Sunteți pe pagina 1din 85

UNIVERSITATEA TEHNIC "GHEORGHE ASACHI" IASI FACULTATE A DE STIINA I INGINERIA MATERIALELOR

DEPARTAMENT SECURITATE I SNTATE N MUNC

DISERTATIE
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I MBOLNVIRE PROFESIONAL PENTRU LOCURI DE MUNCA DIN CADRUL S.C. ..................... S.A.

PROFESOR NDRUMTOR, .

ABSOLVENT ..

PERFECIONARE EVALUATOR RISC 2007

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Pag. 2 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

CUPRINS Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE ...........................5


I.1 INTRODUCERE................................................................................................................5 I.2 DEFINITII 8 I.3 UTILITATEA EVALURII RISCURILOR PROFESIONALE ..........................................11

Capitolul II. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE .................13


II.1 Pregatirea in vederea analizei si evaluarii riscurilor.....................................................14 II.2 Descrierea sistemului de analizat..................................................................................14 II.3 Identificarea factorilor de risc.........................................................................................15 II.4 Evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional ..................................15 GRAVITATEA CONSECINELOR.....................................................................................15 II.5 Ierarhizarea riscurilor ....................................................................................................16 II.6 Stabilirea msurilor de prevenire...................................................................................17

Capitolul III. APLICAREA CONCRETA A METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA DIN CADRUL SECTIEI COLIVII 18
III.1 PREZENTARE GENERALA SISTEM DE MUNCA......................................................18 III.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE.....................18 III.2.1 LINIA DE DECAPARE-PASIVARE COLIVII DE ALAMA;.......................18 III.2.2 LINIA DE FOSFATARE OTEL DE RULMENTI;......................................21 III.2.3 LINIA DE LUSTRUIRE CHIMICA CAPACE DE RULMENTI;.................25

Capitolul IV. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.1 : GALVANIZATOR...................................................................34


IV.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT..............34 IV.1.1 MIJLOACE DE PRODUCIE..................................................................34 IV.1.2 EXECUTANTUL .....................................................................................34 IV.1.3 SARCINA DE MUNCA............................................................................35 IV.1.4 MEDIUL DE MUNCA...............................................................................35 IV.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR..................................................................................45 IV.3 PROPUNERI DE MSURI ..........................................................................................45 IV.4 FI DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR.................................................................................................................46

Capitolul V. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII.............................52
V.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT...............52 V.1.1 MIJLOACE DE PRODUCIE...................................................................52 V.1.2 EXECUTANTUL.......................................................................................52 V.1.3 SARCINA DE MUNCA.............................................................................52 V.1.4 MEDIUL DE MUNCA................................................................................53 V.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII.................................................61 V.3 PROPUNERI DE MSURI ...........................................................................................61
Pag. 3 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

V.4 FI DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII............................................................................................62

Capitolul VI. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.3 : electrician INTRETINERE SI REPARATII..............................66
VI.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT..............66 VI.1.1 MIJLOACE DE PRODUCIE..................................................................66 VI.1.2 EXECUTANTUL......................................................................................66 VI.1.3 SARCINA DE MUNC............................................................................67 VI.1.4 MEDIUL DE MUNCA...............................................................................68 VI.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII....................................75 VI.3 PROPUNERI DE MSURI ..........................................................................................76 VI.4 FI DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3 : ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII............................................................................................77

Capitolul VII. CONCLUZII...................................................................82 Capitolul VIII. BIBLIOGRAFIE............................................................85

Pag. 4 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE


I.1 INTRODUCERE

Conform Legii Securitii i Sntii in Munc 319/2006, angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor in toate aspectele legate de munc. In acest context, evaluarea riscurilor pentru securitatea i sntatea lucrtorilor in sistemele de munca din Romania este statutata prin reglementarile legale nationale specifice, care au fost armonizate cu legislaia Uniunii Europene privind securitatea i sntatea in munc prin transpunerea Directivei Consiliului nr. 89/391 /CEE/1989, cu o dubla valenta : - ca principiu de prevenire, stabilit prin art.7 alin.(3) din L 319/2006: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la surs; - si ca obligativitate a angajatorului, stabilita pe de o parte: prin art.7 alin.(4) lit.a din L 319/2006 : s evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munc, a substane lor sau a preparatelor chimice utilizate i la amenajarea locurilor de munc; urmata - dac este necesar- corespunzator naturii activitilor din organizatie, de msurile de prevenire, precum i metodele de lucru i de producie aplicate de ctre angajator astfel incat s se asigure imbuntirea nivelului securitii i al proteciei sntii lucrtorilor i s fie integrate in ansamblul activitilor organizatiei i la toate nivelurile ierarhice; si pe de alta parte prin art. 12. al. 1. : a) s realizeze i s fie in posesia unei evaluri a riscurilor pentru securitatea i sntatea in munc, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice; Metodele i mijloacele de analiz a sistemelor de munc sub aspectul securitii muncii sunt necesare pentru identificarea rapid i realist a situaiilor deficitare din punctul de vedere al prevenirii accidentelor i a bolilor profesionale. Eliminarea total a pericolelor respectiva accidentelor i a bolilor profesionale din sistemul de munc este -in mod practic- imposibil. In realitate, exist niveluri acceptabile de securitate a muncii, a cror punere in eviden necesit eforturi apreciabile de apreciere calitativ i incercri de evaluare cantitativ. In principiu, exist dou posibiliti de evaluare a nivelului de securitate a muncii intr-un sistem de munca: - evaluare postaccident / boal profesional
Pag. 5 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

- evaluare preaccident / boal profesional Evaluarea postaccident este util din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot caracteriza organizatia din punct de vedere cantitativ i calitativ prin indicele de frecvent i de gravitate. In anumite situaii aceste informaii sunt de mare ajutor pentru aprecierea calitii unor locuri de munc din punct de vedere a securitii in vederea implementrii masurilor de imbuntire necesare. Evaluarea preaccident ia in considerare posibilitatea/potentialul de producere a accidentelor intr-un sistem, prezentand avantajul ca genereaza soluii inainte de a se intmpla accidentul. Conceptul de baza in jurul caruia graviteaza evaluarea care face obiectul acestei lucrari este riscul de accidentare/imbolnvire profesional. Avnd in vedere importana evalurii preaccident, in Europa au fost dezvoltate si aplicate mai multe metode apriorice; controale, verificri - la nivelul locurilor de munc, secii, ateliere, etc. metode directe (comparative)

metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor sau fiabilittii sistemelor Oricare ar fi metoda de evaluare, aplicarea acesteia va conduce la rezultate concrete i operaionale dac se bazeaz pe recunoaterea a patru criterii fundamentale: rigurozitate tiinific - s decurg dintr-o teorie coerent i complet; criteriul finalitii - scopul urmrit este realizarea securitii, prin diferite obiective pariale, care confer particularitate metodelor de analiz; criteriul complexitii - metoda s fie adaptat pentru sistemul dat; criteriul economic - in funcie de importana i de gravitatea consecinelor posibile. Devenita component intrinsec a strategiei manageriale in organizatiile moderne, activitatea de prevenire reprezint un ansamblu de procedee i msuri luate sau planificate la nivelul tuturor stadiilor de concepere, proiectare i desfurare a proceselor de munc, menite s asigure desfurarea proceselor de munc in condiii de maxim securitate pentru sntatea i integritatea participanilor la proces, prin care se elimin riscurile de accidentare sau imbolnvire profesional. In acest mod, aceasta activitate a dobandit un real statut de tiin de interfa, imbinnd cunotine i tehnici de strict specialitate in domeniul de aplicare cu tehnici i cunotinte din domeniul ergonomiei, igienei industriale, psiho-sociologiei muncii, medicinii muncii i toxicologiei industriale. In acest context, se poate afirma c sarcina principal a activitii de prevenire o reprezint obinerea maximumului de eficien i de calitate a muncii in condiiile reducerii numrului de accidente avand ca tinta valoarea nula. De aici rezult c sunt dou obiective majore ale prevenirii : a) pe plan uman:- reducerea numrului accidentelor de munc i a imbolnvirilor profesionale b) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de munc i imbolnviriie profesionale. Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale, in care scop, trebuie intreprins un demers global care s cuprind:
Pag. 6 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

evaluarea riscurilor profesionale; punerea in conformitate a echipamentelor tehnice; stabilirea procedurilor de lucru; ameliorarea condiiilor de mediu de munc; selecia, formarea i informarea personalului; stabilirea strategiei manageriale.

Punctul de plecare in optimizarea activitii de prevenire a accidentelor de munc i imbolnvirilor profesionale in cadrul unui sistem iI constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv. Indiferent dac este vorba de un loc de munc, un atelier, secie sau o societate in ansamblul su, o asemenea analiz permite cunoaterea, cuantificarea i ierarhizarea pericolelor in funcie de anvergura lor i alocarea eficient a resurselor pentru msurile prioritare. Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat i cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaiei dintre doi parametri: - probabilitatea de manifestare i - gravitatea consecinei maxime posibile (cea mai frecvent) asupra organismului uman. Se obin astfel niveluri de risc pariale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri de risc global pentru fiecare loc de munc i nivel de risc global agregat pentru intregul sistem analizat. Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprins in Standardele Europene (CEI812'85, respectiv, proiect CEN 1992) i st la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practic. Obiectivul evalurii riscurilor este s permit angajatorului adoptarea msurilor de prevenire/ protecie adecvate referitoare la: prevenirea riscurilor profesionale formarea muncitorilor informarea muncitorilor

implementarea unui sistem de management care s permit aplicarea efectiv a msurilor necesare de prevenire/protecie. Scopul de baz al evalurii riscurilor rmne Intodeauna prevenirea riscurilor profesionale. Eliminarea acestora nu este posibil intodeauna i atunci acestea trebuiesc reduse, pn la valoarea unor riscuri reziduale care trebuiesc i pot fi controlate controlate. Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizat (structurat) inct s permit angajatorilor, lucratorilor desemnati din compartimentul de S. S. M. i lucrtorilor, s: identifice pericolele existente i s evalueze riscurile asociate lor; evalueze riscurile In scopul selectrii adecvate a echipamentelor, substanelor utilizate i organizrii locurilor de munc
Pag. 7 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

verifice dac msurile de prevenire sunt adecvate

observe dac toi factorii, relevani sau ascuni, legai de procesul de munc au fost luai In considerare contribuie efectiv la ameliorarea strii de securitate i sntate In munc. Reevaluarea riscurilor profesionale se face i de ori de cte ori intervin modificri in sistemul de munc (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, ehipamente, metode, proceduri, etc.) sau ori de cte ori se solicit de catre cei implicati. Pe timpul evalurii i dup, trebuie urmrit ca riscul s nu fie transferat in alte zone ale sistemului de munc i ca eliminarea unui risc s nu creeze probleme noi.

I.2

DEFINITII

In sensul Legii 319/2006, termenii i expresiile de mai jos,folosite in cuprinsul lucrarii, au urmtorul ineles: accident de munc - vtmare violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc In timpul procesului de munc sau In Indeplinirea Indatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; accident major - Accident de munc, de regul accident nuclear, incendiu sau explozie, care determin creterea brusc i masiv a morbitii i mortalitii colectivitii umane situate In proxim vecintate a locului accidentului i/sau poluarea sever a mediului Inconjurtor. accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor Ingrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile; ali participani la procesul de munc - persoane aflate In Intreprindere i/ sau unitate, cu permisiunea angajatorului, In perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale In vederea angajrii, persoane care presteaz activiti In folosul comunitii sau activiti In regim de voluntariat, precum i omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract individual de munc Incheiat In form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice altfel mijloc de prob; angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl In raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are posibilitatea Intreprinderii i/ sau unitii; aptitudine - Insuire sau sistem de Insuiri ale subiectului, mijlocind reuita In activitate; posibilitate de a acionai obine performane; factor al persoanei ce faciliteaz cunoaterea, practica, elaborrile tehnice i artistice. comunicarea; boal legat de profesiune - boal cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur profesional. boala profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, In procesul de munc; deprindere - component automatizat a activitii concretizat prin desfurarea In afara sau prin reducerea controlului contient, realizare spontan i facil. Rezult pri exersare repetitiv i se fundeaz pe un stereotip dinamic sau pe o matrice func]ional In care sunt reunite veriga afectiv i afectorie a reflexelor; dispozitiv de protecie - Dispozitiv care reduce sau elimin, singur sau In asociere cu un protector, riscul de accidentare;
Pag. 8 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit In munc; echipament individual de lucru - Echipament utilizat In procesul muncii sau In asociere cu un protector, riscul de accidentare; echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-I proteja Impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s Ii pun In pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a Indeplini acest obiectiv; evaluare - Aciune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat i rezultatul ei. evaluare a riscului de accidentare/imbolnvire profesional - Activitate prin care se identific factorii de accidentare i/sau Imbolnvire profesional i se determin nivelul de risc evaluare a securitii muncii - activitate prin care se estimeaz, valoric sau procentual dimensiunea securitii muncii Intr-un sistem de munc; determinarea nivelului de securitate. Este parte component a auditului de conformitate. eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmrile organismului, produs In timpul procesului de munc ori In Indeplinirea Indatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulatie, In conditiile care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum' i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune; factor de risc - Insuiri, stri, fenomene, comporatmente proprii elementelor implicate In procesul de munc i care pot provoca accidente de munc sau Imbolnviri profesionale; cauze poteniale ale accidentelor de munc i bolilor profesionale; formare - aciune de a pregti, instrui, educa i rezultatul ei. grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat dup criterii de sex, vrst, stare fizic i/sau fiziologic i care Indeplinesc condiia specificat pentru persoanele vulnerabile (de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.). incident periculos -evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i din comportamen'tul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi posibil s aib asemenea urmri i/ sau a cauzat ori ar fi posibil s produc pagube materiale; informare - aciune intreprins de ctre conductorul firmei In scopul aducerii la cunotina salariailor a riscurilor profesionale specifice firmei, a modului concret de operare In situaii de funcionare anormal sau In cazul unor dereglri previzibile, precum i a aciunilor ce trebuiesc Intreprinse pentru evitarea consecinelor riscurilor profesionale. locul de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat In cldirile Intreprinderii i! sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria Intreprinderii i! sau unitii la care lucrtorul are acces In cadrul desfurrii activitii; lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii In perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia persoanelor care presteaz activiti casnice; lucrtor expus - orice angajat care se gsete in Intregime sau parial In zona periculoas. management al securitii i sntii in munc - Component a managementului general, care include structura oragnizatoric, activitile de planificare. responsabilitile, practicile, procedurile, procesele i resursele pentru eleborarea, implementarea, realizarea i revizuirea planului de securitate i sntate in munc; msuri de prevenire a accidentelor de munc i imbolnvirilor profesionale modaliti tehnice i organizatorice a realizrii securitii muncii.
Pag. 9 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

mediu de munc - ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i psihosociale In care unul sau mai muli executani Ii realizeaz sarcina de munc. mijloace de producie - totalitatea mijloacelor de munc (cldiri, instalaii, maini, unelte, mijloace de transport etc.) i a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate in procesul de producie a bunurilor materiale. nivel de risc - indicator convenional ce exprim sintetic i cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare i imbolnvire profesional existente intr-un sistem de munc. Se determin In cadrul activitii de evaluare, pe baza combinaiei dintre gravitatea i probabilitatea consecinelor maxim previzibile ale aciunii factorilor de risc existeni In sistemul respectiv asupra personalului. nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin conveniile sociale in materie de securitate a muncii. Riscul rezidual este riscul cu gravitatea consecinelor redus i probabilitate mic sau medie, nivel de securitate - indicator convenional ce exprim global starea sau nivelul de securitate a muncii Intr-un sistem de munc. Se determin direct prin autoevaluarea securitii sau evaluarea nivelului de securitate, sau indirect prin stabilirea nivelului de risc, fiind invers proporional cu acesta. Se exprim prin gradul de conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare. norm de securitate in munc - ansamblu de reglementri i prevederi cu caracter juridic prin care se apreciaz cerinele desfurrii unei activiti in condiii de securitate a muncii. nox (factor nociv) - Agent fizic, chimic sau biologic cu aciune In mediul de munc asupra organismului uman, duntor sntii; factor de risc de Imbolnvire profesional; parametrul - o mrime fizic msurabil, o aciune sau operaie ce trebuie realizat (temperatura, presiunea, debitul, concentraia, densitatea, vscozitatea i timpul). pericol - proprietate intrisec a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie, echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor i tehnologiilor de lucru) de a cauza evenimente nedorite sau daune (accidente, Imbolnviri i pagube materiale). pericol de accidentare i imbolnvire profesional - surs a unei posibile leziuni sau afectare a sntii executantului unui proces de munc. pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecine grave, ireversibile. pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia ii lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident In orice moment; pericol iminent - pericol care poate produce in orice moment un eveniment nedorit. post de lucru - element al structurii organizatorice a unei uniti economico-sociale ce const In ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autoritii i responsabiiotilor care in mod regulat revin spre exercitare unui component al unitii (unui executant) sau locul pe care II ocup operatorul unui echipament tehnic (main, instalaie,utilaj etc.) pe parcursul desfurrii procesului tehnologic; un echipament poate s aib mai multe posturi de lucru. prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute In toate etapele procesului de munc, In scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale; prevenire intrinsec - prevenire realizat prin introducerea criteriilor de securitate In concepia i proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, construciilor etc., acionnd asupra formei, aezrii, modului de montaj, principiului de construcie i funcionare, fr a aduga elemente special concepute pentru realizarea securitii muncii. Prevenirea intrinsec presupune eliminarea riscurilor din faza de concepie i proiectare. prevenirea accidentelor de munc i imbolnvirilor profesionale - ansamblul procedeelor i msurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau reducerea riscurilor. Are ca scop reducerea numrului de accidente i reducerea costurilor.
Pag. 10 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

procedur de lucru - descriere detaliat a unei operaii sau faze de lucru (procedeu de lucru nepericulos). protecie colectiv - protecie constnd In utilizarea unor mijloace tehnice de protecie destinate s asigure protecia simultan a doi sau mai muli excutani. protecie condiionat - protecie constnd In utilizarea unor mijloace tehnice de protecie la care Indeplinirea funciei de securitate este dependent de executant. protecie individual - protecie care const In utilizarea de mijloace individuale de protecie destinate s asigure protecia unui singur executant. protecie necondiionat - protecie constnd In utilizarea unor mijloace tehnice de protecie la care Indeplinirea funciei de securitate este independent de executant. reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice In domeniul securitii i sntii lucrtorilor - persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, In conformitate cu prevederile legale, s Ii reprezinte pe acetia In ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii lucrtorilor In munc; risc - combinaie Intre probabilitatea i gravitatea unei posibile leziuni sau afectri a sntii Intr-o situaie periculoas. Risc Inseamn pericol potenial. Pericol nu Inseamn risc. risc de accidentare i Imbolnvire profesional - posibilitate de producere a unui accident sau a unei Imbolnviri profesionale, cu o anumit frecven i gravitate a consecinelor, Intr-o situaie periculoas. sarcina de munc - totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producie i In anumite condiii de mediu, pentru realizarea scopului sistemului de munc. securitate i sntate In munc - ansamblul de activitti institutionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii In desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc; servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara Intreprinderii! unitii, abilitate s presteze servicii de protecie i prevenire In domeniul securitii i sntii In munc, conform legii; sistem de munc - ansamblu constituit In vederea realizrii unui proces de munc dintr-unul sau mai muli executani, sarcina lor de munc, ale crui elemente interacioneaz pe baza unui circuit informaional. Prin definiie accidentele de munc i bolile profesionale se produc exclusiv In sistemul de munc, fiind rezultatul factorilor de risc generai de sistem. situaie periculoas - orice situaie In care operatorul sau orice persoan este expus unuia sau mai multor pericole. stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii In care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii In perioada de reconversie profesional;

I.3

UTILITATEA EVALURII RISCURILOR PROFESIONALE

Cunoaterea i evaluarea riscurilor d posibilitatea persoanei juridice de a intreprinde aciuni, care s conduc la reducerea sau eliminarea lor. A investi in prevenirea accidentelor de munc i a imbolnvirilor profesionale inseamn a investi in imbuntirea activitii societii. Activitatea de prevenire fiind o component intrinsec a procesului de munc, poate s-i influeneze sub urmtoarele aspecte: Continuitatea procesului de producie - Producerea unui accident genereaz Intreruperea lucrului pentru o perioad de timp relativ limitat, dar in acelai timp
Pag. 11 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

genereaz o stare de tensiune nervoas in rndul personalului datorat evenimentului i incertitudinii. Acest lucru face ca procesul de munc s se desfoare cu scderi ale ritmului de munc i implicit cu scderea produciei. Reducerea costurilor - Mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, mresc viteza de derulare a fluxului tehnologic micornd sau eliminnd timpii mori, fapt ce conduce la o cretere a produciei i implicit la reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. In acelai timp sunt eliminate i cheltuielile fcute cu realizarea msurilor de protecie a muncii, ce se pot dispune In urma cercetrii eventualelor accidente ce se pot produce In sistemul dat. Creterea eficienei muncii - Aplicarea unor msuri de prevenire conduce la reducerea sau eliminarea cheltuielilor fcute cu repararea utilajelor afectate de accidente, la eliminarea costurilor directe ale accidentului (asisten social, plata concediului medical, ajutoare materiale etc), la evitarea perturbri lor procesului de producie prin reorganizri ale personalului precum i la eliminarea cheltuielilor suplimentare legate de pregtirea personalului ce suplinete pe cei accidentai. Creterea productivitii - Alegerea tehnologiilor i a echipamentelor ct mai puin periculoase, stabilirea ergonomic a fluxului tehnologic, disciplinarea (tehnologic) a personalului, respectarea graficelor de Intreinere i reparaie sunt tot attea elemente care contribuie la creterea productivitii, att prin creterea randamentului utilajelor ct i prin creterea randamentului personalului. De asemenea, un rol deosebit la creterea productivitii iI are realizarea unui mediu de lucru normal. Este tiut faptul c un mediu ambiental corect conduce la creterea ateniei i implicit la reducerea numrului de rebuturi prin creterea confortului In munc. Creterea calitii produselor - Acest fapt se realizeaz aproape automat derivnd din disciplinarea personalului prin respectarea procedurilor de lucru. Un produs realizat in condiiile optime prevzute de procedurile de lucru nu poate fi dect un produs de calitate. Imbuntirea climatului socio-profesional - Implicarea intregului personal in activitatea de prevenire a riscurilor conduce la contientizarea rolului socio-profesional pe care iI are fiecare. De asemenea, aceasta conduce la gsirea celor mai bune metode de organizare a muncii (formarea echipelor de lucru, transmiterea sarcinilor de munc etc.). Un personal contient de sarcinile sale, cunosctor al mijloacelor de aciune este un personal performant. Relaiile profesionale i sociale corect stabilite in cadrul formaiei creeaz un climat de siguran i incredere, care favorizeaz creterea eficienei muncii. Creterea prestigiului societii - Prin asigurarea unor condiii de securitate sporit In munc, prin neintervenia unor factori perturbatori cauzai de accidente In respectarea contractelor i angajamentelor i ca urmare a realizrii unor produse de calitate, att In rndul angajailor proprii ct i In rndul beneficiarilor i colaboratorilor se va crea o imagine favorabil cu privire la seriozitatea societii. Eliminarea consecinelor administrative, contravenionale sau penale suferite de eventualele persoanele vinovate de producerea unor accidente precum i despgubiriie ctre victime sau urmaii acestora. In concluzie, o activitate desfurat in condiii de securitate conduce la creterea In final a profitului societii i la bunstarea lucrtorilor.

Pag. 12 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Capitolul II. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE


Principiul de evaluare a riscurilor utilizat are la baza combinaia ntre frecvena i gravitatea consecinelor maxime previzibile si este consacrat n standardele europene, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/1996. Dei obiectul lor l constituie securitatea mainilor, cele dou acte normative statueaz extinderea domeniului lor de aplicare i la securitatea muncii, n corelaie cu obligativitatea evalurii riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional impus prin Directiva-cadru nr. 391/89/CEE (paragraful 2 pct. b art. 6). Evaluarea riscurilor constituie un instrument de lucru util pentru ndeplinirea atribuiilor ce revin societatilor conform Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006 si Normelor metodologice de aplicare a acesteia, deoarece permite: - ierarhizarea riscurilor n cadrul unui loc de munc i alocarea optim, pe aceast baz, a resurselor financiare; - identificarea tuturor factorilor de risc (prima etap a evalurii) i stabilirea dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezint o etap necesar pentru elaborarea normelor i instruciunilor proprii de securitate a muncii, precum i o condiie cerut de Normele metodologice privind autorizarea agenilor economici; - elaborarea programului anual de protecie a muncii, pe baza fielor de msuri de prevenire ntocmite n urma evalurii riscurilor. Evaluarea riscurilor const in studiul sistematic al tuturor elementelor procesului de munc susceptibil de a genera daune, al mijloacelor de eliminare a pericolelor i al msurilor de prevenire si protecie impotriva acestor riscuri. Indiferent de metoda aplicata evaluarea riscurilor trebuie s urmreasc urmtoarele etape obligatorii: - identificarea pericolelor existente i riscurilor; - identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole; - estimarea calitativ i/sau cantitativ a riscurilor; - examinarea posibilitilor de eliminare sau diminuare a riscurilor; - adaptarea altor msuri care s vizeze prevenirea riscurilor Evaluarea trebuie axat pe riscurile profesionale evideniate sau previzibile in mod raional, lund in calcul i riscurile nesemnificative (riscuri din activiti cotidiene) numai in cazul cnd exist posibilitatea agravrii lor. Evaluarea riscurilor vizeaza toate locurile de munc: fixe (birouri, ateliere, maini unelte, etc.); evolutive (antiere, docuri, etc); mobile (temporare). Evaluarea riscurilor la locurile de munc fixe, unde procesul de munc se deruleaz dup o schem permanent se face innd cont de condiiile existente uzuale; nu va fi reiterat pentru locurile de munc comparabile i se va revizui numai cnd circumstanele se modific. Evaluarea riscurilor la locurile de munc evolutive sau mobile se va face lund in considerare toate etapele succesive ale locurilor de munc, inndu-se seama de toate schimbrile elementelor sistemului de munc. Evaluarea riscurilor profesionale nu se demareaza exclusiv de ctre angajator sau de reprezentanii acestuia, ci in acest demers urmeaza a fi antrenai muncitorii sau reprezentanii lor, care trebuie consultai pe tot parcursul evalurii i informai cu privire la msurile de prevenire/protecie adoptate i la concluziile obinute.
Pag. 13 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

La evaluarea riscurilor se va ine cont obligatoriu de prescripiile legale i de normele i recomandrile publicate (norme tehnice, coduri de bun practic, nivelele de expunere, norme ale asociai lor profesionale etc.) Evaluarea riscurilor va ine cont de eventuale prezene la locul de munc analizat i a altor categorii de personal din afara sistemului de munc care pot fi expui riscurilor existente sau pot provoca riscuri suplimentare personalului prezent. Aceste categorii de personal (personal din alte sectoare ale unitii, persoane din alte societi, vizitatori, studeni, clieni, elevi, public etc.) nefiind contieni de riscuri, ignor msurile de protecie i se expun pericolelor, de aceea ele trebuiesc informate n prealabil de msurile de protecie ce se impun. Evaluarea riscurilor se va face prioritar la locurile de munc cu pericol deosebit i iminent de accidentare urmrindu-se: - identificarea factorilor de risc precum i consecinele aciunii lor asupra organismului uman (deces sau invaliditate); - nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnviriior profesionale; - durata de expunere la aciunea factorilor de risc; - numrul persoanelor expuse; - nivelul morbiditii prin accidente i imbolnviri profesionale; Locurile de munc cu pericol deosebit i/sau iminent conin factori de risc care genereaz explozii, incendii, factori de risc mecanic, termic, electric, biologic, psihic, factori de risc naturali i speciali ai mediului de munc. La locurile de munc ce presupun activiti in condiii de risc deosebit, timpul de lucru poate fi redus sub 8 ore/zi. Principiile care stau la baza ierarhizrii msurilor de prevenire/ protecie a riscurilor sunt: - evitarea riscurilor; - nlocuirea elementelor periculoase; - combaterea riscurilor la surs; - prioritatea msurilor de protecie colectiv; - considerarea evoluiei tehnico - tiinifice; - ameliorarea continu a nivelului securitatii si sanatatii in munca. Pentru evaluarea riscurilor s-au parcurs urmatoarele etape: II.1 Pregatirea in vederea analizei si evaluarii riscurilor

Persoanele care identifica factorii de risc si evalueaza riscurile de accidentare si imbolnavire profesionale, isi insusesc n detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate i procedurile concrete de lucru. De asemenea, are loc o documentare prealabil asupra locurilor de munc i proceselor tehnologice care urmeaz s fie analizate i evaluate. II.2 Descrierea sistemului de analizat In aceast etap se efectueaz o analiz detaliat a locului de munc, urmrindu-se: - identificarea i descrierea componentelor sistemului i a modului su de funcionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaiilor de munc, mainile i utilajele folosite - parametri i caracteristici funcionale, unelte etc.; - precizarea n mod expres a sarcinii de munc ce-i revine executantului n sistem (pe baza fiei postului, a ordinelor i deciziilor scrise, a dispoziiilor verbale date n mod curent etc.); - descrierea condiiilor de mediu existente;
Pag. 14 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

precizarea cerinelor de securitate pentru fiecare component a sistemului, pe baza normelor i standardelor de securitate a muncii, precum i a altor acte normative incidente. Informaiile necesare pentru aceast etap se preiau din documentele ntreprinderii (fia tehnologic, crile tehnice ale mainilor i utilajelor, fia postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiz a factorilor de mediu, norme, standarde i instruciuni de securitate a muncii). O surs complementar de informaii pentru definirea sistemului o constituie discuiile cu lucrtorii de la locul de munc analizat. II.3 Identificarea factorilor de risc

Se stabilete pentru fiecare component a sistemului de munc evaluat (respectiv loc de munc ce disfuncii poate prezenta, n toate situaiile previzibile i probabile de funcionare. Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesar simularea funcionrii sistemului i deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiz verbal cu tehnologul, n cazul unor locuri de munc relativ puin periculoase, n care disfunciile accidentogene (sau generatoare de mbolnviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. Metodele de lucru folosite sunt observarea direct i deducia logic. n cazul factorilor de risc obiectivi (generai de mijloacele de producie sau mediul de munc), identificarea lor este relativ uoar, cunoscndu-se parametrii i caracteristicile funcionale ale mainilor, utilajelor, instalaiilor, proprietile fizico-chimice ale materiilor i materialelor utilizate, sau buletinele de analiz a condiiilor de mediu. Referitor la executant, operaia este mult mai dificil i implic un grad ridicat de nedeterminare. Pe ct posibil, se analizeaz toate erorile previzibile i probabile ale acestuia n raport cu sarcina de munc atribuit, sub forma omisiunilor i aciunilor sale greite, i impactul lor asupra propriei sale securiti i asupra celorlalte elemente ale sistemului. Identificarea factorilor de risc dependeni de sarcina de munc se realizeaz, pe de o parte, prin analiza conformitii dintre coninutul su i capacitatea de munc a executantului cruia i este atribuit, iar pe de alt parte, prin precizarea eventualelor operaii, reguli de munc, procedee de lucru greite. Factorii de risc identificai se nscriu n FIA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC unde se mai specific, n aceeai etap, i forma lor concret de manifestare: descrierea acestora i dimensiunea parametrilor prin care se apreciaz respectivul factor (de exemplu, rezistena la apsare, forfecare, greutate i dimensiuni etc.). II.4 Evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional Gravitatea consecinelor stabilite se apreciaz pe baza grilei de mai jos:
CLASE DE GRAVITATE

GRAVITATEA CONSECINELOR
CONSECINE

1 NEGLIJABILE 2 MICI 3 MEDII 4 MARI

Consecine minore reversibile cu incapacitate de munc previzibil pn la 3 zile calendaristice (vindecare fr tratament) Consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil de 3 - 45 zile care necesit tratament medical Consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil ntre 45 - 180 zile care necesit tratament medical i prin spitalizare Consecine ireversibile cu o diminuare a capacitii de munc

Pag. 15 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

de maxim 50 % (invaliditate de gradul III) Consecine ireversibile cu pierdere ntre 50 - 100 % a capacitii de munc, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II) FOARTE GRAVE 6 Consecine ireversibile cu pierderea total a capacitii de munc i a capacitii de autoservire (invaliditate de gradul I) 7 MAXIME Deces 5 GRAVE Informaii importante pentru aprecierea ct mai exact a gravitii consecinelor posibile se obin din statisticile accidentelor de munc i bolilor profesionale produse la locul de munc respectiv sau la locuri de munc similare. Pentru determinarea frecvenei consecinelor posibile se incadreza fiecare risc n clase de probabilitate dup ce, in prealabil, se stabilesc, pe baz statistic sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, sptmnal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transform ulterior n probabiliti exprimate prin numr de evenimente posibile pe an.
CLASE DE PROBABILITATE EVENIMENTE

PROBABILITATEA CONSECINELOR Probabilitate de producere a consecinelor extrem de mic P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinelor foarte mic 10-1 < P < 5-1/an Probabilitate de producere a consecinelor mic 5-1 < P < 2-1/an Probabilitate de producere a consecinelor medie 2-1 < P < 1-1/an Probabilitate de producere a consecinelor mare 1-1/an < P < 1-1/lun Probabilitate de producere a consecinelor foarte mare P > 1-1/lun

EXTREM DE RARE

2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUIN FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE

II.5

Ierarhizarea riscurilor

Rezultatul obinut n urma procedurilor anterioare se identific n baza unei grile de evaluare a riscurilor i se nscrie n Fia locului de munc . Cu ajutorul scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate se determin apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc n parte. Se obine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munc, ceea ce d posibilitatea stabilirii unei prioriti a msurilor de prevenire i protecie, funcie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munc se calculeaz ca o medie ponderat a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificai. Pentru ca rezultatul obinut s reflecte ct mai exact posibil realitatea, se utilizeaz ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc. n acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea i rangul cel mai mare. Se elimin astfel posibilitatea ca efectul de compensare ntre extreme, pe care l implic orice medie statistic, s mascheze prezena factorului cu nivel maxim de risc. Formula de calcul al nivelului de risc global este urmtoarea:

Pag. 16 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Nr =

r R
i i= 1

r
i= 1

, n care:

Nr = nivelul de risc global pe loc de munc;

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munc se identific pe Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate, construit pe principiul invers proporionalitii nivelurilor de risc i securitate. Att nivelul de risc global, ct i nivelul de securitate se nscriu n Fia locului de munc. n cazul evalurii unor macrosisteme (centru, atelier, agentie), se calculeaz media ponderat a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munc analizat din componena macrosistemului (locurile de munc analoge se consider ca un singur loc de munc), pentru a se obine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secia/sectorul sau ntreprinderea investigat - Ng:

Ng =

r
p= 1

N sp
p

r
p =1

unde: rp = rangul locului de munc "p" (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului); n = numrul de locuri de munc analizate; Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munc "p". II.6 Stabilirea msurilor de prevenire Pentru stabilirea msurilor necesare mbuntirii nivelului de securitate a sistemului de munc analizat se impune luarea n considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii n ordinea: 7 - 1 dac se opereaz cu nivelurile de risc; 1 - 7 dac se opereaz cu nivelurile de securitate. De asemenea, se ine seama de ordinea ierarhic generic a msurilor de prevenire, respectiv: - msuri de prevenire intrinsec; - msuri de protecie colectiv; - msuri de protecie individual. In prezenta lucrare se vor propune masuri de reducerea riscurilor pentru riscurile cu o valoare mai mare de 3.

Pag. 17 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Capitolul III. APLICAREA CONCRETA A METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA DIN CADRUL SECTIEI COLIVII
III.1 PREZENTARE GENERALA SISTEM DE MUNCA

In cadrul Atelierului Acoperiri de suprafata din cadrul Sectiei Colivii, in functie de scopul urmarit si de tehnologia folosita, se disting urmatoarele linii de lucru : 1.Linia de decapare-pasivare colivii de alama; 2.Linia de fosfatare otel de rulmenti; 3.Linia de lustruire chimica capace de rulmenti; 4.Linia de cromare; Activitatea de baza se desfasoara in conformitate cu tehnologiile stabilite prin planele de operatii, cu procedurile de lucru, cu standardele de firma, etc., Instalatiile sunt deservite de 7 lucratori, in doua schimburi, calificati si instruiti in meseria de galavanizator, pe fluxul principal de productie; Activitatile auxiliare (intretinere, reparatii programate, depozitare produse chimice, etc.) sunt efectuate de urmatorul personal de deservire: lacatus de intretinere, electrician de intretinere, primitor distribuitor.
III.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE

Procesele tehnologice pentru fiecare flux de fabricatie, se desfasoara pe baza standardelor de firma stabilite in S.C. .............. S.A., dupa cum urmeaza:
III.2.1 LINIA DE DECAPARE-PASIVARE COLIVII DE ALAMA;

1. GENERALITATI 1.1. Procesul de decapare si pasivare a coliviilor din alama se face in scopul curatirii suprafetei metalice de oxizi sau de alti compusi prin imbunatatirea aspectului acesteia cu formarea unui luciu metalic. 1.2. Procesul tehnologic de decapare si pasivare se executa in Sectia Colivii, Atelierul Galvanizare, in bai speciale, de catre personalul special instruit in acest scop. 2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE DECAPARE SI PASIVARE A COLIVIILOR DIN ALAMA SI CONDITIILE TEHNICE DE EXPLOATARE A BAILOR FOLOSITE IN DECAPARE SI PASIVARE. 2.1. Tehnologia de decapare si pasivare a coliviilor din alama este prezentata in tabelul 1 si consta in urmatoarele operatii:

Pag. 18 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

2.2. Degresarea 2.2.1. Degresarea are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe suprafetele metalice, si se face intr-o solutie alcalina, in bai prin imersie. 2.2.2. Produsele chimice folosite sunt: Hidroxid de sodiu solid STAS 98-76 Fosfat trisodic cristalizat, tehnic STAS 3389-90 Carbonat de sodiu, tehnic STAS 99-91 Degresant SD1 STAS 9080-90 2.2.3. Prepararea solutiei alcaline se face in felul urmator: substantele alcaline se dizolva in baia de degresare umpluta pana la 3/4 din volum cu apa calda 50-60 0C. Solutia obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a produselor chimice, apoi se aduce la nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate si spalata se formeaza un film de apa continuu. 2.2.4. Baia de degresare se va completa si corecta pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor chimice efectuate in laboratorul chimic. Analizele chimice se fac conform STAS 12927-90. 2.2.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, in vederea verificarii solutiilor de degresare, se face de catre personalul desemnat din cadrul Atelierului de Acoperiri de suprafata, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie. 2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare:1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an. 2.2.7. Capacitatea baii de degresare este de 1000 l. 2.3. Spalarea 2.3.1. Spalarea se face cu apa rece curgatoare pentru indepartarea urmelor de solutie de degresare, in bai prin imersie. Capacitatea baii de spalare este de 1000 l. 2.4. Decaparea si pasivarea 2.4.1. Produsele chimice folosite sunt: Anhidrida cromica, tehnica STAS 4116/85 Acid sulfuric, tehnic STAS 97-80 Acid azotic, tehnic SR 447-95 2.4.3. Decaparea si pasivarea coliviilor din alama se executa in doua bai din otel inoxidabil, cu capacitatea de 1000 l. Baia de decapare si pasivare se prepara prin dizolvarea in apa a cantitatii corespunzatoare de anhidrida cromica intr-un vas din plastic care se toarna apoi in baia umpluta pana la 3/4 din volum cu apa. Se omogenizeaza si se completeaza cu apa pana la nivelul de lucru. 2.4.4. In cazul in care in urma decaparii suprafetele coliviilor au o culoare galbenbrun pana la maro deschis, culoare datorata formarii cromatului bazic de cupru, coliviile se supun operatiei nr.9 din tabelul 1. 2.4.5. Analiza baii de decapare se face conform STAS .7874/6-90. 2.4.6. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, se face de catre personalul desemnat din sectie, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie, conform IL-11B-15. 2.4.7. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 ex. se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.

Pag. 19 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

2.5. Neutralizarea 2.5.1. Neutralizarea se face pentru indepartarea eventualelor urme de solutie de decapare de pe suprafetele metalice intr-o baie de 1000 l capacitate. 2.5.2. Produsul folosit este: Carbonat de sodiu, tehnic STAS 99-91 2.6. Spalarea 2.6.1. Spalarea se face prin imersie in bai cu apa calda pentru indepartarea urmelor de solutie de neutralizare. Dupa spalare piesele sunt suflate cu aer comprimat in vederea uscarii. 2.7. Verificarea calitatii procesului de decapare si pasivare 2.7.1. Verificarea calitatii procesului de decapare si pasivare se face cu ochiul liber, prin aspectarea suprafetelor metalice decapate si pasivate. Suprafetele metalice trebuie sa prezinte luciu metalic uniform, fara aspect prafuit. Stratul ramas dupa atacul acid trebuie sa aiba o structura fina, sa fie continuu si fara parti neatacate. 3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA 3.1 Operatia de decapare si pasivare se va executa numai cu instalatia de ventilatie in functiune. 3.2. Personalul din atelierul de galvanizare va purta echipament de protectie corespunzator. 3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sunt obligati sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supravegherea conducatorului locului de munca. 3.4. Acidul sulfuric si acidul azotic se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers. 3.5. Depozitarea reactivilor se face in spatiu destinat acestui scop, cu respectarea normelor privind materialele toxice si corozive. 3.6. Este interzisa depozitarea reactivilor in cadrul atelierului de galvanizare, iar spatiile de trecere si lucru trebuie mentinute libere si in bune conditii. 3.7. Substantele chimice folosite in tehnologia de decapare si pasivare nu se vor deversa la canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor acido-alcaline si sulfocromice si trimise apoi la statia de denocivizare. 3.8. Pentru buna functionare a bailor si o utilizare corecta a produselor se va evita impurificarea lor cu alte produse si se va respecta timpul de scurgere a bailor din cadrul procesului tehnologic. 4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE 4.1. Produsele de degresare sunt ambalate in saci de hartie sau polietilena, acidul sulfuric si acidul azotic in bidoane de PVC . Se depoziteaza in incaperi inchise ferite de umezeala. 4.2. Ambalajele vor fi marcate cu denumirea produsului, cantitatea, normativul de calitate si furnizorul produsului. BIBLIOGRAFIE SF Nr 24025-95. Procesul tehnologic pentru decapare si pasivare a coliviilor din alama. STAS 12927-90. Bai de degresare. Metode de analiza. STAS 12926-95. Bai de decapare. Metode de analiza. STAS 7874/6-90. Bai de cromare. Prospecte de produs ale furnizorilor.

Pag. 20 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Tabel 1. Tehnologia de decapare si pasivare


Nr. crt.

Operatia tehnologica Degresare

Reactivul utilizat Hidroxid de sodiu Soda calcinata Fosfat trisodic Degresant SD1 Apa Apa rece curgatoare Apa rece curgatoare Anhidrida cromica Acid azotic Acid sulfuric Apa Apa rece Soda calcinata Apa Apa calda curgatoare Acid azotic concentrat Apa

Concentratia
(g/l)

Conditii de lucru Temperatura Timp de mentinere


(C) (min.)

Timp de scurgere
(min.)

1.

2. 3. 4.

Spalare Spalare Decaparea si pasivarea Spalare Neutralizare Spalare Decapare suplimentara

5. 6. 8. 9.

60-80 50-60 20-50 50-60 rest 150-200 50-80 4-6 rest 2-10 rest 80-100 rest

70-80

5-10

mediul ambiant mediul ambiant mediul ambiant

1-5 1-5 2

1 1 1

mediul ambiant 40-50 80-90 mediul ambiant

1-5 2 2 30 sec.

1 1 1 1

III.2.2

LINIA DE FOSFATARE OTEL DE RULMENTI;

1. GENERALITATI 1.1. Fosfatarea otelului de rulmenti are drept scop acoperirea suprafetei exterioare a otelului cu un strat cristalin de fosfati insolubili, de fier si zinc, in vederea asigurarii conditiilor optime pentru trefilarea si extrudarea otelului, in procesul tehnologic de presare la rece. Fosfatarea nu se utilizeaza ca procedeu de protejare anticoroziva elementelor de rulmenti. 1.2. Procesul tehnologic de fosfatare se executa in sectia Colivii, Atelierul Acoperiri de suprafata, in bai speciale, de catre personalul specializat in acest scop. 1.2. Principiul fosfatarii. 1.2.1. Procesul de fosfatare consta in formarea pe suprafata metalica a unui strat de cristale fine de fosfati metalici secundari si tertiari, insolubili, din solutii apoase de fosfati metalici primari de fier si zinc. 1.2.2. Reactia generala de obtinere a stratului de fosfati este urmatoarea: Fe + 3Zn ( H2PO4)2 = Zn3 (PO4)2 + FeHPO4 + H3PO4 + H2 Pe masura ce stratul de fosfati format creste, viteza de formare a sa scade, inceputul degajarii hidrogenului (proces paralel cu formarea stratului de fosfati) indicand sfarsitul reactiei de fosfatare. 2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE FOSFATARE Si CONDITIILE TEHNICE DE EXPLOATARE A BAILOR UTILIZATE IN FOSFATARE. 2.1. Tehnologia de fosfatare este prezentata in tabelul 1 si consta in: 2.2. Degresarea

Pag. 21 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

2.2.1. Degresarea are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe suprafetele metalice, si se face intr-o solutie alcalina in bai prin imersie. Capacitatea baii de degresare este de 7000l. 2.2.2. Produsele chimice folosite sunt: Hidroxid de sodiu solid STAS 98-76 Fosfat trisodic cristalizat, tehnic STAS 3389-90 Degresant SD1 STAS 9080-90 2.2.3. Prepararea solutiei alcaline se face in felul urmator: substantele alcaline se dizolva in baia de degresare umpluta pana la 3/4 din volum cu apa calda 50-60 0C. Solutia obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a produselor chimice, apoi se aduce la nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate si spalata se formeaza un film de apa continuu. 2.2.4. Baia de degresare se va completa si corecta pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor chimice efectuate in laboratorul chimic. Analizele chimice se fac conform STAS 12927-90. 2.2.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, in vederea verificarii solutiilor de degresare, se face de catre personalul desemnat din cadrul Atelierului de Galvanizare, o data pe saptamana, sau ori de cate ori este nevoie conform IL-11B-15. 2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.. 2.3. Spalarea 2.3.1. Spalarea se face pentru indepartarea urmelor de solutie de degresare in bai prin imersie. Capacitatea baii de spalare este de 7000l. 2.4. Decaparea 2.4.1. Decaparea se face pentru inlaturarea urmelor de oxizi, in bai prin imersie. 2.4.2. Produsul chimic folosit este: Acid sulfuric tehnic STAS 97-80 2.4.3. Capacitatea baii de decapare este de 7000l. Materialul supus decaparii se examineaza periodic pentru a preintampina aparitia ciupiturilor pe suprafata otelului ceea ce ar duce la rebutarea materialului.. Daca materialul supus decaparii nu s-a curatat bine de rugina sau tunder, se va tine in baie pana la curatare completa. 2.4.4. Analiza baii de decapare se face conform STAS 12926-95. Solutia de decapare sulfurica se va considera epuizata si se inlocuieste total cand continutul de acid + sulfuric scade la 10 g/l iar continutul in Fe2 creste la 100 g/l. Continutul de fier se determina conform SR 12926-95. 2.4.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic se face de catre personalul desemnat din sectie, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie. 2.4.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.. 2.5. Fosfatarea . 2.5.1. Produsele chimice folosite sunt: Fosfatol Tip 1 Acid ortofosforic

STAS 7969-85,ST 6-98 STAS 10788-76

Pag. 22 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

2.5.2. Pentru prepararea unui litru de solutie de fosfatare tip 1 se procedeaza in felul urmator: se prepara o solutie de 100 cm3 fosfatol tip 1 in 900 cm3 apa demineralizata si se incalzeste la temperatura de 90-98C timp de doua ore, completandu-se mereu volumul de apa evaporat. Se adauga apoi 500-100 g span de fier degresat si decapat si se lasa solutia pentru amorsare timp de 10 h, dupa care se scoate spanul si se incalzeste la temperatura de lucru. Dupa preparare se controleaza aciditatea in laboratorul chimic, care atunci cand nu este in limitele prescrise se corecteaza cu solutie de fosfatol si/sau acid ortofosforic. 2.5.3. In timpul functionarii, in baie creste concentratia de fier datorita trecerii in solutie a ionilor de fier de pe suprafata pieselor. Concentratia maxima admisa de fier in solutia de fosfatare este de 3 g/l. in cazul depasirii acestei valori este necesara schimbarea solutiei. Continutul de fier se determina conform SR 12926-96. 2.5.3. Capacitatea bailor de fosfatare este de 7000 l baia mica si de 10000 l baia mare. 2.5.4. Grosimea peliculei de fosfat este de 10-15m. Daca stratul de fosfat nu este suficient de gros, materialul supus fosfatarii se va mentine in baie peste timpul indicat. 2.5.5. Prelevarea, aducerea probelor la analiza se face ca la pct.2.2.5. 2.5.6. Analiza bailor de fosfatare se face conform STAS 11624/4-83. 2.5.7. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.. 2.6. Spalarea 2.6.1. Spalarea se face cu apa curgatoare, pentru indepartarea urmelor de solutie de fosfatare, in bai prin imersie. 2.7. Neutralizarea 2.7.1. Neutralizarea se face pentru indepartarea eventualelor urme de solutie de fosfatare si de apa de pe suprafetele matalice, in bai prin imersie. capacitatea baii este de 7000 l. 2.7.2. Produsul folosit este: Carbonat de sodiu, tehnic, STAS 99-91, dizolvat in apa conform tabelului 1. 2.8. Tratarea cu ulei emulsionabil 2.8.1. Tratarea cu ulei emulsionabil se executa pentru protectie anticoroziva, in bai prin imersie Analiza emulsiei : ulei emulsionabil in apa, in proportie stabilita conform prospectului de produs. se face in laboratorul chimic. Prospectele se procura de catre sectie de la laborator chimic. Prelevarea probelor pentru analiza se face o data pe saptamana sau ori de cate ori este necesar, de catre personalul sectiei. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.. 2.9. Defecte, cauze si remedieri 2.9.1. Defectele care pot apare in cursul procesului de fosfatare, cauzele si remedierea lor sunt incluse in planele de control. 2.10. Verificarea calitatii stratului de fosfat 2.10.1. Verificarea calitatii acoperirii de fosfati se face conform STAS 10338-90 si consta din:
Pag. 23 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

2.10.1.2. Verificarea aspectului stratului de fosfati se face cu ochiul liber. Stratul de fosfati depus trebuie sa fie de culoare gri deschis pana la gri inchis, fara pete si zgarieturi. 2.10.1.3. Verificarea aderentei se face conform punctului 5.4.5 din STAS 10338-90 prin doua metode: -strierea cu unghia ( proba cu urma alba ); -frecarea stratului de fosfat in prealabil degresat. 2.10.1.3.1. In cazul verificarii prin striere cu unghia, pe stratul de fosfat trebuie sa apara o linie alba, fara sa se observe cu ochiul liber deteriorarea stratului. 2.10.1.3.2. In cazul verificarii prin frecare stratul de fosfat degresat cu triclorietilena este frecat cu o carpa alba curata ( 5 frecari duble sau 10 frecari in accelasi sens). Nu se admite aparitia pe carpa a petelor de culore inchisa. 2.10.1.4. Verificarea grosimii stratului de fosfati se face conform punctului 5.4.4.2, din STAS 10338-90. Masurarea indirecta a grosimii se face prin raportarea masei superficiale a stratului de fosfat la suprafata pe care a fost depus. Masurarea masei superficiale se face prin cantarirea probei inainte si dupa dizolvarea stratului cu ajutorul unei solutii de anhidrida cromica 5%, la temperatura de 70C, timp de min. 15 minute. 2.10.1.5. Verificarea rezistentei la coroziune a stratului de fosfat se face intr-o solutie de sulfat de cupru 3%. Dupa mentinerea epruvetei timp de 3 minute in solutie, dupa spalarea si uscarea acesteia, nu trebuie sa apara pe suprafata ei urme de cupru, care indica absenta stratului de fosfat. 3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA 3.1 Operatia de fosfatare se va executa numai cu instalatia de ventilatie in functiune. 3.2. Personalul din atelierul de galvanizare va purta echipament de protectie corespunzator. 3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sunt obligati sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supraveghrea conducatorului locului de munca. 3.4. Acidul sulfuric se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers. 3.5. Depozitarea reactivilor se face in spatiu destinat acestui scop, cu respectarea normelor privind materialele toxice si corozive. 3.6. Este interzisa depozitarea reactivilor in cadrul atelierului de galvanizare, iar spatiile de trecere si lucru trebuie mentinute libere si in bune conditii. 3.7. Substantele chimice folosite in tehnologia de fosfatare nu se vor deversa la canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor acido-alcaline si trimise apoi la statia de denocivizare. 3.8. Pentru buna functionare a bailor si o utilizare corecta a produselor se va evita impurificarea lor cu alte produse si se va respecta timpul de scurgere a bailor din cadrul procesului tehnologic. 4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE 4.1. Produsele de degresare sunt ambalate in saci de hartie sau polietilena, acidul sulfuric in bidoane de PVC si fosfatolul in butoaie din PVC. Se depoziteaza in incaperi inchise ferite de umezeala. 4.2. Ambalajele vor fi marcate cu denumirea produsului, cantitatea, normativul de calitate si furnizorul produsului. BIBLIOGRAFIE Protejarea materialelor metalice prin oxidare si fosfatare Editura Bucuresti,1976. SF Nr 24019-95. Procesul tehnologic de fosfatare a otelului de rulmenti.
Pag. 24 din 85

tehnica,

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

STAS 10338-90. Acoperiri prin fosfatare. Conditii tehnice de calitate. STAS 12927-90. Bai de degresare. Metode de analiza. STAS 12926-95. Bai de decapare. Metode de analiza. STAS 11624/4-83. Solutii de fosfatare.Determinarea aciditatii libere si totale. STAS 10788-76. Acid ortofosforic. Prospecte de produse, ale furnizorilor
Tabel 1. Tehnologia de fosfatare
Conditii de lucru Temperatura Timp de mentinere
(C) (min.)

Nr. crt.

Operatia tehnologica Degresare

Reactivul utilizat Hidroxid de sodiu Fosfat trisodic Degresant SDI Apa Apa rece Acid sulfuric Apa Apa rece Fosfatol tip1 Aciditate totala Aciditate libera Raport aciditate Apa rece Soda calcinata Apa Ulei emuls. adecvat Inhibitor de coroziune

Concentratia
(g/l)

Timp de scurgere
(min.)

1.

2. 3. 4. 5.

Spalare Decapare Spalare Fosfatare

25-30 20-25 50-60 rest 150-200 rest 50-80 puncte 16-23 puncte 2,8-5 20 rest
conform prospectului conform prospectului

85-90

20

mediul ambiant 20-25 mediul ambiant 95-98

1-5 0.5-2 h 1-5 nu se mai degaja bule de oxigen 1-5 3-5 5

3 3 3 3

6. 7. 8.

Spalare Neutralizare Tratare cu emulsie

mediul ambiant 40-50 mediul ambiant

3 3 3-5

III.2.3 LINIA DE LUSTRUIRE CHIMICA CAPACE DE RULMENTI; 1. GENERALITI 1.1 .Lustruirea chimic a capacelor din tabl pentru rulmeni radiali cu bile tip Z i ZZ confer suprafeelor metalice o capacitate reflectant indifirent de rugozitatea suprafeei. 1.2 Efectul de lustruire se datorete unui fenomen de uniformizare a suprafeei cu aciune asupra microcristalelor superficiale din a cror aranjare i orientare rezult capacitatea reflectant superioar.Produsele utilizate la lustruire elimin petele de coroziune i formeaz un luciu metalic ca urmare a dizolvrii stratului superficial i netezirii microneregularitilor suprafeei. Lustruirea se efectueaz att pentru mbuntirea aspectului ct i pentru mrirea rezistenei la coroziune datorit faptului c praful i impuritile din atmosfer ader mai greu pe suprafeele lucioase i astfel se evit posibilitatea formrii unor micropile locale, n prezena unui electrolit format din apa de condens n care se gsesc dizolvate diferite sruri i gaze. 1.3 Tipurile de produse utilizate n procesul tehnologic de lustruire : -Degresant SDI STAS9080/90 -Carbonat de sodiu STAS99/91 -Fosfat trisodic STAS3389/90 -Acid sulfuric 96%(d=1,84) STAS97/80
Pag. 25 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

-Acid oxalic tehnic STAS4992/68 -Apa oxigenata ST 004/93 -DeroT(sau alt detergent) prospect produs -Dero RA prospect produs -Lichid de spalare White-spirit STAS44/84 -Lichid de protectie Castrol DWX33 prospect produs 1.4 Pentru a mri durata de funcionare a bilor se impun msuri pentru evitarea impurificrilor lor cu alte produse. 1.5 Bile epuizate sau contaminate sunt deversate n bazinul de ape acido-alcaline i trimise n staia de neutralizare i denocivizare a apelor. 2.CONDIII TEHNICE DE CALITATE APRODUSELOR I PROCESUL TEHNOLOGIC DE LUSTRUIRE 2.1 Pregtirea materialului. 2.1.1 Capacele din tabl se vor aspecta vizual i se vor ndeprta capacele ce prezint defecte mecanice (ndoiri, zgrieturi), zone oxidate, de capacele bune. 2.1.2 Capacele bune sunt legate cu srm n seturi de cte 100-150 buci. 2.1.3 Din capacele oxidate se vor alctui loturi separate care n timpul operaiei de lustruire urmeaz a fi meninute un timp mai mare la decapare n acid sulfuric i acid oxalic. 2.1.4 Capacele ce prezint dup procesul de lustruire urme de coroziune sau pete de culoare alb ,etc.,se vor lustrui din nou. 2.1.5 Capacele n funcie de dimensiuni se aeaz pn la 10 legturi pe crlige sau n couri. 2.1.6 n atelierul de lustruire vor fi aduse numai capace ce pot fi lustruite n schimbul respectiv. Procesul tehnologic . 2.2.1 Lustruirea va fi efectuat numai de personalul special instruit cu efectuarea acestei operaii. 2.2.2 Crligele cu capacele se supun manual procesului tehnologic de lustruire chimic. 2.2.3 n timpul operaiei de lustruire crligele cu capace se vor mica prin scuturare, periodic de 5-6 ori n fiecare baie. Operaia de lustruire se execut n cadrul atelierului de galvanizare conform tehnologiei din tabelul 1.
Tabel 1 .Tehnologia de lustruire chimic a capacelor tip Z i ZZ.
Nr. crt.

Operatia tehnologica Decapare I Splare Decapare II Lustruire

Reactivul utilizat Acid sulfuric Ap Ap rece curgtoare Acid oxalic Ap Ap oxigenat Acid oxalic DERO T Ap Ap rece curgtoare DERO RA Ap

Concentratia
(g/l)

Conditii de lucru Temperatura Timp de mentinere


(C) (min.)

Timp de scurgere
(min.)

1. 2. 3. 4.

150-200 80-100

rest

mediul ambiant mediul ambiant

5-30
agitare continu

1 1 1 1

2
agitare continu

rest

mediul ambiant 35-40

5-30
agitare continu

5. 6.

Splare Neutralizare

45-50 cm/l 33-35 cm/l 3cm/l rest 30-50 rest

1-2
agitare continu

mediul ambiant mediul ambiant

2
agitare continu

1 1

Pag. 26 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A. agitare continu

7. 8.

Splare i deshidratare Conservare

White-spirit Castrol DWX33

mediul ambiant mediul ambiant

2
agitare continu

1 1

5
agitare continu

2.3.

Condiii tehnice de exploatare a bilor. n timpul procesului de lustruire chimic i la prepararea bilor se impune respectarea urmtoarelor instruciuni .

2.3.1 Degresarea chimic se execut n bazine de 200 l capacitate coninnd produsul SDI sau fosfat trisodic i carbonat de sodiu. Prepararea bii se face dizolvnd cantitatea necesar de degresant n baia umplut la din volum cu ap cald la 40-50 C. Dup dizolvarea complet se adaug ap pn la nivelul de lucru , se omogenizeaz i se nclzete pn la 80-90 C. Dup o degresare i splare bun , suprafaa capacelor trebuie s fie umectat complet de ap. Periodic se va cura stratul de grsime nesaponificate de la suprafa. Baia de degresare se va schimba cnd nu mai asigur o degresare corspunztoare a pieselor. Timpul de meninere n baie este n funcie de starea de impurificare a suprafeei metalice. Degresarea se consider terminat cnd soluia, ud n ntregime i uniform suprafaa capacelor. 2.3.2 Splarea capacelor se execut dup fiecare atac chimic pentru a preveni infestarea bilor de decapare. Se impune respectarea timpului de scurgere dup splrile succesive pentru a nu dilua bile de decapare i lustruire. Decaparea se execut n bi de 200 l capacitate. Decaparea este tot un tratament de pregtire a suprafeei nainte de operaia de lustruire. Materialul supus decaprii se examineaz periodic pentru a prentmpina apariia ciupiturilor pe suprafaa capacelor, ceea ce duce la rebutarea capacelor. Se evit soluii de decapare puternic acide deoarece puterea de atac este puternic i preferenial i se poate schimba structura cristalin superficial. Dup decapare suprafaa capacelor nu trebuie s rmn cu urme de oxizi. n timpul decaprii se va urmri meninerea concentraiei bilor prin corecii cu acid sulfuric sau acid oxalic. Soluiile de decapare se vor nlocui cnd puterea de atac este mic, datorit concentraiei de ioni Fe2+ n cantitate mare, dei se fac coreciile respective. Este interzis folosirea bilor de decapare sau a celorlalte bi n alte scopuri(decaparea materialelor neferoase). La prepararea bii de acid sulfuric se toarn cu atenie cantitatea de acid sulfuric, n jet subire, n bazinul cu ap, apoi soluia obinut se va omogeniza. Soluia de acid oxalic se va prepara prin dizolvarea cantitii corespunztoare de acid oxalic la 50- 60C, se completeaz cu ap, apoi se omoganizeaz. 2.3.3 Lustruirea chimic. Operaia de lustruire confer pieselor att un aspect decorativ ct i unul funcional. Lustruirea poate fi considerat o variant a decaprii, deoarece la nceputul procesului are loc o dizolvare a peliculei de oxizi de pe suprafaa pieselor.
Pag. 27 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Prin lustruire microproeminenele se dizolv preferenial, suprafaa rmnnd neted i lucioas, fr incluziuni. Prepararea soluiei de lustruire chimic se face astfel: a) se dizolv cantitatea de acid oxalic n ap cald, la 50-60C; b) se aduce la nivelul de lucru cu ap rece; c) se adaug cantitatea necesar de ap oxigenat i se omogenizeaz; d) se adaug ulterior, produs DERO T (sau alt detergent). Se respect cu strictee raportul ntre apa oxigenat i acidul oxalic. Reacia de lustruire este o reacie exoterm i baia se nclzete. 2.3.4 Neutralizare. Neutralizarea se execut cu produsul DERO RA n bazin de 200 l. capacitate. Baia de neutralizare se prepar astfel: a) se umple baia de neutralizare cu ap; b) se adaug produsul DERO RA; c) se aduce la nivelul de lucru prin completare cu ap; d) se omogenizeaz baia . 2.3.5 Splarea i deshidratarea. Crligele cu capace sunt introduse n baia de deshidratare, ce conine lichidul de splare White-spirit. Capacitatea bii este de 200 l. Pentru o bun deshidratare i pentru a evita corodarea ulterioar crligele cu capace se vor mica prin scuturare periodic , iar apa decantat va fi purjat de 3-4 ori pe schimb i ori de cte ori este nevoie. 2.3.6 Conservarea. Pentru a asigura o protecie capacelor lustruite, acestea se conserv n produse de conservare, n cazul nostru este Castrol DWX 33. Conservarea se execut ntr-o baie de 200l l.capacitate. Dup conservare piesele se menin deasupra bii pentru scurgerea excesului de conservant. NOTE: -dup fiecare operaie tehnologic materialul supus lustruirii se va menine deasupra bilor respective pentru scurgerea soluiei evitndu-se astfel impurificarea bilor; -se va respecta cu strictee timpul de degresare, splare,decapare i lustruire; -n atelierul de lustruire se vor aduce numai capace ce urmeaz a fi lustruite n ziua respectiv; -la sfritul operaiei de lustruire, capacele lustruite se vor aspecta n atelierul Montaj-Radiali cu bile; -capacele lustruite vor fi aspectate prin sondaj de ctre personalul CTC, verificnd aspectul pieselor; -pe timpul transportului se va evita stropirea, umezirea sau contactul cu produse ce pot produce coroziuni. 2.4 Condiii tehnice de calitate impuse soluiilor din bile procesului de lustruire. 2.4.1 Pentru soluia de degrasare chimic: a) cu SDI -alcalinitatea p n jur de 17 puncte; -alcalinitatea m n jur de 44 puncte. b) cu carbonat i fosfat -alcalinitatea p n jur de 48 puncte ; -alcalinitatea m n jur de 90 puncte.
Pag. 28 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

2.4.2 Pentru baia de decapare I: -concentraia n acid sulfuric 150-200 g/l. 2.4.3 Pentru baia de decapare II: -concentraia n acid oxalic 80-100 g/l. 2.4.4 Pentru baia de neutralizare : -concentraia n DERO RA 3-5% 3. MARCAREA AMBALAREA DEPOZITAREA. 3.1 Produsele lichide utilizate n procesul tehnologic de lustruire chimic a capacelor sunt ambalate n butoaie sau bidoane PVC, iar produsele solide sunt ambalate n saci de polietilen sau hrtie. Pe ambalaje trebuie s fie inscripionate cite denumirea produsului, normativul de calitate i furnizorul. 3.2 Produsele de splare i conservare sunt ambalate n butoaie de tabl. 3.3 Produsele utilizate la lustruire se depoziteaz n ncperi nchise lundu-se msuri de respectarea PSI. 4.NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA : 4.1 Se vor respecta normele de S.S.M i P.S.I referitoare la utilizarea i manevrarea substanelor toxice, caustice i inflamabile. 4.2 n timpul lucrului muncitorii vor purta echipament de protecie antiacid. 4.3 La prepararea de acizi se va turna acidul n ap,n jet subire sub agitare continu. 4.4 Este interzis a se depozita substanele chimice n atelier. 4.5 n timpul lucrului va funciona instalaia de ventilaie. 4.6 Substanele chimice folosite n procesul de lustruire sunt substane cu caracter poluant i se vor deversa numai n bazinele denocivizare si neutralizare.

4.Linia de cromare;
1. GENERALITATI

1.1. Obiect si domeniu de aplicare Cromarea este un procedeu de acoperire galvanica care se face: -pentru marirea rezistentei la uzura a pieselor; -pentru marirea rezistentei la uzura si coroziune a pieselor care lucreaza cu umiditate ridicata; -in scop decorativ si protector-decorativ; -pentru restabilirea cotelor pieselor uzate. 1.2. Principiul cromarii. Electroliti. Electrozi folositi. 1.2.1. Cromarea este un procedeu electrochimic de depunere a unui strat de crom, prin actiunea unui curent electric exterior asupra unui electrolit (baia de electroliza). 1.2.2. Electrolitul pentru cromarea dura il constituie anhidrida cromica cu catalizator sulfat. Anhidrida cromica si acidul sulfuric trebuie sa se afle intr-un raport de 1/100. 1.2.3. Catodul il constituie obiectul de acoperit. 1.2.4. Ca anozi se utilizeaza anozii solubili din plumb aliat cu stibiu. Anozii necesita formarea peliculei negre de dioxid de plumb, care protejeaza suprafata aliajului de atacul chimic al electrolitului. Pelicula de dioxid de plumb se formeaza la introducerea anozilor sub curent in baia de cromare. Anozii se curata de crusta dura de cromat de plumb, formata la intreruperi frecvente de curent prin frecare cu o perie de otel sau sub dus de
Pag. 29 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

apa rece. Anozii trebuie sa aiba forme cat mai apropiate de cea a piesei, distanta optima anod-catod sa fie de 100 150mm. 1.2.5. La depunerea stratului de crom au loc urmatoarele reactii: + la catod: Cr6 + 6e- Cr + 2H + 2e- H2 la anod: 4HO-- 4e- O2+2H2O 1.2.6. Durata procesului de depunere depinde de grosimea stratului impusa prin conditiile tehnice si se calculeaza cu relatia: t = (60 d )/(K Dc ) , in care: t - durata depunerii, minute d - grosimea stratului metalic care se depune, m - greutatea specifica a metalului care se depune, i 7 gf/cm2 K - echivalentul electrochimic al cromului, Ki0,32 g/Ah Dc - densitate de curent, A/dm2 - randamentul de curent (cantitatea de metal efectiv depusa / cantitatea de metal teoretica),in %. 1.2.7. Calitatea acoperirii depinde de parametrii de lucru: compozitia electrolitului, densitatea de curent, temperatura, agitarea solutiei. 1.2.7.1. In tabelul 2 este data durata cromarii in minute, la densitatea de curent A/dm2 si la grosimea acoperirii in m si la un = 13%. 2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE CROMARE DURA Si CONDITIILE TEHNICE DE EXPLOATARE A BAILOR UTILIZATE IN CROMAREA DURA. 2.1. Tehnologia de cromare dura este prezentata in tabelul 1 si consta in :

2.2. Degresare electrochimica 2.2.1. Degresarea electrochimica are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe suprafetele metalice, si se face intr-o solutie alcalina 2.2.2. Reactivii folositi sant: Hidroxid de sodiu solid STAS 98-76 Carbonat de sodiu anhidru, tehnic STAS 99-91 Fosfat trisodic cristalizat, tehnic STAS 3389-90 Degresant SD1 STAS 9080-90 2.2.3. Prepararea solutiei alcaline se face in felul urmator: substantele alcaline se dizolva in baia de degresare umpluta pana la 3/4 din volum cu apa calda 50-60 0C. Solutia obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a reactivilor, apoi se aduce la nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate se formeaza un film de apa continuu. 2.2.4. Baia de degresare se va completa si corecta pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor chimice efectuate in Laboratorul Chimic.Analizele chimice se fac conform STAS 12927-90. 2.2.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, in vederea verificarii solutiilor de degresare, se face de catre personalul desemnat din cadrul Atelierului de Galvanizare, o data pe saptamana, sau ori de cate ori este nevoie. 2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun. 2.3. Montarea pe dispozitive
Pag. 30 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

2.3.1. La montarea pe dispozitivele de suspendare trebuie sa se aiba in vedere ca piesele sa nu se ecraneze si ca toate portiunile suprafetei care se cromeaza sa fie la egala distanta de anod. Suprafetele care nu se cromeaza se acopera cu folii izolante de polietilena, polistiren. 2.4. Spalarea dubla 2.4.1. Spalarea cu apa calda si apa rece se face pentru indepartarea urmelor de solutie de degresare. 2.5. Decaparea elecrochimica (anodizarea) 2.5.1. Decaparea electrochimica se face pentru inlaturarea urmelor de oxizi. In acelasi timp are loc si o atacare usoara a suprafetei metalice (asperizare), astfel stratul de crom adera mai strans la substrat. Se executa o decapare anodica. Electrolitul este asemanator celui de la cromare. 2.5.2. Reactivii folositi sunt: Anhidrida cromica STAS 4116-85 Acid sulfuric tehnic STAS 97-80 2.5.3. Prepararea electrolitului se face dizolvand anhidrida cromica in apa la temperatura de 40-500C dupa care se face analiza conform STAS 7874/6-90, stabilindu-se cantitatea necesara de catalizator (acid sulfuric). Se adauga cantitatea necesara de acid sulfuric pentru a se ajunge la raportul CrO3/H2SO4= 1/100. 2.5.4. Analiza baii de anodizare se face conform STAS 7874/6-90. 2.5.5. Prelevarea si aducerea probelor la Laboratorul Chimic se face in aceleasi conditii ca la pct.2.4.5. 2.5.6. In urma analizelor efectuate se intocmesc buletine de analiza si cu corectiile care se impun. 2.6. Cromare dura 2.6.1. Piesele scoase din baia de anodizare se introduc fara spalare in baia de cromare. 2.6.2. Piesele introduse in baia de cromare se mentin fara curent 2-3 min. pentru a capata temperatura electrolitului, dupa care se conecteaza baia la curent. 2.6.3. Reactivii folositi sant aceiasi ca la pct.2.5.2. 2.6.4. Prepararea electrolitului se face ca la pct.2.5.3. 2.6.5. Prelevarea, aducerea probelor si analiza electrolitului se face ca la pct.2.5.5. 2.6.6. Se intocmesc buletine de analiza cu rezultatele obtinute si cu corectiile ce se impun. 2.7. Decromarea 2.7.1. Decromarea se face in cazul cand stratul de crom depus nu este corespunzator. 2.7.2. Decromarea se executa in baia de cromare, piesele asezandu-se la anod. Conditiile de lucru sant aceleasi ca la cromarea electrolitica cu exceptia duratei care este intre 10-15 min. si variaza in functie de grosimea stratului de crom depus. 2.8. Spalarea dubla 2.8.1. Se executa mai intai o spalare cu recuperarea anhidridei cromice, apoi o spalare in apa rece curgatoare pentru indepartarea ultimelor urme de electrolit. 2.9. Uscarea 2.9.1. Uscarea se face cu jet de aer comprimat de 3 atm. si lipsit de impuritati.

Pag. 31 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

2.10. Demontarea de pe dispozitiv 2.10.1. Piesele cromate sant demontate de pe dispozitiv si se indeparteza protectiile de pe suprafata pieselor. 2.11. Dehidrogenarea 2.11.1. Tratamentul termic de dehidrogenare se face in scopul reducerii fragilizarii la hidrogen.Se face prin incalzire la temperaturi de 150-200C timp de 2h in bai de ulei, cuptoare cu aer cald, in vid sau in apa calda (procedeul este foarte lent). 3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA 3.1 Operatia de cromare se va executa numai cu instalatia de ventilatie in functiune. 3.2. Personalul din atelierul de galvanizare va purta echipament de protectie corespunzator. 3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sant obligati sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supraveghrea conducatorului locului de munca. 3.4. Acidul sulfuric se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers. 3.5. Dizolvarea anhidridei cromice se face prin imersarea cupelor cu anhidrida cromica bulgari in apa si in continua agitare. 3.6. Depozitarea reactivilor se face in spatiu destinat acestui scop, cu respectarea normelor privind materialele toxice si corozive. 3.7. Este interzisa depozitarea reactivilor in cadrul atelierului de galvanizare, iar spatiile de trecere si lucru trebuie mentinute libere si in bune conditii. 3.8. Substantele chimice folosite in tehnologia de cromare dura nu se vor deversa la canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor cromice si a apelor acido-alcaline si trimise apoi la statia de denocivizare. 4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE 4.1. Anhidrida cromica si soda caustica sant ambalate in butoaie de tabla, acidul sulfuric in bidoane de PVC si fosfatul trisodic, carbonatul de sodiu, degresantul SD1 in saci de hartie. 4.2. Ambalajele vor fi marcate cu denumirea produsului, cantitatea, normativul de calitate si furnizorul produsului. BIBLIOGRAFIE Indreptar galvanotehnic. Editura Bucuresti SF Nr 2400-95. Procesul tehnologic pentru cromarea dura a inelelor de rulmenti si a matritelor. STAS 7978-88. Acoperiri electrochimice de crom dur. Conditii tehnice de calitate. SR EN ISO 2819:1996.Acoperiri metalice pe suport metalic. Acoperiri electrochimice si chimice. Lista metodelor de verificare a aderentei. STAS 7874/6-90. Bai de cromare. Metode de analiza. STAS 12927-90. Bai de degresare. Metode de analiza.
Tab.1. Tehnologia de cromare dura
Conditiile de lucru
Nr crt.

Operatia tehnologica Montarea -

Reactivul utilizat

Concentr.
g/l

Temp.
C

Timp de ment.
min

Timp de scurg.
min

Dens. de curent
A/dm2

Tens. la borne
V

1.

Pag. 32 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A. 2.

pe dispozitiv Degresarea electrochimica Spalare Spalare Decapare anodica Cromarea dura Decromarea (anodica) Spalare Spalare Uscare Demontare de pe dispozitiv Dehidrogenare

3. 4 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Hidroxid de sodiu Carbonat de sodiu Fosfat tri-sodic Degresant SD1 Apa calda Apa rece Anhidrida cromica Acid sulfuric Anhidrida Cromica Acid sulfuric Anhidrida cromica Acid sulfuric Apa rece Apa rece Aer compr. -

80-100 20-30 10-20 50-60 150 1,5 150-250 1,5-2,5 150-250 1,5-2,5 -

70-85

3-5

5-10

6-8

80 40-60 40-60 40-60 150200

1 1 1-2 Cf tab. 2. 10-15 1 1 1-2 2h

1 1 2 1 1 1 -

10-20 25-50 25-50 -

6-8 6-8 6-8 -

2.MIJLOACE DE PRODUCTIE AUXILIARE 2.1 Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc. 2.2 Monorai 500kg.f. = 3 buc. 2.3 Motostivuitor 3To.f. = 1buc. 2.4 Dacia Papuc = 1 buc. 2.5 Carucior manual 2.6 Sistem de incalzire cu abur(3 bari, 120 Co) a bailor de lucru. 2.7 Aductiune apa industriala la baile de lucru (conducte, vane, coturi, robineti, etc.). 2.8 Sursa aer comprimat (5 bari) 2.9 Scule ajutatoare, dispozitive de sprijin a pieselor, grinzi, carlige. 2.10 Sisteme de ventilare mecanica. 2.11 Transformatoare coboratoare de tensiune. 2.12 Redresoare curent continuu.

Pag. 33 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Capitolul IV. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.1 : GALVANIZATOR


Galvanizatorul isi desfasoara activitatea in cadrul atelierului Galvanizare, lucrand, functie de comenzile de productie, la una din liniile tehnologice din cadrul atelierului: -Linia de decapare-pasivare colivii de alama; -Linia de fosfatare otel de rulmenti; -Linia de lustruire chimica capace de rulmenti; -Linia de cromare; In timpul programului de lucru, galvanizatorul avand pregatirea si cunostintele necesare, executa opertiile de munca prevazute in stndardele de firma prezentate mai sus, astfel incat sa se obtina produse in parametri de calitate ceruti in documentatia tehnica si activitatea sa se desfasoare in conditii de securitate si sanatate.

IV.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT IV.1.1 MIJLOACE DE PRODUCIE Echipamente : Bai de lucru; Mijloace de ridicat si transport monogrinda 500kg.f. 3 buc. Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc. Carucior manual Sistem de incalzire cu abur(3bari, 120 Co) a bailor de lucru. Sursa aer comprimat (5 bari) Scule ajutatoare, dispozitive de sprijin a pieselor, grinzi, carlige. Sisteme de ventilare mecanica. Transformatoare coboratoare de tensiune. Redresoare curent continuu. Echipamente individuale de protectie: -costum antiacid; -ochelari de protectie; -sort de protectie antiacid; -cizme antiacide; -manusi antiacide; -masca de protectie;

IV.1.2 EXECUTANTUL - Are calificarea corespunztoare desfurrii procesului de munca, este instruit din punct de vedere al securitii si sntii in munca, lucreaz in echipa, timpul de lucru 8 ore/ schimb, este dotat cu echipament individual si imbracaminte de protectie. - Corespunde din punct de vedere fizic si mental (in conditiile in care este odihnit si nu este sub influenta drogurilor sau alcoolului), este examinat medical la angajare si periodic. - Este capabil sa manipuleze echipamentele de munca in mod responsabil.

Pag. 34 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

IV.1.3 SARCINA DE MUNCA - Deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la domiciliu. - Prezentarea la serviciu in stare "apt de lucru"; - Predarea / primirea schimbului in prezena efului de formatie , a lucrrilor i a echipamentelor tehnice din sfera de competen; - Informarea asupra lucrrilor ce urmeaz a fi efectuate, stabilirea prioritilor de lucru, verificarea strii tehnice a echipamentelor de munca din dotare - Respecta intocmai condiiile tehnice de exploatare a instalatiilor,utilajelor si echipamentelor deservite in timpul procesului de munca; - Transportarea manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare, a pieselor supuse tratamentelor electrochimice si chimice, de la locul de depozitare la posturile de lucru. - Asezarea pieselor pe dispozitivele de lucru. - Manipularea pieselor, manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare, in vederea imersarii acestora in baile de lucru. - Transportul, depozitarea si ambalarea pieselor tratate. - Suflarea cu jet de aer comprimat, in vederea uscarii pieselor decapate si spalate. - Supravegherea instalatiilor si a bailor de lucru. - Formarea si/sau corectarea compozitiei bailor de lucru. - Curatarea periodica a bailor de lucru. - Pastrarea curateniei la locul de munca si in sectorul de activitate. - Pstrarea cu grij a bunurilor din dotare; - Urmareste functionarea in permanenta a instalatiilor de ventilare mecanica. - Executarea, intocmai i la timp, a dispoziiilor date de eful de formaie; - Intervenia prompt pentru evitarea sau limitarea efectelor in caz de avarie; dup eliminarea pericolului, informeaz eful de formaie i particip in continuare la remedierea defeciunilor; - Nu are voie s prseasc postul fr aprobarea efului ierarhic; - Informarea efului de formaie asupra oricrei nereguli constatate; - Cunoaterea procedurilor, instructiunilor si a reglementarilor Sistemului de management calitate-mediu precum si a prevederilor de securitate i sntate in munc specifice; - Rspunde de meninerea integral i in stare de funcionare a echipamentelor i utilajelor din zona repartizat conform atribuiilor conferite dar i a dispoziiilor primite; - Colaboreaz cu personalul de intreinere i reparaii din schimb, respectiv, preciznd defeciunile ce apar in timpul funcionrii utilajului deservit; - Rspunde de respectarea prevderilor SSM si SU in executarea manevrelor i interveniilor; - Are obligatia de a utiliza i pstra in bune conditii EIP din dotare; IV.1.4 MEDIUL DE MUNCA - Atelierul Acoperiri de suprafata este situat intr-o incinta nchisa, intr-un corp de cldire separat de restul activitatilor din Sectia Colivii; - Are 4 fluxuri de fabricatie cu destinaii diferite (Linia de decapare-pasivare colivii de alama; Linia de fosfatare otel de rulmenti; Linia de lustruire chimica capace de rulmenti; Linia de cromare); -Temperatura este in general constanta, umiditatea crescuta, ventilaie naturala si artificiala (Centrala termica de tratare aer); Pe timp de iarna incalzirea halei se face deficitar; -Prezint vapori de noxe chimice degajate din baile de lucru, sub limitele maxime admise de norme (hidroxid de sodiu, acid azotic, acid sulfuric, anhidrida cromica, fosfat trisodic,
Pag. 35 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Degresant SDI, Fosfatol tip1, Soda calcinata, Acid oxalic tehnic, Lichid de protectie Castrol DWX33); -Iluminatul este asigurat natural si artificial; -Nu exista zgomot peste nivelul normal si nu sunt radiatii sau pulberi in mediul de munca.

Pag. 36 din 85

UNITATEA: S.C. ............. S.A. SECIA: COLIVII


LOCUL DE MUNC:
ATELIER ACOPERIRI DE SUPRAFATA

FIA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC Nr.1

NUMR PERSOANE EXPUSE: 7 DURATA EXPUNERII: 8 ore /schimb ECHIPA DE EVALUARE:


CONSECINA MAXIM PREVIZIBIL 3 CLASA DE GRAVITAT E 4 CLASA DE PROBABILITA TE 5 NIVEL DE RISC 6

GALVANIZATOR
FORMA CONCRET DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC
(descriere, parametri)
2

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNC


0

FACTORI DE RISC IDENTIFICAI


1

MIJLOACE DE PRODUCIE

FACTORI DE RISC MECANIC

F1. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari) F2. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu; F3.Alunecarea semifabricatelor depozitate necorespunzator: -din stive interoperatii; de pe mesele de control; din mijloacele de transport; din dispozitivele de imersare; etc. F4.Rostogolire colaci de otel de rulment, neasigurati impotriva deplasarilor necontrolate; F5.Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse la un moment dat datorita solicitarilor statice si dinamice; F6.Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel) F7.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime; F8.Proiectarea de corpuri desprinse de la ventilatoarele mecanice aflate in functionare normala; F9.Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol; F10.Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat;

ITM 3-45 zile DECES

2 7

4 1

2 3

ITM 45-180 zile ITM 45-180 Invaliditate GR.II Invaliditate GR.II DECES ITM 45-180 DECES ITM 3-45 zile

3 3 5 5 7 3 7 2

1 1 3 2 1 1 1 4

2 2 4 4 3 2 3 2

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

F11. Manipularea manuala a pieselor cu suprafee cu contururi periculoase tiere, nepare; F12. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata(conducte, robineti, fitinguri- prin care circula abur) F13. Contactul accidental al epidermei cu continutul bailor cu temperatura ridicata (60-90 0C), neutralizare, fosfatare, degresare; F14. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant); F15. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii, provocate de contactul acizilor cu materiale combustibile; F16.Electrocutare prin atingere direct datorata -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie F17.Electrocutare prin atingere indirect si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lispa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare), acidul sulfuric concentrat (vitriol), de acidul oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda caustica) contactul cu ochii si ingerarea accidentala; F19. Inhalarea prafului de carbonat de sodiu (soda calcinata), ingerarea accidentala, iritarea ochilor; F20. Intoxicarea prin absorbtia in corp a trioxidului de crom (anhidrida cromica), prin piele si/sau inhalare; F21. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare, fosfatare, cromare, lustruire chimica); F22. Efectul cronic(dermatite) asupara organismului datorita expunerii repetate la acizi, anhidrida cromica;

ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 45-180 ITM 45-180 DECES

2 2 2 3 3 7

6 5 4 2 1 1

3 3 2 2 2 3

DECES

Invaliditate GR.III ITM 3-45 zile DECES Invaliditate GR.III ITM 3-45 zile

4 2 7 4 2

3 2 1 1 2

4 2 3 2 2

Pag. 38 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

MEEDIUL DE MUNC

FACTORI DE RISC FIZIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

SARCINA DE MUNC

OPERATII, REGULI, PROCEDEE GRESITE

SOLICITARE FIZIC

F23. Temperatura ridicat a aerului n timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic; F24. Temperatura sczut a aerului n timpul iernii : -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald; -geamuri sparte; F25. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip deschis; F26. Expunerea lucratorilor la zgomot in timpul suflarii cu aer comprimat, in vederea uscarii pieselor decapate; F27.Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu; F28.Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de conservare; F29. Manipularea substantelor chimice periculoase fara purtarea echipamentului individual de protectie din dotare, adecvat pericolelor existente. F30. Transvazarea substantelor lichide periculoase in mod necorespunzator (utilizarea dispozitivelor de sifonare si aspirarea cu gura), fara utilizarea dispozitivelor speciale, favorizand-se contactul lucratorilor cu substantele respective si degajarea de gaze nocive, corozive, iritante; F31. Diluarea acidului sulfuric prin turnarea brusca a ape in acid, care conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la stropirea cu acid. F32. Amestecarea acizilor prin turnarea acidului cel mai diluat in acidul cel mai concentrat (mai dens), care conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la stropirea cu acid. F33. Spalarea si denocivizarea imbracamintei de protectie se face la domiciliu, de catre fiecare lucrator in parte; F34.Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de imersare manuala a dispozitivelor cu piese, in baile de lucru.
Pag. 39 din 85

ITM 3-45 zile

ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile Invaliditate GR.III DECES ITM 45-180 ITM 3-45 zile

2 2 4 7 3 2

4 2 1 1 1 6

2 2 2 3 2 3

DECES

Invaliditate GR.III Invaliditate GR.III ITM 45-180 ITM 45-180

4 3 3

1 1 2

2 2 2

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

EXECUTANT

ACIUNI GREITE

OMISIUNI

F35.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul. F36. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la utilizarea apei calde la spalator, dus. F37. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant, motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.) F38. Intreruperea functionarii sistemelor de ventilare mecanica a atelierului in timpul lucrului (ventilare generala, ventilare locala-exhausare noxe de la baile de lucru). F39. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa). F40. Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F41. Cderea de la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare, dezechilibrare, F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate, F43. Neutilizarea mijloacelor de protecie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

DECES ITM 45-180 Invaliditate GR.I ITM 45-180 zile

7 3 6 3

1 2 1 4

3 2 3 3

DECES Invaliditate GR.II ITM 3-45 zile Invaliditate GR.I DECES

7 5 2 6 7

1 3 4 2 1

3 4 2 4 3

Nivelul de risc global al locului de munca este:

Ng =

r
p= 1

N sp
p

r
p =1

0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+5(4x4)+16(3x3)+22(2x2)+0(1x1)
Pag. 40 din 85

322

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Ng = 0x7+0x6+0x5+5x4+16x3+22x2+0x1

= 112

= 2,87

Fig.1. Nivele partiale de risc pe factori de risc Locul de munca nr. 1 GALVANIZATOR

Pag. 41 din 85

Nivel partial de risc


0 F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F 10 F 11 F 12 F 13 F 14 F 15 F 16 F 17 F 18 F 19 F 20 F 21 F 22 F 23 F 24 F 25 F 26 F 27 F 28 F 29 F 30 F 31 F 32 F 33 F 34 F 35 F 36 F 37 F 38 F 39 F 40 F 41 F 42 F 43
pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Pag. 42 din 85

Factori de risc

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA

Legenda grafic Nivele de risc partiale pe factori de risc: F1. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari) F2. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu; F3.Alunecarea semifabricatelor depozitate necorespunzator: -din stive interoperatii; de pe mesele de control; din mijloacele de transport; din dispozitivele de imersare; etc. F4.Rostogolire colaci de otel de rulment, neasigurati impotriva deplasarilor necontrolate; F5.Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse la un moment dat datorita solicitarilor statice si dinamice; F6.Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel) F7.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime; F8.Proiectarea de corpuri desprinse de la ventilatoarele mecanice aflate in functionare normala; F9.Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol; F10.Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat; F11. Manipularea manuala a pieselor cu suprafee cu contururi periculoase tiere, nepare; F12. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata (conducte, robineti, fitinguri- prin care circula abur) F13. Contactul accidental al epidermei cu continutul bailor cu temperatura ridicata (60 900C), neutralizare, fosfatare, degresare; F14. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant); F15. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii, provocate de contactul acizilor cu materiale combustibile; F16.Electrocutare prin atingere direct datorata -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie F17.Electrocutare prin atingere indirect si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare), contactul cu ochii si ingerarea acidul sulfuric concentrat (vitriol), de acidul oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda caustica) contactul cu ochii si ingerarea accidentala; F19. Inhalarea prafului de carbonat de sodiu (soda calcinata), ingerarea accidentala, iritarea ochilor; F20. Intoxicarea prin absorbtia in corp a trioxidului de crom (anhidrida cromica), prin piele si/sau inhalare; F21. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare, fosfatare, cromare, lustruire chimica);

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

F22. Efectul cronic(dermatite) asupara organismului datorita expunerii repetate la acizi, anhidrida cromica; F23. Temperatura ridicat a aerului n timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic; F24. Temperatura sczut a aerului n timpul iernii : -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald; -geamuri sparte; F25. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip deschis; F26. Expunerea lucratorilor la zgomot in timpul suflarii cu aer comprimat, in vederea uscarii pieselor decapate; F27.Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu; F28.Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de conservare; F29. Manipularea substantelor chimice periculoase fara purtarea echipamentului individual de protectie din dotare, adecvat pericolelor existente. F30. Transvazarea substantelor lichide periculoase in mod necorespunzator (utilizarea dispozitivelor de sifonare si aspirarea cu gura), fara utilizarea dispozitivelor speciale, favorizand-se contactul lucratorilor cu substantele respective si degajarea de gaze nocive, corozive, iritante; F31. Diluarea acidului sulfuric prin turnarea brusca a ape in acid, care conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la stropirea cu acid. F32. Amestecarea acizilor prin turnarea acidului cel mai diluat in acidul cel mai concentrat (mai dens), care conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la stropirea cu acid. F33. Spalarea si denocivizarea imbracamintei de protectie se face la domiciliu, de catre fiecare lucrator in parte; F34.Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de imersare manuala a dispozitivelor cu piese, in baile de lucru. F35.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul. F36. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la utilizarea apei calde la spalator, dus. F37. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant, motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.) F38. Intreruperea functionarii sistemelor de ventilare mecanica a atelierului in timpul lucrului (ventilare generala, ventilare locala-exhausare noxe de la baile de lucru). F39. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa). F40. Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F41. Cderea de la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare, dezechilibrare, F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate, F43. Neutilizarea mijloacelor de protecie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

Pag. 44 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

IV.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc GALVANIZATOR este egal cu 2,87, fiind situat sub nivelul de risc admis n Romnia de 3,5 i care ncadreaz riscul global ntre mic i mediu. Din Fia de evaluare nr. 1 rezult c din cei 43 de factori de risc identificai i evaluai, 5 depesc nivelul 3,5; fiind considerai ca factori de risc inacceptabili; Cei 5 factori de risc cu nivel inacceptabil (nivele partiale = 4) sunt: F5. Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse la un moment dat datorita solicitarilor statice si dinamice; F6. Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel) F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare), contactul cu ochii si ingerarea acidul sulfuric concentrat, de acidul oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda caustica) contactul cu ochii si ingerarea accidentala; F40. Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate;

IV.3 PROPUNERI DE MSURI n scopul diminurii sau eliminrii surselor de pericole poteniale reprezentate de 5 factori de risc inacceptabili la locul de munc GALVANIZATOR se impune luarea de msuri de prevenire i protecie tehnice i/sau organizatorice prezentate n Fia de msuri propuse. De asemenea se propun masuri de prevenire si pentru factorii de risc cu nivele de risc partial 3, dar a caror clase de gravitate sunt maxime (7), consecinte maxime (deces)

Pag. 45 din 85

IV.4 FI DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR


Nr. crt 1. Locul de munc / Factor de risc Nivel de risc MSURA PROPUSA -Manevrarea macaralelor (cu excepia celor cu acionare manual) se va efectua obligatoriu numai de ctre persoane autorizate de IT ISCIR. -Responsabilul ISCIR cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor pe societate, colaboreaza la ntocmirea planului de mentenan al instalatiilor de ridicat i urmreste ndeplinirea acestuia la termenele prevzute ; -Zilnic, la intrarea in schimb, macaragiul va verifica : -starea tehnica a macaralei si va sesiza comp. Mentenanta in cazul aparitiei unor defecte. -ca pe macara sa nu se gaseasca obiecte asezate liber; -toate elementele macaralei si in special dispozitivele de siguranta si de protectie, franele, caile de rulare, opritoarele de la capetele liniei, starea cablurilor si fixarea lor; -Macaragiul are obligatia s nu transporte sarcina pe deasupra persoanelor; -Pentru lucrarile de mentenanta se vor respecta urmatoarele: -se va deplasa macaraua in locul stabilit pentru repaus; -se va ingradi locul sub macara si ia masuri pentru a impiedica apropierea sau trecerea persoanelor prin dreptul zonei de lucru; -se va organiza locul de munca, specific lucrului la inaltime; -Materialele grele, voluminoase(colaci de otel, legaturi de bare de otel) se vor incarca si descarca, cu instalatii de ridicat si transportat corespunzatoare. Se interzice stationarea lucratorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Lucratorii trebuie sa stationeze lateral fata de locul descarcarii, in timpul efectuarii acestor operatii. -Depozitarea pieselor cu forme geometrice regulate, se va face in stive cu randuri intretesute si de inaltimi care sa asigure un echilibru stabil. Pentru evitarea rasturnarii lor se recomanda ca inaltimea sa nu depaseasca 1,5 x latura mica a bazei. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei .

F5.Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse datorita solicitarilor statice si dinamice;

2.

F6.Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel)

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

3.

F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare), acidul sulfuric concentrat (vitriol), de acidul oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda caustica), contactul cu ochii si ingerarea accidentala;

4.

F40. Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate,

5.

-Admiterea lucratorilor la locurile de munca, se va face numai daca cestia sunt echipati corespunzator, sunt odihniti si apti fizic si pshizic; -Utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare (ochelari de protectie, manusi antiacide, costum antiacid, cizme antiacide, sort de protectie); -Transvazarea substantelor lichide (acide si corozive) se va face su dispozitive speciale; -La prepararea solutiilor intodeauna se va turna acidul peste apa si / sau acidul mai concentrat peste peste acidul mai slab; -Aprovizionarea ritmica a postului de prim ajutor cu materialele prevazute in inventarul trusei de prim ajutor; -Intretinerea in stare de functiune a surselor de apa cu jet vertical, pentru interventii in caz de accident chimic; -Efectuarea controlului medical la angajare si periodic conform legislatiei in vigoare; -Depozitarea substanelor periculoase se va face in depozite prevzute cu usi metalice, grile de fier la ferestre, instalaii de ventilaie. In aceste ncperi nu se vor depozita si alte materiale. -Substanele vor fi pstrate in ambalajul original astfel incat sa se asigure o etaneitate perfecta, inchise cu capac sau dop in recipiente de sticla sau masa plastica. -Eticheta ambalajelor pentru substanele periculoase va include: denumirea substanei, numele productorului, importatorului ori distribuitorului, simbolurile de pericol si indicaiile de pericol atribuite substanei respective(pictograme), frazele de risc atribuite substanei sau preparatului respectiv (Frazele de tip R); frazele de securitate atribuite substanei sau preparatului respectiv (Frazele de tip S); -Marcarea si iluminarea zonelor periculoase; -Imprejmuirea zonelor cu capace tehnologice deschise si avertizarea acestora cu placute ACCESUL INTERZIS; montarae capacelor tehnologice dupa orice interventie. -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat elaborate de, ISCIR. -Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si reparare a macaralelor, trebuie sa respecte instructiunile de exploatare a utilajelor si prescriptiile tehnice ISCIR . -Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si reparare a macaralelor, trebuie sa cunoasca si sa respecte cerintele minime din hotararea de Guvern nr.971/2006 privind semnalizarea de securitate si/sau de
Pag. 47 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

6.

F2. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu;

7.

F7.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;

8.

F9.Lovirea de sarcini aflate in balans, in

sanatate la locul de munca. -Instruirea lucrtorilor privind importana respectrii codului de circulaie rutier i a restriciilor legate de zonele de circulaie feroviar; -Instruirea lucrtorilor privind interzicerea staionrii sau deplasrii pe cile de acces auto de pe drumurile publice, sau n apropierea cilor ferate; -Delimitarea fizic i semnalizarea corect i vizibil a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, n conformitate cu prevederile legale i instruciunile proprii de SSM; -Conducerea autocamioanelor, autobasculantelor si autocisternelor, in incinta societatii, este permisa numai persoanelor care poseda permis de conducere valabil pentru categoria respectiva, eliberat de organul de politie. -Conducerea electrocarelor, motocarelor si tractoarelor, care nu se deplaseaza pe drumurile publice, se va face numai de catre muncitori care au implinit varsta de 18 ani si care au fost instruiti testati si autorizati de catre conducerea societatii. -Conducatorul mijlocului de transport intern este obligat sa cunoasca si sa respecte indicatoarele de circulatie si mijloacele de avertizare intalnite in incinta societatii. -Se interzice conducerea mijloacelor de transport intern de catre persoane care nu sunt apte medical, sub influenta bauturilor alcoolice, obositi sau care au primit sanctiuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de conducere. -Se vor monta la loc vizibil indicatore privind restrictiile de viteza in incinta societatii si anume : viteza de circulatie maxima admisa pe caile de transport uzinale este de: 15 Km/h, pe trecerile principale din incaperile de lucru: 6 Km/h, iar pe trecerile inguste si in locurile cu vizibilitate redusa: 3 Km/h. -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat elaborate de, ISCIR. -Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra persoanelor, birourilor etc. -Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese in functie de sarcinile care se manipuleaza. Ansamblul dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil cu sarcina maximace poate fi ridicata. -Anual, in cadrul lucrarilor pregatirilor de iarna, se va verifica starea geamurilor, luminatorelor, se vor inlocui cele sparte si se vor asigura impotriva caderii acestora de la inaltime; -Peretele exterior al atelierului, realizat partial din sticla, va fi prevazut cu geamuri armate. -La ridicarea sau coborrea unei sarcini, care n timpul manevrei se poate lovi
Pag. 48 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

timpul manevrarii actionare de la sol;

podurilor

rulante

cu

9.

F16.Electrocutare prin atingere direct datorata: -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradirilor de protectie;

10.

F17.Electrocutare prin atingere indirect si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice; -deteriorarea circuitelor de legare la pamant; -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului;

sau aga de pri ale mainii de ridicat sau de elemente situate n raza de aciune a mainii de ridicat, aceasta trebuie s fie ghidat de la distan cu ajutorul unor frnghii sau alte mijloace, asigurndu-se msurile de protecia muncii pentru personalul care execut aceast manevr (instructaj special, interdicia staionrii n apropierea sarcinii etc.). -Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, prghii, cngi etc.) pentru conducerea sarcinii. Se excepteaz ncrcarea sau descrcarea materialelor sau obiectelor a cror mas nu depete 50 kg, care pot fi conduse de la distan cu ajutorul unor cngi de lungime suficient. -La manevrarea unei sarcini aflate n apropierea unui perete, stlp,mijloc auto, utilaj etc. nu se permite prezena persoanelor ntre acestea i sarcina suspendat. Nu se admite: a)folosirea mainilor de ridicat pentru trrea sarcinilor pe sol, demontarea prin lovire a pieselor, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau a altor elemente; b)ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cnd cablul este n poziie oblic; c)balansarea sarcinilor pentru a le aeza ntr-un punct care nu poate fi deservit n mod normal de maina de ridicat; d)deplasarea mainilor de ridicat cu lanurile, cablurile, furcile sau crligele trte pe sol; e)transportul persoanelor cu elementele de prindere a sarcinii sau alte dispozitive (cutii, bene, boxpalei etc.) cu excepia platformelor de ridicat. -Verificarea periodica a izolatiilor de protectie ale instalatiilor si echipamentelor electrice; -Carcasarea echipamentelor electrice si asigurarea prin incuiere, cheia fiind pastrata de electricianul de serviciu; -Folosirea ingradirilor fixe si/sau mobile, avertizate corespunzator; -Conductorii electrici neizolati, vor fi amplasati in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate; -Executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparatii, racordari, etc.) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv; -Zilnic, inainte de inceperea lucrului se va face verificarea vizual a integritii legrii la pmnt a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru; -Periodic, electricianul de serviciu va verifica existenta si integritatea legaturii la nulul de protectie; -Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite de electricianul de serviciu, numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului; -Utilizarea gratarelor din lemn in zona de deservire a utilajelor; -Utilizarea incaltamintei de protectie;
Pag. 49 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

11.

F20. Intoxicarea prin absorbtia in corp a vaporilor trioxidului de crom (anhidrida cromica), prin piele si/sau inhalare;

12.

F26.Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu;

13.

14.

15.

F30. Transvazarea substantelor lichide periculoase in mod necorespunzator (utilizarea dispozitivelor de sifonare si aspirarea cu gura), fara utilizarea dispozitivelor speciale, favorizand-se contactul lucratorilor cu substantele respective si degajarea de gaze nocive, corozive, iritante; F35.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari (colaci si bare din otel), cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul. F39. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa). F43. Neutilizarea mijloacelor de protecie sau

-Reducerea noxelor din mediul de munca, prin : 1.Respectarea graficului de revizii si reparatii programate pentru instalatiile de ventilare mecanica; 2.Diminuarea formarii de vapori, prin acoperirea bailor de lucru cu bile de plastic, sau adaugarea de substante specifice; 3.Mentinerea temperaturilor bailor de lucru, la valorile prescrise de tehnologie; 4.Echiparea bailor de lucru cu termometre; -Reducerea expunerii prin utilizarea echipamentului individual de protectie si a imbracamintei de protectie; -Asigurarea controlului medical al lucratorilor, conform legislatiei in vigoare; -Reducerea noxelor din mediul de munca, prin : 1.Respectarea graficului de revizii si reparatii programate pentru instalatiile de ventilare mecanica; 2.Diminuarea formarii de vapori, prin acoperirea bailor de lucru cu bile de plastic, sau adaugarea de substante specifice; 3.Mentinerea temperaturilor bailor de lucru, la valorile prescrise de tehnologie; 4.Echiparea bailor de lucru cu termometre; -Reducerea expunerii prin utilizarea echipamentului individual de protectie si a imbracamintei de protectie; -Asigurarea controlului medical al lucratorilor, conform legislatiei in vigoare; -Instruirea lucratorilor privind obligativitatea transvazarii substantelor lichide periculoase, numai cu ajutorul pompei manuale de transvazare;

-Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat elaborate de, ISCIR. -Instruirea lucrtorilor privind interzicerea staionrii sau deplasrii in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa). -Delimitarea fizic i semnalizarea corect i vizibil a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, n conformitate cu prevederile legale i instruciunile proprii de SSM; -Verificarea de catre maistrul de schimb, inainte de inceperea lucrului, daca lucratorii sunt echipati cu echipamentul individual si imbracamintea de protectie
Pag. 50 din 85

16.

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

utilizarea de echipamente necorespunzatoare.

de

protectie

din dotare. -Utilizarea echipamentul individual si a imbracamintei de protectie din dotare. -Instruirea lucratorilor cu privire la necesitatea si obligativitatea purtarii echipamentului individual si a imbracamintei de protectie din dotare.

Pag. 51 din 85

Capitolul V. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII
Lacatusul de ntreinere si reparatii asigur functionarea si supravegherea in exploatare a echipamentelor de munca din Atelierul Galvanizare si executarea lucrarilor specifice calificarii sale pentru intretinere si pentru remedierea deranjamentelor aparute in timpul exploatarii. V.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT V.1.1 MIJLOACE DE PRODUCIE Echipamente : Bai de lucru; Mijloace de ridicat si transport monogrinda 500kg.f. 3 buc. Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc. Sisteme de ventilare mecanica; Circuite aductiune apa industriala; Circuite evacuare ape uzate la statia de denocivizare. Circuite alimentare cu abur. Circuite cu aer comprimat. Vane, robineti, conducte, etc. Scule, accesorii, dispozitive specifice: Trusa lacatusarie; Polizor electric; Masina de gaurit electrica; Burghie, filiere, alezoare etc. Echipamente individuale de protectie: Manusi de protectie; Bocanci de protectie; Ochelari de protectie; Costum salopeta; Casca de protectie si centura de siguranta (ptr.situatii de lucru la inaltime)

V.1.2 EXECUTANTUL Are calificarea corespunztoare desfurrii procesului de munca, este instruit din punct de vedere al securitii si sntii in munca, lucreaz in echipa, timpul de lucru 8 ore/ schimb, este dotat cu echipament individual si imbracaminte de protectie. Corespunde din punct de vedere fizic si mental(sa fie odihnit si sa nu fie sub influienta drogurilor sau alcoolului), este examinat medical la angajare si periodic. Este capabil sa manipuleze echipamentele de munca in mod responsabil. V.1.3 SARCINA DE MUNCA - Deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la domiciliu.

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

- Prezentarea la serviciu in stare "apt de lucru"; - Predarea / primirea schimbului in prezena efului de formatie , a lucrrilor i a echipamentelor tehnice din sfera de competen; - Informarea asupra lucrrilor ce urmeaz a fi efectuate, stabilirea prioritilor de lucru, verificarea strii tehnice a echipamentelor de munca din dotare - Intretinerea mecanica curenta a echipamentelor de munca din atelierul Acoperiri de suprafata; - Controlul si verificarea zilnica a bunei functionari a instalatiilor si inlaturarea tuturor dereglarilor si defectiunilor mecanice ivite in timpul exploatarii acestora. - Controlul periodic al exploatarii corecte a echipamentelor de munca, in scopul prevenirii eventualelor avarieri accidentale. - Transportarea manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare, a pieselor de schimb si materialelor de intretinere mecanica, de la locul de depozitare la posturile de lucru. - In cazul defectiunilor neprevazute, sau constatarii de uzura prematura a unor subsisteme, piese, organe de masini, se efectueaza reconditionarea sau inlocuirea lor. - Respecta intocmai condiiile tehnice de exploatare a instalatiilor,utilajelor si echipamentelor deservite in timpul procesului de munca; - Reparatii curente si reparatii capitale(RT, RC1, RC2, RK), conform graficului de reparatii intocmit de Dir. Mentenanta, Biroul Mecanic Sef. - Pastrarea curateniei la locul de munca si in sectorul de activitate. - Pstrarea cu grij a bunurilor din dotare; - Urmareste functionarea in permanenta a instalatiilor de ventilare mecanica. - Executarea, intocmai i la timp, a dispoziiilor date de eful de formaie; - Intervenia prompt pentru evitarea sau limitarea efectelor in caz de avarie; dup eliminarea pericolului, informeaz eful de formaie i particip in continuare la remedierea defeciunilor; - Nu are voie s prseasc postul fr aprobarea efului ierarhic; - Informarea efului de formaie asupra oricrei nereguli constatate; - Cunoaterea procedurilor, instructiunilor si a reglementarilor Sistemului de management calitate-mediu precum si a prevederilor de securitate i sntate in munc specifice; - Rspunde de meninerea integral i in stare de funcionare a echipamentelor i utilajelor din zona repartizat conform atribuiilor conferite dar i a dispoziiilor primite; - Colaboreaz cu personalul de exploatare din schimb, respectiv, preluand informatii despre defeciunile ce apar in timpul funcionrii utilajului deservit; - Rspunde de respectarea prevderilor SSM si SU in executarea manevrelor i interveniilor; - Are obligatia de a utiliza i pstra in bune conditii EIP din dotare;

V.1.4 MEDIUL DE MUNCA -Prezint vapori de noxe chimice degajate din baile de lucru, sub limitele maxime admise de norme (hidroxid de sodiu, acid azotic, acid sulfuric, anhidrida cromica, fosfat trisodic, Degresant SDI, Fosfatol tip1, Soda calcinata, Acid oxalic tehnic, Lichid de protectie Castrol DWX33); -Iluminatul este asigurat natural si artificial; -Nu exista zgomot peste nivelul normal si nu sunt radiatii sau pulberi in mediul de munca.

Pag. 53 din 85

UNITATEA: S.C. .............. S.A. SECIA: COLIVII


LOCUL DE MUNC:
ATELIER ACOPERIRI DE SUPRAFATA

NUMR PERSOANE EXPUSE: 7 FIA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC Nr.2 :

LACATUS INTRETINERE SI REPARATII


FORMA CONCRET DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC
(descriere, parametri)
2

DURATA EXPUNERII: 8 ore /schimb ECHIPA DE EVALUARE:


CONSECINA MAXIM PREVIZIBIL 3 CLASA DE GRAVITA TE 4 CLASA DE PROBABILITA TE 5 NIVEL DE RISC 6

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNC


0

FACTORI DE RISC IDENTIFICAI


1

MIJLOACE DE PRODUCIE

FACTORI DE RISC F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de MECANIC masini in miscare (pompe, polizor, masina de

gaurit). F2. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari), purjari accidentale cu abur. F3. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu; F4. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de lucrari de intretinere si reparatii. F5. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime; F6. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor). F7. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii, proiectarea piesei de prelucrat). F8. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol;

Invaliditate GR.III ITM 3-45 zile DECES Invaliditate GR.II

4 2 7

2 4 1

3 2 3

DECES

DECES Invaliditate GR.III

DECES

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

FACTORI DE RISC CHIMIC MEEDIUL DE MUNC FACTORI DE RISC FIZIC

F9. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat; F10. Manipularea manuala a pieselor cu suprafee cu contururi periculoase tiere, nepare; F11. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata(conducte, robineti, fitinguri- prin care circula abur) F12. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant); F13. Electrocutare prin atingere direct datorata -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie F14. Electrocutare prin atingere indirect si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului F15. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare, fosfatare, cromare, lustruire chimica); F16. Temperatura ridicat a aerului n timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic; F17. Temperatura sczut a aerului n timpul iernii: -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald; -geamuri sparte;
Pag. 55 din 85

ITM 3-45 zile

ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile

2 2

5 5

3 3

ITM 45-180

DECES

DECES

Invaliditate GR.III

ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile

2 2

2 4

2 2

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

SARCINA DE MUNC

EXECUTANT

F18. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip deschis; F19. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari, taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.) FACTORI DE RISC F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, CHIMIC iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu; F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de conservare; CONTINUT F22. Transmiterea sarciniilor de munc prin NECORESPUNZAT intermediari; OR AL SARCINII F23. Operatii, reguli, procedee gresite prin DE MUNCA IN interventia cu dalta si ciocanul la montrea RAPORT CU si/sau demontarea organelor de masini CERINTELE DE (loviri, taieri, intepari, priectarea de aschii, SSM etc.) F24. Interventii, probe, reglaje asupra instalatiilor in functiune cu aparatorile de protectie demontate (transmisii cu curele, pompe, cuplaje, etc.) SOLICITARE F25. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si FIZIC pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de montare, demontare piese, reglaje, transport manual greutati. ACIUNI GREITE F26. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.

ITM 3-45 zile

ITM 3-45 zile

Invaliditate GR.II

ITM 45-180 ITM 3-45 zile

3 2

1 2

2 2

ITM 3-45 zile

DECES

ITM 45-180 DECES

3 7

2 1

2 3

Pag. 56 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

OMISIUNI

F27. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la utilizarea apei calde la spalator, dus. F28. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant, motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.) F29. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa). F30. Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F31. Cderea de la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare, dezechilibrare; F32. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F33. Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor; -transportul pe role a utilajelor gele; -punerea in functiune a utilajelor reparate(intre lacatus si cei care iau in primire instalatia reparata); F34. Neutilizarea mijloacelor de protecie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

ITM 45-180

Invaliditate GR.I

DECES

Invaliditate GR.I ITM 3-45 zile DECES

6 2 7

2 4 1

4 2 3

Invaliditate GR.I

DECES

Nivelul de risc global al locului de munca este: 0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+2(4x4)+18(3x3)+14(2x2)+0(1x1) Ng =


Pag. 57 din 85

250 = = 2,77

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

0x7+0x6+0x5+2x4+18x3+14x2+0x1

90

Pag. 58 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Fig.2. Nivele partiale de risc pe factori de risc Locul de munca nr. 2 LACATUS INTRETINERE SI REPARATII

Niv e l partial de risc

0 F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F 10 F 11 F 12 F 13 F 14 F 15 F 16 F 17 F 18 F 19 F 20 F 21 F 22 F 23 F 24 F F 25 26 F 27 F 28 F 29 F 30 F 31 F 32 F 33 F 34

Factori de risc

Pag. 59 din 85

Legenda grafic Nivele de risc partiale pe factori de risc pentru locul de munca nr.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII: F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in miscare (pompe, polizor, masina de gaurit). F2. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari), purjari accidentale cu abur. F3. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu; F4. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de lucrari de intretinere si reparatii. F5. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime; F6. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor). F7. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii, proiectarea piesei de prelucrat). F8. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol; F9. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat; F10. Manipularea manuala a pieselor cu suprafee cu contururi periculoase tiere, nepare; F11. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata(conducte, robineti, fitinguri- prin care circula abur) F12. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant); F13. Electrocutare prin atingere direct datorata -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie F14. Electrocutare prin atingere indirect si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului F15. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare, fosfatare, cromare, lustruire chimica); F16. Temperatura ridicat a aerului n timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic; F17. Temperatura sczut a aerului n timpul iernii : -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald; -geamuri sparte; F18. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip deschis; F19. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari, taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.) F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu; F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

conservare; F22. Transmiterea sarciniilor de munc prin intermediari; F23. Operatii, reguli, procedee gresite prin interventia cu dalta si ciocanul la montrea si/sau demontarea organelor de masini (loviri, taieri, intepari, priectarea de aschii, etc.) F24. Interventii, probe, reglaje asupra instalatiilor in functiune cu aparatorile de protectie demontate (transmisii cu curele, pompe, cuplaje, etc.) F25. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de montare, demontare piese, reglaje, transport manual greutati. F26. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul. F27. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la utilizarea apei calde la spalator, dus. F28. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant, motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.) V.1.4.1.1.1.1.1 F29. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa). F30. Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F31. Cderea de la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare, dezechilibrare; F32. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F33. Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor; -transportul pe role a utilajelor gele; -punerea in functiune a utilajelor reparate(intre lacatus si cei care iau in primire instalatia reparata); F34. Neutilizarea mijloacelor de protecie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare. V.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc LACATUS INTRETINERE SI REPARATII este egal cu 2,77, fiind situat sub nivelul de risc admis n Romnia de 3,5 i care ncadreaz riscul global ntre mic i mediu. Din Fia de evaluare nr. 2 rezult c din cei 35 de factori de risc identificai i evaluai, 2 depesc nivelul 3,5; fiind considerai ca factori de risc inacceptabili; Cei 2 factori de risc cu nivel inacceptabil (nivele partiale = 4) sunt: F30.Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F33.Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor; -transportul pe role a utilajelor gele; -punerea in functiune a utilajelor reparate(intre lacatus si cei care iau in primire instalatia reparata); V.3 PROPUNERI DE MSURI n scopul diminurii sau eliminrii surselor de pericole poteniale reprezentate de 2 factori de risc inacceptabili, la locul de munc LACATUS INTRETINERE SI REPARATII se impune luarea de msuri de prevenire i protecie tehnice i/sau organizatorice prezentate n Fia de msuri propuse. De asemenea se propun masuri de prevenire si pentru factorii de risc cu nivele de risc partial 3, dar a caror clase de gravitate sunt maxime (7), consecinte maxime (deces).
Pag. 61 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

V.4 FI DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII
Nr. crt Locul de munc / Factor de risc Nivel de risc MSURA PROPUSA -Marcarea si iluminarea zonelor periculoase; -Imprejmuirea zonelor cu capace tehnologice deschise si avertizarea acestora cu placute ACCESUL INTERZIS; montarae capacelor tehnologice dupa orice interventie. -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat elaborate de, ISCIR. -Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si reparare a macaralelor, trebuie sa respecte instructiunile de exploatare a utilajelor si prescriptiile tehnice ISCIR . -Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si reparare a macaralelor, trebuie sa cunoasca si sa respecte cerintele minime din hotararea de Guvern nr.971/2006 privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca(coduri de semnalizare). -La demontarea, repararea si montarea masinilor si instalatiilor de orice natura, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa. -In timpul deplasarii materialelor grele pe role, acestea vor fi impinse numai la comanda, semnalele maistrului sau sefului de echipa. Acestea vor fi impinse din partea opusa sensului de deplasare (spate), folosind rangi si se va pastra o distanta suficienta fata de piesa, pentru a nu fi surprinsi lucratorii, in cazul unei deplasari sau caderi accidentale a piesei transportate. -Instruirea lucrtorilor privind importana respectrii codului de circulaie rutier i a restriciilor legate de zonele de circulaie feroviar; -Instruirea lucrtorilor privind interzicerea staionrii sau deplasrii pe cile de acces auto de pe drumurile publice, sau n apropierea cilor ferate; -Delimitarea fizic i semnalizarea corect i vizibil a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, n conformitate cu prevederile legale i instruciunile proprii de SSM; -Conducerea autocamioanelor, autobasculantelor si autocisternelor, in incinta
Pag. 62 din 85

1.

F30.Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F33.Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor; -transportul pe role a utilajelor gele; -punerea in functiune a utilajelor reparate(intre lacatus si cei care iau in primire instalatia reparata);

2.

3.

F3.Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu;

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

4.

F5.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;

5.

F6.Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor).

societatii, este permisa numai persoanelor care poseda permis de conducere valabil pentru categoria respectiva, eliberat de organul de politie. -Conducerea electrocarelor, motocarelor si tractoarelor, care nu se deplaseaza pe drumurile publice, se va face numai de catre muncitori care au implinit varsta de 18 ani si care au fost instruiti testati si autorizati de catre conducerea societatii. -Conducatorul mijlocului de transport intern este obligat sa cunoasca si sa respecte indicatoarele de circulatie si mijloacele de avertizare intalnite in incinta societatii. -Se interzice conducerea mijloacelor de transport intern de catre persoane care nu sunt apte medical, sub influenta bauturilor alcoolice, obositi sau care au primit sanctiuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de conducere. -Se vor monta la loc vizibil indicatore privind restrictiile de viteza in incinta societatii si anume : viteza de circulatie maxima admisa pe caile de transport uzinale este de: 15 Km/h, pe trecerile principale din incaperile de lucru: 6 Km/h, iar pe trecerile inguste si in locurile cu vizibilitate redusa: 3 Km/h. -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat elaborate de, ISCIR. -Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra persoanelor, birourilor etc. -Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese in functie de sarcinile care se manipuleaza. Ansamblul dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil cu sarcina maximace poate fi ridicata. -Anual, in cadrul lucrarilor pregatirilor de iarna, se va verifica starea geamurilor, luminatorelor, se vor inlocui cele sparte si se vor asigura impotriva caderii acestora de la inaltime; -Peretele exterior al atelierului, realizat partial din sticla, va fi prevazut cu geamuri armate. -Achizitionarea de corpuri abrazive certificate din punct de vedere al calitatilor de securitate. -Montarae corpurilor abrazive se va face numai de persoane instruite special sa faca astfel de operatii. -La montarae corpului abraziv se va verifica marcajul, aspectul suprafetelor si se va efectua controlul la sunet. -La montajul corpului abraziv intre acesta si flansele de strangere se vor introduce garnituri de carton presat, de dimensiuni corespunzatoare.
Pag. 63 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

6.

F8.Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol;

7.

F13.Electrocutare prin atingere datorata -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie

direct

8.

F14.Electrocutare prin atingere indirect si tensiune de pas datorata:

-Se va urmari gradul de uzura al pietrelor de polizor si se va proceda la inlocuirea imediata a acestora in momentul cand se constata ca nivelul uzurii depaseste limita admisibila. -La ridicarea sau coborrea unei sarcini, care n timpul manevrei se poate lovi sau aga de pri ale mainii de ridicat sau de elemente situate n raza de aciune a mainii de ridicat, aceasta trebuie s fie ghidat de la distan cu ajutorul unor frnghii sau alte mijloace, asigurndu-se msurile de protecia muncii pentru personalul care execut aceast manevr (instructaj special, interdicia staionrii n apropierea sarcinii etc.). -Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, prghii, cngi etc.) pentru conducerea sarcinii. Se excepteaz ncrcarea sau descrcarea materialelor sau obiectelor a cror mas nu depete 50 kg, care pot fi conduse de la distan cu ajutorul unor cngi de lungime suficient. -La manevrarea unei sarcini aflate n apropierea unui perete, stlp,mijloc auto, utilaj etc. nu se permite prezena persoanelor ntre acestea i sarcina suspendat. Nu se admite: a)folosirea mainilor de ridicat pentru trrea sarcinilor pe sol, demontarea prin lovire a pieselor, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau a altor elemente; b)ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cnd cablul este n poziie oblic; c)balansarea sarcinilor pentru a le aeza ntr-un punct care nu poate fi deservit n mod normal de maina de ridicat; d)deplasarea mainilor de ridicat cu lanurile, cablurile, furcile sau crligele trte pe sol; e)transportul persoanelor cu elementele de prindere a sarcinii sau alte dispozitive (cutii, bene, boxpalei etc.) cu excepia platformelor de ridicat. -Verificarea periodica a izolatiilor de protectie ale instalatiilor si echipamentelor electrice; -Carcasarea echipamentelor electrice si asigurarea prin incuiere, cheia fiind pastrata de electricianul de serviciu; -Folosirea ingradirilor fixe si/sau mobile, avertizate corespunzator; -Conductorii electrici neizolati, vor fi amplasati in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate; -Executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparatii, racordari, etc.) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv; -Zilnic, inainte de inceperea lucrului se va face verificarea vizual a integritii legrii la pmnt a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru;
Pag. 64 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

-deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lispa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului 9. F24.Interventii, probe, reglaje asupra instalatiilor in functiune cu aparatorile de protectie demontate (transmisii cu curele, pompe, cuplaje, etc.) F26.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul. F29. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa). F32.Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. 3

-Periodic, electricianul de serviciu va verifica existenta si integritatea legaturii la nulul de protectie; -Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite de electricianul de serviciu, numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului; -Utilizarea gratarelor din lemn in zona de deservire a utilajelor; -Utilizarea incaltamintei de protectie; -Dupa terminarea reparatiilor este interzis a se pune echipamentul de munca in functine, inainte de a i se monta toate aparatorile si dispozitivele de protectie. -Inainte de punerea in functiune a unei masini sau instalatii, se va controla daca toate uneltele de mana care au servit la reparatie, au fost inlaturate. -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat elaborate de, ISCIR. -Instruirea lucrtorilor privind interzicerea staionrii sau deplasrii in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa). -Delimitarea fizic i semnalizarea corect i vizibil a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, n conformitate cu prevederile legale i instruciunile proprii de SSM; -Marcarea si iluminarea corespunzatoare a zonelor periculoase; -Repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se face pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile si capacitatile neuropsihice necesare lucrului la inaltime. -Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, in mod obligatoriu, vor purta echipament individual de protectie : centura de siguranta; cordon (franghie) de pozitionare; casca de protectie; -Verificarea de catre maistrul de schimb, inainte de inceperea lucrului, daca lucratorii sunt echipati cu echipamentul individual si imbracamintea de protectie din dotare. -Utilizarea echipamentul individual si a imbracamintei de protectie din dotare. -Instruirea lucratorilor cu privire la necesitatea si obligativitatea purtarii echipamentului individual si a imbracamintei de protectie din dotare.
Pag. 65 din 85

10.

11.

12

13.

F35.Neutilizarea mijloacelor de protecie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

Capitolul VI. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.3 : electrician INTRETINERE SI REPARATII
Electricianul de ntreinere si reparatii asigur functionarea si supravegherea in exploatare a echipamentelor electrice din Atelierul Acoperiri de suprafata si executarea lucrarilor specifice calificarii sale pentru intretinere si pentru remedierea deranjamentelor aparute in timpul exploatarii. VI.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT VI.1.1 MIJLOACE DE PRODUCIE Echipamente electrice de 0,4 Kv : - Tablouri distributie energie electrica; - Tablouri actionari electrice JT; - Transformatoare JT; - Paturi de cable; - Motoare electrice; - Prize de pamant; Bai de lucru; Mijloace de ridicat si transport monogrinda 500kg.f. 3 buc. Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc. Sisteme de ventilare mecanica; Pompe circuite aductiune apa industriala; Pompe circuite evacuare ape uzate la statia de denocivizare. Scule, accesorii, dispozitive specifice: Trusa lacatusarie; Trusa electrician; - Lanterna; - Detector de tensiune - Polizor electric; - Masina de gaurit electrica; - Burghie, filiere, alezoare etc. Echipamente individuale de protectie: - Manusi de protectie electroizolante; - Ochelari de protectie; - Incaltaminte electroizolanta; - Bocanci de protectie; - Costum salopeta sau halat; - Casca de protectie si centura de siguranta (ptr.situatii de lucru la inaltime) - Casca de protectie cu viziera de protectie a fetei; - Maner sigurante MPR; - Scurtcircuitoare, sigurante false; Necesit aptitudini, abilitate, pregatire profesionala, experien: Absolvent de scoala profesionala sau liceu de specialitate;

VI.1.2 EXECUTANTUL

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Autorizat din punct de vedere NPM; Este potrivit din punct de vedere fizic i mental (nu este obosit i nu este sub influena drogurilor sau alcoolului); Este capabil s intervina asupra instalatiilor electrice n mod responsabil; A fost instruit n legatura cu obligativitatea utilizarii echipamentului individual de protectie si a imbracamintei de protectie;

VI.1.3 SARCINA DE MUNC - Deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la domiciliu. - Prezentarea la serviciu in stare "apt de lucru"; - Predarea / primirea schimbului in prezena efului de formatie , a lucrrilor i a echipamentelor tehnice din sfera de competen; - Informarea asupra lucrrilor ce urmeaz a fi efectuate, stabilirea prioritilor de lucru, verificarea strii tehnice a echipamentelor de munca din dotare - Executa exploatarea operativa a instalatiilor electrice in care scop: executa menevre cu echipamentul de comutatie; verifica periodic starea instlatiilor electrice; - Executa lucrari de intretinere si reparatii a echipamentelor electrice si aparatelor electrice a diverselor echipamente de munca din At. Acoperiri de suprafata - Intretinerea curenta a echipamentelor de munca din At. Acoperiri de suprafata; - Controlul si verificarea zilnica a bunei functionari a instalatiilor si inlaturarea tuturor dereglarilor si defectiunilor electrice ivite in timpul exploatarii acestora. - Controlul periodic al exploatarii corecte a echipamentelor de munca, in scopul prevenirii eventualelor avarieri accidentale. - In cazul defectiunilor neprevazute, sau constatarii de uzura prematura a unor subsisteme, aparataj de comanda si protectie al instalatiilor electrice, iluminatul general si local, sisteme de incalzire, sisteme de ventilare mecanica, se efectueaza reconditionarea sau inlocuirea lor. - Reparatii curente si reparatii capitale(RT, RC1, RC2, RK), conform graficului de reparatii intocmit de Dir. Mentenanta, Biroul Mecanic Sef. - Transportarea manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare, a pieselor de schimb si materialelor de intretinere mecanica, de la locul de depozitare la posturile de lucru. - Respecta intocmai condiiile tehnice de exploatare a instalatiilor,utilajelor si echipamentelor deservite in timpul procesului de munca; - Pastrarea curateniei la locul de munca si in sectorul de activitate. - Pstrarea cu grij a bunurilor din dotare; - Executarea, intocmai i la timp, a dispoziiilor date de eful de formaie; - Intervenia prompt pentru evitarea sau limitarea efectelor in caz de avarie; dup eliminarea pericolului, informeaz eful de formaie i particip in continuare la remedierea defeciunilor; - Nu are voie s prseasc postul fr aprobarea efului ierarhic; - Informarea efului de formaie asupra oricrei nereguli constatate; - Cunoaterea procedurilor, instructiunilor si a reglementarilor Sistemului de management calitate-mediu precum si a prevederilor de securitate i sntate in munc specifice; - Rspunde de meninerea integral i in stare de funcionare a echipamentelor i utilajelor din zona repartizat conform atribuiilor conferite dar i a dispoziiilor primite;
Pag. 67 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

- Colaboreaz cu personalul de exploatare din schimb, respectiv, preluand informatii despre defeciunile ce apar in timpul funcionrii utilajului deservit; - Rspunde de respectarea prevderilor SSM si SU in executarea manevrelor i interveniilor; - Are obligatia de a utiliza i pstra in bune conditii EIP din dotare; VI.1.4 MEDIUL DE MUNCA -Prezint vapori de noxe chimice degajate din baile de lucru, sub limitele maxime admise de norme (hidroxid de sodiu, acid azotic, acid sulfuric, anhidrida cromica, fosfat trisodic, Degresant SDI, Fosfatol tip1, Soda calcinata, Acid oxalic tehnic, Lichid de protectie Castrol DWX33); -Iluminatul este asigurat natural si artificial; -Nu exista zgomot peste nivelul normal si nu sunt radiatii sau pulberi in mediul de munca.

Pag. 68 din 85

UNITATEA: S.C. ............. S.A. SECIA: COLIVII


LOCUL DE MUNC:
ATELIER ACOPERIRI DE SUPRAFATA

FIA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC Nr.3 VI.1.4.1.1.1 ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII FORMA CONCRET DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC
(descriere, parametri)
2

NUMR PERSOANE EXPUSE: 7 DURATA EXPUNERII: 8 ore /schimb ECHIPA DE EVALUARE:


CONSECINA MAXIM PREVIZIBIL 3 CLASA DE GRAVITA TE 4 CLASA DE PROBABILITA TE 5 NIVEL DE RISC 6

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNC


0

FACTORI DE RISC IDENTIFICAI


1

MIJLOACE DE PRODUCIE

FACTORI DE RISC MECANIC

F1.

FACTORI DE RISC TERMIC

Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in miscare (electromotoare, roti de curea, pompe, polizor, masina de gaurit). F2. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu; F3. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de lucrari de intretinere si reparatii. F4. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime; F5. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor). F6. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii, proiectarea piesei de prelucrat). F7. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol; F8. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat; F9. Manipularea manuala a pieselor cu suprafee cu contururi periculoase tiere, nepare; F10. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata(conducte, robineti, fitinguri- prin care circula abur)

Invaliditate GR.III DECES Invaliditate GR.II DECES DECES Invaliditate GR.III DECES ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile

4 7 5 7 7 4 7 2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 2 2

2 3 3 3 3 2 3 2 2 2

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

FACTORI DE RISC ELECTRIC

FACTORI DE RISC CHIMIC MEEDIUL DE MUNC FACTORI DE RISC FIZIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

F11. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii la baile de lucru(lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant); F12. Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea tablourilor electrice cu neufalina, produs foarte inflamabil F13. Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor izolatii. F14. Electrocutare prin atingere direct datorata: -atingerii cailor de curent; -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie F15. Electrocutare prin atingere indirect si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului F16. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare, fosfatare, cromare, lustruire chimica); F17. Temperatura ridicat a aerului n timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic; F18. Temperatura sczut a aerului n timpul iernii : -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald; -geamuri sparte; F19. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip deschis; F20. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari, taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.) F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu;
Pag. 70 din 85

ITM 45-180 Invaliditate GR.I Invaliditate GR.I

3 6

1 2

2 4

DECES

DECES

Invaliditate GR.III ITM 3-45 zile

ITM 3-45 zile

ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile Invaliditate GR.II

2 2 5

2 2 1

2 2 3

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

SARCINA DE MUNC

CONTINUT NECORESPUNZAT OR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU CERINTELE DE SSM SOLICITARE FIZIC

EXECUTANT

ACIUNI GREITE

F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la degresarea tablourilor electrice cu neufalina. F22. Transmiterea sarciniilor de munc prin intermediari; F23. Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra instalatiilor electrice: -control prezenta tensiune cu becul; -neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra; -inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate; F24. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de montare, demontare electromotoare, reglaje, transport manual greutati. F25. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul. F26. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la utilizarea apei calde la spalator, dus. F27. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant, motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.) F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase asigure). F29. Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F30. Cderea de la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare, dezechilibrare; F31. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F32. Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor; -punerea in functiune a utilajelor reparate(intre electrician si cei care iau in primire instalatia reparata);

ITM 45-180 ITM 3-45 zile

3 2

1 2

2 2

ITM 45-180 zile

ITM 45-180

DECES ITM 45-180 Invaliditate GR.I

7 3 6

1 2 1

3 2 3

DECES Invaliditate GR.I ITM 3-45 zile DECES Invaliditate GR.I

6 2 7 6

1 4 1 1

3 2 3 3

Pag. 71 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

F33.

OMISIUNI

Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, si transportul sarcinilor cu mase mari cu mijloace mecanizate, F34. Neutilizarea mijloacelor de protecie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare. F35. Omisiuni cu privire la executarea unor operatii, manevre etc.

Invaliditate GR.I DECES Invaliditate GR.I

6 7 6

1 2 1

3 4 3

Nivelul de risc global al locului de munca este:

Ng =

r
p= 1

N sp
p

r
p =1

0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+5(4x4)+16(3x3)+14(2x2)+0(1x1) Ng = 0x7+0x6+0x5+5x4+16x3+14x2+0x1 =

280 = 2,91 96

Pag. 72 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Fig.3. Nivele partiale de risc pe factori de risc Locul de munca nr. 3 ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII
7

Nive l de risc

0 F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

Factori de risc

Pag. 73 din 85

Legenda grafic Nivele de risc partiale pe factori de risc pentru locul de munca nr.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII: F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in miscare (electromotoare, roti de curea, pompe, polizor, masina de gaurit). F2. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu; F3. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de lucrari de intretinere si reparatii. F4. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime; F5. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor). F6. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii, proiectarea piesei de prelucrat). F7. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol; F8. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat; F9. Manipularea manuala a pieselor cu suprafee cu contururi periculoase tiere, nepare; F10. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata(conducte, robineti, fitinguri- prin care circula abur) F11. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii la baile de lucru(lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant); F12. Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea tablourilor electrice cu neufalina, produs foarte inflamabil F13. Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor izolatii. F14. Electrocutare prin atingere direct datorata: -atingerii cailor de curent; -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie F15. Electrocutare prin atingere indirect si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului F16. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare, fosfatare, cromare, lustruire chimica); F17. Temperatura ridicat a aerului n timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic; F18. Temperatura sczut a aerului n timpul iernii : -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald; -geamuri sparte; F19. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip deschis; F20. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari,

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.) F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu; F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la degresarea tablourilor electrice cu neufalina. F22. Transmiterea sarciniilor de munc prin intermediari; F23. Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra instalatiilor electrice: -control prezenta tensiune cu becul; -neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra; -inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate; F24. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de montare, demontare electromotoare, reglaje, transport manual greutati. F25. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul. F26. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la utilizarea apei calde la spalator, dus. F27. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant, motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.) F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase asigure). F29. Cdere n canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F30. Cderea de la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare, dezechilibrare; F31. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. F32. Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor; -punerea in functiune a utilajelor reparate(intre electrician si cei care iau in primire instalatia reparata); F33. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, si transportul sarcinilor cu mase mari cu mijloace mecanizate, F34. Neutilizarea mijloacelor de protecie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare. F35. Omisiuni cu privire la executarea unor operatii, manevre etc.

VI.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII este egal cu 2,91, fiind situat sub nivelul de risc admis n Romnia de 3,5 i care ncadreaz riscul global ntre mic i mediu. Din Fia de evaluare nr. 3 rezult c din cei 35 de factori de risc identificai i evaluai, 5 depesc nivelul 3,5; fiind considerai ca factori de risc inacceptabili; Cei 5 factori de risc cu nivel inacceptabil(nivele partiale = 4) sunt: F12. Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea tablourilor electrice cu neufalina, produs foarte inflamabil F13. Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor izolatii. F14. Electrocutare prin atingere direct datorata:
Pag. 75 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

-atingerii cailor de curent; -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie F23. Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra instalatiilor electrice: -control prezenta tensiune cu becul; -neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra; -inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate; F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase asigure). F34. Neutilizarea mijloacelor de protecie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

VI.3 PROPUNERI DE MSURI n scopul diminurii sau eliminrii surselor de pericole poteniale reprezentate de 2 factori de risc inacceptabili, la locul de munc ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII se impune luarea de msuri de prevenire i protecie tehnice i/sau organizatorice prezentate n Fia de msuri propuse. De asemenea se propun masuri de prevenire si pentru factorii de risc cu nivele de risc partial 3, dar a caror clase de gravitate sunt maxime (7), consecinte maxime (deces).

Pag. 76 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

VI.4 FI DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3 : ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII
Nr. crt Locul de munc / Factor de risc Nivel de risc MSURA PROPUSA

1.

F12.Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea, spalarea tablourilor electrice cu neufalina, produs foarte inflamabil. F13.Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor izolatii.

F14.Electrocutare prin atingere datorata: -atingerii cailor de curent; -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie

direct

-Inlocuirea neofalinei folosita ca agent de spalare cu un produs mai putin periculos (ex. Alcool tehnic); -Luarea de masuri tehnice si organizatorice de prevenire si stingere a incendiilor, in cazul lurului cu produse inflamabile(PSI) -Periodic tablourile electrice vor fi curatate de oxizi metalici, praf, pulberi, conform unui grafic de revizii si reparatii. - Mijloacele individuale de protectie cu care trebuie sa se echipeze personalul care execta intreruperea tensiunii, separarea vizibila si blocarea dispozitivelor sunt: -casca de protectie cu viziera, incaltaminte electroizolanta, covor electroizolant portabil, maner cu manson de protectie a bratului ptr. actionarea siguratelor de joasa tensiune tip MPR si manusi electroizolante ptr. actionarea dispozitivelor de comutatie. Fiecare electrician cand realizeaza lucrari in instalatiile electrice este obligat sa ia urmatoarele masuri tehnice de protectie a muncii: a)separarea electrica a instalatiei, respectiv: -intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra; -blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor de comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere, pe aceste dispozitive; Mijloacele individuale de protectie cu care trebuie sa se echipeze personalul care execta intreruperea tensiunii, separarea vizibila si blocarea dispozitivelor sunt: -casca de protectie cu viziera, incaltaminte electroizolanta, covor electroizolant portabil, maner cu manson de protectie a bratului ptr. actionarea siguratelor de joasa tensiune tip MPR si manusi
Pag. 77 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

F23.Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra instalatiilor electrice: -control prezenta tensiune cu becul; -neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra; -inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate; F34.Neutilizarea mijloacelor de protecie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

electroizolante ptr. actionarea dispozitivelor de comutatie. b)identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza a se lucra; -identificarea se realizeaza vizual numai la fata locului si se face pe baza de scheme electrice, marcaje, etichetari, inscriptii, numerotari, planuri, harti, etc. c)verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei la pamant si in scurt circuit; Verificarea lipsei tensiunii in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa se faca cu ajutorul aparatelor portabile de masurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specifice acestui nivel de tensiune. Verificarea lipsei tensiunii trebuie sa se execute considerand ca instalatia este sub tensiune. d)delimitarea materiala a zonei de lucru; -delimitarea materiala se realizeaza prin igradiri provizorii mobile, care sa evidentieze clar zona de lucru si pe care se vor monta indicatoare de interdictie. -Dotarea electricienilor cu aparate portabile de masurare a tensiunii si instruirea acestora cu privire la riscurile de a provoca scurt circuite si/sau explozia becului, la controlul prezentei tensiunii cu becul. -Asigurarea de sigurante fuzibile si instruirea electricienilor privind obligativitatea inlocuirii sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante calibrate, conform recomandarilor proiectantului; -Verificarea, de catre conducatorii locurilor de munca, inainte de inceperea lucrului, a existentei tuturor dispozitivelor si sculelor necesare, precum si a starii fizice a cestora; -Instruire cu privire la necesitatea utilizarii mijloacelor de protectie, a echipamentului individual de protectie din dotare si a imbracamintei de protectie. -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat elaborate de, ISCIR.
Pag. 78 din 85

6.

F4.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

7.

F5.Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor).

8.

F7.Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol;

-Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra persoanelor, birourilor etc. -Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese in functie de sarcinile care se manipuleaza. Ansamblul dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil cu sarcina maximace poate fi ridicata. -Anual, in cadrul lucrarilor pregatirilor de iarna, se va verifica starea geamurilor, luminatorelor, se vor inlocui cele sparte si se vor asigura impotriva caderii acestora de la inaltime; -Peretele exterior al atelierului, realizat partial din sticla, va fi prevazut cu geamuri armate. -Achizitionarea de corpuri abrazive certificate din punct de vedere al calitatilor de securitate. -Montarae corpurilor abrazive se va face numai de persoane instruite special sa faca astfel de operatii. -La montarae corpului abraziv se va verifica marcajul, aspectul suprafetelor si se va efectua controlul la sunet. -La montajul corpului abraziv intre acesta si flansele de strangere se vor introduce garnituri de carton presat, de dimensiuni corespunzatoare. -Se va urmari gradul de uzura al pietrelor de polizor si se va proceda la inlocuirea imediata a acestora in momentul cand se constata ca nivelul uzurii depaseste limita admisibila. -La ridicarea sau coborrea unei sarcini, care n timpul manevrei se poate lovi sau aga de pri ale mainii de ridicat sau de elemente situate n raza de aciune a mainii de ridicat, aceasta trebuie s fie ghidat de la distan cu ajutorul unor frnghii sau alte mijloace, asigurndu-se msurile de protecia muncii pentru personalul care execut aceast manevr (instructaj special, interdicia staionrii n apropierea sarcinii etc.). -Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, prghii, cngi etc.) pentru conducerea sarcinii. Se excepteaz ncrcarea sau descrcarea materialelor sau obiectelor a cror mas nu depete 50 kg, care pot fi conduse de la distan cu ajutorul unor cngi de lungime suficient. -La manevrarea unei sarcini aflate n apropierea unui perete, stlp,mijloc auto, utilaj etc. nu se permite prezena persoanelor ntre
Pag. 79 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

9.

F15.Electrocutare prin atingere indirect si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lispa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului

10.

11.

F25.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul. F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase asigure).

acestea i sarcina suspendat. Nu se admite: a)folosirea mainilor de ridicat pentru trrea sarcinilor pe sol, demontarea prin lovire a pieselor, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau a altor elemente; b)ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cnd cablul este n poziie oblic; c)balansarea sarcinilor pentru a le aeza ntr-un punct care nu poate fi deservit n mod normal de maina de ridicat; d)deplasarea mainilor de ridicat cu lanurile, cablurile, furcile sau crligele trte pe sol; e)transportul persoanelor cu elementele de prindere a sarcinii sau alte dispozitive (cutii, bene, boxpalei etc.) cu excepia platformelor de ridicat. -Zilnic, inainte de inceperea lucrului se va face verificarea vizual a integritii legrii la pmnt a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru; -Periodic, electricianul de serviciu va verifica existenta si integritatea legaturii la nulul de protectie; -Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite de electricianul de serviciu, numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului; -Utilizarea gratarelor din lemn in zona de deservire a utilajelor; -Utilizarea incaltamintei de protectie; -Descarcarea de sarcina capacitiva a instalatiei la care urmeaza a se lucra -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat elaborate de, ISCIR. -Instruirea lucrtorilor privind interzicerea staionrii sau deplasrii in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa). -Delimitarea fizic i semnalizarea corect i vizibil a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, n conformitate cu prevederile legale i instruciunile proprii de SSM;
Pag. 80 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

12.

F31.Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.

-Delimitarea fizic i semnalizarea corect i vizibil a gurilor de cnal, cand se lucreaza si se iese din astfel de zone cu vizibilitate redusa. -Marcarea si iluminarea corespunzatoare a zonelor periculoase; -Repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se face pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile si capacitatile neuropsihice necesare lucrului la inaltime. -Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, in mod obligatoriu, vor purta echipament individual de protectie : centura de siguranta; cordon (franghie) de pozitionare; casca de protectie;

Pag. 81 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Capitolul VII.

CONCLUZII

Lucrarea de fa conine evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional pe loc de munc la 3 locuri de munc din cadrul S.C. S.A., Sectia Colivii, Atelierul de Acoperiri de suprafata, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006. Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional pe loc de munc, avizat de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale n anul 1993. Metoda de evaluare prezentat face parte din categoria metodelor analitice. semicantitative i este n concordan cu standardele europene n domeniu (CEI 812/85,CE 292-1/93, EN 1050/96). Echipa de evaluare a fost format din: ............. Cursant Evaluator .............. lucrator desemnat din Comp. Securitate si Sanatate in Munca; ..................... medic de intreprindere. ................. Sef Sectie Colivii ............... Sef Sectie Adjunct-Colivii .................... Inginer tehnolog-Colivii Evaluarea s-a bazat pe datele fumizate de beneficiar, respectiv: - Tehnologii de lucru, standarde de firma - Coninutul proceselor de munc pentru locurile analizate; - Fiele posturilor; - Instruciunile de lucru specifice; - Evoluia morbiditii, corelat cu condiiile de munc; - Documente referitoare la mediul de munc Diagnoza locurilor de munc s-a realizat prin parcurgerea urmtoarelor etape: - analiza activitii din unitate; - descrierea locurilor de munc sub aspectul celor patru componente generice ale sistemelor de munc; - identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de munc; - stabilirea consecinei maxime previzibile a aciunii factorilor de risc asupra organismului uman, pentru fiecare factor n parte; - ncadrarea n clase de gravitate; - ncadrarea n clase de probabilitate (frecvena probabil a producerii consecinei maxime previzibile); - calculul nivelului de risc global al fiecrui loc de munc; - interpretarea rezultatelor evalurilor evalurii prin prisma legislaiei n vigoare; - completarea fielor de msuri preventive pentru fiecare loc de munc, pentru factorii al cror nivel de risc parial se situeaz peste 3 valoarea limit acceptat. Rezultatele evalurii au fost prezentate n lucrare cu ajutorul instrumentelor formalizate ale metodei, respectiv fiele de evaluare a locurilor de munc i fiele de msuri propuse pentru factorii la care nivelul de risc parial depete limita de acceptabilitate, pentru fiecare loc de munc n parte.

Pag. 82 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Ierarhizarea locurilor de munc evaluate din cadrul Atelierului Acoperiri de Suprafata, n funcie de nivelul de risc este prezentat n tabelul urmtor: Ierarhizarea locurilor de munc evaluate n funcie de nivelurile de risc
NR. CRT. 1. LOCUL DE MUNC NIVEL DE RISC GLOBAL

2. 3.

ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII GALVANIZATOR LACATUS INTRETINERE SI REPARATII

2,91 2,87 2,77

Valorile inregistrate corespund unor locuri de munca cu nivel de risc mic si mediu, fiind sub sau in imediata apropiere a limitei de acceptabilitate (3.5). Situaia pozitiv din punct de vedere al Securitatiisi Sanatatii in Munca se reflect i n nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munc (NgAt. ), determinat astfel: NIVEL DE RISC GLOBAL PENTRU ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA:

Ng =

r
p= 1

N sp
p

r
p =1

1x(2,87x2,87)+1x(2,77x2,77)+1x(2,91x2,91) 24,36 NgAt. = = = 2,84 1x2,87+1x2,77+1x2,91 8,55

Se impune implementarea de masuri in vederea reducerii riscurilor, mai ales acolo unde nivelul partial de risc are valori mari (mai mare sau egal cu 4). Pentru aceste situatii pentru fiecare loc de munca s-au propus masuri de reducere a riscurilor. Daca in afara masurilor propuse in prezenta lucrare se doreste implementarea altor masuri, se impune luarea n considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii n ordinea: 7 - 1 a nivelului de risc. Totodata se recomanda luare de masuri de prevenire in ordinea de mai jos:

Pag. 83 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Pag. 84 din 85

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I IMBOLNVIRE PROFESIONALA


pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

Capitolul VIII.

BIBLIOGRAFIE

Darabont, Alex., Pece, t.- Protecia muncii, E.D.P., Bucureti, 1996. Pece, t., Dsclescu, Aurelia -Metod de evaluare a riscurilor, ICSPM, Bucureti. 1998. Pece, t. - Metode de analiz aprioric a riscurilor profesionale, l.N.l.D., Bucureti, 1993. Pece, t. - Metod de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional n activitate, RENEL, ICSPM, 1994. Darabont, Alex., Pece, St., Dsclescu, A. - Managementul securitii i sntii n munc, Ed. AGIR, Bucureti, 2001. Darabont. Alex., Kovacs, t., Darobant, Doru - Ghid de autoevaluare a securitii n munc pentru, I.M.M.-uri, ICSPM, Bucureti, 1997. Darabont, Alex., Tnase Nazarica - Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate n munc, ICSPM, Bucureti, 1997. Pece, t. - Metode de evaluare a ntreprinderilor din punct de vedere al securitii muncii, l.N.l.D., Bucureti, 1993. Creang Camelia - Metodologii pentru aprecierea riscurilor la locul de munc, ICSPM, Bucureti, 1999. Darabont, Alex., Kovacs, t. - Securitate i sntate n munc. Suport de curs, l.C.S.P.M., Bucureti, 1998. Dsclescu, A., Pece, t. - Elaborarea metodologiei de analiz a ntreprinderilor din punct de vedere al securitii n munc, ICSPM, Bucureti, 1993. Darabont, Alex., Pece, t. - Protecia muncii, E.D.P., Bucureti, 1996. Pece, t., - Evaluarea a riscurilor n sistemul om- main, Ed ATLAS PRESS, Bucureti 2003. Moraru R, Bbu G., Ion. - Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale Ed FOCUS Petroani, 2002 Simion, Spiridon, Vasilescu Drago - Evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional, INSEMEX Petroani ,2004 Minc, G. Analiza riscurilor profesionale, curs postuniversitar, Bucureti 2004. Moraru, R., Bbu, G., Ion. Analiza de risc, Ed. UNIVERSITAS, Petroani, 2004. Darabont, Alex. Evaluarea calitii de securitate a echipamentelor tehnice, Ed. AGIR, Bucureti, 2001. Alexandru, I., Alexandru, A. Evaluarea riscurilor profesionale, note de curs, 2005. *** - Norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006(H.G. nr.1425/2006) *** - Legea Securitii i Sntii n Munc, Nr. 319/2006.

Pag. 85 din 85