Sunteți pe pagina 1din 14

BREVIAR ŞI NOTE DE CALCUL

DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PREPARARE A


APEI CALDE DE CONSUM

1. STABILIREA NUMĂRULUI ŞI FELULUI ARMĂTURILOR ŞI


OBIECTELOR SANITARE

Numărul şi felul armăturilor şi obiectelor sanitare s-a stabilit în conformitate cu


prevederile STAS 1478 şi solicitările beneficiarului.
S-au adoptat următoarele armături şi obiecte sanitare:
1. Lavoar = 12buc.
2. Vas closet = 12buc.
3. Cădiţă de duş = 10buc.
4. Spălător inox = lbuc.
5.Robinet de colţ pentru maşina de spălat rufe = lbuc.

2. STABILIREA DEBITULUI NECESAR DE APA.

Debitul necesar de apă s-a determinat în conformitate cu prevederile STAS 1478


ţinând cont de destinaţia clădirii – motel – şi capacitatea de încărcare a acesteia cu relaţia:
Qnecesar = Nrp [persoane] ⋅ qsp [1/ persoană, zi] ⋅ k0 [l/zi];
În care:
Np = numărul convenţional de persoane deservite = 15 persoane;
qsp = norma zilnică de consum = 280 [1/persoană,zi] din care 110 [l/persoană,zi] este apă
caldă de 60 °C;

Necesarul zilnic total de apă este de 280 [1/ persoană, zi] ⋅ 15 [persoane] = 4.200,00 [l/zi].
Tabel nr. 1 Puncte de consum
Denumire Obiect Sanitare Nr.
Lavoar 12
Duş 10
Closet 12
Spălător Inox cu 1 Baterie ½ " 1
Robinet Masina Spalat ½ " 1
E=E1+E2 16.28
Qc. apă rece [l/s] 0.73
E=E1 9.2
Qc. apă caldă [l/s] 0.32

Tabel nr. 2 Debite şi necesaruri specifice


Debit Presiune normală
Echivalent de
Denumire specific de utilizare
debit
obiect sanitar q Hu
Eb, Er
[l/s] [mH2O]
Lavoar (Baterie) 0,35 0,07 2
Duş (Baterie) 1,00 0,20 3
Closet (Robinet) 0,50 0,10 2
Cadă baie 1,00 0,20 3
Spălător Inox cu 2 cuve şi 1
1,00 0,20 2
baterie ½"
Robinet dublu serviciu ½ " 1,00 0,20 2

2.1 Determinarea necesarului de apă caldă de consum


Necesarul de apă a fost determinat conform STAS 1478 luându-se în calcul un număr
de 15 persoane şi o normă specifică de consum de 280 [1/persoană,zi] pentru
hoteluri/pensiuni cu duşuri în grupuri sanitare, din care norma specifică pentru apă caldă de
consum este 110 [l/persoană,zi], conform tabelului 4 din STAS-ul mai sus menţionat pentru
un număr de ore de funcţionare h=24 ore.
Formula de calcul aplicată este QnecesarACC=Nrp [persoane]⋅ qspACC [1/ persoană, zi].
Astfel, pentru apa caldă de consum este necesar un debit QnecesarACC = 1.650,00 [l/zi];

2.2 Determinarea cerinţelor pentru apă rece:


S-a stabilit norma necesară de apă rece QnecesarAR = 4.200,00 [l/zi].
S-a calcult debitul zilnic mediu cu formula Qmedzi = ks × kp × QnecesarAR [l/zi], în care se
consideră sporul necesarului de apă ks = 1,02 conform art.2.3.4 din STAS 1343 iar
pierderile tehnic admisibile în sistemul de alimentare cu apă pentru sisteme ce se
proiectează şi urmează a fi executate kp = 1,08 conform art.2.3.7. din acelaşi STAS.
Înlocuind numeric, se obţine o valoare a debitului zilnic mediu Qmedzi=4.626,72 [l/zi].
Ţinând cont că regimul de funcţionare este de 24ore/zi s-a calculat şi debitul mediu
orar Qmedorar=192,78 [l/oră].
Pornind de la valoarea debitului mediu zilnic s-au calculat şi valorile debitului
maxim zilnic precum şi a debitului maxim orar cu ajutorul formulelor de mai jos:
Qmaxzi = Qmedzi × kzi [l/zi]
în care kzi = valoarea maximă a abaterii consumului zilnic = 1,15 conform STAS 1343
Qmaxorar = (Qmaxzi × k0) / 24 [l/oră]
în care k0 = valoarea maximă a abaterii valorii consumului orar = 2,80 conform STAS 1343

TOTAL CERINŢE APĂ RECE


Qmedzi = 4.626,72 [l/zi] = 4,627 [m3/zi];
Qmaxzi = 5.320,73 [l/zi] = 5,321 [m3/zi];
Qmaxorar = 620,75 [l/oră] = 0,621[m3/oră];

2.3 Determinarea cerinţelor pentru apă caldă:


Pornind de la valoarea debitului necesar de apă caldă de consum s-au determinat
debitul mediu zilnic, debitul mediu orar, debitul maxim zilnic precum şi debitul maxim orar
pentru apa caldă cu ajutorul aceloraşi formule pe care le-am aplicat şi în cazul apei reci.
QnecesarACC = 1.650,00 [l/zi];
TOTAL CERINTE APĂ CALDĂ
QmedziACC = 1.817,64 [l/zi] = 1,818 [m3/zi];
QmedorarACC = 75,74 [l/oră] = 0,076 [m3/oră];
QmaxziACC = 2.090,29 [l/zi] =2,090 [m3/zi];
QmaxorarACC = 243,87 [l/oră] = 0,244 [m3/oră];
Valoarea obţinută pentru QmedziACC se ia în calcul la stabilirea necesarului de caldură
pentru prepararea apei calde menajere.

3. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR INTERIOARE


DE ALIMENTARE CU APĂ

Dimensionarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă s-a realizat în


conformitate cu prevederile STAS 1478 şi a normativului 19/1994.
Determinarea debitelor de calcul pentru dimensionarea conductelor de distribuţie
interioară a apei reci şi a apei calde de consum s-a realizat în baza prevederilor din STAS
1478 în funcţie de numărulde echivalenţi, destinaţia încăperilor şi a clădirii şi de regimul de
furnizare al sistemului de alimentare cu apă, folosindu-se următoarea relaţie de calcul:
qi = b∙(a∙c∙ √ E+0,004∙E)
În care:
a - coeficient determinat în funcţie de regimul de furnizare a apei în reţeaua de
distribuţie; s-a adoptat un regimul de furnizare a apei de circa 24ore/zi, valoarea
coeficientului este a = 0,15.
b - coeficient determinat în funcţie de felul apei şi care are valoarea 1 pentru
conductele de distribuţie a apei reci şi 0,7 pentru instalaţia de distribuţie a apei calde.
c - coeficient determinat în funcţie de destinaţia clădirii şi de suma echivalenţilor,
având valoarea c=1.
Relaţia de mai sus este valabilă doar pentru valori ale echivalenţilor supraunitari,
pentru valori subunitare s-a aplicat relaţia: q = a ⋅ b ⋅ E în care a şi b au aceeaşi
semnificaţie ca şi în relaţia anterioară iar E reprezintă suma echivalenţilor punctelor de
consum alimentate de conducta respectivă. Conform STAS 1478, relaţia de calcul a sumei
echivalenţilor este:
• E = 0,7 E1 + E2, pentru conducte de distribuţie a apei reci la punctele de consum,
în cazul în care apa caldă de consum se distribuie la 60°C,
• E =E1 + E2, pentru conducte de apă rece pentru alimentarea conductelor de
distribuţie a apei reci la punctele de consum şi de alimentare cu apă caldă a instalaţiilor de
preparare a apei calde de consum în cazul în care apa caldă de consum se distribuie la 60°C,
• E =E1, pentru conducte de distribuţie a apei calde la punctele de consum, în cazul
în care apa caldă de consum se distribuie la 60°C în care:
E1 - suma echivalenţilor, corespunzător bateriilor amestecătoare
E2 - suma echivalenţilor, corespunzător robinetelor de apă rece
Dimensionarea conductelor de alimentare cu apă rece şi caldă de consum s-a realizat
ţinându-se cont de valorile vitezelor economice şi ale vitezelor maxime admise în conducte,
conform STAS 1478 şi normativului GP-043/99, pentru înălţimea geodezică Hg<15m.
VALORI OBŢINUTE
Pentru instalaţia de alimentare cu apă rece a rezultat un debit de calcul qAR=0,71[l/s]
şi o presiune necesară Hnec= 9,166 [mH2O];
În cazul conductei de alimentare cu apă rece de la hidrofor: qpompare= 0,73 [1/s] şi o
presiune necesară Hnec pompare = 12,23 [mH2O];

4. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PREPARARE


A APEI CALDE DE CONSUM

Instalaţia de preparare a apei calde de consum deserveşte clădirea. Dat fiind faptul că
încălzirea clădirii se realizează cu agent termic preparat local, în cadrul unei centrale
termice aflată în clădire, s-a adoptat o schemă pentru instalaţia de preparare a apei calde de
consum de tip semiinstantaneu cu prepararea agentului termic primar în centrale termice cu
gaz şi prepararea apei calde de consum în preparatoare cu acumulare.

4.1 Debite de apă caldă


4.1.1. Debitul instantaneu de apă caldă
Acest debit a fost determinat cu formula qi = b∙(a∙c∙ √ E+0,004∙E) în conformitate cu
STAS 1478 aşa cum s-a arătat în capitolul anterior în care coeficienţii au următoarele valori:
 b=0,7
 a=0,17 pentru 24 ore distribuţie
 c=1 pentru clădiri de locuit
astfel, pentru apa caldă a rezultat un debit de calcul qACC =0,32 [1/s] şi o presiune
necesară Hnec=11,237 [mH2O];

4.1.2.Debitul necesar de apă caldă


A rezultat un debit QnecesarACC = 1.650,00 [l/zi], modul de calcul al acestuia fiind
indicat la punctul 2.1. din prezentul breviar.

4.2.Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum.


Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum se calculează conform
formulei: Qnecesar preparare ACC = qACC ∙c ∙Δt
În care:
qACC = 0,32 [l/s];
c = 4,186 [kJ/(kg∙K)] = căldura specifică a apei;
Δt = (60 – 10) [°C] = 50 [°C] = diferenţa de temperatură dintre apa caldă de la ieşirea
din boiler şi apa rece la intrarea în boiler;
Qnecesar preparare ACC = 66,97 [kW];
Pentru determinarea debitului de calcul “q” pentru un tronson de conductă s-au
parcurs următorii paşi:
 s-au stabilit toate punctele de consum alimentate cu apă din tronsonul respectiv;
 s-au determinat echivalenţii de debit ai fiecărui punct de consum al apei;
 s-a calculat suma echivalenţilor “E” ai punctelor de consum funcţie de tipul
conductelor;
 s-a determinat debitul de calcul cu relaţiile indicate anterior funcţie de destinaţia
clădirii şi de regimul de funcţionare al instalaţiei.
Vitezele economice pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apă pentru
consumuri menajere în funcţie de diametrul conductelor şi de înălţimile geodezice Hg [m],
ale punctelor de consum al apei sunt redate tabelar in STAS 1478.
Vitezele maxime admise ale apei în conductele instalatiei de alimentare cu apă pentru
consum menajer – 0,2 [m/s];

5. CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE


DISTRIBUŢIE A APEI RECI ŞI CALDE DE CONSUM

La calculul hidraulic al conductelor de distribuţie a apei reci şi calde pentru consum


menajer s-au considerat relaţiile generale ale mişcării permanente sub presiune a fluidelor
incompresibile. Relaţiile de calcul folosite sunt:
− relaţia de continuitate pentru un tronson de conducta cu debit constant: Q =A∙v=ct
în care Q = qc = debit de calcul al tronsonului de conductă;
A = aria secţiunii transversale a tronsonului de conductă;
− relaţia pentru calculul pirderilor de sarcina: hr=hri+hrl [mmH2O]
în care hri =i ∙ l [mmH2O] = pierderea de sarcină liniară;
i- pierderea de sarcină liniară specifică (unitară) sau panta hidraulică a
tronsonului de conductă;
l – lungimea tronsonului de conductă [m];
hrl =Σξ(v/2g) ∙ ρ [mmH2O] = pierderea de sarcină locală;
Σξ – suma coeficienţilor de sarcină locală;
v – viteza economică;
ρ - densitatea apei;
g – acceleraţia gravitaţională;

5.1 Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare


S-a folosit relaţia: Hnec = max(Hg+Hu+hr)[mmH2O]
unde:
Hg – înălţimea geodezică a punctului de consum;
Hu – înălţimea de presiune normală de utilizare a apei la punctul de consum;
hr – suma pierderilor totale de sarcină totală (liniară şi locală).
Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de distributie a apei reci si calde
pentru consum menajer si de determinare a pierderilor totale de sarcină s-a efectuat în
următoarea succesiune:
 s-a întocmit schema izometrică de calcul hidraulic al reţelei de distribuţie pe baza
reprezentărilor din planurile de arhitectură;
 s-a identificat punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic din întreaga
instalaţie;
 s-au numerotat tronsoanele de conducte montate în serie care alcătuiesc tronsonul de
alimentare cu apă a punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic, numit tronson
principal, şi în mod analog s-au numerotat tronsoanele traseelor secundare care pornesc din
nodurile tronsonului principal, numerotarea tronsoanelor făcându-se de la punctele de
consum către puntele de alimentare cu apă a instalaţiei;
 s-a determinat debitul de calcul al fiecărui tronson funcţie de echivalenţii obiectelor
sanitare de pe tronsonul respectiv;
 s-a dimensionat fiecare tronson de conductă prin calcul grafic cu ajutorul
nomogramelor pentru conducte de Cu, astfel:
 s-au identificat rezistenţele locale ale fiecărui tronson şi s-au determinat
pierderile de sarcină locală;
 s-au calculat pierderile de sarcină liniară hr = i ∙ l [mmH2O] şi pierderile de
sarcină totală hr=hri+hrl [mmH2O] pe fiecare tronson şi prin însumarea pe
întreg tronsonul principal.
 se calculează sarcina hidrodinamică necesară în punctele de racord al instalaţiei
interoare;
 Traseele secundare s-au calculat la sarcinele hidrodinamice disponibile Hdisponibil
[mmH2O] din nodurile traseului principal.
Hdisp=Hnec - hr[mmH2O]
 în cazurile în care prin dimensionare sarcina hidrodinamică disponibila Hdisp nu
poate fi consumată integral pe traseul secundar, excesul de sarcină (de presiune) se consumă
prin robinetele de reglaj.
Toate calculele reţelelor de distribuţie ale apei reci şi calde au fost sistematizate în
tabelele centralizatoare nr. 3 respectiv nr. 4.

6. CALCULUL TERMIC AL BOILERULUI ŞI ACUMULATORULUI

6.1 Calculul cantităţii de căldură transmisă apei în regim de acumulare a


energiei termice
Pentru calculul cantităţilor de căldură Qa transmisă apei în regim de acumulare a
energiei termice se aplică metoda diferenţelor valorilor cumulate ale cantităţilor de căldură
Qs furnizate de sursă (agentul termic primar), respectiv Qc(J) consumată pe durata zilei de
consum maxim:
Qa = |Qs - Qc| [J]

6.2 Calculul volumului necesar şi alegerea boilerului


Volumul necesar s-a calculat cu relaţia V = |Qa|max/cρ(θcmax -θcmax)
Conform nomogarmei de calcul în funcţie de suma debitelor specifice a rezultat un
volul pentru acumulator Vacumulator=1 m3 şi un volum pentru boiler Vboiler=2.5m3,

7. DIMENSIONAREA SCHIMBATORULUI DE CALDURA PENTRU


PREPARARE APA CALDA

Pentru dimensionarea instalaţiei s-a acceptat 40ºC pentru apa caldă respectiv 15ºC pt
apa rece conform STAS 1458. Sa determinat consum al unui volum specific de
90[l/persoană,zi].
Vstocare= Vb + Vs = Nloc ∙90=15 ∙90=1350 l/zi
Qmaxacc=Qc ∙Δt=245 ∙(40-15)=6125 Kcal/h
Pmax schimb =Qmax – Vstocare (tmax-tmin)=6125-1350(40-38)=3425Kcal/h/1.164=2942 W≈3 kW
7. CALCULUL CAPTATOARELOR SOLARE
Captatoarele solare se vor diemsiona in functie de debitul maxim orar de apa calda astfel:
Scs=Qmaxorar/qsp
Scs-Suprafata captator solar
Qmaxorar/ - debit orar maxim de apa calda = 0,245 [m3/h]=245 [l/h]
qsp- debit specific captator solar = 10 l/m2 h
Scs=24.5 m2
ncaptator=0.5∙Scs=12 captatoare.
Au rezultat aproximativ un numar de 12 captatoare solare cu o suparafata de 2 m2/ captator.
Qnecesar preparare a c c i = q ∙c ∙Δt = 0.32[l /s] ∙ 4.186kJ kgK ∙ (40−15) °C = 33.48 kw

8. DIMENSIONARE VAS TAMPON SI VAS HIDROFOR

8.1 Dimensionare vas tampon

Ha max  L× A 
V = 10 × qp × t × +Ar  × va× c+ mc
Ha min  g× Ar 

unde : qp = debitul Pompei in functiune in mc/s – 0.00075mc/s


t = timpul de intrare a pompei in functiune =2,3 secunde
Ha max = presiunea maxima in conducta de aspiratie 15 mca
Ha min = presiunea minima in conducta de aspiratie 5 mca
Ar = aria sectiunii rezervorului mp – 0.28mp
Va – viteza apei in conducta de aspiratie 1m/s
L – lungimea conductei de aspiratie – 15m
A – aria conductei de aspiratie mp – 0.002mp
g – acceleratia gravitationala = 9,81 M/S
c - inaltimea minima a racordului de aspiratie – 0.5m
1 5  × 1 5  0 , 0 0 2
V = × 1 0 0 .× 0 0 ×0 1 × 7 5+ 3 × 0  . 2 0 +
5  × 9 , 8 1 0 . 2 8

V = 0.1885 mc

8.2 Dimensionare vas hidrofor

V =
Q p
×1 , 1
(H ×
p+ ) 1 (× 0 )+ H o 1 0
4 × n( ) H( o × - )H p+ H i 1 0

Unde : Qp = debitul pompei in functiune in mc/h – 2.7mc/h


Hp – presiunea in recipient la pornire pompa – 50 mca
Ho – presiunea in recipient la oprire pompa – 60 mca
Hi – presiunea initiala in recipent hidrofor – 49 mca
n – numar porniri pompa - 12 porniri pe ora

V = 1,1 ×
2.7
×
( 60 ) × ( 70 ) mc
4 × 12 ( 10 ) × ( 59 )

Vu =0.44mc

9. ALEGEREA POMPELOR DE CIRCULATIE


Alegerea pompelor se face tinand cont de caracteristicile: debit G [m3/h], inaltimea
de pompare H [Pa].
Debitul de agent termic ce trebuie vehiculat este dat de relatia:
G=(3600∙Q)/c∙ρ∙Δt
in care;
Q – sarcina termica acircuitului alimenta cu caldura [kW]:
− pentru instaltia interioara Q=66.97kw,
− pentru agent primar captatoare Q= 33. 48 kw
c – caldura masica a agentului termic [kJ/Kg K]; c= 4.186 kJ /kgK
ρ – densitatea agentului termic la temperatura mediului [Kg/m³];ρ =1000 [Kg/m³]
Δt – diferenta dintre temperatura agentului la ducere si la intoarcere.Δt = 45ºC

Pompa de circulatie a agentului primar din circuitul cazan-boiler-cazan


Pentru instalatia de apa calda se va alege o pompa cu urmatoarele caracteristici;

G = 1.28[m3 /h]
H = 3[m 2H O ]
H - reprezinta inaltimea de pompare rezultata din insumarea inaltimii geodezice de
montare a boilerului si a pierdriolor de sarcina pe circuitul hidraulic al agentului primar.
Pompa de circulatie pentru agentul primar al captatoarelor solare
Pentru instalatia captatoarelor solare se va alege o pompa cu urmatoarele
caracteristici;
G = 0.245[m3 /h]

H = 11[mH2 O]
H - reprezinta inaltimea de pompare rezultata din insumarea inaltimii geodezice de
montare a instalatiei de preparare cu sursa neconventionala si a pierdriolor de sarcina pe
circuitul hidraulic al agentului primar.

11. EPURAREA APELOR UZATE


Apele uzate se evacueaza in sistem separativ. Se evacueaza la colectorul de ape uzate
ce face parte din instalatia microstatiei de epurare.
Instalatia de epurare se dimensioneaza in functie de nr de persoane din incinta cat si
debitul de ape uzate care se calculeaza dupa cum urmeaza.
Evacuarea apelor uzate
Debitele de ape uzate menajere specifice ( zilnic mediu , zilnic maxim si orar maxim)
se calculeaza cu
Qu = 1 x Qs ( mc/zi, mc/h )
Debitul de ape uzate zilnic mediu
Qu zi med = 1 x Qs zi med = 1x 6.49 = 6.49 mc/zi = 6490 l/zi
Debitul de ape uzate zilnic maxim
Qu zi max = 1 x Qs zi max = 1 x 7.42 = 7.42 mc/zi = 7420 l/zi
Debitul de ape uzate orar maxim
Qu or max = 1 x Qs or max = 1 x 0.864 = 0.864 mc/h =864l/h

DEBITE DE CALCUL SCURGERE


PUNCTE DE CONSUM

OBIECTE SANITARE Nr.


LAVOAR 12
DUS 10
CLOSET 12
SPALATOR INOX CU 1 BATERIE 1
1/2"
ROBINET MASINA SPALAT 1/2" 1
E= SUMA Es 67
Q cs = L/S 1.18
DN pe colector canalizare DN160

DEBITE SI NECESARURI SPECIFICE

OBIECTE SANITARE ECHIVALE DEBIT


NT DE SPECIFI
DEBIT C
Es l/s
LAVOAR (BATERIE) 0,50 0,17
DUS (BATERIE) 1,0 0,33
CLOSET (ROBINET) 6 2,0
CADA BAIE 2,0 0,66
SPALATOR INOX CU 2 CUVE SI 1 1,50 0,50
BATERIE ½"
SIFON MASINA SPALAT 1,50 0,50