Raport Privind Impactul Asupra Mediului: Pentru

FACULTATEA DE ȘTIINȚE APLICATE ȘI INGINERIE
UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI
pentru
”CONSTRUIRE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE ENERGIE ELECTRICA –

PARC EOLIAN 14 CENTRALE, INSTALATII DE RACORDARE, STATII DE
TRANSFORMARE, CONSTRUIRE RETELE ELECTRICE, CONSTRUIRE SI
MODERNIZARE CAI DE COMUNICATIE SI ACCES IN EXTRAVILAN DELENI ”
Elaborat: Masterand Tololoi Ștefan Alin

Profesor univ. dr. Anca Dumbravă
I. DENUMIREA PROIECTULUI
CONSTRUIRE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE ENERGIE

ELECTRICA – PARC EOLIAN 14 CENTRALE, INSTALATII DE
RACORDARE, STATII DE TRANSFORMARE, CONSTRUIRE RETELE
ELECTRICE, CONSTRUIRE SI MODERNIZARE CAI DE
COMUNICATIE SI ACCES IN EXTRAVILAN DELENI
II. TITULAR
- Numele companiei:
S.C. FEFRAN REAL ESTATES S.R.L.
J 40 /11353 / 2008, CUI 24117270
- Adresa poştală:
București, Sector 4, Str. Anton Colorian, nr. 1, bl. 9A, Sc. 1, Et. 2, Ap. 9
- Numele persoanelor de contact:

Tololoi Stefan
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiectele de investiție propuse prin prezenta documentație, sunt:

 drum tehnologic si de exploatare (inclusiv platforme de montaj);
 stație electrica de transformare de 110 MT aferenta CEE;
 stația de conexiuni intrare-ieșire din punctul de secționare;
 amplasamente de generare (14 locații) compuse fiecare din:
* fundație adaptata la parametrii portanți ai terenului de fundare;
* turbine eoliene de 3 MW fiecare;
* cabluri subterane;
* priza de punere la amant: R
Amplasamentul propus pentru realizarea centralei electrice eoliene se afla situat in raza
Comunei Deleni, Satul Pietreni, jud. Constanta, in: SOLA 23: A 235/1, A 235/4, A 235/5, A 235/6,
A 235/7, A 239/1, A 239/9, A 239/14, A 238/3, A 246/1, A 246/2, A 246/3; SOLA 30: A 335/3;
A235/8; TARLA 6: PARCELA A74/35 LOT 1/2, pentru care s-a eliberat Certificatul de Urbanism nr.
51 din 22.08.2012.
Amplasarea turbinelor se va studia in limita unor zone care au centrul conform
coordonatelor următoare:
Turbina X Y
CE 1 293492,2000 742367,1000
CE 2 293098,0379 742629,6569
CE 3 292600,7227 742878,6000
CE 4 292572,1125 743420,5116
CE 5 292544,2639 744017,1758
CE 6 292234,6000 742563,0000
CE 7 292080,6000 743014,1741
CE 8 291688,8365 742839,9226
CE 9 291812,9000 743759,6000
CE 10 291843,2358 744209,4466
CE 11 291382,9927 743810,5000
CE 12 291436,9952 744407,8120
CE 13 292850,8978 744204,3149
CE 14 290480,4775 744902,9000
Coordonatele stațiilor electrice:
STATIA 1 STATIA 2
Nr. Nr.
X Y X Y
punct punct
1 292609.6473 744290.0255 1 297265.9020 743983.6400
2 292609.6473 744340.0255 2 297239.7780 744055.2590
3 292569.6473 744340.0255 3 297183.9970 744034.7160
4 292569.6473 744290.0255 4 297210.6620 743962.1660
Vecinătăți Nord terenuri agricole extravilan Deleni

Sud terenuri agricole extravilan Deleni
Est terenuri agricole extravilan Deleni
Vest terenuri agricole extravilan Deleni
Terenul pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoliene este situat in

extravilanul comunei Deleni, la o distanta de cca. 1,2 km de intravilanul acesteia, si este teren
liber cu destinația Agricola (TDA) – arabil si teren cu destinație speciala – drum comunal, drum
de exploatare.
Terenurile pe care se va amplasa parcul eolian pentru care s-au încheiat contracte de
vânzare cumpărare sunt:
SOLA 23 A 235/1 S = 124.500 MP (12.45 HA)
SOLA 23 A 235/4 S = 20.000 MP (10.00 HA)
SOLA 23 A 235/5 S = 100.000 MP (2.00 HA)
SOLA 23 A 235/6 S = 100.000 MP (10.00 HA)
SOLA 23 A 235/7 S = 270.000 MP (27.00 HA)
SOLA 23 A 239/1 S = 100.000 MP (10.00 HA)
SOLA 23 A 239/9 S = 100.000 MP (10.00 HA)
SOLA 23 A 239/14 S = 100.000 MP (10.00 HA)
SOLA 30 A 335/3 S = 145.000 MP (14.50 HA)
SOLA 23 A 238/3 S = 100.000 MP (10.00 HA)
SOLA 23 A 246/1 S = 140.000 MP (14.00 HA)
SOLA 23 A 246/2 S = 31500 MP (3.15 HA)
SOLA 23 A 246/3 S = 174000 MP (17.40 HA)
SOLA 23 A 235/8 S = 62000 MP (6.20 HA)
TARLA 6, PARCELA A74/35 LOT ½ S = 5000 MP (0,5 HA)
Folosința terenului conform PUG Deleni: teren agricol cu destinația de teren arabil si
pasune precum si teren cu destinație speciala drum de exploatare si drum comunal.
Destinația terenului: teren agricol cu destinația de teren arabil si pasune precum si teren
cu destinație speciala drum de exploatare si drum comunal.
In zona amplasamentului, căile de circulație majora sunt reprezentate de cai de circulație
rutiera – DN 3 Constanta-București in vecinătatea amplasamentului la nord-est si drumuri de
exploatare De 239/16/15, De 235/7/2, De 343/1, dar si de alte drumuri de exploatare din zona.
Drumurile existente vor fi amenajate si consolidate daca va fi cazul, pentru asigurarea
condițiilor de transport in siguranța a echipamentelor.
De asemenea este necesar a se construi drumuri de exploatare pentru accesul la
amplasamentul fiecărei turbine.
Obiectivul propus prin PUZ va fi alcătuit dintr-un număr de 14 turbine eoliene de 3 MW,
cu o putere totala de 42 MW, amplasate in condiții de expunere la vânt dominant si ținând cont
de restricțiile privind inter-influențarea lor aerodinamica.
Cele 14 turbine cu puterea nominala de 3 MW fabricație au următoarele caracteristici:
- inaltimea maxima a turnului H = 99 m
- fiecare turbina are cate 3 pale, cu diametrul maxim al rotorului de 101 m (raza r = 50.5m)
Conform avizului CTE Enel Distribuție Dobrogea nr. 5/1/IT/17.05.2011, Parcul Eolian
urmează a se racorda la SEN la tensiunea de 100 kV conform variantei 3A acceptata de
beneficiar (utilizator).
Varianta 3A prevede, conform studiului de soluție întocmit de Tractebel Engineering
București, următoarele:
- stația de transformare de 110 MT aferenta CEE, amplasata in incinta parcului, urmează a
fi racordata printr-o linie electrica subterana (LES) de 110 kV in lungime de circa 10 km
la linia electrica aeriana (LEA) 110 kV existenta Medgidia Sud - Băneasa, care va fi
secționata Pt asigurarea acestui racord.
- stația de conexiuni intrare-ieșire din punctul de secționare va fi prevăzut cu 2 celule de
110 kV echipate cu întrerupător Pt racordarea LEA intrerupta si o celula de 110 kV pt
racordarea LES 110 kV aferenta parcului eolian.
Pentru pozarea cablurilor subterane de medie tensiune si fibra optica se vor realiza şanţuri
poza in imediata vecinatate a drumurilor de acces. După pozarea cablurilor se vor umple
şanţurile cu pământ compactat şi se va reface forma iniţială a terenului.
De precizat ca, dupa punerea in functiune a parcului eolian, utilizarea unor mijloace de
interventie pe pneuri se va face numai pentru revizii periodice si eventuale interventii pentru
evenimente accidentale.
Monitorizarea functionarii se face de la distanta prin utilizarea unor echipamente speciale
de tele si radio transmisie.
LOCALIZAREA PROIECTULUI
- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei
privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espo
la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001.
Nu este cazul.
- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind

caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale cât şi artificiale, şi alte informaţii
privind:
 folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament cât şi pe zone
adiacente acestuia; politici de zonare şi de folosire a terenului
Folosinta terenului conform PUG Deleni: teren agricol cu destinatia de teren arabil si
pasune precum si teren cu destinatie speciala drum de exploatare si drum comunal.
Destinatia terenului: teren agricol cu destinatia de teren arabil si pasune precum si teren
cu destinatie speciala drum de exploatare si drum comunal.
 AREALELE SENSIBILE
Din cele 14 turbine ale parcului eolian, 2 turbine (CE 5 si CE 11) sunt situate in
ROSPA0001 Aliman-Adamclisi si 3 turbine (CE 6, CE 7, CE8) sunt in ROSCI 0353 Pestera-
Deleni.
Alte distante masurate pana la Ariile Protejate din vecinatate sunt de:
- 4,4 km pana la ROSCI0071 Dumbraveni Valea Urluia - Lacul Vederoasa;
- 9 km km pana la ROSPA 0036 Dumbraveni.
Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate Natura 2000
Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian pana la Zonele de

Interes Biogeografice, sunt:
- 47 km pana la Marea Neagra
- 18 km pana la Dunare.
Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la turbinele eoliene la cele mai
apropiate localitati, sunt:
- 1,2 km pana la Pietreni
- 1,1 km pana la Deleni.
DESCRIERE A IMPACTULUI POTENŢIAL (impactul asupra populaţiei,
sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului
cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual,
patrimoniului istoric şi cultural, şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente Natura
impactului; extinderea impactului; magnitudinea şi complexitatea impactului; probabi-litatea
impactului; durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului; măsurile de evitare, reducere sau
ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului; natura transfrontieră a impactului)
Nu se pune problema extinderii impactului, cu atat mai mult cu cat functionarea parcului
eolian nu reprezinta sursa de poluare, iar perioada de constructie a acestuia este limitata in timp
si se desfasoara pe suprafetele strict delimitate, fara a afecta alte suprafete decat cele prevazute
prin proiect, iar la sfarsitul lucrarilor este prevazuta refacerea amplasamentului la conditiile
initiale.
Avand in vedere suprafata zonei studiate si genul activitatii ce se doreste a se desfasura in
viitor se apreciaza ca impactul asupra mediului al noului obiectiv nu va fi semnificativ si se va
resimti doar local la nivelul suprafetei amplasamentului si in imediata vecinatate a acestuia
datorita lucrarilor de constructie ce se vor efectua, care implica lucrari de excavari de material,
lucrari de montare propriu-zisa a turbinelor precum si lucrari pentru crearea infrastructurii
aferente necesare.
Se considera ca fiind nesemnificativ potentialul impact al proiectului propus asupra
factorilor de mediu apa, asupra caracteristicilor climatice, asupra patrimo-niului cultural,
arheologic, arhitectonic sau asupra sanatatii umane. Se poate aprecia ca, chiar si in relatie cu
aspectele considerate importante, influenta asupra acestor factori ramane nesemnificativa.
Prezenta parcului eolian in zona va afecta intr-un mod pozitiv comunitatea din zona, atat
prin marirea sumelor care vor ajunge in bugetul local cat si prin implicarea membrilor
comunitatii la activitatea de ridicare, intretinere si exploatare a parcului.
Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii este limitat.
Impactul asupra vegetatiei, solului si faunei este redus. Riscurile de mediu sunt mentinute
la un nivel scazut prin calitatea si designul potrivit al centralelor eoliene si prin proceduri de
siguranta pe durata instalarii, operarii si intretinerii parcului eolian.
Amplasarea turbinelor eoliene in vecinatatea unor asezari umane este recomandata,
deoarece pasarile migratoare ocolesc aceste zone in mod normal, iar zonele de cuibarit si hranire
sunt alese in afara zonelor locuite.
Impactul asupra mediului nu va avea natura transfrontiera, datorita distante-lor mari pana
la granitele Romaniei cu statele vecine.
Detalii suplimentare referitoare la impactul potential al parcului eolian asupra factorilor
de mediu se regasesc in cadrul Capitolului IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea,
evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu.
LUCRARI DE CONSTRUCTII
Se monteaza 14 turbine de 3 MW fiecare. Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un

pilon tubular, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si rotorul cu
cele 3 pale, totul amplasat pe o fundatie.
Pilonii turbinelor eoliene se fixează în fundaţii de beton armat cu suprafata de cca. 154
mp. Stratul de umplutură se realizează cu nisip în jurul pilonului şi pământ compactat astfel încât
se asigură forma iniţială a terenului.
Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la
adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat
conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurare a unui sistem
de drenaj sau prin absenta apei de subsol.
O data ce fundatia este completa, turnul este imbinat cu sectiunea de fundatie.
Pentru pozarea cablurilor subterane de medie tensiune si fibra optica se vor realiza şanţuri
poza in imediata vecinatate a drumurilor de acces. După pozarea cablurilor se vor umple
şanţurile cu pământ compactat şi se va reface forma iniţială a terenului.
Surplusul de excavatie se va utiliza de catre primarie pentru diferite lucrari de constructii
si pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate de
catre autoritatile competente.
Carateristici ale constructiilor ce vor ocupa zona
Constructiile principale care vor desemna in final zonele functionale in incinta parcului
de turbine eoliene sunt fundatiile turbinelor si partea supraterana care este compusa din turn,
rotor si nacela.
Suprafata ocupata de fundatiile turbinelor eoliene este de 0.44 ha.
Tipul fundatiei va fi determinata de tipul si caracteristicile turbinei si mai ales de
categoria terenului de fundare.
Pilonii turbinelor eoliene se fixează în fundaţii de beton armat cu o suprafata de cca. 314
mp îngropate.
Echipamentele care se vor monta sunt 14 turbine eoliene de 3 MW cu o inaltime maxima
de cca. 160 m.
Pentru montarea turbinelor cu ajutorul macaralelor speciale, trebuiesc amenajate
platforme de montaj care insumeaza o suprafata totala de 12320 mp.
Se vor realiza de asemenea drumuri de exploatare ale turbinelor eoliene cu utilizare
permanenta in suprafata de cca. 23511 mp si se vor reabilita drumurile de exploatare existente pe
o suprafata de cca. 19413.68 mp.
Dupa terminarea lucrarilor de constructii suprafetele prevazute prin proiect a fi ocupate
temporar se acopera cu strat de pamant vegetal pe care se va reface textura vegetatiei intr-o
maniera cat mai apropiata cu modul in care aceasta vegetatie exista natural in zona, in cazul de
fata se va reda circuitului initial.
Statia de transformare 110/30kV din incinta parcului va ocupa o suprafata de 2000 mp
(50x40) iar drumul de acces la aceasta va avea o latime de minim 6 m, fiind proiectat pt a asigura
transportul transformatorului de 63 MW.
Dupa terminarea lucrarilor de constructii suprafetele prevazute prin proiect a fi ocupate temporar
se acopera cu strat de pamant vegetal pe care se va reface textura vegetatiei intr-o maniera cat
mai apropiata cu modul in care aceasta vegetatie exista natural in zona, in cazul de fata se va
reda circuitului initial.
CIRCULATIA
In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai de circulatie

rutiera – DN 3 Constanta-Bucuresti in vecinatatea amplasamentului la nord-est si drumuri de
exploatare De 239/16/15, De 235/7/2, De 343/1, dar si de alte drumuri de exploatare din zona.
conditiilor de transport in siguranta a echipamentelor.
amplasamentul fiecarei turbine.
Drumurile de acces din interiorul parcului spre amplasamentul turbinelor trebuie sa aibe
o latime de minim 5 m iar curbele de racordare sa permita accesul autotrailerului ce transporta
sub-ansamblurile turbinelor.
Drumurile vor fi astfel proiectate pentru a avea pante maxime de 7%. La proiectarea
drumurilor se va avea in vedere si traseul cablurilor de medie tensiune si fibra optica ce fac
legatura intre turbine si statia electrica de transformare care se vor poza in imediata vecinatate a
drumului de acces.
Drumul de acces la statia electrica de transformare va avea o latime de minim 6 m, fiind
proiectat pt a asigura transportul transformatorului de 63 MW.
Se vor amenaja platforme tehnologice de montaj in apropierea fundatiei turbinelor
precum si cai de acces de la drumurile de exploatare existente la turbine. Platformele de montaj
vor avea o suprafata de cca 880 mp (40x22m) pentru fiecare turbine.
Se va acorda o atentie deosebita masurilor de protectia mediului si vor fi adoptate
solutiile care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul.
Dupa realizare, intregul traseu va trebui intretinut in permanenta, refacute zonele de
vegetatie afectate. Prezenta acestei structuri de drumuri de exploatare vor crea noi oportunitati de
valorificare a potentialului natural al zonei. Prezenta drumurilor bune, a energiei electrice,
asigura deja minimum de conditii favorabile pentru dezvoltarea economiei a unei zone.
Trasarea drumurilor se va face in functie de conditiile impuse de teren protejandu-se cu
atentie vegetatia si peisajul neafectat direct. Executia acestor drumuri se va face corelat cu
etapele de realizare a investitiei.
Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce in zona perturbari
semnificative decat in etapa de executie a lor. Etapa postexecutiei, cea de exploatare a turbinelor,
va fi aproape la fel de linistita ca inaintea prezentei acestor drumuri si nu va constitui o sursa de
poluare in zona si nu va afecta genofondul si biodiversitate acesteia.
DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
Parcul de turbine eoliene va fi un producator de energie electrica, energie care va trebui

transportata de la fiecare turbina spre statia de transformare, care va asigura parametrii specifici
de preluare a energiei electrice produsa.
Turbinele eoliene si statia de transformare nu necesită prezenţă umană permanentă de
aceea nu este necesară racordarea acestora la reţeaua de apă şi canalizare a localităţii.
Principala echipare edilitara, pe amplasament o va reprezenta reteaua electrica de
racordare montata subteran pana in statia de transformare. Reţeaua de colectare, transformare şi
transport la reţeaua naţională se va amplasa pe domeniul public în speţă drumurile de exploatare
existente, sau după caz pe trasee ce vor tranzita terenurile private dar numai după ce s-a semnat
în prealabil un contract în conformitate cu legea energiei între proprietar şi deţinătorul reţelei.
Pentru functionarea turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare. Reteaua
electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor de executie cat si
perioada de functionare.
Conform proiectului intocmit de TRACTEBEL ENGENEERING Bucuresti, Parcul
eolian va fi echipat cu 14 turbine cu putere nominata de 3 MW. Turbinele au rotorul cu diametrul
maxim de 101 m (raza = 50.5 m) si inaltimea maxima a turnului de 99 m.
Turbinele se vor racorda la statia de transformare aferente CEE din parcul eolian printr-o
retea de cabluri electrice subterane de medie tensiune (30 kV).
Statia electrica de trasformare va fi echipata cu un trasformator de 110/30 kV cu puterea
de 63 MVA, o celula de 110 kV cu intrerupator pt racordarea trasformatorului si o celula 100 kV
cu separator pt racordarea liniei electrice subterana LES la SEN.
Pe partea de medie tensiune sunt prevazute celulele cu intrerupator pt racordarea retelei
interne aferente turbinelor eoline, trasformatorul de servicii interne si alte instalatii specifice.
O retea subterana de fibra optica asigura sistemul de supraveghere, comanda si protectie
a turbinelor din statia de transformare, precum si legatura cu SEN.
RACORDAREA TURBINELOR EOLIENE
Conform avizului CTE Enel Distributie Dobrogea nr. 5/1/IT/17.05.2011, Parcul Eolian
urmeaza a se racorda la SEN la tensiunea de 100 kV conform variantei 3A acceptata de
beneficiar (utilizator).
Varianta 3A prevede, conform studiului de solutie intocmit de Tractebel Engineering
Bucuresti, urmatoarele:
- statia de traformare de 110 MT aferenta CEE, amplasata in incinta parcului, urmeaza a fi
racordata printr-o linie electrica subterana (LES) de 110 kV in lungime de circa 10 km la
linia electrica aeriana (LEA) 110 kV existenta Medgidia Sud - Baneasa, care va fi
sectionata pt asigurarea acestui racord.
- statia de conexiuni intrare-iesire din punctul de sectionare va fi prevazut cu 2 celule de
110 kV echipate cu intrerupator pt racordarea LEA intrerupta si o celula de 110 kV pt
racordarea LES 110 kV aferenta parcului eolian.
Lucrarile aferente racordarii la SEN fac obiectul unei documentaii separate de cea a parcului
eolian, care va fi intocmita ulterior.
ORGANIZAREA DE SANTIER
Organizarea de santier se realizeaza in cadrul platformelor de montaj in suprafata totala

de 12320 mp.
Betonul necesar pentru turnarea fundatiilor nu se va prepara pe amplasament, ci va fi adus
cu mijloace auto specializate (de ex. auto-betoniere).
OCUPAREA TERENURILOR
Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren pentru:

SUPRAFATA FUNDATII CENTRALE S = 0.4396 ha
SUPRAFATA PLATFORME PROPUSE S = 1.232 ha
SUPRAFATA OCUPATA DE POSTURILE TRAFO S = 6556 mp
SUPRAFATA DRUMURI INTERIOARE PROPUSE S = 23511.00 mp
SUPRAFATA DRUMURI DE EXPLOATARE PROPUSE SPRE REABILITARE S=19413.68mp
EXTRAVILAN com Deleni, parcela A235/1 - SUPRAFATA DIN ACTE = 12.45 ha

SUPRAFATA CONSTRUITA PROPUSA:
FUNDATII AFERENTE: 1 CE1 SC = 314.00 mp
PLATFORMA PROPUSA SC = 880.00 mp
DRUMURI PROPUSE SC = 971.67 mp
SUPRAFATA DESFASURATA PROPUSA SD = 2165.67 mp
POT PROPUS = 1.7%
CUT PROPUS = 0.017

S TOTAL = 49.00 ha
FUNDATII AFERENTE 3: CE2 ,CE3,CE4 SC = 942.00 mp
SUPRAFATA DESFASURATA PROPUSA SD = 9505.09 mp
POT PROPUS = 2.0%
CUT PROPUS = 0.2
EXTRAVILAN com Deleni, parcela A239/1 - SUPRAFATA DIN ACTE =10,00 ha

FUNDATII AFERENTE 1: CE 5 SC = 314.00 mp
STATIE ELECTRICA PROPUSA SC = 2000.00 mp
SUPRAFATA DESFASURATA PROPUSA SD =4747.35mp
POT PROPUS =4.74%
CUT PROPUS = 0.047
EXTRAVILAN com Deleni, parcela A246/1 - SUPRAFATA DIN ACTE =14.00 ha

S TOTAL = 34.55 ha

FUNDATII AFERENTE 2: CE 6,CE 7, CE 8 SC = 942.00.00 mp
DRUMURI PROPUSE SC = 3843.92.00 mp
SUPRAFATA DESFASURATA PROPUSA SD =7425.92 mp
POT PROPUS =2.15%
CUT PROPUS = 0.0215

FUNDATII AFERENTE 2: CE 9 si CE 10 SC = 628.00 mp
POT PROPUS =4.5%
CUT PROPUS = 0.045

FUNDATII AFERENTE 2: CE 11 si CE 12 SC = 628.00 mp
POT PROPUS =6.00%
CUT PROPUS = 0.06

POT PROPUS =1.7%
CUT PROPUS = 0.017
POT PROPUS =1.83%
CUT PROPUS = 0.0183
EXTRAVILAN com Deleni, Tarla 6 parcela A74/35 lot 1/2-SUPRAFATA DIN ACTE =0.5
ha
PUNCT DE RCORDARE SC = 4555.00 mp
EXTRAVILAN com Deleni, parcela 235/8 - SUPRAFATA DIN ACTE =6.20 ha

POT PROPUS =5.33%
CUT PROPUS = 0.053
POT = Sc propusă (fundatie CE+cale de acces+platformă monta+racordări la drum) / teren*100

POT MAXIM PROPUS = 10.00%
CUT = Sc propusă (fundatie CE.+cale de acces+platformă montaj+ racordări la drum) / teren
CUT MAXIM PROPUS = 0.1
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI:
Scopul investitiei este de a valorifica potentialul eolian al podisului Dobrogei

centrale cu consecinte benefice asupra factorilor de mediu, prin inlocuirea energiei
electrice produse in instalatiile termoenergetice, prin realizarea unei centrale electrice
eoliene formata din 14 grupuri generatoare eoliene cu o capacitate totala de 42 MW si
obtinerea pe aceasta cale a unei cantitati de energie electrica suplimentara din sursa
regenerabila.
Utilizarea turbinelor eoliene în România se înscrie în tendinţele europene curente şi
respectă recomandările Comisiei Europene în ceea ce priveşte ţara noastră. Obiectivul urmărit la
nivel european este ca în anul 2020, din totalul energiei electrice produse, 12% să fie acoperit din
surse eoliene. In acest mod se urmăreşte înlocuirea surselor energetice actuale, care presupun
folosirea hidrocarburilor sau a combustibililor nucleari, în ideea reducerii emisiilor de gaze cu
efect de sera în atmosferă.
Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsa din surse
regenerabile pe piata unica de energie si legislatia romaneasca de referinta fixeaza urmatoarele
titluri indicative:
- stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse
regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;
- adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor
regenerabile de energie;
- simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de
valorificare a surselor regenerabile de energie.
In acest context producerea de energie electrica din surse regenerabile poate fi
considerata un program de strategie economica deosebit de important pentru Romania.
Conceptul de dezvoltare durabila promoveaza utilizarea energiilor regenerabile ca surse
alternative de energie. Dezvoltarea durabila urmareste pe de-o parte, calitatea mediului
(componenta a calitatii vietii), iar pe de alta parte dezvoltarea socio-economica, promovand
astfel utilizarea energiilor regenerabile ca surse alternative de energie.
Montarea de centrale eoliene in judetul Constanta se realizeaza cu respectarea
prevederilor H.G. 1.892/2004, privind nivelul obligatiilor cotelor ce se vor utiliza, in
conformitate cu tinta asumata de Romania in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea
Europeana privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in
consumul intern brut de energie electrica. De asemenea, aceste investitii au rolul de a reduce
emisia de gaze cu efect de sera, fapt prevazut in Protocolul de la Kyoto, semnat de Romania.
Durata normata de functionare a echipamentelor este de 20 – 25 ani, iar prin
retehnologizare se poate relua un ciclu de 25 de ani de functionare.
ELEMENTELE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI PROPUS:
- profilul şi capacităţile de producţie;
Cele 14 turbine cu puterea nominala de 3 MW fabricatie au urmatoarele caracteristici:
- inaltimea maxima a turnului H = 99 m
- fiecare turbina are cate 3 pale, cu diametrul maxim al rotorului de 101 m (raza r = 50.5m)
Specificaţii tehnice
Puterea 3.000kW
Conceptul WEC Fara angrenaj, viteza variabila
Lama singura de ajustare
Rotor
Tipul rotor in directia opusa vantului
Directia de rotatie sensul acelor de ceasornic
Numar de pale 3
Materialul palei GRP (rasina epoxidica) protectie la trasnet inglobata
Viteza de rotatie variabila, 4-14,5 mps
Controlul “pitch” sistem pitch cu o singura pala
un sistem pitch independent per rotor
pala cu alimentare de urgenta alocata
Motopropulsor cu generator
Tub/butuc rigid
Principalul rulment rand dublu conic/rulmenti cu role cilindrice
Generator generator inelar cu actionare directa
Sistem de franare - 3 sisteme independente de control cu alimentare de urgenta
- frana de rotor
- blocare rotor (150)
Sistemul de pivotare activ prin intermediul uneltelor de giratie,
amortizare cu sarcina dependenta
Viteza vantului la decuplare 28-34m/s
DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCŢIE ALE PROIECTULUI PROPUS, ÎN

FUNCŢIE DE SPECIFICUL INVESTIŢIEI, PRODUSE ŞI SUBPRODUSE OBŢINUTE,
MĂRIMEA, CAPACITATEA
Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant. Rotorul
acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun
compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a captatorului eolian, ca si o
ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele
mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax
vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.
Energia de origine eoliana face parte din energiile obtinute din surse regenerabile. Aero-
generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului sau: aceasta
este transformata in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie electrica de
catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct,
daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin
intermediul unui multiplicator de viteza. Exista mai multe posibilitati de a utiliza energia
electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei retele
electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
MATERIILE PRIME, ENERGIA ŞI COMBUSTIBILII UTILIZAŢI, CU MODUL DE

ASIGURARE A ACESTORA
Functionarea parcului eolian nu necesita materii prime, combustibili si materiale sau
utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL Dobrogea (datorita faptului
ca la pornire pentru o scurta perioada de timp functioneaza in regim de consumator).
RACORDAREA LA REŢELELE UTILITARE EXISTENTE ÎN ZONĂ

Principala echipare edilitara, pe amplasament o va reprezenta reteaua electrica de
racordare montata subteran pana in statia de transformare. Reţeaua de colectare, transformare şi
transport la reţeaua naţională se va amplasa pe domeniul public în speţă drumurile de exploatare
existente, sau după caz pe trasee ce vor tranzita terenurile private dar numai după ce s-a semnat
în prealabil un contract în conformitate cu legea energiei între proprietar şi deţinătorul reţelei.
Pentru functionarea turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare. Reteaua
electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor de executie cat si
perioada de functionare.
DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI ÎN ZONA

AFECTATĂ DE EXECUŢIA INVESTIŢIEI
Dupa terminarea lucrarilor de constructii suprafetele prevazute prin proiect a fi ocupate
temporar se acopera cu strat de pamant vegetal pe care se va reface textura vegetatiei intr-o
maniera cat mai apropiata cu modul in care aceasta vegetatie exista natural in zona, in cazul de
fata se va reda circuitului initial.
CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE

conditiilor de transport in siguranta a echipamentelor.
amplasamentul fiecarei turbine.
RESURSELE NATURALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE ŞI FUNCŢIONARE

Nu este cazul.
METODE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE; PLANUL DE EXECUŢIE
CUPRINZÂND FAZA DE CONSTRUCŢIE, PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE, EXPLOATARE,
REFACERE ŞI FOLOSIRE ULTERIOARĂ
Pentru realizarea parcului eolian se vor desfasura lucrari de constructii specifice, care, in
general, constau in:
 realizarea si amenajarea drumurilor de exploatare noi si a celor existente;
 realizarea platformelor de montaj;
 montarea cablurilor subterane;
 realizare sapatura pentru fundatie;
 montarea armaturilor si a sistemului de ancorare al turnului;
 turnarea betonului in radier;
 montarea sectiunilor turnului;
 montarea nacelei;
 asamblarea palelor;
 liftarea si fixarea rotorului;
 punere in functiune si testare;
 restaurare amplasament.
FUNDATII:
Fundatia este alcatuita dintr-un soclu de beton armat de forma circulara cu diametru de
max 20.00m. Fundatia se va realiza cu beton avand clasa cuprinsa intre C12/15 si C 30/37 (C
35/45), armata cu fier-beton Bst500S.
Partea superioara a soclului fundatiei depaseste cu 20 cm fata superioara a umpluturii cu
pamant compactat din jurul fundatiei. Inaltimea umpluturii de pamant este de 1.25m, iar de la
conturul exterior al radierului umplutura trebuie largita cu cel putin 2.00m, in exteriorul acesteia,
racordandu-se la cota terenului natural cu o panta de 1:1,5.
NOTE, NORMATIVE:
In conformitate cu NP 074 – 2007, obiectivul propus, prezinta risc geotehnic moderat
incadrandu – se la categoria geotehnica 2.
Pamantul vegetal precum si loess-ul cu amestecuri organice , nu sunt corespunzatoare
pentru sustinerea sarcinii necesare lucrarilor propuse .
Praful argilos loessoid – loess-ul aflat sub adancimea de 1,00m este instabil si poate
suporta sarcini in conditii de umiditate a pamantului , dar sub influenta apei si a vibratiilor este
expus la riscul de cedare si tasare in prezenta unei cantitati mari de apa . Apa provenita din
precipitatii se infiltreaza in loess fara a avea efecte majore de modificare a structurii .
Vibratiile mai puternice generate de cutremure sau explozii nu produc tasari mari ale
stratului de loess . Dinamica exercitata de miscarea proprie a eolienei are un efect slab asupra
terenului de fundare – loess – praf argilos loessoid.
Datorita conditiilor specifice impuse de:
- natura litologica specifica amplasamentului – terenuri bune si medii ;
- proprietatile terenului de fundare in zona de influenta a fundatiilor;
- categoria geotehnica 2 a lucrarii si risc geotehnic moderat ;
se fac urmatoarele recomandari:
1 Centralele eoliene, cu o înaltime de 100 m, aduc incarcari la nivelul talpii
fundaţiilor de cca 500 Kpa.
2 Terenul natural nu poate asigura aceasta capacitate portana, nici prin orice
procedeu de inbunatatire a terenului.
3 Se impune o soluţie de fundare indirecta prin intermediul pilotilor forati cu
diametru mare, cu varful sprijinit in fundamentul calcaros sau argila prafoasa cafenie – galbuie
plastic vartoasa.
Capacitatea portanta a unui pilot portrant pe varf depinde de diametrul sau.
Ca solutie alternativa , se recomanda pentru infrastructura constructiei folosirea solutiei
de bloc de fundare.
In functie de solutia de fundare aleasa, se vor efectua calcule pentru verificarea
cerintelor privind calculul la stari limita a terenului natural de sub talpa fundatiei .
In faza de proiectare , se vor efectua incercari pentru verificarea incadrarii in parametrii
respectivi necesari pentru buna functionare a centralelor eoliene si parametrii fizico – mecanici
ale stratelor interceptate cu forajele efectuate.
Pentru realizarea pilotilor forati , se vor respecta prevederile din Ghidul practic privind
tehnilogia de executie a pilotilor pentru fundatii , Indicativ GEO 29 – 97 si
NP 123 – Normativ privind PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE
PILOTI.
RECOMANDARI
Deoarece terenul din amplasament , face aparte din grupa pamanturilor sensibile la
umezire, se vor adopta prin proiectare, masuri pentru evitarea infiltrarii in teren a apelor de
suprafata ca de exemplu:
- sistematizarea verticala si in plan a amplasamentului pentru asigurarea colectarii si
evacuarii rapide catre un emisar a apelor din precipitatii si din pierderile de la retele si instalatii
in aer liber, prin prevederea unor pante de minim 2%; se va realiza initial sistematizarea necesara
pentru lucrarile de executie, urmand ca celelelte lucrari de sistematizare sa se termine odata cu
punerea in functiune a obiectivului;
- in cazul platformelor de constructii pe terenuri cu pante ma mari de 1: 5, se vor
prevedea masuri de protectie impotriva apelor care se scurg de pe versanti prin santuri de garda a
caror sectiune sa asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice; platformele de
constructii situate pe versanti se vor nivela in terase cu pante de maxim 1:1, care se vor proteja
prin diferite tehnilogii ( brazde , inierbare , imbracaminti din materiale locale, geosintetice etc. )
- Evitarea perturberii echilibrului hidrogeologic si ridicarii nivelului apei subterane ; nu
se vor realiza lucrari care pot bara caile naturale de iesire a apei si scurgerea ei catre emisarii
naturali si artificiali in functiune ; nu vor fi strapunse orizonturi impermeabile aflate deasupra
panzei freatice
- Colectarea si evacuarea rapida a apei din precipitatii pe toata durata executiei
sapaturilor prin amenajari adecvate ( pante , puturi , instalatii de pompare , etc. ); in situatia in
care la cota de fundare se constata existenta unui strat de pamant afectat de precipitatii, acesta va
fi indepartat imediat inainte de turnarea betonului
- Evitarea stagnarii apelor in jurul constructiilor, atat in perioada executiei cat si pe toata
durata exploatarii, prin solutii constructive adecvate ( trotuare , compactarea terenului in jurul
constructiei, executia de strate etanse din argila , pante corespunzatoare, rigole, cavalieri, etc. ).
In caz de necesitate, pentru protectia retelelor subterane purtatoare de apa sau pentru evitarea
poluarii apelor subterane din cauza pierderilor de substante agresive din inustalatii, rezervoare
etc. se vor prevedea solutii de impermeabilizare ( strate etanse din pamant tratat prin diferote
procedeee sau alte variante)
- Umpluturile ce se vor realiza in jurul fundatiilor se vor executa din roci coezive ce se
incadreaza STAS-ului 2914-84 (se recomanda utilizarea de pamant galben sortat -praf argilos
sau argila prafoasa) adus la umiditatea optima de compactare conform STAS 1913/13-83 dispus
in straturi elementare de 15-20cm, compactate mecanic sau manual pana la atingerea unui grad
de compactare de minim 92% si mediu 95% conform prevederi normativ C56/85,C29/85 si
STAS 9850/89.
In studiul geotehnic intocmit se mentioneaza ca planul propus, in conformitate cu NP
074 – 2007, obiectivul propus, prezinta risc geotehnic moderat incadrandu–se la categoria
geotehnica 2.
Pamantul vegetal precum si loess-ul cu amestecuri organice , nu sunt corespunzatoare
pentru sustinerea sarcinii necesare lucrarilor propuse . Praful argilos loessoid – loess-ul aflat sub
adancimea de 1,00m este instabil si poate suporta sarcini in conditii de umiditate a pamantului ,
dar sub influenta apei si a vibratiilor este expus la riscul de cedare si tasare in prezenta unei
cantitati mari de apa.
Apa provenita din precipitatii se infiltreaza in loess fara a avea efecte majore de
modificare a structurii.
Vibratiile mai puternice generate de cutremure sau explozii nu produc tasari mari ale
stratului de loess . Dinamica exercitata de miscarea proprie a eolienei are un efect slab asupra
terenului de fundare – loess – praf argilos loessoid.
Lucrari de amenajare cai de acces si trasee cabluri electrice: In cazul PUZ-ului studiat,
pe drumurile de acces care vor avea o latime de 5,0 m se va aseza un strat de piatra de grosime
cuprinsa intre 20-40 cm . Traseul de drum a fost astfel ales incat sa nu fie afectate terenurile
private care nu sunt in proprietatea titularului de PUZ.
PLATFORMELE DE MONTAJ SI INTRETINERE SI DRUMURILE

DE ACCES
Pentru faza de instalare si pentru fazele de control si intretinere sunt necesare platforme de
montaj si intretinere si drumuri de incinta.
Fiecare platforma va avea cca 880 mp. Acestea se vor executa ca strat rutier ce vor
trebui sa preia incarcari de cel putin 12 t/osie si o presiune unitara de 18,5 t/mp.
Drumurile si platformele tehnologice sunt adaptate astfel incat sa aibe capacitatea
portanta pentru asigurarea conditiilor optime transportului si montajului centralelor electrice. In
cazul acestei lucrari se va executa un macadam obisnuit(ordinar). Acesta se executa din doua
sorturi de piatra sparta manogranulare, care in ordinea folosirii se numesc sort de rezistenta si
sort de acoperire. Sortul de acoperire, din piatra sparta in grosime de maximum 6 cm, se astern in
doua reprise a cate 15kg/m2, timp in care se uda din abundenta cu apa si prin antrenarea aerului
umed din pori se formeaza un noroi fluid care patrunde in goluri. Concomitent se face cilindrarea
cu compresoare mai grele. Raza exterioara de curbura la acces pe amplasament va fi de 25,0-
26,0m.
Drumurile de acces pe amplasament vor fi modernizate pentru asigurarea traficului
greu de la montaj si apoi pentru intretinerea ansamblului. Modernizarea consta in realizarea unei
fundatii din piatra sparta de 30 cm grosime si un strat de macadam penetrat de 10 cm.
Latimea acestor drumuri este de minim 4 m cu raza exterioara de curbura de 26 – 25 m
si raze interioare de 22 – 21 m. Inclinarea maxima a acestora nu trebuie sa fie mai mica de 12%
pentru imbracaminti asfaltice si 6% pentru impietruire. Drumurile se vor amenaja cu un profil
transversal de 3,50 m si acostamente adiacente cu o latime de 0,25 m.
Lucrarile de terasamente se vor executa pe traseul drumurilor si al platformelor, inclusiv
pe zonele adiacente limitrofe pentru rezolvarea sistematizarii pe verticala. Operatia de sapatura
se va executa cu buldozerul in staturi succesive, precum si manual in spatii limitate la rigola
triunghiulara sau cu alte utilaje speciale. Dupa efectuarea sapaturilor si imprastierea pamantului
rezultat, se va executa pregatirea patului in vederea asternerii straturilor constante sistemului
rutier.
Lucrarile de realizare a carosabilului vor incepe propriu-zis dupa receptionarea
terasamentelor care s-au incheiat cu pregatirea patului ce trebuie sa asigure gradul de compactare
si pantele in profile transversale.
Lucrarile de realizare a drumurilor de acces si a terasamentelor nu au implicatii negative
asupra mediului inconjurator si nu introduce efecte negative suplimentare asupra solului,
drenajului, microclimatului apelor de suprafata, vegetatiei, faunei sau din punct de vedere al
zgomotului si peisajului.
Amenajarile in plan orizontal se vor efectua cu respectarea normelor urbanistice,
precum si cu legislatia in vigoare pentru acest gen de lucrari: Ordonanta de Guvern nr.
43/97(republicata Legea 82/98) privind regimul juridic al drumurilor, Ordinul Ministrului
nTransporturilor nr. 50/98 privind Normele tehnice pentru proiectarea si construirea drumurilor
in localitatile rurale.
In plan vertical terenul amenajat va urmari configuratia terenului natural, urmand ca
platforma generala sa asigure scurgerea si evacuarea gravitationala a apelor pluviale spre zonele
depresionare.
Conform considerentelor precizate mai sus, se mentioneaza ca lucrarile care concura la
executarea tuturor amenajarilor prevazute, sunt in conformitate cu normativele si standardele in
vigoare pentru lucrari de profil, pe parcursul lor utilizandu-se materiale si tehnologii agrementate
de legislatia in vigoare si uzitate in toate lucrarile de constructii de amenajare a parcurilor in aer
liber, precum si a acceselor carosabile si pietonale.
ASAMBLARE TURBINE SI ASEZAREA ACESTORA PE POZITIE
Cele 14 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de conexiuni si in
continuare la LEA 400 KV, existenta .
- Conexiunile dintre turbinele eoliene se vor realiza cu ajutorul cablurilor subterane,
amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de comunicatie existente (De).
- Conexiunile informatice dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul cablurilor
subterane din fibra optica . Un cablu de medie tensiune este alcatuit din 12 fibre rasucite cu
diametru de 11,7 mm ,invelite intr-un material protector din PVC, amplasate pe cat posibil de-a
lungul drumurilor si a cailor de comunicatie existente ( De ).
II. exploatare - functionare: in general, pentru intretinerea turbinelor sunt necesare doua
revizii anuale de verificare si intretinere, iar la 2-3 ani, in functie de locatie si specificatiile
producatorului se schimba uleiul si lichidul de racire.
III. dezafectare: Durata de viata a unei turbine eoliene este 20-25 ani.
Dupa aceasta perioada urmeaza teoretic, etapa de demolare a turbinelor eoliene. Aceasta
etapa presupune dezmembrarea rotorului cu cele trei pale; a nacelei, cutiei de viteze si sistemului
de comanda; a pilonului ( turnului ) si a fundatiei. Practic, daca investitorul doreste poate sa
reamplaseze o alta turbina pe locatie. Acest lucru se poate face daca tipul de turbina ramane
acelasi, prin simpla schimbare a sistemului de prindere. Daca se modifica tipul de turbina se va
reface fundatia. La dezafectare se va reface terenul afectat de fundatii si drumuri. Betonul din
fundatii se va concasa si se va refolosi (la amenajare drumuri sau diverse lucrari de umplutura),
iar cablurile electrice, care au o durata de viata de 40 ani se inlocuiesc. Cablurile uzate sunt
predate unitatilor de profil care le vor valorifica.
Centralele eoliene vor fi amplasate respectind normele de pozitionare unele fata de
altele si a distantelor de protectie fata de elementele construite sau protejate prin lege, ale zonei;
drumuri publice, retele de transport curent electric, canale si antene de irigatii (conform
prevederilor din Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si desiguranta aferente
capacitatilor energetice, publicate in Monitorul Oficial, partea I, nr. 865/18.12.2007)
NOTE:
1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m imprejur
2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei
3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50 m
4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane : pentru o amenajare cu mai
multe agregate (ferma) se considera distanta de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul
invecinat.
5) Egala cu lungimea de pala , turbina mai putin de 30 m
6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza
7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m
8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate (ferma) apartinand altui
operator economic
9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai
apropiat apartinand celelilate ferme eoliene va fie gala cu 7xdiametrul rotorului celui mai mare
agregat, atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului predominant, turbine 4x diametrul
rotorului celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia
vantului predominant
10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea paletei
11) daca obiectivul este ingradit, distanta de siguranta se masoara pana la ingradire
12) dupa caz, se stabileste distanta H + 3m, daca peste pod trece un drum national, un
drum judetean sau o cale ferata, tinandu-se seama si de notele 3) si 7), turbine o distanta egala cu
lungime de o pala, dar nu mai putin de 30 m, daca peste pod trece un drum communal, un drum
vicinal sau un drum de utilitate publica
13) inaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinte, cu
acordul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu inaltimea pilonului plus lungimea
palei + 3m; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu al unei zone va fi
cel putin egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3m; distanta instalatiei eoliene
proprii a unei locuinte nu se normeaza
14) se stabileste cu avizul autoritatii competente, care sunt mentionate in certificatul de
urbanism.
Distante de siguranta aferente instalatiilor eoliene

Denumirea obiectivului Distanta de Distanta de De unde se masoara
invecinat centralei eoliene protectie siguranta distanta de
-m -m siguranta
Drumuri publice de interes national 1) 1) H2) + 3m3) 4) 4)
sau de interes judetean Drumuri 5) 6)
publice comunale ,drumuri publice
vicinale, drumuri de utilitate privata
Cai ferate LEA Centrale eoliene 8) 1) 1) 1) 1) H2) + 3m7) 4) 4) 4) 4)

Linii aeriene de Tc H2) + 3m 9)
H2 + 3m
Conducte supraterane de fluide 1) 1) H10) + 3m 4) 4)
Inflamabile Locuri si cladiri istorice 11) 1)
Instalatii de extractie petrol si gaze 1) 4)
naturale, de pompare petrol , statii de H10) + 3m
reglare , masurare gaze 11)
Poduri 1) H3) + 3m 12) 4)
Baraje , diguri Cladiri locuite Cladiri 1 ) 1 ) 1 ) 1 H2) + 3m 4 ) 4 ) 4 ) 4

cu substante inflamabile , cu pericol H13) H2) +
de explozie sau incendiu Aeroporturi 3m 14) 14)
Instalatii de emisie receptie Tc Zone 14) H2) + 3m
cu flora sau fauna protejate Terenuri
de sport omologate
Parcaje auto pe platforme in aer liber 1) H2) + 3m 4)
Caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene propuse a se monta sunt:

Tip turbina Inaltime Raza rotor Inaltime
Pilon (m) (m) maxima (m)
ENERCON E101 99.00 m 50.50 m 149.50 m
Părţile principale ale turbinelor eoliene sunt: 1) rotorul cu cele trei pale; 2) nacela cu
generatorul, cutia de viteze si sistemul de comanda; 3) pilonul (turnul); 4) fundatia.
In principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:
-butucul rotorului; -arborele de turaţie ridicată; -paletele; -generatorul electric; -nacela; -sistemul
de răcire al generatorului electric; -pilonul; -sistemul de pivotare; -arborele principal (de turaţie
redusă); -girueta; -multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate; -anemometrul; -dispozitivul de
frânare; -sistemul de control (controller).
Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat pe
arboreal principal al turbinei eoliene. În figura este prezentat montajul paletelor pe butucul
rotorului .
Paletele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi
împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt realizate cu
aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure
simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la
construcţia paletelor şi materiale metalice sau chiar lemnul .
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul
acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de frânare, arborele
de turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de
pivotare.
Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul învederea exlploatării şi
executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atât
reţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbinaeoliană, cât şi scările de acces spre
nacelă
Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de rotaţie,
de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu rot! dinţate. În funcţie de tipul turbinei
eoliene, turaţia arborelui principal poate să varieze între 20…400rot/min. În figura 20 este
prezentat un asemenea arbore.
Arborele principal al unei turbine eoliene
Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă a
arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorulde curent electric. Pe
arborele principal, este montat şi multiplicatorul deturaţie.Este prezentat principiul de
funcţionare al acestei componente, iar în figura este prezentat un multiplicator de turaţie eolian.
Principiul de funcţionare al multiplicatorului de turaţie eolian
Multiplicator de turaţie eolian Dispozitiv de frânare eolian
Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de

turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei
este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza
vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea
hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a
unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei
în cazul în care se efectuează operaţii de întreţineresau reparaţii. În figura 23 este prezentat un
asemenea mecanism.
Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a
transmite mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric. Turaţiaacestui arbore,
ca şi cea a generatorului electric, are valori între 1200… 1800 rot/min. În figura este prezentat un
arbore de turaţie ridicată, montat pe multiplicatorul de turaţie.
Arbore de turaţie ridicată Generator electric eolian
Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie

ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic
generat de stator şi astfel, în spire se induce curent electric. Există atât generatoare electrice care
furnizează curent continuu (de regulă pentru aplicaţii casnice şi turbine de dimensiuni reduse),
cât şi generatoare electrice cu curent alternativ într-o gamă extrem de variată de puteri. În figura
este prezentat generatorul electric al unei turbine eolien.
Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul
funcţionării acestuia. Răcirea este asigurată de un ventilator centrifugal, iar generatoarele de
putere mai redusă au răcirea asigurată de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de răcire al
generatoarelor electrice este proiectat să funcţioneze cu apă de răcire, caz în care există un circuit
suplimentar pentru răcirea apei.
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după
direcţia vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare şi
elementul de transmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu
roţi dinţate. Acest mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice
schimbare a direcţiei vântului, sesizată de giruetă. În figura 26 este prezentat motorul sistemului
de pivotare, iar în figura 27 elementul de transmisie.
Motorul sistemului de pivotare Elementul de transmisie al sistemului de pivotare

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia
vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrareaîn funcţiune a
sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită
automat după direcţia vintului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesarăprezenţa unui sistem
suplimentar de pivotare. În figura 28 este prezentată o giruetă.
Girueta Anemometru cu cupe
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este
montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4m/s,
respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte25m/s. În figura este prezentat un
anemometru cu cupe.
Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puţin în cazul
turbinelor de puteri mari, este integrat într-o reţea de calculatoare, care controlează buna
funcţionare a tuturor componentelor. De regulă controler-ul este amplasat în nacelă,iar alte
calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor. În figura 30 este prezentat un controler
din componenţa unei turbine eoliene.
Controler
Sistemul eolian are un principiu simplu de functionare. Palele sunt puse in miscare de
vant, iar acestea la randul lor activeaza generatorul turbinei. Pentru a multiplica viteza de actiune
asupra axului central , in componenta sistemului gasim si un multiplicator de viteza.
Centrala eoliana este considerate o suprastructura ce se incadreaza in categoria utilaj.
CONCLUZIE
Principalul proces tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul analizat este
producerea energiei electrice din conversia energiei eoliene şi transmiterea spre consumatori.
Fluxul tehnologic ce va avea loc în cadrul obiectivului analizat va cuprinde: mişcarea palelor
grupului generator eolian datorită acţiunii vântului; acţionarea generatorului electric; obţinerea
energiei electrice; racordarea la Sistemul Enegetic Naţional (SEN). Sistemul care descrie
funcţionarea unui grup generator eolian se bazează pe un principiu simplu: vântul pune în
mişcare palele, care la rândul lor acţionează generatorul electric. Sistemul mecanic are în
componenţă şi un multiplicator de viteză care acţioneză direct axul central al generatorului
electric. Curentul electric obţinut este livrat direct reţelei de curent alternativ (AC) spre
distribuitori. Grupul generator eolian ce antrenează generatorul electric este pus în mişcare de
presiunea vântului.
Grup
Puterea generator Alternator Convertor static de Electricitate Racordare la SEN
Vântului eolian putere
Schema tehnologică de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene
CERINŢE PRIVIND AMPLASAREA, COORDONATELE ŞI ÎNĂLŢIMEA

TURNURILOR DE SUSŢINERE A CENTRALELOR EOLIENE
Amplasarea obiectivului trebuie să respecte prevederile Directivei aeroportuare DA-2 din
23.10.2008 a Autorităţii Aeronautice Civile Române, Anexa 14 ICAO (International Standards
and Recommended Practics), prevederile art. 7 din Normele tehnice M34/04.06.1980 privind
limitele zonelor de siguranţă ale terenurilor de aeronautică şi ale art. 11 din Decretul nr. 95/1979:
- fiecare centrală eoliană va fi balizată pe timp de zi, astfel încât să asigure vizibilitatea în
tot timpul anului de la mare distanţă. Paletele rotorului, narcela şi porţiunea celor două treimi
superioare ale catargului portant al turbinei eoliene să fie vopsite în alb, conform
Directivei aeroportuare DA-2 din 23.10.2008 a Autorităţii Aeronautice Civile Române;
- balizajul de noapte să fie realizat prin lumini roşii cu funcţionare continuă sau
intermitentă, aşezate în aşa fel încât să fie vizibile din orice direcţie şi să marcheze
amplasamentul şi dimensiunile în plan orizontal şi vertical al obstacolului, condiţii prevăzute în
art. 12 din M34/04.06.1980; pentru siguranţa funcţionării se vor folosi grupuri de câte două
lămpi cu alimentare electrică din reţea dublă; limitele unghiului de radiaţie pentru toate lămpile
vor fi la zenit până la 25 0 sub orizont, în toate direcţiile; în mod obligatoriu cota maximă a
obstacolului va fi balizată pe timp de noapte cu o lumină de culoare roşie având intensitatea şi
intervalul luminos mai mare decât cel obscur, condiţii prevăzute în art. 13 din M34/04.06.1980;
- obligaţia beneficiarului de a transmite Direcţiei Topografie Militare din Ministerul
Apărării Naţionale datele privind amplasarea centralelor eoliene în vederea introducerii acestora
ca obstacole în hărţile de navigaţie aeriană, scara 1:250.000 şi 1:500.000.
- obligaţia constructorului de a comunica Statului Major al Forţelor Aeriene (UM 01835
Bucureşti) poziţia exactă a instalaţiilor (fiecare centrală) prin punctele de coordonate în Sistemul
Geodezic Global (WGS 84) şi înălţimea acestora faţă de nivelul mării.
- obligaţia constructorului de a comunica Statului Major al Forţelor Aeriene data începerii
lucrărilor de instalare şi data intrării în funcţiune a instalaţiilor.
RACORADAREA LA RETELELE UTILITARE EXITENTE IN ZONA
Centralele nu necesita racoradarea la utilitati. Centralele se vor racorda la SEN. Racordul

se face prin intermediul unui transformator inclus in interiorul fiecarei centrale eoliene. Racordul
pana la LEA 400 KV se va face prin cabluri de medie tensiune subterane. Racordul la LEA 400 KV
se va face printr-o statie de transformare.
Statia de transformare va avea in componenta:
- o bara simpla 31,5 kV cu doua celule de linie, separatoare in aer şi întrerupătoare
cu SF6 sau vid, o celula cu funcţia transformator pentru racordarea transformatorului de servicii
interne.Bara va fi racordata la transformatorul ridicator printr-o celula cu functia transformator,
echipata cu separator in aer si untrarupator cu SF6 sau vid;
- un transformator de putere 31,5/400 kV, 63 MVA;
- o celula 400 kV cu functia transformator, echipata cu separatoare in aer si
mintrerupator SF6;
- un set descarcatoare 400 kV;
- modul hibrid DY-106;
- transformatoare de tensiune, transformatoare de curent pentru partea de masura si
protectiile pe 400 kV;
- transformator pentru servicii interne racordat la bara de 31,5 kV prin intermediul
unei celule de 31,5 kV;
- baterie de acumulatoare stationare 220 Vcc, pentru servicii interne;
- grup electrogen 20 kVA pentru servicii proprii;
- cladire statie cu functiunile: sala de comanda, sala de srvicii interne, sala protectii,
sala baterii acumulatoare, sala MT 31,5 kV, vestiare personal, grupuri sanitare.
Centralele eoliene vor fi conectate intre ele serial si vor forma doua grupuri, care vor fi
conectate prin cele doua celule de linie la bara de 31,5 kV a statiei.
Masurarea energie electrice produse se va face in celula 400 kv a transformatorului de
putere si se incadreaza in categoria B de masurare, puterea produsa fiind sub 100 MVA. Se vor
prevedea contoare electronice cu clasa de precizie 0,5 pentru energia active si 2 pentru energia
reactiva si transformatoare de current si de tensiune cu clasa de precizie 0,5. Se vor monta
analizoare de retea pentru monitorizarea permanenta a calitatii energiei electrice , care se vor
integra in sistemul de telemasurare al ENEL Dobrogea impreuna cu contoarele de masura.
Statia va fi prevazuta cu SCADA , care va fi conectata atat la sistemul de telecontrol al
ENEL Dobrogea cat si la sistemul SCADA al OTS , iar puterea , tensiunea si frecventa vor fi
transmise la DEC, care va fi autoritatea de decizie pentru CEE.
Pentru protejarea instalatiilor electrice se vor folosi urmatoarele protectii:

- protectia de distanta telecomandata pentru LEA 400 kV EOL si protectie de baza
si protectia homopolara directionata in 2 sau 3 trepte si protectia maximala de curent ca si
protectii de rezerva;
- protectia diferentiala de transformator , pentru transformatorul de putere ca si
protectie de baza si protectia de gaze, protectia maximala de current ca si protectii de rezerva;
- protectia homopolara directionata si protectia maximala pentru cablurile de 31,5
kV dintre centrale si de legatura la statie;
- protectia de minima si maxima tensiune si protectia de minima si maxima
frecventa pentru a se garanta indeplinirea standardului de performanta cu privire la calitatea
energiei electrice;
- monitorizarea permanenta a fliker-ului si a armonicilor pentru incadrarea in
standardul de performanta cu privire la calitatea energiei electrice.
Cablurile de 31,5 kV vor fi pozate in santuri cu profil “m” in trefla stransa , la o
adancime de minimum 1 m ,impreuna cu fibra optica protejata in conducta de polietilena.
Centralele eoliene vor avea centura de pamantare proprie, realizata cu electrozi verticali
si orizontali de platbanda zincata, cu rezintenta de maxim 1 Ω, corespunzatoare tratarii neutrului
in reteaua de 31,5 kV prin rezistanta.
DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN

CONSIDERARE;
Alternativele studiate in cadrul proiectului pot viza alternative de amplasament (din punct
al localizarii geografice si administrative), alternative tehnice/tehnologice viabile pentru
atingerea scopului pe care si-l propune proiectul.
In cazul prezentului proiect este necesar a se mentiona cateva aspecte importante pentru
valoarea si aplicabilitatea alternativelor propuse. Astfel, amplasamentul proiectului este avizat
pentru destinatia de parc eolian si cu anumiti indicatori urbanistici de la faza PUZ.
In ceea ce priveste alternativele de amplasament, s-a avut in vedere amplasarea parcului
eolian pe terenuri cu folosinta de teren agricol.
Alternativele de amplasament pastreaza competenta teritoriala a titularului pe zona vizata
de alternative.
In ceea ce priveste alternativele tehnice/tehnologice, se mentioneaza analizarea unor
solutii diferite privind inaltimea turnului turbinelor, astfel incat sa se poata respecta distantele de
siguranta, precum si analizarea unor tipuri de turbine (functie de randament, de sistemele de
control care sa elimine riscurile).
In ceea ce priveste folosirea energiei cinetice a vantului, daca s-ar folosi un numar mai
mare de turbine eoliene de putere mai mica, varianta este considerata nepotrivita pentru cazul de
fata, deoarece suprafata de teren ocupata s-ar mari proportional cu numarul de turnuri, fiind
nevoie de crearea unei infrastructuri mai ample, de o perioada de constructie mai mare, suprafete
afectate permanent mai mari.
Referitor la alternativele de obtinere a energiei se pot analiza urmatoarele alternative:
 Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile clasice de generare (prin
arderea combustibililor traditionali - hidrocarburi) – utilizarea acestei alternative duce la
cresterea productiei de substante poluante cu impact asupra cresterii efectului de sera.
Principalele emisii rezultate de regula la producerea de energie electrica folosind
combustibili fosili, sunt: bioxid de carbon (CO2), bioxid de sulf (SO2), oxizi de azot
(NOx), cantitatea lor depinzand de tipul de centrala utilizata, de calitatea combustibililor
utilizati si de reglementarile nationale impuse; pe langa cresterea efectului de sera un alt
aspect negativ al acestui mod de a produce energie electrica este reprezentat de folosirea
de combustibil fosil, care este o resursa epuizabila
 Centrale electrice folosind celule fotovoltaice - efectul asupra mediului ambiant consta in
ocuparea unei suprafete foarte mari de teren pe care sa se amplaseze panouri fotovoltaice
care sa furnizeze o putere instalata echivalenta cu cea oferita de turbinele eoliene.
 Turbinele eoliene care produc energie prin transformarea energiei cinetice a maselor de
aer in energie electrica - avantajele acestei optiuni fata de prima alternativa ar fi faptul ca
este o solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze generatoare de
efect de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil). Fata de a doua
optiune aceasta solutie are avantajul ca se ocupa suprafate de teren (constructii, drumuri)
mult mai reduse fata de suprafata de teren ocupata de panourile fotovoltaice.
ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROIECTULUI (DE

EXEMPLU, EXTRAGEREA DE AGREGATE, ASIGURAREA UNOR NOI SURSE DE
APA, SURSE SAU LINII DE TRANSPORT AL ENERGIEI, CRESTEREA
NUMARULUI DE LOCUINTE, ELIMINAREA APELOR UZATE SI A DESEURILOR)
Nu este cazul.
ALTE AUTORIZAŢII CERUTE PENTRU PROIECT
Autorizatiile solicitate pentru proiect sunt conform Certificatului de Urbanism nr. 51 din
22.08.2012.
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA,
EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU
1. Protecţia calităţii apelor

Pe amplasament nu exista cursuri de ape naturale care ar putea sa fie afectate de lucrarile
de constructie a parcului eolian sau de functionarea acestuia.
Functionarea parcului eolian nu presupune consum de apa si nici deversari de ape
industriale uzate sau alte substante care sa conduca la poluarea apelor de suprafata, deci
investitia nu este sursa de poluare pentru ape.
2. Protecţia aerului
In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie sursele de emisie a poluantilor atmosferici
specifice proiectului studiat sunt surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor
de constructii si prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti).
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata, care afecteaza
temporar.
Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in conditii care
sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia, etc. De asemenea
manipularea materialelor in organizarea de santier se va face astfel incat pierderile in atmosfera
sa fie minime.
Se vor efectua verificari ale utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat acestea sa fie
in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise.
In timpul functionarii, proiectul propus, prin insasi natura sa, are ca obiectiv principal de
mediu scaderea poluarii aerului prin producerea unei energii curate, verzi, fara emisii de
substante poluante si / sau gaze cu efect de sera, dintr-o sursa regenerabila - vantul.
3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

In timpul desfasurarilor de constructii-montaj, zgomotul produs de utilajele de constructie
si de mijloacele de transport ar putea fi deranjant atat pentru muncitori cat si pentru locuitorii din
zona. Dar datorita distantei dintre obiectiv si asezarile umane cele mai apropiate (cca. 1,1 km
pana la zona locuita a localitatii Deleni) si a caracterului limitat in timp, impactul cauzat de
zgomot va fi redus.
In timpul functionarii, zgomotul este produs de generator si de taierea vantului de catre
pale. In cea mai mare parte zgomotul este datorat varfurilor palelor si in special la viteze mici ale
vantului.
Conform specificului amplasamentului, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel acceptat, s-
a avut in vedere păstrarea unei distanţe suficiente faţă de aşezările umane, diverse anexe
gospodăreşti, monumente istorice şi de arhitectură şi alte aşezăminte de interes public, astfel
turbinele eoliene s-au ampalsat la o distanta mare (peste 1,1 km) fata de zonele rezidentiale din
localitatile invecinate - comuna Deleni.
Nu sunt necesare si nu se preconizeaza masuri pentru protectia impotriva zgomotului si
vibratiilor, in afara celor luate prin proiectare, care a tinut cont de amplasarea la distante
corespunzatoare fata de asezarile din imediata apropiere.
Amplasarea centralelor eoliene la o distanta de cca. 1,1 km (masurati in linie dreapta) fata
de locuintele din comuna Deleni si la aproximativ 1,2 km de Pietreni (pe directia N-E), va
conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot (sub 45 dB(A)). Distanta
minima la care poate fi amplasata un grup generator eolian fata de zona rezidentiala, pentru
respectarea nivelului de zgomot admis, este de 500 de metri.
La viteze mai mari ale vantului efectele, din punctul de vedere al zgomotului, sunt si mai
reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu. Nivelul de
vibratii este in conformitate cu declaratiile de conformitate emise de furnizorul echipamentelor
VESTAS
4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu este cazul, nu exista surse de radiatii.
5. Protecţia solului şi a subsolului

Sursa de poluare care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o
reprezinta praful, si posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau
alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport.
Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot consiidera posibilele
deversari accidentale ale substantelor utilizate in functionarea turbinelor – uleiuri si lubrefianti.
Avand in vedere faptul ca aceste substante sunt utilizate in sisteme capsulate / complet sigilate,
prevazute cu sisteme de colectare a scurgerilor sau a cantitatilor in exces, precum si conform
protocoalelor de lucru impuse in colectarea si eliminarea acestora, pericolul aparitiei unor
asemenea poluari este redus.
Modificarile intervenite in calitatea si in structura solului si a subsolului datorita
realizarii drumurilor suplimentare de acces, a realizarii platformelor, a turnarii fundatiilor (beton
armat), a realizarii liniei electrice, a realizarii statiei de transformare vor fi minore.
Respectarea tehnologiilor de constructii moderne pentru realizarea fundatiilor si structura
modulata a turbinelor eoliene (care nu necesita utilizarea pe amplasament a unor substante cu
potential poluator) va conduce la minimizarea impactului negativ asupra solului in perioada de
constructie.
Masurile preconizate de amenajare si de refacere vor fi corespunzatoare fiecarei situatii in
parte.
In timpul functionarii obiectivului, nu vor exista emisii de poluanti ce pot afecta solul si
subsolul zonei. Având in vedere faptul ca pe amplasament nu vor fi stocate materii prime si
materiale a caror caracteristici fizico-chimice sa genereze pericolul contaminarii solului,
apreciem ca functionarea parcului eolian pe amplasamentul propus nu va avea un impact negativ
asupra calitatii solului.
6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Obiectivul nu presupune emisii de poluanti care ar putea afecta vegetatia si fauna terestra.
Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna terestra. Prin
cresterea umiditatii mentionata mai sus, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra
intregului lant trofic din acest areal. Principalul impact pus in discutie pentru protejarea mediului
este cel legat de impactul pasarilor zburatoare cu rotoarele turbinelor eoliene in miscare, precum
si perturbarea habitatului (la sol), daca in areal se afla colonii semnificative de pasari.
Aceasta problema a suscitat - inca de mai bine de un deceniu-intense dispute in tarile de
vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, in mai multe tari au fost demarate
multiple studii de impact cu pasarile.
Astazi in tarile vest-europene ecologistii si promotorii centralelor eoliene au ajuns la un
consens: impactul dintre turbinele eoliene si pasari este mai mic decat se afirmase si in orice caz
mai redus decat impactul dintre pasari si alte activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si
aerian, sau chiar structuri statice inalte ca stalpii si liniile electrice ori cladirile inalte (de care
pasarile se ciocnesc deoarece le vad greu).
Aceasta a permis dezvoltarea exploziva a energetici vantului in toate tarile UE cu cei
peste 40.000 MW instalati la finele anului trecut.
Un studiu olandez (intocmit de Biroul teritorial pentru energia vantului in cooperare cu
Fundatia olandeza pentru protectia pasarilor), estimeaza ca anual sunt omorate 15000 pasari prin
vanatoare, 1000 de linii electrice, 2000 de traficul rutier si numai 20/1000 MW de turbinele
eoliene. Aceste estimari sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca,
ce conclude ca stalpii si liniile de inalta tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru pasari
decat turbinele eoliene, care in rotatie fiind, constituite un avertisment vizual si sonor
semnificativ pentru pasari, acestea evitand zona. Studiile radar din Tjaeborg - vestul Danemarcei
unde functiona o turbina de 3MW, arata ca pasarile au tendinta sa-si schimbe ruta de zbor cu
100-200 m de turbine si trec pe langa sau pe deasupra lor la o distanta sigura. Acest
comportament a fost observat atat ziua cat si noaptea.
Studiile si monitorizarile efectuate in Marea Britanie arata ca nu s-a identificat nici un
efect semnificativ la parcuri eoliene cu turbine numeroase, cum ar fi : Bryn Titli (22 turbine
mari), Carno (56 turbine) si Cemmaes (24 turbine ) - din Tara Galilor, Ovender Moor (23
turbine) - in sudul dealurilor Pennine din Yorkshire, sau Wind Standard (36 turbine) - in Scotia.
Mai mult, s-a inregistrat un numar crescand de cazuri in care pasarile cresc in imediata apropiere
a turbinelor.
Dovezi ca pasarile pot sa creasca nederanjate in apropierea turbinelor eoliene provin
dintr-un studiu facut la Nasudden - insula Gotlan din Suedia. S-a gasit o densitate mare de pasari
care cresteau in apropierea unui mare parc eolian (35 cuiburi din 6 specii diferite au fost gasite in
aria respectiva). Un studiu de control a gasit densitati similare la pasari care cresteau in habitate
apropiate dar fara turbine.
In aria parcului eolian de la Nasudden primavara, in timpul perioadei de migratie se
gaseste un numar semnificativ de gaste. Nici acestea nu au parut sa fie deranjate de turbine,
singura modificare importanta fiind faptul ca gastele nu pasteau la distante mai mici de 25 m de
turnurile turbinelor.
La Port-la-Nouvelle in sudul Frantei, cinci turbine sunt plasate intr-o importanta
rezervatie de pasari, prin care trec mii de pasari, inclusiv pradatoare, mai ales in timpul
migratiilor. Studiul, intocmit de Liga Franceza pentru Protectia Pasarilor a constatat ca
majoritatea pasarilor mai mari zburau in mod deliberat in jurul turbinelor. In cinci ani de
exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga nici o pasare ranita sau omorata.
In ceea ce priveste vegetatia de pe amplasament, aceasta este reprezentata de culturile
agricole, cu caracter temporar si de speciile segetale si ruderale fara valoare conservativa,
instalate de-a lungul drumurilor de exploatare, la marginea de est a DN 3 si la limita culturilor
agricole.
Mentionam ca structura florei segetale si ruderale este influentata de conditiile
pedo-climatice prezente pe amplasament, lucrarile agricole si de speciile de interes
economic cultivate.
In culturile agricole si de-a lungul drumurilor de exploatare au fost identificate
urmatoarele asociatii segetale si ruderale:
Stachyo annuae-Setarietum pumilae Felfoldy 1942 em. Mucina 1993 (Syn.:
Vicio striatae-Anthemitetum austriacae Spiridon 1970)
Se dezvolta pe miristi, culturi de paioase, unde cele doua specii caracteristice, Setaria
pumila si Stachys annua sunt insotite frecvent de elemente caracteristice aliantei si ordinului.
Speciile caracteristice/edificatoare: Setaria pumila, Stachys annua
Specii insotitoare:: Setaria viridis, Convolvulus arvensis, Hybiscus trionum, Reseda
lutea, Melilotus officinalis, Consolida regalis.
Setario pumilae-Sorghetum halepensi Stefan et Oprea 1997
Asociatia este caracteristica culturilor de porumb si miristilor. Speciile de Setaria (in
special Setaria lutescens) fac parte dintre buruienile dominante in culturile de prasitoare.
Speciile caracteristice/edificatoare: Setaria pumila, Setaria lutescens, Sorghum
halepense.
Specii insotitoare:: Setaria viridis, Convolvulus arvensis, Xanthium strumarium.
Cannabinetum ruderalis (Morariu 1943) corr. Morariu 1970
Mult raspandita pe marginea culturilor, pe terenurile bogate in substante organice.
Cannabis ruderalis, prin portul sau inalt si numarul mare de indivizi, stanjeneste dezvoltarea
altor specii.
Dintre insotitoarele mai frecvente mentionam:
Polygonum aviculare, Chenopodium album, Artemisia annua, Stellaria media, Capsella
bursa – pastoris, Setaria pumila.
Xanthietum strumarii Pauca 1941 (Syn.: Xanthietum spinosostrumarii N.
Stefan et A. Oprea 1998; Xanthium spinosum - Xanthium strumarium Pauca 1941)
Este o asociatie compacta observata mai ales in apropierea stanelor si a fermelor de porci.
Speciile caracteristice/edificatoare: Xanthium strumarium si Xanthium spinosum.
Specii insotitoare: Hibiscus trionum, Artemisia annua, Malva neglecta, Ballota nigra,
Convolvulus arvensis, Setaria pumila, Setaria viridis, Sorghum halepense, Chenopodium album,
Echinochloa crus galli.
Carduetum acanthoidis Morariu 1943
Asociatia se dezvolta pe terenuri pasunate, la marginea culturilor agricole si in zonele
unde exista acumulare de materie organica.
Specia caracteristica/edificatoare: Carduus acanthoides
Specii insotitoare: Agropyron repens, Centaurea solstitialis, Centaurea diffusa,
Eryngium campestre, Convolvulus arvensis, Daucus carota, Cichorium intybus, Artemisia
absinthium, Xeranthemum annuum.
Toate asociatiile identificate pe amplasament sunt incadrate in habitatul 87.2 Ruderal
Communities (conform Clasificarii Palearctice).
Pe amplasament nu au fost identificate specii si/sau habitate de interes comunitar,
protejate prin OUG 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare.
In zona analizata, interventiile antropice modifica si simplifica relatiile trofice dintre
populatii, favorizand o parte dintre producatorii autotrofi (planta cultivata) si limitand
consumatorii si producatorii autotrofi inutili omului (buruienile). Astfel, se intervine si in
privinta legaturilor chorologice, asigurand fiecarui individ spatiul necesar in mod uniform
(distante de plantare) si avand tendinta de a ocupa terenul cu o populatie ce apartine unei singure
specii. Conexiunile ce se instaleaza intre componentii biocenozei se caracterizeaza prin
complexitate redusa si sunt relativ stabile.
In zona analizata predomina speciile de pasari granivore si insectivore caracteristice
zonelor agricole, comune in Dobrogea precum: Passer domesticus, Sturnus vulgaris, Galerida
cristata, Melanocorypha calandra, Alauda arvensis, Calandrella brachydactyla, Merops
apiaster precum si specii oportuniste: Larus cachinans, Pica pica, Corvus corone cornix, Corvus
monedula, Corvus frugilegus.
Dintre reptile, au fost identificate doua specii de interes comunitar, respectiv soparla de
stepa – Podarcis taurica si gusterul - Lacerta viridis. Distributia acestora este limitata de
existenta terenurilor cultivate care nu reprezinta habitate favorabile acestor specii.
De asemenea, au fost identificate cinci specii de mamifere, apartinand la trei ordine:

LAGOMORPHA (Lepus europaeus), RODENTIA (Spermophilus citellus, Microtus arvalis si
Apodemus agrarius) si CARNIVORA (Vulpes vulpes).
Singura specie de interes comunitar este popandaul – Spermophilus citellus, cu o
distributie fragmentara in zona studiata ca urmare a folosintei terenurilor preponderent pentru
agricultura si a vegetatiei spontane ce acopera suprafete restranse.
Habitate favorabile speciei au fost observate in zona de sud a perimetrului analizat, pe
suprafete necultivate, acoperite cu vegetatie spontana (limitrofe culturilor agricole) care nu sunt
vizate de planul propus.
Realizarea si functionarea obiectivului nu vor afecta semnificativ biodiversitatea, date
fiind suprafetele minime de teren afectate si caracteristicile locale de mediu (teren arabil -
antropizat).
7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Principalul element care ar putea afecta locuitorii din localitatile amplasate in proxima
vecinatate a parcului eolian este zgomotul, dar asa cum am aratat mai sus, acesta este lipsit de
semnificatie datorita distantei la care este amplasata cea mai apropiata turbina fata de localitati -
peste 1,1 km, intr-o zona de teren agricol cu destinatia de teren arabil si pasune precum si teren
cu destinatie speciala drum de exploatare si drum comunal, fara nici un fel de constructii si in
afara siturilor istorice, de arhitectura sau care prezinta vreun interes traditional sau turistic.
Un efect care poate fi receptionat si de distante mai mari, deci de mai multi localnici, este
fenomenul de licarire al palelor cand sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant.
Avand insa in vedere configuratia parcului eolian si topografia locului vom constata ca numai in
timpul zilei si cand vantul bate din directia observatorului acest fenomen poate fi perceput.
Distanta de peste 1,1 km pana la prima cladire de locuinta rurala, diminueaza semnificativ orice
impact.
Infiintarea parcului eolian va avea efecte sociale benefice asupra comunitatii locale atat
prin crearea de noi locuri de munca cat si prin contributia semnificativa la bugetul local.
8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament
Evacuarea deseurilor menajere solide se va face prin colectarea individuala, in pubele,
apoi transportate prin grija proprie a acestora la rampa de depozitare gunoi indicate de Primaria
comunei Deleni.
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice prin conversia energiei eoliene, cu
ajutorul grupurilor generatoare eoliene nu genereaza deseuri.
Tipuri si cantitati de uleiuri rezultate de la turbinele eoliene: uleiuri minerale de
transformator care se schimba la un interval de cca 3-4 ani si care va fi colectat si predat pentru
tratare la o unitate specializata.
Se va constitui o gospodarie de uleiuri mobila conform normelor legale.
Pe parcursul existentei si dupa terminarea lucrarilor de constructii – montaj,
amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale pentru a nu afecta functia de teren
agricol.
9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Nu exista substante toxice si periculoase.
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Se recomanda monitorizarea lucrarilor in perioada de executie pentru a se putea

preintampina orice situatie de risc care poate aparea.
Monitorizarea masurilor de protectie a mediului in timpul constructiei privesc, mai ales,
progresele in atenuarea impactului negativ si amplificarea impactului pozitiv, dar si activitatile
de constructie, subsumate acestui scop, la care este obligat constructorul.
Monitorizarea functionarii obiectivului este necesara pentru a se cuantifica situatiile de
risc care pot apare si diminuarea efectelor acestora.
Se impune un program riguros de gestionare si monitorizare a mediului prin
identificarea si evaluarea impactului negativ potential si recomandarea masurilor de atenuare ce
vor trebui adoptate. Unele masuri tin de practica in inginerie, altele sunt privite sub un unghi
uman si social.
Monitorizarea va implica utilizarea la maxim a informatiilor deja existente, din motive
de eficienta a resurselor si pentru a nu supraincarca echipele care se ocupa cu gestionarea
datelor.
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN

PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE
TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP,
Directiva Cadru Apă, Directiva Cadru Aer, Directiva Cadru a Deşeurilor etc.)
Nu este cazul incadrarii proiectului in prevederile unor acte normative nationale speciale.
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Organizarea de santier se realizeaza in cadrul platformelor de montaj in suprafata totala

de 12320 mp.
Betonul necesar pentru turnarea fundatiilor nu se va prepara pe amplasament, ci va fi
adus cu mijloace auto specializate (de ex. auto-betoniere).
VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA

FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE
INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE
Dupa incheierea lucrarilor de construire a parcului eolian vor fi asigurate masuri de

prevenire a oricaror accidente care pot provoca poluari in zona, scurgeri de uleiuri de la
motoarele mijloacelor de transport, scapari accidentale de beton etc.
Vor fi prevazute masurile necesare ca pe timpul executiei lucrarilor de constructii –
montaj sa fie afectate suprafete minime de teren, iar dupa terminarea acestora surplusul de
pamant sa fie evacuat si depozitat in locurile indicate de administratia locala. La incheierea
lucrarilor, suprafetele ocupate temporar vor fi aduse la starea initiala. Toate modificarile aduse
solului sunt reversibile.
Dupa incheierea ciclului de functionare, zona isi poate pastra functiunea prin inlocuirea
echipamentelor sau parcul eolian poate fi desfiintat.
Demontarea turbinelor nu constituie o actiune poluanta. Pe teren pot ramane doar
fundatiile subterane din beton care vor fi acoperite cu sol vegetal. Zonele afectate vor fi refacute
prin acoperirea cu pamant vegetal si vor fi redate functiunii initiale.
Intregul complex de lucrari privind refacerea amplasamentului se va realiza pe baza unei
documentatii de specialitate si a autorizatiei specifice.
IX. COMPLETARI CONFORM GHIDULUI METODOLOGIC

PRIVIND EVALUAREA ADECVATĂ A EFECTELOR POTENŢIALE ALE
PROIECTULUI ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE
INTERES COMUNITAR, APROBAT PRIN ORDINUL 19/2010
a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes

comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului.
Se propune amplasarea a unui parc eolian format din 14 turbine eoliene, cu o putere
nominala de 3 MW, in extravilanul comunei Deleni, judetul Constanta.
Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian la principalele
puncte de interes biologic si geografic sunt:
- 47 km pana la Marea Neagra;
- 18 km pana la Dunare.
Parcul eolian se suprapune partial cu ariile naturale protejate de interes comunitar
ROSPA0001 Aliman-Adamclisi si ROSCI 0353 Pestera- Deleni.
Din cele 14 turbine ale parcului eolian, 2 turbine (CE 5 si CE 11) sunt situate in
ROSPA0001 Aliman-Adamclisi si 3 turbine ( CE 6, CE 7, CE8) sunt in ROSCI 0353 Pestera-
Deleni.
Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate Natura 2000
Alte distante masurate pana la Ariile Protejate din vecinatate sunt de:
- 4,4 km pana la ROSCI0071 Dumbraveni Valea Urluia - Lacul Vederoasa;
- 9 km km pana la ROSPA 0036 Dumbraveni.
b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

Ariile Protejate de Interes Comunitar sunt:
- ROSCI 0353 Pestera- Deleni;
- ROSPA0001 Aliman-Adamclisi;
c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar
în zona proiectului;
Terenurile aferente amplasamentului sunt preponderent terenuri agricole. Speciile
cultivate sunt in general: porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau
(Triticum aestivum).
Activitatile desfasurate in zona de-a lungul timpului au contribuit la fragmentarea
habitatului initial si modificarea compozitiei floristice ca urmare a utilizarii extensive a terenului
in principal in scop agricol (micsorarea suprafetelor ocupate de ecosistemele naturale si
inlocuirea lor cu ecosisteme seminaturale si antropice).
Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante segetale si de cele ruderale
care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale (irigatie, ingrasaminte,
prelucrarea solului) ce se creaza in agroecosisteme. Asociatiile ruderale impreuna cu cele
segetale se incadreaza in habitatul 87.2 Ruderal communities conform clasificarii Palearctice si
nu au valoare conservativa fiind foarte comune la nivelul agroecosistemelor.
Pe amplasamentul obiectivului nu sunt prezente specii de plante/habitate
mentionate in OUG 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare
Speciile faunistice de interes comunitar identificate in zona de studiu (25 specii) apartin
la trei mari grupe taxonomice, astfel:
- 22 specii de pasari;
- 2 specii de reptile;
- o specie de mamifere.
Dintre pasari, din totalul de 33 specii observate in timpul deplsarilor pe teren, 22 sunt
specii de interes comunitar(cf. Anexelor 3, 5C si 5D din OUG 57/2007), 13 dintre acestea fiind
mentionate si in Formularul Standard al SPA Aliman - Adamclisi. Celelalte 9 specii de pasari de
interes comunitar, nementionate in Formularul Standard al Ariei Naturale Protejate sunt:
1. Alauda arvensis (ciocarlie de camp)
2. Corvus corone cornix (cioara griva)
3. Corvus frugilegus (cioara de semanatura)
4. Corvus monedula (stancuta)
5. Perdix perdix (potarniche)
6. Phasianus colchicus (fazan)
7. Pica pica (cotofana)
8. Streptopelia turtur (turturica)
9. Sturnus vulgaris (graur comun)
Speciile enumerate mai sus sunt larg raspandite, cu un statut de conservare bun,
vanatoarea unora dintre acestea fiind permisa prin legislatia nationala (OUG 57/2007, Anexa
5C). Majoritatea sunt passeriforme sedentare, cu distributie relativ uniforma si populatii stabile
in regiune, prezentand astfel un interes conservativ scazut. Toate aceste specii prezinta un grad
ridicat de toleranta fata de activitatile umane si pot ocupa o gama larga de habitate (inclusiv
habitate antropice).
Structura si dinamica populatiilor faunistice de interes comunitar, intalnite pe
amplasamentul analizat si in vecinatatea acestuia nu vor fi afectate semnificativ, dupa cum reiese
din tabelul de mai jos:
Predictie asupra evolutiei
Aproximarea populatiilor la nivelul
efectivelor amplasamentului si a
Denumire stiintifica speciilor zonelor invecinate
Nr.
(denumire populara) observate In timpul
crt. In timpul
in zona perioadei
perioadei de
studiata de
implementare
functionare
Clasa AVES
Ordinul PASSERIFORMES
Familia ALAUDIDAE
1 Alauda arvensis (ciocarlie de camp) c ≈ =
Calandrella brachydactyla (ciocarlie de
2 b ≈ =
stol)
Melanocorypha calandra ciocarlie de
3 b ≈ =
Bragan)
Familia CORVIDAE
4 Corvus corone cornix (cioara griva) b = =
5 Corvus frugilegus (cioara de semanatura) c = =
6 Corvus monedula (stancuta) b = =
7 Pica pica (cotofana) b = =
Familia MOTACILLIDAE
8 Anthus campestris (fasa de camp) b ≈ =
Familia EMBERIZIDAE
9 Emberiza hortulana (presura de gradina) b ≈ =
Familia LANIIDAE
10 Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) b ≈ =
11 Lanius minor (sfrancioc mic) b ≈ =
Familia STURNIDAE
12 Sturnus vulgaris (graur comun) d = =
Ordinul PICIFORMES
Familia PICIDAE
Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de
13 a ≈ =
gradina)
Ordinul FALCONIFORMES
Familia ACCIPITRIDAE
14 Accipiter brevipes (uliu cu picioare scurte) a = ≈
15 Buteo rufinus (sorecar mare) a = ≈
16 Circus cyaneus (erete vanat) a = ≈
17 Circus pygargus (erete sur) a = ≈
Familia FALCONIDAE
18 Falco vespertinus (vanturel de seara) a = ≈
Ordinul CORACIIFORMES
Familia CORACIIDAE
19 Coracias garrulus (dumbraveanca) a ≈ =
Ordinul GALLIFORMES
Familia PHASIANIDAE
20 Perdix perdix (potarniche) c = =
21 Phasianus colchicus (fazan) b = =
Ordinul COLUMBIFORMES
Familia COLUMBIDAE
22 Streptopelia turtur (turturica) a = =
CLASA REPTILIA
Ordinul SQUAMATA
Familia LACERTIDAE
1 Lacerta viridis(guster) b ≈ =
2 Podarcis taurica(soparla de stepa) c < =
CLASA MAMMALIA
Ordinul RODENTIA
Familia SCIURIDAE
1 Spermophilus citellus(popandau) c ≈ =
Legenda:
Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600
“>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc amplasamentul si
implicit a populatiilor acestora;
“>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc amplasamentul,
existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor;
“=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze etologia
speciei;
“≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a impactului;
“<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre alte zone,
existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora;
“<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului provocat de
implementarea obiectivului;
Date fiind interventiile antropice periodice (agricultura) amplasamentul parcului eolian

nu prezinta conditii optime pentru cuibarire.
d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar
pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar
La momentul actual nu exista planuri de management, definitivate, ale ariilor protejate de
interes comunitar SPA Aliman - Adamclisi si SCI Pestera Deleni.
Suprafata SPA Aliman - Adamclisi este de 19 468 ha, iar suprafetele ocupate definitiv de
elementele planului (suprafete construite) care se suprapun cu aria protejata, reprezinta
aproximativ 0,0024% din suprafata acesteia.
Apreciem ca evolutia numerica a populatiilor din cadrul sitului de protectie speciala
avifaunistica Aliman - Adamclisi nu va fi afectata semnificativ de constructia si functionarea
parcului eolian. Pierderea suprafetelor care pot reprezenta habitate de hranire/vanatoare pentru
speciile de pasari observate, in detrimentul suprafetelor construite este nesemnificativa si nu este
de natura sa afecteze mentinerea speciilor pe termen lung. Amintim in acest sens faptul ca zona
studiata face parte dintr-un areal mai mare care prezinta conditii de habitat asemanatoare, astfel
incat suprafetele de habitat disponibile sunt suficient de mari pentru a asigura mentinerea
speciilor in conditii optime.
Obiectivul principal de protectie ce reiese din Formularul Standard al ariei naturale
protejate SCI Pestera - Deleni, este reprezentat de speciile de mamifere enumerate in anexa 2 a
Directivei Consiliului European 92/43/CEE: Spermophilus citellus si Mesocricetus newtoni.
Mentionam ca pe parcursul monitorizarii biodiversitatii din zona aferenta parcului eolian
nu a fost identificata specia Mesocricetus newtoni, iar reprezentanti ai speciei Spermophilus
citellus au fost observati in zona de sud a perimetrului analizat, pe suprafete de pasune.
Subliniem faptul ca cele 3 turbine eoliene (CE 6, CE 7, CE8) ce se suprapun cu SCI Pestera-
Deleni sunt situate pe teren arabil, pe care se desfasoara lucrari agricole sezoniere si care nu
reprezinta un habitat prielnic pentru instalarea coloniilor de popandai.
e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria
naturală protejată de interes comunitar;
Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru
in parte (element component al planului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe
intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei.
Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete de teren prin
efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv recopertare. Data fiind folosinta actuala a terenului
– teren arabil si drumuri de exploatare, ce implica desfasurarea unor activitati antropice precum
interventiile cu utilaje agricole, utilizarea de pesticide si aportul de ingrasaminte chimice cu
influente vizibile asupra biodiversitatii (ex.: uniformizarea si ruderalizarea habitatelor), se
apreciaza un efect nesemnificativ in timpul implementarii proiectului si in timpul functionarii
acestuia asupra biodiversitatii locale.
Tinand cont de specificul obiectivului analizat si de faptul ca acesta nu reprezinta sursa
de poluare pentru factorii de mediu, consideram ca nu va exista un impact indirect asupra
biodiversitatii.
Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de constructie a
parcului, prin disturbarea punctiforma a habitatului, ce implica decopertari si recopertari, precum
si depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea
lucrarilor de constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o
perioada de regenerare naturala a ecosistemului. Mentionam in acest sens ca, datorita conditiilor
de mediu locale, nu se pune problema existentei unui impact pe termen mediu si lung. Aceste
aspecte reies si din experienta acumulata prin studierea si monitorizarea parcurilor eoliene
existente in Dobrogea si cele din strainatate.
In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii parcului eolian,
consideram ca nu vor exista efecte secundare negative, dar vor exista o serie de efecte secundare
pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel local.
Efectelele pozitive asupra speciilor si habitatelor din zona studiata rezulta ca urmare a
interzicerii imprastierii pesticidelor cu avioane utilitare (ce implica o dispersie necontrolata a
substantelor chimice), a interzicerii vanatorii si a controlului suplimentar asupra riscului de
incendiu pe raza parcului eolian.
Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin decopertari si
recopertari, respectiv indepartarea speciilor de fauna ce utilizeaza amplasamentul pentru hranire,
catre zonele invecinate pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie.
Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in ocuparea definitiva a unor portiuni de
habitat, prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv.
Dat fiind faptul ca realizarea parcului eolian nu presupune afectarea semnificativa a
factorilor de mediu, iar in zona nu se mai desfasoara alte tipuri de activitati exceptandu-le pe cele
agricole, consideram ca nu va exista un efect sinergic asupra biodiversitatii.
Impactul parcului eolian asupra vecinatatilor (inclusiv SPA Aliman - Adamclisi si SCI
Pestera-Deleni) va fi nesemnificativ ca urmare a amplasarii, a masurilor de reducere a
impactului si a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul parcului
eolian, inclusiv in timpul functionarii obiectivului.
In ceea ce priveste posibilitatea aparitiei coliziunilor mentionam faptul ca dispunerea
generala a parcului intr-o zona predominant agricola, cu o diversitate avifaunistica scazuta, reduc
semnificativ riscul aparitiei unor coliziuni ale pasarilor cu elementele functionale ale parcului
eolian.
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE

MEDIU
Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii actuale a
factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pozitive sau
negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate, astfel incat efectele lor
asupra mediului sa aibe consecinte cat mai mici.
In ceea ce priveste activitatea luata in discutie, in vederea diminuarii sau eliminarii
impactului asupra mediului, se prezinta un rezumat al recomandarilor principale. Se face
mentiunea ca pentru fiecare componenta de mediu sunt prezentate detaliat masurile propuse mai
sus.
 Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa:

1. Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri special amenajat
 Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer:

1. excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice se va
executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se in zone special amenajate;
2. materialele de constructie si solul excavat se vor transporta in conditii care sa asigure
impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea materialului si/sau acoperirea
acestuia, etc;
3. etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu umpluturile de
pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a
suprafetelor;
4. drumurile ce vor deservi parcul eolian vor fi permanent intretinute prin nivelare si
stropire cu apa pentru a se reduce praful;
5. pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica poluarea
factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile;
6. manipularea materialelor de constructie pulverulente, in timpul lucrarilor de
constructie, se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime.
7. in cazul transportului de pamant, in special la realizarea drumurilor, se vor prevedea pe
cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii, astfel incat pe de-o parte sa se obtina o
compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de
esapament;
8. se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru utilajele si
mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel incat acestea sa fie in stare
tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise.
 Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol-subsol:

1. depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie
trebuie sa se desfasoare doar in cadrul zonei de depozitare, pentru a se evita efectul de tasare a
solului asupra unor suprafete suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii de accidente.
2. pe amplasament se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a
mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite;
3. scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi
diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior
este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati specializate;
4. colectarea deseurilor de pe durata executarii lucrarilor de constructie se va face in
spatii special amenajate;
5. imediat inainte de inceperea sapaturilor pentru fiecare lucrare de constructie se
recomanda decopertarea solului fertil care va fi ulterior folosit pentru recopertarea zonelor
afectate, in cel mai scurt timp posibil din punct de vedere tehnic;
6. mijloacele de transport si utilajele de executie sa foloseasca doar drumurile de acces;
7. evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei,
deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra
fundatiei, necesitand interventii ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra
solului si subsolului din timpul constructiei;
8. intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare ce vor deservi parcul eolian,
evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora;
9. excesul de material nefertil excavat va fi transportat la o groapa de deseuri inerte sau la
alte locuri indicate de primarie, fiind interzisa depozitarea permanenta pe amplasamentul
analizat;
 Pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii:

1. montarea avizata a componentelor instalatiilor eoliene;
2. efectuarea de masuratori ale zgomotului produs de parcul eolian in functiune pentru a
se asigura respectarea limitei legale.
 Pentru reducerea impactului asupra vegetatiei si faunei:

In timpul perioadei de constructie a parcului eolian
1. recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului, sa fie asistata de o
persoana/firma/institutie specializata si acreditata in domeniul biodiversitate, contractata de catre
beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a elementelor parcului eolian;
2. inspectarea in prealabil a suprafetelor unde urmeaza a se desfasura lucrari de
decopertare a solului fertil, de catre persoane specializate in domeniul biodiversitate;
3. prelevarea, daca va fi cazul, a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru si
transportarea acestora in zone sigure din vecinatate ce ofera conditii de habitat similare;
4. decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea acestuia;
5. de asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni sa se
realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de constructie, iar
recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru impune costuri suplimentare;
6. pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete
utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial;
7. dupa realizarea montajului, atat platforma de fundatie cat si platforma de depozitare se
acopera cu pamantul vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale
solului vegetal si ale habitatului;
8. dupa realizarea lucrarilor de constructie, suprafetele afectate temporar se acopera cu
pamantul vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale solului
vegetal si ale habitatului;
9. depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie
trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe platformele destinate acestor scopuri, evitandu-se
astfel afectarea unor suprafete de teren suplimentare;
10. locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile menajere
atrag dupa sine prezenta rozatoarelor si a insectelor si implicit a pasarilor pradatoare, omnivore si
insectivore (inclusiv rapitoare). Prin atragerea unor aglomerari de pasari in raza de actiune a
parcului, se mareste posibilitatea aparitiei de coliziuni cu turbinele in functiune;
11. pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se
va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.
In timpul perioadei de functionare a parcului eolian

1. in timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza pe o
durata de 6 ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea
datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice existente. Monitorizarea pe o
perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor, iar culegerea de date in momentele optime
ofera date cu privire la surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere,
migratie), relatia acestora cu diferite categorii de habitate etc., oferind totodata posibilitatea
interventiilor rapide si eficiente in cazul observarii de efecte neprezvazute.
2. nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona fundatiilor turbinelor, deoarece
pot provoca defectiuni de ordin tehnic (inclinarea turnului) ce necesita noi interventii
neprevazute in cadrul zonelor aferente, pentru remedierea problemelor, ceea ce inseamna
implicit un impact suplimentar, necuantificat, asupra biodiversitatii;
3. in plus formarea de mlastini/zone umede (chiar si cele temporare) nu este permisa in
perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme
dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).
4. se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte in preajma
parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze de date concludente.
5. daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform
Planului de Monitorizare propus) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta
populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau
chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex perioadele de varf ale migratiei, sau
inaintea previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.). Tot in acelasi sens, rezultatele
monitorizarilor pot impune achizitionarea sistemelor de radare care pot intervenii direct in
managementul parcului si pot opri din timp activitatea, daca se constata ca zona afectata va fi
traversata de stoluri de pasari pentru migratie.
6. trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta procesului de
refacere a portiunilor cu vegetatie spontana afectate de decopertari- recopertari, pana la
compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.
7. turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu
intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa
fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre
pasarile migratoare, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue
8. se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin 20% din cele
aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.
9. interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS 10009/88.
 Pentru reducerea impactului asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes

public
Lucrarile de construire la drumuri, racord electric, statie conexiune, platforme si fundatii
pentru turbinele eoliene si orice alte lucrari de constructi se vor efectua cu obligativitatea
cercetarii arheologice preventive in vederea descarcarii de sarcina arheologica in zonele de
protectie ale siturilor arheologice, conform prevederilor legii.
Sunt valabile recomandarile facute pentru reducerea impactului activitatii asupra
factorilor de mediu aer, apa si pentru reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii.
CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca proiectul este benefic pentru mediu
datorita generarii efective a energiei eoliene. Pe langa evitarea emisiilor gazelor de sera si
epuizarea resurselor naturale, proiectul valorifica folosirea terenului care, in alta situatie, ar fi
considerat ca avand o valoare economica scazuta. In plus, functia de generare a energiei eoliene
nu este in conflict cu planificarea existenta pentru acea zona. Valoarea demonstrata a acestui
proiect de energie eoliana este mare si ar putea facilita proiecte similare in viitor.
Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii sunt limitate.
Interferenta cu undele radio, tv, telecom si alte unde electromagnetice nu poate fi
apreciata datorita lipsei de date legate de traiectoriile existente ale radiatiilor, dar se apreciaza ca
nu vor cauza probleme. De asemenea, in urma evaluarii impactului cumulat al parcurilor eoliene,
s-a ajuns la concluzia ca impactul cumulat va fi nesemnificativ.
Impactul asupra vegetatiei, solului si faunei este redus. Riscurile de mediu sunt mentinute
la un nivel scazut prin calitatea si designul potrivit al centralelor eoliene si prin proceduri de
siguranta pe durata instalarii, operarii si intretinerii parcului eolian.
Este recomandat ca operatorii sa realizeze o monitorizare detaliata si profesionala asupra
functionarii ansamblurilor eoliene si depistarea/evitarea oricaror efecte negative asupra mediului.

Raport Privind Impactul Asupra Mediului: Pentru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Privind Impactul Asupra Mediului: Pentru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE ȘTIINȚE APLICATE ȘI INGINERIE

UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

”CONSTRUIRE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE ENERGIE ELECTRICA –

Elaborat: Masterand Tololoi Ștefan Alin

CONSTRUIRE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE ENERGIE

- Numele persoanelor de contact:

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

Obiectele de investiție propuse prin prezenta documentație, sunt:

Coordonatele stațiilor electrice:

Vecinătăți Nord terenuri agricole extravilan Deleni

Terenul pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoliene este situat in

- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate Natura 2000

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian pana la Zonele de

Se monteaza 14 turbine de 3 MW fiecare. Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un

Carateristici ale constructiilor ce vor ocupa zona

In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai de circulatie

Parcul de turbine eoliene va fi un producator de energie electrica, energie care va trebui

RACORDAREA TURBINELOR EOLIENE

Organizarea de santier se realizeaza in cadrul platformelor de montaj in suprafata totala

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren pentru:

SUPRAFATA DRUMURI DE EXPLOATARE PROPUSE SPRE REABILITARE S=19413.68mp

EXTRAVILAN com Deleni, parcela A235/1 - SUPRAFATA DIN ACTE = 12.45 ha

EXTRAVILAN com Deleni, parcela A235/4 - SUPRAFATA DIN ACTE = 2.00 ha

EXTRAVILAN com Deleni, parcela A239/1 - SUPRAFATA DIN ACTE =10,00 ha

EXTRAVILAN com Deleni, parcela A246/1 - SUPRAFATA DIN ACTE =14.00 ha

SUPRAFATA CONSTRUITA PROPUSA:

EXTRAVILAN com Deleni, parcela A239/9 - SUPRAFATA DIN ACTE =10.00 ha

EXTRAVILAN com Deleni, parcela A239/14 - SUPRAFATA DIN ACTE =10.00 ha

EXTRAVILAN com Deleni, parcela A238/3 - SUPRAFATA DIN ACTE =10.00 ha

EXTRAVILAN com Deleni, parcela 235/8 - SUPRAFATA DIN ACTE =6.20 ha

POT = Sc propusă (fundatie CE+cale de acces+platformă monta+racordări la drum) / teren*100

Scopul investitiei este de a valorifica potentialul eolian al podisului Dobrogei

DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCŢIE ALE PROIECTULUI PROPUS, ÎN

MATERIILE PRIME, ENERGIA ŞI COMBUSTIBILII UTILIZAŢI, CU MODUL DE

RACORDAREA LA REŢELELE UTILITARE EXISTENTE ÎN ZONĂ

DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI ÎN ZONA

CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE

RESURSELE NATURALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE ŞI FUNCŢIONARE

PLATFORMELE DE MONTAJ SI INTRETINERE SI DRUMURILE

ASAMBLARE TURBINE SI ASEZAREA ACESTORA PE POZITIE

Distante de siguranta aferente instalatiilor eoliene

Cai ferate LEA Centrale eoliene 8) 1) 1) 1) 1) H2) + 3m7) 4) 4) 4) 4)

Baraje , diguri Cladiri locuite Cladiri 1 ) 1 ) 1 ) 1 H2) + 3m 4 ) 4 ) 4 ) 4

Caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene propuse a se monta sunt:

ENERCON E101 99.00 m 50.50 m 149.50 m

Principiul de funcţionare al multiplicatorului de turaţie eolian

Multiplicator de turaţie eolian Dispozitiv de frânare eolian

Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de

Arbore de turaţie ridicată Generator electric eolian

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie

Motorul sistemului de pivotare Elementul de transmisie al sistemului de pivotare

Girueta Anemometru cu cupe

Centrala eoliana este considerate o suprastructura ce se incadreaza in categoria utilaj.

Schema tehnologică de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene

CERINŢE PRIVIND AMPLASAREA, COORDONATELE ŞI ÎNĂLŢIMEA

RACORADAREA LA RETELELE UTILITARE EXITENTE IN ZONA

Centralele nu necesita racoradarea la utilitati. Centralele se vor racorda la SEN. Racordul

Pentru protejarea instalatiilor electrice se vor folosi urmatoarele protectii:

DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN

ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROIECTULUI (DE

ALTE AUTORIZAŢII CERUTE PENTRU PROIECT