ELECTRICA – PARC EOLIAN 14 CENTRALE, INSTALATII DE RACORDARE, STATII DE TRANSFORMARE, CONSTRUIRE RETELE ELECTRICE, CONSTRUIRE SI MODERNIZARE CAI DE COMUNICATIE SI ACCES IN EXTRAVILAN DELENI
Elaborat: Masterand Tololoi Ștefan Alin
DESCRIEREA PROIECTULUI Obiectele de investiție propuse prin prezenta documentație, sunt: drum tehnologic si de exploatare (inclusiv platforme de montaj); stație electrica de transformare de 110 MT aferenta CEE; stația de conexiuni intrare-ieșire din punctul de secționare; amplasamente de generare (14 locații) compuse fiecare din: * fundație adaptata la parametrii portanți ai terenului de fundare; * turbine eoliene de 3 MW fiecare; * cabluri subterane; * priza de punere la pamant: R Zona de amplasare a centralelor eoliene: Zona de amplasament se situeaza astfel: - la N: DRUMUL NATIONAL 3; - la S: Loc. PETROSANI; - la E: Loc. PIETRENI; - la V: Loc. DELENI; Comuna Deleni este aşezată în partea de sud-vest a judeţului, la o distanţă de 55 km de municipiul Constanţa şi la 35 km de oraşul Medgidia. Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian pana la Zonele de Interes Biogeografice, sunt: - 47 km pana la Marea Neagra; - 18 km pana la Dunăre; Distanta aproximativa măsurata in linie dreapta de la parcul eolian pana la granița cu Bulgaria este de cca. 12,5 km. Distantele aproximative măsurate in linie dreapta de la turbinele eoliene la cele mai apropiate localitatea, sunt: - cca. 1090 m pana la Pietreni; - cca. 1,km pana la Deleni. Poziționarea turbinelor fațăde loc. Deleni AREALELE SENSIBILE: Din cele 14 turbine ale parcului eolian, 2 turbine (CE 5 si CE 11) sunt situate in ROSPA0001 Aliman- Adamclisi si 3 turbine (CE 6, CE 7, CE8) sunt in ROSCI 0353 Pestera- Deleni. Alte distante masurate pana la Ariile Protejate din vecinatate sunt de: - 4,4 km pana la ROSCI0071 Dumbraveni Valea Urluia - Lacul Vederoasa; - 9 km km pana la ROSPA 0036 Dumbraveni.
Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate Natura 2000
LUCRARI DE CONSTRUCTII: Se monteaza 14 turbine de 3 MW fiecare. Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un pilon tubular, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si rotorul cu cele 3 pale, totul amplasat pe o fundatie. Pilonii turbinelor eoliene se fixează în fundaţii de beton armat cu suprafata de cca. 154 mp. Stratul de umplutură se realizează cu nisip în jurul pilonului şi pământ compactat astfel încât se asigură forma iniţială a terenului. Suprafata ocupata de fundatiile turbinelor eoliene este de 0.44 ha. Turbinele se vor racorda la statia de transformare aferente CEE din parcul eolian printr-o retea de cabluri electrice subterane de medie tensiune (30 kV). Pentru pozarea cablurilor subterane de medie tensiune si fibra optica se vor realiza şanţuri pozate in imediata vecinatate a drumurilor de acces. După pozarea cablurilor se vor umple şanţurile cu pământ compactat şi se va reface forma iniţială a terenului. Surplusul de excavatie se va utiliza de catre primarie pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate de catre autoritatile competente. Pilonii turbinelor eoliene se fixează în fundaţii de beton armat cu o suprafata de cca. 314 mp îngropate Pentru montarea turbinelor cu ajutorul macaralelor speciale, trebuiesc amenajate platforme de montaj care insumeaza o suprafata totala de 12320 mp. Fiecare platforma va avea cca 880 mp. Acestea se vor executa ca strat rutier ce vor trebui sa preia incarcari de cel putin 12 t/osie si o presiune unitara de 18,5 t/mp. Se vor realiza de asemenea drumuri de exploatare ale turbinelor eoliene cu utilizare permanenta in suprafata de cca. 23511 mp si se vor reabilita drumurile de exploatare existente pe o suprafata de cca. 19413.68 mp. Echipamentele care se vor monta sunt 14 turbine eoliene de 3 MW cu o inaltime maxima de cca. 160 m. Dupa terminarea lucrarilor de constructii suprafetele prevazute prin proiect a fi ocupate temporar se acopera cu strat de pamant vegetal pe care se va reface textura vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul in care aceasta vegetatie exista natural in zona, in cazul de fata se va reda circuitului initial. Statia de transformare 110/30kV din incinta parcului va ocupa o suprafata de 2000 mp (50x40) iar drumul de acces la aceasta va avea o latime de minim 6 m, fiind proiectat pt a asigura transportul transformatorului de 63 MW. O retea subterana de fibra optica asigura sistemul de supraveghere, comanda si protectie a turbinelor din statia de transformare, precum si legatura cu SEN.
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI:
Scopul investitiei este de a valorifica potentialul eolian al podisului Dobrogei centrale cu consecinte benefice asupra factorilor de mediu, prin inlocuirea energiei electrice produse in instalatiile termoenergetice, prin realizarea unei centrale electrice eoliene formata din 14 grupuri generatoare eoliene cu o capacitate totala de 42 MW si obtinerea pe aceasta cale a unei cantitati de energie electrica suplimentara din sursa regenerabila. Referitor la alternativele de obtinere a energiei se pot analiza urmatoarele alternative:
Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile clasice de generare (prin arderea
combustibililor traditionali - hidrocarburi) – utilizarea acestei alternative duce la cresterea productiei de substante poluante cu impact asupra cresterii efectului de sera. Principalele emisii rezultate de regula la producerea de energie electrica folosind combustibili fosili, sunt: bioxid de carbon (CO2), bioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), cantitatea lor depinzand de tipul de centrala utilizata, de calitatea combustibililor utilizati si de reglementarile nationale impuse; pe langa cresterea efectului de sera un alt aspect negativ al acestui mod de a produce energie electrica este reprezentat de folosirea de combustibil fosil, care este o resursa epuizabila Centrale electrice folosind celule fotovoltaice - efectul asupra mediului ambiant consta in ocuparea unei suprafete foarte mari de teren pe care sa se amplaseze panouri fotovoltaice care sa furnizeze o putere instalata echivalenta cu cea oferita de turbinele eoliene. Turbinele eoliene care produc energie prin transformarea energiei cinetice a maselor de aer in energie electrica - avantajele acestei optiuni fata de prima alternativa ar fi faptul ca este o solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze generatoare de efect de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil). Fata de a doua optiune aceasta solutie are avantajul ca se ocupa suprafate de teren (constructii, drumuri) mult mai reduse fata de suprafata de teren ocupata de panourile fotovoltaice. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU 1. Protecţia calităţii apelor: Pe amplasament nu exista cursuri de ape naturale care ar putea sa fie afectate de lucrarile de constructie a parcului eolian sau de functionarea acestuia. 2. Protecţia aerului: In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului studiat sunt surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata, care afecteaza temporar. 3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: In timpul desfasurarilor de constructii- montaj, zgomotul produs de utilajele de constructie si de mijloacele de transport ar putea fi deranjant atat pentru muncitori cat si pentru locuitorii din zona. Dar datorita distantei dintre obiectiv si asezarile umane cele mai apropiate (cca. 1,1 km pana la zona locuita a localitatii Deleni) si a caracterului limitat in timp, impactul cauzat de zgomot va fi redus. 4. Protecţia solului şi a subsolului: Sursa de poluare care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o reprezinta praful, si posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport. Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot consiidera posibilele deversari accidentale ale substantelor utilizate in functionarea turbinelor – uleiuri si lubrefianti. Masurile preconizate de amenajare si de refacere vor fi corespunzatoare fiecarei situatii in parte. 5. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: Obiectivul nu presupune emisii de poluanti care ar putea afecta vegetatia si fauna terestra. Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna terestra. Prin cresterea umiditatii mentionata mai sus, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra intregului lant trofic din acest areal. Principalul impact pus in discutie pentru protejarea mediului este cel legat de impactul pasarilor zburatoare cu rotoarele turbinelor eoliene in miscare, precum si perturbarea habitatului (la sol), daca in areal se afla colonii semnificative de pasari. 6. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: Principalul element care ar putea afecta locuitorii din localitatile amplasate in proxima vecinatate a parcului eolian este zgomotul, dar asa cum am aratat mai sus, acesta este lipsit de semnificatie datorita distantei la care este amplasata cea mai apropiata turbina fata de localitati Pe amplasamentul obiectivului nu sunt prezente specii de plante/habitate mentionate in OUG 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare Speciile faunistice de interes comunitar identificate in zona de studiu (25 specii) apartin la trei mari grupe taxonomice, astfel: - 22 specii de pasari; - 2 specii de reptile; - o specie de mamifere. Dintre pasari, din totalul de 33 specii observate in timpul deplasarilor pe teren, 22 sunt specii de interes comunitar (cf. Anexelor 3, 5C si 5D din OUG 57/2007), 13 dintre acestea fiind mentionate si in Formularul Standard al SPA Aliman - Adamclisi. Celelalte 9 specii de pasari de interes comunitar, nementionate in Formularul Standard al Ariei Naturale Protejate sunt: - Alauda arvensis (ciocarlie de camp) - Corvus corone cornix (cioara griva) - Corvus frugilegus (cioara de semanatura) - Corvus monedula (stancuta) - Perdix perdix (potarniche) - Phasianus colchicus (fazan) - Pica pica (cotofana) - Streptopelia turtur (turturica) - Sturnus vulgaris (graur comun) Speciile enumerate mai sus sunt larg raspandite, cu un statut de conservare bun. Majoritatea sunt passeriforme sedentare, cu distributie relativ uniforma si populatii stabile in regiune, prezentand astfel un interes conservativ scazut. Concluzii: Tinand cont de specificul obiectivului analizat si de faptul ca acesta nu reprezinta sursa de poluare pentru factorii de mediu, consideram ca nu va exista un impact indirect asupra biodiversitatii. Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de constructie a parcului, prin disturbarea punctiforma a habitatului, ce implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o perioada de regenerare naturala a ecosistemului. Efectelele pozitive asupra speciilor si habitatelor din zona studiata rezulta ca urmare a interzicerii imprastierii pesticidelor cu avioane utilitare (ce implica o dispersie necontrolata a substantelor chimice), a interzicerii vanatorii si a controlului suplimentar asupra riscului de incendiu pe raza parcului eolian. In ceea ce priveste posibilitatea aparitiei coliziunilor mentionam faptul ca dispunerea generala a parcului intr-o zona predominant agricola, cu o diversitate avifaunistica scazuta, reduc semnificativ riscul aparitiei unor coliziuni ale pasarilor cu elementele functionale ale parcului eolian.