UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DESIGN DE PRODUS ŞI MEDIU

Tehnologii și echipamente de tratare a apei I

Anul llI, Semestrul Il

Braşov, 2019-2020

Prof. dr. MARIA VIŞA

1
CUPRINS
1. Apa – structură, proprietăţi fizice
2. Surse naturale de apă, alcalinitatea şi aciditatea apei
3. Surse de poluare a apelor naturale
4. Monitorizarea calităţii apelor
5. Procese de tratare a apelor
5.1.Tratarea apei pentru consumul casnic
5.1.a. Procese de tratarea apei
5.1.b. Instalaţii
5.1c. Echipamente
5.2. Procese de tratare a apei utilizate ca agent termic
5.2.a. Procese de tratarea apei
5.2.b. Instalaţii
5.2.c. Echipamente
6.Procese avansate de tratare a apelor
7. Exemple
2
 Bibliografie
• Duţă A., Poluarea, monitorizarea şi tratarea apelor, Editura Universităţii
Transilvania, Braşov, (2001)

• Haiduc I.,Chimia mediului ambiant - Controlul calităţii apei, Editura Universităţii

Babeş- Bolyai, Cluj- Napoca, (1996)

• Robescu D., Robescu D., Lanyui S., Constantinescu I., Tehnologii, instalaţii şi
echipamente pentru epurarea apei, Editura Tehnică, Bucureşti, (2000)

• Rojanschi V., Ognean T., Cartea operatorului din staţiile de tratare şi epurarea
apelor, Editura Tehnică, Bucureşti, (1998)

• Surpăţeanu M., Elemente de chimia mediului, Seria: Chimia şi ingineria

mediului, Editura Matrix Rom Bucureşti, (2004).\

• Maria Vişa, Vittorio Zanetti, Angela Pereira, Emine Eşturk, Miquel A. Sancho,
Clean Water an Invaluable Asset, Ed. Univ. Transilvania, Braşov, ISBN:978-973-
598-031-3, (2007)

3
 Bibliografie
• Duţă A., Poluarea, monitorizarea şi tratarea apelor, Editura Universităţii
Transilvania, Braşov, (2001)

• Haiduc I.,Chimia mediului ambiant - Controlul calităţii apei, Editura Universităţii

Babeş- Bolyai, Cluj- Napoca, (1996)

• Robescu D., Robescu D., Lanyui S., Constantinescu I., Tehnologii, instalaţii şi
echipamente pentru epurarea apei, Editura Tehnică, Bucureşti, (2000)

• Rojanschi V., Ognean T., Cartea operatorului din staţiile de tratare şi epurarea
apelor, Editura Tehnică, Bucureşti, (1998)

• Surpăţeanu M., Elemente de chimia mediului, Seria: Chimia şi ingineria

mediului, Editura Matrix Rom Bucureşti, (2004).\

• Maria Vişa, Vittorio Zanetti, Angela Pereira, Emine Eşturk, Miquel A. Sancho,
Clean Water an Invaluable Asset, Ed. Univ. Transilvania, Braşov, ISBN:978-973-
598-031-3, (2007)

4
 1. Apa – structură, proprietăţi
H2 O (oxidul de hidrogen)

• Anticii: apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre

cer şi pământ.

• Leonardo Da Vinci: seva vieţii pe pământ.

• Apa - componenta fundamentală a materiei vii

- 60-70% în organismul animalelor superioare;
- până la 98% în organismele marine (meduze, alge);
- 50% în microorganisme;
- Alimentele conţin apă: 65% în carne, 85% în mere, 90% în lapte şi
95% în roşii.
• Dezvoltarea unei societăţi nu este posibilă fără apă.

5
 Terra - planeta albastra - Oceanul Planetar

• Suprafaţa totală a pamântului 510,10 mil. Km2; apa ocupa 361,07 mil.km2 (70,8%);

• planeta dispune de 1,37 mild. km3 de apa, circa 97,2% - apa mrărilor şi a oceanelor;

• Oceanul Pacific cu o întindere de 161,80 mil. Km2 depăşeşte cu aprox. 20% suprafaţa uscatului.
Dacă toţi gheţarii s-ar topi, nivelul oceanelor ar creşte cu cca. 80 m.

• Omul dispune numai de apele de la suprafaţa solului adică de aproximativ 30.000 km3, circa 0,27 %
reprezintă apa de băut.

• 1965, O.N.U. a declanşat un studiu sub denumirea “Decada hidrologică internaţională - rezervele
naturale de apă.

• 1980, Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat o rezoluţie prin care a proclamat perioada 1981-1990,
ca fiind „deceniul internaţional al apei potabile şi al canalizării”.

• Rezoluţie a Parlamentului European referitoare la cel de al 6-lea Forum Mondial al Apei de la

Marsilia din 2012
• al treilea Raport mondial al O.N.U., intitulat „Apa într-o lume în schimbare”,
- 1/2 din populaţia lumii în curs de dezvoltare este lipsită de instalaţii sanitare,
- peste 800 de mil. de persoane folosesc încă surse nesigure de apă de băut
- lipsa de igienă - cauza de deces a mai mult de 2,5 mil. de copii în fiecare an;
6
 STRUCTURA
• Sec. XVIII, A.L. Lavoisier (1783)
• sec. XIX pe baza lucrărilor de electroliză lui A. Carlisle şi W. Nicholson
• a lui Gay Lussac şi A.von Humboldt (1805) de sinteză pe cale eudiometrică
s-a stabilit că :
• apa este formată din două volume de hidrogen şi un volum de oxigen, rezultate
din două volume de apă;

2 H2O 2H2 + O2
• μ = 18 g/mol; raport de masă: 1:8

• compoziţia: - procente de masă

- procente molare (de volum)
H2O:
11,1% H şi 88,9% O, procente de masă
66,67% H şi 33,33% O, procente molare (de volum)

7
1H: 1s1
2 2 2 1 1
8O: 1s 2s 2px 2py 2pz
Hibridizare sp3egalizarea energetică a orbitalilor s şi p

O 0.99Ǻ Legătura de hidrogen

H
H H
H
O O
H
104o45’ H
O 1.77Ǻ H
O
H (H2O)2…9
H H
Celula tetraedrică de apă solidă
• în stare de vapori - molecule neasociate – monomeri
• în stare lichidă şi solidă (gheaţă) moleculele sunt asociate prin legături de hidrogen

• În funcţie de p şi T gheaţa prezintă structuri

cristaline diferite fenomenul de polimorfism.
• exemplu:
•p =1 atm, t=00C - structură hexagonală
- structură cubică, ρ = 1,66 g/cm3

8
Structuri cristaline diferite fenomenul de polimorfism

9
 Parametri de stare: p. T. V.

Procese (p = const., şi la modificarea T)

- topirea gheţii la t > 00C;
- îngheţarea (congelarea, solidificarea) apei lichide la t < 00C;
- vaporizarea apei lichide t > 1000C;
- condensarea vaporilor de apă t < 1000C.
- sublimare a gheţii necesită modificarea presiunii

Densitate maxima la 3,98C

Densitatea apei [g/cm3]

1,0001

0,9997 Apă

m
ρ=
0,9173 Gheaţă V

0,9169
-4 -2 0 2 4 6 8
Temperatură [o C] 10
 Diagrama de stare

T P ρ
Punct
[oC] [bar] [g . cm-3]

Triplu (O) 0,01 0,0612 -

Critic (C) 374,12 220,64 0,322

0,9168 (s)
De topire 0 1
0,999841 (l)

De fierbere 100 1 0,95835 (l)

ΔTE = E . cmolal

ΔTK = K . cmolal
Tfierbere = (100 + ΔTE) = (100 + 0,52 . cmolal) [oC]

Tsolidificare = (0 - ΔTK) = - ΔTK = - 1,86 . cmolal [oC]

11
 Proprietăţi fizice
- natura legăturilor intramoleculare şi intermoleculare

- masă moleculară

Proprietăţi optice:
- incoloră în strat subţire şi colorat în verde-albăstrui în strat gros;
Care este cea mai albastră mare?
- culoarea şi transparenţa apei depind de λ a luminii care o străbate;

- radiaţiile UV trec foarte bine, cele IR abia pătrund, radiaţiile roşii şi

portocalii din domeniul vizibil sunt puternic absorbite de apă.

- Indicele de refracţie

- Transparenţa (lipsa de transparenţă) a apei indică:

- un anumit grad de poluare
- eficacitatea unui anumit proces de tratare, epurare.
.
12
Turbiditatea
• Turbiditatea este dată de prezenţa în apă a substanţelor organice şi
anorganice dispersate, de suspensile antrenate de apele curgătoare sau
torenţi (argila, aluviunile), plancton şi alte microorganisme.

• Măsurarea turbidităţii - turbidimetre, care funcţionează pe baza principiilor

nefelometriei.
Unitatea turbidimetrică nefelometrică (NTU).
1mg SiO2/L = 1 unitatea de turbiditate.
• Turbiditatea apei poate fi asociată cu poluarea apei

Presiunea de vapori - depinde de temperatură

00C - 0.006 atm; 1000C–1,0 atm.

• Presiunea de vapori este presiunea vaporilor în contact cu lichidul atunci

când condensarea şi evaporarea se produc cu viteză egală.

13
 Proprietăţi termice
• Căldura specifică sau capacitatea calorică a apei este de zece ori mai mare
decât la fier şi este egală cu 4,1852kJ/kg∙K.

(1kcal/kg∙grad = 4,1852kJ/kg∙K ).

- purtător de căldură – agent termic - deoarece pierde mai greu căldura

- vietăţile marine nu sunt ameninţate de o puternică supraîncălzire, nici de o răcire

excesivă.
ΔQ = c ּ◌q ּ◌V ּ◌ ΔT
- Apa are un rol în regularizarea climei, asigură echilibrul termic al pământului.

• Căldura latentă de vaporizare (λv)

– cantitatea de căldură absorbită: (L G) (2260 kJ/kg), care distruge structura
intermoleculară prin ruperea legăturilor de hidrogen. 40,7 kj/mol

Căldura latentă de vaporizare a apei creşte la scăderea temperaturii după relaţia:

λv = 2499 – 2,386 T [J/g]

14
 Proprietăţi termice

• Concluzii:
• Valoarea ridicată a căldurii latente de vaporizare face ca lacurile şi râurile să
nu sece până la fund, ceea ce ar însemna lipsa vieţii subacvatice.
• Căldura latentă de topire (λt) – cantitatea de căldură absorbită la
trecerea din starea solidă în starea lichidă;

• Căldura latentă de sublimare (λs) – suma căldurilor de vaporizare şi de

topire.

- Sublimarea, topirea şi vaporizarea procese endoterme (ΔH>0)

- lichefierea (gaz→lichid)
- solidificarea (lichid→solid)
procese exoterme (ΔH<0).

15
• Masa volumică (densitatea) [kg/m3]:
m
• ρ=
V
• Densitatea relativă
Apa de mare:
ρ - variază cu salinitate, de exemplu: 35 g/L, la 00C ρ = 1,0281 kg/L.
Densitatea apei se modifică cu creşterea temperaturii.

4°C - 0°C, apa se dilată în loc să se contracte

• Coeficientul de compresabilitate volumică

În c.n. - un lichid incompresibil. Apa-un lichid elastic: vol. său descreşte cu aproximativ
0,048%.

• Vâscozitatea - opune rezistenză la curgere, vâscozitatea este inversul fluidităţii

• Vîscozitatea apei scade odată cu creşterea temperaturii,
- la o creştere a temperaturii cu 100C, scăderea este de aproximativ 20%.
- creşte odată cu creşterea presiunii.
Viscozitatea apei depinde şi de conţinutul de săruri dizolvate.

Cum este vâscozitatea apei unui râu faţă de vâscozitatea apei unei mări?

16
Tensiunea superficială –(σ) N/m
Tensiunea superficială se defineşte ca o forţă care se exercită la suprafaţa unui lichid şi
care tinde să micşoreze cât mai mult mărimea acestei suprafeţe.

Substanţe tensioactive (surfactanţi)- micşorează

tensiunea superficiala (săpunuri, detergenţi)
• Metoda cântăririi picăturii care se desprinde (TRAUBE)
- Stalagmometru
t (0C) Tensiunea
σ = σ0 n0 ⋅ ρ superficială
n ρ0 -5 0,0764
0 0,0756
5 0,0749
10 0,0742
15 0,0735
20 0,0728
25 0,0720
30 0,0712

Contact Angle System CAS 20 17

• Unghiul de contact

O picătură de dintr-un lichid pusă pe o suprafaţă solidă uscată, tinde să se întindă până la un
anumit punct până când tensiunile superficiale corespunzătoare se echilibrează, interfeţele L-G;
S-G şi L-S: unghi de contact, α.
Tensiunile superficiale la interfeţe: αgl, αls şi αsg, relaţia de echilibru este:
α sg − α ls
αsg = αls + αglcos α; cos α =
α gl
-Suprafeţe hidrofile şi hidrofobe

- α - depinde de: tăria forţelor de coeziune interne şi de structura suprafeţei.

• Presiunea osmotică - “osmozis” = a împinge

- trecerea unui lichid printr-o membrană semipermeabilă care separă două soluţii de
concentraţii diferite.
П = ΔCRT L. Van’t Hoff
П – presiunea osmotică (Pa)
ΔC – diferenţa de concentraţie (mol/L)
R – constanta generală a gazelor (8,314 J/mol∙K)
T – temperatura absolută (K).

Osmoza este o proprietate care stă la baza tratării şi epurării apelor

- Exemple de membrane semipermeaabile: 18
• Proprietăţi electrice
- Constanta dielectrică (ε = 81)

– Care sunt proprietăţile apei care explică valoarea mare a constantei dielectrice?
• Conductivitatea electrică
Conductivitatea este dată de capacitatea unei soluţii de a transporta curent
electric, aşadar este conductanţa unei coloane de soluţie cu lungimea de 1cm şi
secţiunea de 1 cm2 şi este exprimată în (S/cm), (Siemens/cm), sau (μS/cm).
Apa este foarte puţin conducătoare de electricitate.
Conductivitatea apei pure este de 4,2 μS/m, ea poate să crească la dizolvarea
sărurilor şi variază în funcţie de temperatură.

• Cantitatea totală de specii chimice dizolvate în apă este denumită mineralizaţie sau
solide dizolvate total (TDS). În general apa proaspătă are 1 500 mg/L TSD şi apa
mării - 30 000-40 000 mg/L.
• Apele cu cantităţi ridicate de solide dizolvate, NU:
scopuri potabile ca agenti termici sau pentru alte aplicaţii în industrie.

19
Mina de cupru din Butte, Montana, USA
. S-a format la o adâncime de 270 de metri, iar apa sa are o aciditate care încă nu a
fost egalată pe

20
 Aplicaţii:
• Concentraţia molară (m, M, cm)
• Concentraţia normală (n, N, cn)
• Concentraţia molală (b, cM)
• Titrul (T)
• Fracţia molară (X)
Probleme:
• Ce cantitate de soluţie 15% se poate prepara din 40 kg de soluţie 40% de acid sulfuric şi
câtă apă este necesară?

• Care este concentraţia molară şi concentraţia normală a unei soluţii dacă 200 mL
sol.conţine 0,49 g H2SO4?

• Ce normalitate are soluţia 98% de H2SO4 cu densitatea ρ = 1,8 g/mL?

• Se dizolvă 1,6 g NaOH pentru a se obţine 200 mL soluţie cu ρ = 1 g/mL. Să se calculeze

concentraţia molară, concentraţia normală, concentraţia molală şi titrul soluţiei rezultate.

• Ce volum de soluţie 3 n H3PO4 se poate prepara din 300 mL soluţie 8 n? Care este
concentraţia molară a soluţiei rezultate?

21