Locuinta bifamiliala P+1

Localitatea TUNARI, judet ILFOV

PROIECT INSTALATII SANITARE

Proiectat : Ing Dima Mihaela Catalina

Coordonator proiect: Arh. Ruxandra Crutescu

BORDEROU DE CONTINUT

A. PIESE SCRISE

Foaie de garda
Borderou de continut
Memoriu tehnic
Breviar de calcul
Caiet de sarcini
Necesar de materiale

B. PIESE DESENATE

- Instalatii sanitare Plan parter

- Instalatii sanitare Plan etaj

MEMORIU TEHNIC
Prezenta documentatie trateaza la nivel de proiect tehnic instalatiile
sanitare ( alimentare cu apa rece si calda, canalizare menajera, canalizare
pluviala ) aferente unei locuinte bifamiliale situata in localitatea Tunari,
judetul Ilfov.
Cladirea are regimul de inaltime P+1 si are doua bai la etaj, o baie si
un grup sanitar la parter si doua bucatarii.
Instalatia interioara de alimentare cu apa rece va fi executata din
PVC 60, iar instalatia interioara de alimentare cu apa calda din PP
( polipropilena).
Obiectele sanitare prezente, vor fi prevazute cu baterii de amestec.
Prepararea apei calde de consum menajer se va face intr-o centrala
murala si o instalatie solara.
Sarcina termica necesara pentru prepararea apei calde de consum
menajer, a fost calculata in situatia in care ar functiona simultan toate
armaturile. Sarcina rezultata este de 48kw, dar avand in vedere faptul ca nu
vor functiona simultan toate armaturile, se va alege o centrala termica cu
puterea utila de 28kW si o instalatie solara cu patru panouri solare si un
boiler bivalent de 400l.
Alimentarea cu apa rece a consumatorilor din cladire se va face dintrun put forat, prin intermediul unui recipient de hidrofor cuplat cu o pompa
de circulatie.
Montare instalatiilor interioare se va face functie de dorinta
beneficiarului, ingropat sau aparent.
Instalatia interioara de canalizare se va realiza din PVC, colectarea
apelor uzate menajere facandu-se intr-un bazin vidanjabil cu doua
compartimente, cate unul pentru fiecare familie.

BREVIAR DE CALCUL
1.Instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum
menajer
1.1.Dotarea tehnica cu obiecte sanitare
Pentru locuinta bifamiliala, se prevad urmatoarele obiecte sanitare:
in baia de la parter se vor prevedea:
- un vas de closet cvu rezervorul de spalare montatt la semiinaltime;
- un lavoar.
- o cada de baie
- o masina de spalat rufe
in grupul sanitar situat la parter se vor prevedea:
- un vas de closet cvu rezervorul de spalare montatt la semiinaltime;
- un lavoar;
in baile situate la etaj se vor prevedea:
- un vas de closet cvu rezervorul de spalare montatt la semiinaltime;
- un lavoar;
- o cada de baie.
- o masina de spalat
in bucatariile situata la parter se va prevedea:
- un spalator dublu.

1.2.Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer

functie de destinatia cladirii.
Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer,
(exprimate in l/om,zi) pentru ladirile de locuit, sunt normate in STAS 147890 si redate in tabelul 1.
Tabelul 1
Necesarurile specifice de apa rece si calda in functie de destinatia cladirii
(STAS 1478-90)

Destinatia cladirii
Cladiri de locuit
Preparare locala a apei
calde

Necesar specific in litri

Din care apa calda
Total apa
l/zi, persoana
l/zi, persoana
170
60

1.3.Debite specifice, presiuni normale de utilizare, echivalenti de debit.

Debitul specific de calcul al unei armaturi (punct de consum) care se
mai numeste si consum specific este un debit conventional exprimat in l/s si
considerat normal pentru o anumita intrebuintare a apei.
Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila la
armatura (punct de consum) care asigura iesirea apei cu o viteza
corespunzatoare debitului specific.
Echivalentul de debit al unei armaturi pentru un obiect sanitar se
defineste ca raportul intre debitul specific al armaturii respective si un debit
specific:
q SU 0,20(l / s )

Ales conventional ca unitate de masura:

e

qS
q
S
q SU
0,20

In tabelul 2 sunt date: debitele specifice de apa rece si calda,

echivalentii de debit si presiunile normale de utilizare pentru robinetele si
bateriile de amestec de apa cu apa calda pentru consum menajer.
Tabelul 2
Debitele specifice de apa rece si calda in scopuri menajere si igienice,
diametrele conductelor de legatura, echivalentii de debit si presiunile
normale de utilizare la punctele de consum (STAS 1478-90)
Denumirea punctului de consum

Debit specific
echivalenti

1
a) baterii pentru:
-spalator 15
-cada de baie Dn15
-cada de dus Dn15
-lavoar Dn15
b)robinet pentru:
-rezervor pentru spalarea closetului sub
presiune Dn10

Presiunea normala de
utilizare Hu, mH2O

Debit specific
l/s
3

1,00
1
1
0,35

0,20
0.20
0.2
0,07

2
2
2
2

0.5

0.1

Presiunile normale de utilizare exprimate in scara manometrica in

mH2O reprezinta presiunile apei in sectiunile de iesire ale armaturilor
respective, pentru realizarea debitelor specifice.
1.4.Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor
Debitele de calcul pentru conductele de distributie a apei reci si calde
pentru scopuri menajere se determina cu relatiile din tabelul 3, in care :
qc -debitul de calcul in l/s;
E -suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta
respectiva;
a -coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in
reteaua de distributie, ale carui valori sunt date in tabelul 4;
b -coeficient determinat in functie de felul apei (rece sau calda) ale
carui valori sunt date in tabelul 5;
c -coeficient determinat in functie de destinatia cladirii ale carui
valori sunt date in tabelul 3;

Componenta termenului e si valoarea coeficientului b sunt cele din

tabelul 5, in care:
E1 -suma echivalentilor bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa
calda;
E2 -suma echivalentilor robinetelor de apa rece stabilite cu relatiiile:
n

E1= ebj nbj ;

j 1
n

E2= erj nrj ,

j 1

in care:
ebj -echivalentul unei baterii de tip j;
erj -echivalentul unui robinet de tip j;
nbj -numarul bateriilor de acelasi fel j;
nrj -numarul robinetelor de acelasi fel j;

Tabelul 3
Relatii pentru debitele de calcul de apa rece si calda pentru consum menajer
(STAS 1478-90)
Destinatia cladirii
Cladire de locuit

Relatia de calcul a debitului

Coeficientul c

qc

Domeniul de aplicare

E 9 .0

b( ac E 0.004 E )

Tabelul 4
Valorile coeficientului a din formulele redate in tabelul 3
(STAS 1478-90)
Regimul de furnizare a apei, in h/zi

24
0.15

17
0.17

14
0.20

10
0.23

6
0.25

Tabelul 5
Valorile coeficientului b si sumei de echivalenti E
(STAS 1478-90)
Tipul conductelor

Conducte de distributie a apei reci la punctele de consum in cazul in

care distributia apei calde se face:
-la temperatura de 60C;

E=0.7E1+E2

1.0

Pentru determinarea debitului de calcul pentru un tronson de conducta

se efectueaza urmatoarele operatii:
-se stabilesc toate puctele de consum alimentate cu apa din tronsonul
respectiv;
-se determina echivalentii de debit ai fiecarui punct de consum al apei
folosind tabelul 2;
-se calculeaza suma echivalentilor E ai punctelor de consum, in
functie de tipul conductelor(conform tabel 5);
-se determina debitul de calcul cu relatia corespunzatoare din tabelul 3.
1.5.Viteze economice(optime) necesare pentru dimensionarea conductelor
La instalatiile de alimentare cu apa rece si calda de consum proiectate,
sarcina hidrodinamica necesara (presiunea necesara) rezulta ca urmare a
dimensionarii conductelor si au in vedere vitezele economice si vitezele
maxime admise ale apei in conducte.
Vitezele economice pentru dimensionarea conductelor de alimentare
cu apa pentru consum menajer, in functie de diametrele conductelor si de
inaltimile geodezice Hq, in m, ale punctelor de consum ale apei, sunt redate
in tabelul 6 (conform STAS 1478-90).

Tabelul 6
Valorile vitezelor economice de circulatie a apei prin conducte de diferite
diametre in functie de regimul de inaltime Hg al cladirilor(STAS 1478-90)
Diametrul nominal al conductelor
Dn mm
10
15
20
25
32
40
50
63
80
100
125
150
200
250
300

Cladiri cu puncte de consum la:

Hg<15 m
Hg>15 m
Viteza economica, m/s
0.10...0.75
0.10...0.50
0.45...0.80
0.30...0.55
0.55...0.90
0.35...0.60
0.60...1.00
0.40...0.65
0.60...1.10
0.40...0.70
0.60...1.20
0.45...0.70
0.70...1.20
0.45...0.75
0.80...1.30
0.55...0.80
0.85...1.40
0.55...0.85
0.90...1.40
0.60...0.90
0.95...1.45
0.70...0.95
1.00...1.50
0.75...1.00
1.10...1.60
0.80...1.20
1.10...1.60
0.80...1.20
1.10...1.60
0.80...1.20

Vitezele maxime admise ale apei in conducte (conform STAS 147-90)

sunt in instalatiile de alimentare cu apa pentru consum menajer: 1.5 m/s;
1.6.Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde
pentru consum menajer.
1.6.1.Relatii generale pentru calculul hidraulic al conductelor de
distributie a apei reci si calde de consum.
La calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde
pentru consum menajer se aplica relatii generale ale miscarii permanente sub
presiune a fluidelor incompresibile.
Relatiile de calcul folosite sunt:
-relatia de continuitate pentru un troson de conducta cu debit constant:
Q Av const .

in care :
Q
v

este debitul de calcul al tronsonului de conducta ;

viteza economica(optima) ;

aria sectiunii transversale a tronsonului de conducta ;

Pentru conducte de sectiune circulara de diametru d, se deduce :

d

4q c
v

-relatia energiilor, considerand sectiunile de intrare (1) si de iesire (2)

in care miscarea apei este paralela:

v
p
p
1 1 z

g 1 2 g
g

2 v2
hr12
2g
2

in care:
z1, z2
-sunt cotele geodezice ale sectiunii (1) respectiv (2), fata de
un plan de referinta unic admis, respectiv energiile specifice de pozitie;

p p
,

g 1 g

-inaltimile piezometrice, respectiv energiile specifice de

2

presiune;
1v1 2 2 v 2 2
;
2g
2g

-inaltimile cinetice, respectiv energiile specifice cinetice;

hr 1-2
-pierderile totale de sarcina pe tronsonul respectiv, intre
sectiunile (1) si (2);
v1; v2
-vitezele medii in sectiunile (1) si (2);
a1; a2
-coeficientii Coriolis de neuniformitate a vitezelor;
r1; r2
-densitatile apei in sectiunile (1) si (2);
g
-acceleratia gravitationala.
Intrucat diferenta termenilor cinetici este foarte mica, in practica se
adopta relatia simplificata:

z
g

hr1 2
2

in care:
z

p
Hp
g

este cota piezometrica a sectiunii;

-relatii pentru calculul pierderilor de sarcina:

hr1 2 hri hri1 2 MQ 2

hri il

l v 2
l
*
M i Q 2 0,0826 5 Q 2
d
2
d
k

v 2
2
i 1
hrl i
M l Q 0,0826 4 Q 2
2
d
i 1
k

l
i 1

M M i M l 0,0826 5
d
d4

in care:

hri

-pierderea de sarcina liniara;

-pierderea de sarcina locala;

hrl

v
*
d
2

M
M i 0,0826

-pierderea de sarcina liniara specifica;

-modul de rezistenta al tronsonului de conducta;

l
d5

-modul de rezistenta liniar;

M l 0,0826

l
i

i 1

-modul de rezistenta locala;

-lungimea tronsonului de conducta;

l
k

i 1

( Re , )
vd
Re

k
d

-suma coeficientilor de rezistenta locala;

-coeficientul de rezistenta hidraulica;
-criteriul Reynolds;
-coeficientul cinematic de vascozitate;
-rugozitatea relativa a conductei;

-rugozitatea absoluta a conductei;

-diametrul conductei.

Pentru dimensionarea conductelor de apa rece si calda s-au folosit

nomograme de dimensionare.
Pentru instalatia interioara de alimentare cu apa rece se vor folosii
conducte din policlorura de vinil ( PVC 60 ), iar pentru alimentarea cu apa
calda a consumatorilor se vor folosi conducte din polipropilena ( PP ).
Stabilirea pierderilor locale de sarcina s-a facut pe baza unei
nomograme de dimensionare.
1.6.2.Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu
apa a instalatiilor
Considerand ca planul de referinta unic admis trece prin axa conductei
de racord a instalatiei interioare la reteaua exterioara si scriind relatia
energiilor intre punctul (1) de alimentare cu apa a instalatiei si punctul de
consum (2) cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga
instalatie, rezulta sarcina hidrodinamica necesara pentru alimentarea cu apa
a instalatiei din interiorul cladirii, sub forma:
H nec max( H q H u hr )

[mH2O]

unde:
H nec

p
g

-sarcina hidrodinamica necesara;

H q z 2 z1

-inaltimea geodezica a punctului de consum (2);

H u
g

-inaltimea de presiune nomala de utilizare a apei la

2

punctul de consum (2);

hr
-suma pierderilor totale de sarcina pe traseul cuprins
intre punctele (1) si (2).

1.6.3.Metodologia si rezultatele calculului hidraulic al conductelor de

distributie a apei reci si calde pentru consum menajer.

Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de distributie a apei

reci si calde pentru consum menajer si de determinare a pierderilor totale de
sarcina se efectueaza in urmatoarea succesiune:
-se intocmeste schema izometrica de calcul hidraulic a retelei, pe baza
reprezentarilor din planurile de arhitectura si din schemele de montaj ale
instalatiei respective;
-se identifica punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic
din intreaga instalatie;
-se numeroteaza tronsoanele de conducte montate in serie care
alcatuiesc traseul de alimentare cu apa al punctului de consum cel mai
dezavantajat hidraulic din intreaga instalatie, numit traseu principal, si in
mod analog se numeroteaza tronsoanele traseelor secundare(care pornesc din
nodurile traseului principal), numerotarea tronsoanelor facandu-se de la
punctul de consum spre punctul de alimentare cu apa al instalatiei.
Pentru instalatia de distributie a apei reci, schema izometrica de calcul
este redata in figura 1:
-se determina debitul de calcul al fiecarui tronson. Pentru reteaua de
distributie a apei reci rezultatele calcului hidraulic sunt redate in tabelul 7;
-se calculeaza pierderile de sarcina liniare hri=il si totale hr=hri+hrl pe
fiecare tronson si prin insumare pe intregul traseu principal.
Pentru instalatia de distributie a apei reci, schema izometrica de calcul
este redata in figura 2:
-se determina debitul de calcul al fiecarui tronson. Pentru reteaua de
distributie a apei reci rezultatele calcului hidraulic sunt redate in tabelul 8;
-se calculeaza pierderile de sarcina liniare hri=il si totale hr=hri+hrl pe
fiecare tronson si prin insumare pe intregul traseu principal.
Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcina locale :pentru
instalatia interioara de alimentare cu apa rece
tronson 1

2 cot
1 teu trecere
1 robinet

tronson 2

1 teu trecere
1 reductie

tronson 3

1 cot
1 teu trecere
1 robinet

2 x 2.0= 4.0
1 x 0.5= 0.5
1 x 13= 13
17.5
1 x 0.5= 0.5
1 x 0.3= 0.3
0.8
1 x 1.5= 1.5
1 x 0.5= 0.5
1 x 10= 10

tronson 4

1 teu
1 cot

tronson 5

1 teu
1 reductie

tronson 6

1 teu trecere

tronson 7

1 robinet
1 cot

12
1 x 0.5= 0.5
1 x 1.5= 1.5
2.0
1 x 0.5= 0.5
1 x 0.3 = 0.3
0.8
1 x 0.5= 0.5
0.5
1 x 10= 10
1 x 1.5 =1.5
11.5

Figura 1.

Schema izometrica de calcul instalatie de alimentare cu apa rece

10
R

CB

2
R

14

1
CB

4
MS
13

MS

L
11

20

17
19

16
12
6

R
L

18
MS

5
R

15
CB

Tabel 7.
Calculul hidraulic al instalatiei de apa rece

Nr.
Tronson

Armaturi

e1

e2

qc

h liniar =
il

h
liniar

h local
=
v/2g

h
local

h total

H
utilizare

Hg

H
necesar

[l/s]

[m]

[mm]

[m/s]

[mmH2O/m]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

10

11

12

13

14

15

16

17

18

0.35

0.245

0.08

1.5

20

0.35

10

15

15

17.5

0.11

0.11

15.11

L+CB

1.35

0.945

0.15

1.5

20

0.55

25

37.5

52.5

0.8

0.01

0.12

52.62

R+L+CB

1.35

0.5

1.445

0.19

0.5

25

0.45

20

10

62.5

12

0.12

0.24

62.74

R+2L+CB+MS

2.55

0.5

2.285

0.24

3.5

25

0.6

20

70

132.5

0.04

0.28

132.78

R+2L+2CB+MS+S

4.55

0.5

3.685

0.30

0.7

25

0.8

45

31.5

164

0.8

0.03

0.30

164.30

2R+3L+2CB+2MS+S

5.55

4.885

0.35

1.2

32

0.55

18

21.6

185.6

0.5

0.01

0.31

185.91

4R+6L+3CB+3MS+2S

9.65

8.755

0.48

1.1

32

0.56

20

22

207.6

11.5

0.18032

0.49

208.09

2000

5450

7658.09

0.35

0.245

0.08

20

0.35

10

L+CB

1.35

0.945

0.15

20

0.35

10

10

L+CB+R

1.35

0.945

0.15

20

0.55

25

11

2L+CB+R+MS

2.55

1.785

0.21

25

0.6

20

12

3L+CB+2R+MS+S

4.55

3.185

0.28

25

0.7

25

13

0.35

0.245

0.08

20

0.35

10

14

MS

0.85

0.595

0.12

20

0.4

15

15

0.7

0.13

20

0.4

15

16

S+CB

1.4

0.18

20

0.7

30

17

0.7

0.13

20

0.4

15

18

0.35

0.245

0.08

20

0.35

10

19

0.5

0.5

0.11

20

0.5

20

20

S+L+R

0.5

1.445

0.19

25

0.45

20

1.35

Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcina locale :pentru

instalatia interioara de alimentare cu apa calda
tronson 1

2 cot
1 teu trecere
1 robinet
1 reductie

tronson 2

1 teu trecere
1 cot

tronson 3

1 cot
1 teu trecere
1 reductie

tronson 4

1 teu

tronson 5

1 teu

tronson 6

1 robinet
1 cot

2 x 2.0= 4.0
1 x 0.5= 0.5
1 x 16= 16
1 x 0.3 =0.3
20.5
1 x 0.5= 0.5
1 x 2.0=2.0
2.5
1 x 1.5= 1.5
1 x 0.5= 0.5
1 x 0.3= 0.3
2.3
1 x 0.5= 0.5
0.5
1 x 0.5= 0.5
0.5
1 x 10= 10
1 x 1.5 =1.5
11.5

Figura 2.

Schema izometrica de calcul - instalatie

de alimentare cu apa calda

CB

CB

13

1
L

MS
12

MS

L
10

18

16

15
11
5
L

17
MS

14
CB

Tabel 8.
Calculul hidraulic al instalatiei interioare de apa calda
Nr.
Tronson

Armaturi

e1

E=0,7e1

qc

h liniar =
il

h
liniar

h local
=
v/2g

h
local

h total

H
utilizare

Hg

H
necesar

[l/s]

[m]

[mm]

[m/s]

[mmH2O/m]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

[mmH2O]

10

11

12

13

14

15

16

17

18

0.35

0.245

0.053

1.5

16

0.55

60

90

90

20.8

0.31

0.31

90.31

L+CB

1.35

0.945

0.105

20

0.5

20

40

130

2.5

0.03

0.35

130.35

2L+CB+MS

2.55

1.785

0.145

3.5

20

0.6

25

87.5

217.5

2.8

0.05

0.40

217.90

2L+2CB+MS+S

4.55

3.185

0.196

0.7

25

0.7

25

17.5

235

0.5

0.01

0.41

235.41

3L+2CB+MS+S

4.9

3.43

0.204

1.2

25

0.7

25

30

265

0.5

0.01

0.42

265.42

6L+3CB+3MS+2S

9.65

6.755

0.292

11

32

0.6

20

220

485

11.5

0.21

0.63

485.63

2000

5350

7835.63

0.35

0.245

0.053

16

0.55

60

L+CB

1.35

0.945

0.105

20

0.5

20

MS+L

1.2

0.84

0.099

20

0.5

20

10

2L+CB+MS

2.55

1.785

0.145

20

0.6

25

11

3L+CB+MS+S

3.9

2.73

0.181

25

0.6

20

12

0.35

0.245

0.053

16

0.55

60

13

L+MS

1.2

0.84

0.099

20

0.5

20

14

0.7

0.090

16

0.55

60

15

S+CB

1.4

0.128

25

0.6

20

16

0.7

0.090

16

0.55

20

17

0.35

0.245

0.053

16

0.55

20

18

S+L

1.35

0.945

0.105

20

0.5

20

3. Instalatia interioara de canalizare a apelor uzate menajere.

3.1. Debite specifice, echivalenti de debit si debite de calcul pentru
dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate menajere.
Debitele specifice de ape uzate menajere, respectiv cantitatile de ape
evacuate de la anumite puncte de utilizare in unitatea de timp variaza in
functie de tipul obiectului sanitar si sunt date in tabelul 9.
Tabelul 9
Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere de la diferite
obiecte sanitare sau puncte de consum, qS, echivalentul lor de debit, ES,
diametrele nominale si pantele de montaj ale conductelor de legatura de la
obiectele sanitare la coloane (STAS 1795-86)

Denumire punctului de consum

Chiuveta
Lavoar
Closet cu rezervor montat pe vas
si la semiinaltime
Cada de baie
Spalator simplu de vase
Spalator dublu de vase
Sifon de pardoseala la dus sau la
cada de dus

Debit
specific de
curgere
qs , l/s
0.33
0.17

Echivalent
de debit
pentru
scurgere
Es
1.00
0.50

Diametrul
nominal al
conductei de
legatura
Dn , mm
50
30

2.00
0.66
0.33
0.50

6.00
2.00
1.00
1.50

0.33

1.00

Panta conductei de
legatura
normala

minima

0.0035
0.0035

0.0025
0.0025

100
40
50
50

0.0020
0.0035
0.0035
0.0035

0.0012
0.0025
0.0025
0.0025

50

0.0035

0.0025

Echivalentul de debit pentru scurgere, Es se defineste ca raportul intre

debitul specific de scurgere qs si un debit specific qsu=0,33 l/s ales
conventional ca unitate de masura.
Es

qs
q
s
q su 0,33

Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare

sau punctelor de consum la coloane este egal cu debitul specific indicat in
tabelul 9.
Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere,
debitul de calcul qc se calculeaza cu relatia generala:
q c q s q s max

in care:
qs
qs max

-debitul corespunzator valorii sumei echivalentilor Es ai

obiectelor sanitare si ai puctelor de consum, debit ce se scurge
in reteaua de canalizare considerata, l/s;
-debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se
scurge in reteaua de canalizare considerata, l/s;

Pentru cladiri de locuinte:

q s ac E s 0,001E s

in care:
a

-coeficientul determinat infunctie de regimul de furnizare a apei

in reteaua de distributie ale carui valori sunt date in tabelul 10;
c
-coeficientul determinat in functie de destinatia cladirii ale carui
valori sunt conform tabelului 11 in care sunt redate si relatiile de
calcul pentru debitul qs;
Tabelul 10
Valorile coeficientului, a, determinat in functie de regimul de furnizare a
apei in reteaua de distributie (STAS 1795-86)

Regimul de
furnizare a apei,
h/zi
a

24

17

14

10

0.33

0.35

0.38

0.44

Tabelul 11

Valorile coeficientului, c, si relatiile de calcul q, pentru cladiri cu diferite

destinatii (STAS 1795-86)
Destinatia cladirii
Cladiri de locuit

Relatia de calcul

Domeniul de aplicare a relatiei

de calcul

q s a 0,40 E s 0,001E s

Es0,15

3.2.Calculul hidraulic al conductelor de canalizare a apelor uzate

menajere
Conductele de legatura de la obiectele sanitare la conducta.
Diametrele conductelor de legatura a obiectelor sanitare la coloane rezulta
din conditii functionale si constructive si se dau in tabelul 9.
Coloane. Diametrele coloanelor se determina din conditii constructive
si hidraulice.
Conditia constructiva permite alegerea preliminara a diametrului
coloanei care trebuie sa fie cel putin egal cu cel mai mare dintre diametrele
conductelor de legatura la obiectele sanitare sau grupuri de obiecte sanitare.
Conditia hidraulica este ca debitul de calcul al coloanei sa fie mai mic,
cel mult egal cu debitul maxim indicat in tabelul 12. Daca aceasta conditie
nu este indeplinita, diametrul preliminar al coloanei se alege cu o
dimensiune mai mare astfel incat conditia hidraulica sa fie indeplinita.

Tabelul 12
Debitele maxime de ape uzate menajere si tehnologice cu suspensii
care pot fi evacuate prin coloane (STAS 1795-86)
Diametrul interior, mm
Debitul maxim, l/s

60
1.12

70
2.5

100
4.55

125
6.5

150
9.75

200
12.5

Conducte orizontale colectoare. Diametrele conductelor orizontale

colectoare de canalizare se dimensioneaza din conditii constructive si
hidraulice.

Conditiile constructive permit alegerea preliminara a diametrelor

conductelor orizontale colectoare si anume aceste diametre sa fie cel putin
egale cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele
sanitare (tabelul 9) si cu diametrul coloanei care se leaga in conducta
orizontala respectiva de canalizare.
Conditia hidraulica consta in verificarea vitezei reale v r in m/s de
scurgere a apei cu nivel liber prin conducta orizontala de diametru
preliminar ales care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu viteza
minima vmin de autocuratire a conductei si mai mica sau ce putin egala cu
viteza maxima admisa.
vmin vr vmax
Viteza minima admisa a apei. In conducte orizontale de canalizare
este de 0,7 m/s pentru conducte inchise.
Viteza maxima a apei. In conducte orizontale de canalizare este de 4,0
m/s pentru conducte din PVC.
Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale vr se efectueaza
cunoscand debitul de calcul qc, gradul de umplere u si panta de montaj a
conductei.
Gradul de umplere u reprezinta raportul dintre inaltimea stratului de
apa h din conducta si diametrul d al sectiunii acesteia (figura 3):
Figura 3.
Gradul de umplere a conductelor circulare de canalizare

Pantele de montaj ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea

regimului de scurgere cu nivel liber.
Pentru realizarea vitezelor minime de autocuratire este necesara
montarea conductelor de canalizare cu o panta minima, iar din motive de

siguranta in functionare se recomanda prevederea, ori de cate ori este

posibil, a unor pante mai mari decat pantele minime, numite pante normale
la care se realizeaza viteze de curgere mai mari decat vitezele minime de
autocuratire si mai mici decat vitezele maxime admise. Pantele normale si
minime de montaj in functie de natura apei uzate si de diametrul conductei
sunt indicate in tabelul 13.
Tabelul 13
Pantele normale si minime de montaj functie de natura apei uzate si
diametrul conductei (STAS 1795-86)
Diametrul nominal
al conductei
Dn(mm)
50
70
100
125
150
200
250
300
350
400

Apa uzata menajera

pante
normale
0.0350
0.0250
0.0200
0.0150
0.0100
0.0080
0.0070
0.0065
0.0060
0.0055

minime
0.0250
0.0150
0.0120
0.0100
0.0080
0.0070
0.0065
0.0060
0.0055
0.0050

Apa meteorica
pante
normale
0.0250
0.0200
0.0100
0.0070
0.0060
0.0055
0.0050
0.0045
0.0040

minime
0.0200
0.0150
0.0080
0.0060
0.0050
0.0045
0.0040
0.0035
0.0030

Dimensionarea unei conducte orizontale de canalizare este corect

facuta atunci cand prevazand o panta de montaj indicata in tabelul 13 se
asigura un grad de umplere mai mic decat gradul de umplere maxim admis
(tabelul 12) si se realizeaza o viteza reala de curgere in limitele admise.
Pentru calculul hidraulic al conductelor orizontale de canalizare se
aplica relatiile:
q Av

v C Ri

in care:

q qc

A
v
R

A
p

-debitul de ape uzate menajere egal cu debitul de calcul;

-aria sectiunii transversale a curentului de apa;
-viteza medie de curgere a apei;
-raza hidraulica egala cu raportul intre aria sectiunii
curentului de apa, A, si perimetrul udat, p; Pentru conducte
cu sectiune circulara de diametru d la curgerea cu sectiune
plina a conductei:

d 2
d
R 4
d
4

iar la curgerea cu sectiune partial umpluta:

R

d ( sin )
4

unde:
a
i
C

-unghiul la centru (figura 7);

-panta hidraulica, numeric egala cu panta geometrica de montaj a
conductei;
70 R
m

sauC

1 1/ 6
R -coeficientul
m

de rezistenta hidraulica (Chezy);

-coeficientul de rugozitate: pentru tuburi din fonta, PVC tip U,

azbociment m=0.10, iar pentru tuburi din beton m=0.12.

Pentru cazul curgerii cu sectiune partial umpluta s-au introdus

rapoartele:
x

q
q sp

v
v sp

in care q si v reprezinta debitul, respectiv viteza medie de calcul a apei la

curgerea cu sectiune partial umpluta, iar q sp si vsp debitul si respectiv viteza
medie a apei la curgerea cu sectiune plina a conductei.
Pentru calculul grafic al conductelor orizontale colectoare de
canalizare de sectiune circulara a fost intocmita nomograma din Figura 4.
Metodologia de dimensionare a conductelor orizontale de canalizare a
apelor uzate menajere este urmatoarea:
-se intocmeste schema de calcul a retelei de canalizare redata in
Figura 5 pe baza reprezentarilor din planul cladirii si schema coloanelor. Pe
schema de calcul s-au notat tipurile obiectelor sanitare si s-au numerotat
coloanele si tronsoanele de conducta care se dimensioneaza incepand de la
punctele de colectare spre punctul de evacuare a apelor uzate din retea;
-se alege preliminar, din conditia constructiva diametrul primului
tronson al conductei orizontale de canalizare;
-din tabelul 13 se alege panta de montaj in functie de diametrul
preliminar ales si tinand seama de conditiile constructive ale cladirii;

-se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducta

orizontala care se dimensionaza;
- in functie de natura materialului conductei, de diametrul preliminar
si de panta aleasa se determina debitul qsp si viteza vsp la curgerea cu sectiune
plina;
-se calculeaza raportul x si se determina gradul de umplere efectiv u si
se compara cu gradul de umplere maxim admis din tabelul 13; Daca gradul
de umplere u efectiv este mai mare decat gradul de umplere maxim admis,
se alege un diametru preliminar mai mare cu o dimensiune decat cel ales
initial din conditai constructiva, se recalculeaza x si se verifica din nou
conditia ca gradul de umplere u sa fie mai mic decat cel indicat in tabelul 13;
- in functie de raportul x rezulta valoarea raportului z si se calculeaza
viteza reala de evacuare a apei prin conducta orizontala de canalizare:
v zv sp

-se verifica conditia vminvrvmax; daca aceasta conditie nu este

indeplinita se alege un nou diametru preliminar cu o dimensiune mai mare
decat cel ales initial si calculul se repeta ca mai sus pana la indeplinirea
conditiei de mai sus.
Rezultatele calculului hidraulic al conductelor instalatiei interioare da
canalizare a apelor uzate menajere dupa metodologia de mai sus sunt redate
in tabelul 14.

Figura 4.

Diagrama pentru determinarea gradului de umplere si a vitezei

reale de curgere la conductele circulare orizontale de canalizare

Figura 5.

SCHEMA COLOANELOR - CANALIZARE MENAJERA

M1

M2

ETEJ

1
5

5
2

PARTER

3
4

3
4

Tabelul 14
Calculul hidraulic al conductelor interioare de canalizare menajera
conducte
vertivale
nr
tronson

obiecte sanitare

conducte
orizontale

qs

qsmax

qc

qmax

[l/s]

[l/s]

[l/s]

[l/s]

[mm]

1.1V

WC

0.329

2.33

13.32

100

1.2V

WC+2L+CB+MS

10.5

0.438

2.44

13.32

100

1,3V

2WC+2L+CB+MS

16.5

0.553

2.55

13.32

100

13.32

100

panta

vsp

qsp

13

14

15

[mm]

[m/s]

[l/s]

10

11

12

vr
[m/s]

1.4V

2WC+3L+CB+MS

17

0.561

2.56

1.4O

2WC+3L+CB+MS

17

0.561

2.56

0.02

100

1.55

13.32

0.192

0.3

0.75

1.1625

1.5O

L+CB

2.5

0.211

0.66

0.87

0.035

50

1.21

1.97

0.442

0.45

1.1

1.331

1,6o

0.5

0.094

0.17

0.26

0.035

50

1.21

1.97

0.134

0.24

0.7

0.847

2.1V

WC

0.329

2.33

13.32

100

2.2V

WC+2L+CB+MS

10.5

0.438

2.44

13.32

100

2.3V

2WC+2L+CB+MS

16.5

0.553

2.55

13.32

100

2.4V

2WC+3L+2CB+2MS

20.5

0.618

2.62

13.32

100

2.4O

2WC+3L+2CB+2MS

20.5

0.618

2.62

0.02

100

1.55

13.32

0.197

0.3

0.75

1.1625

2.5O

L+CB

2.5

0.211

0.66

0.87

0.035

50

1.21

1.97

0.442

0.45

1.1

1.331

2.6O

L+MS

0.189

0.5

0.69

0.035

50

1.21

1.97

0.35

0.42

1.21

2.7O

L+MS+CB

0.268

0.66

0.93

0.035

50

1.21

1.97

0.471

0.45

1.1

1.331

5. Instalatia de canalizare exterioara a apelor pluviale

Pentru canalizarea apelor pluviale se prevad in exterior, jgheaburi de
colectare a apelor pluviale, racordate la coloane cu diametrul dn 100mm din
PVC.
Legarea coloanelor la jgheburi se va face prin intermediul unor piese
de racord speciale.
6. Dimensionarea conductei de alimentare cu apa rece din put
Bransamentul se dimensioneaza pentru debitul total Q br compus din
debitul de apa rece si debitul de apa calda de consum menajer:
Qbr Qar Qac

Qbr=0.77 l/s
Functie de debitul de apa se determina diametrul conductei, avand in
vedere faptul ca aceasta va fi realizata din polipropilena:
Dn 40mm;v=0.9m/s.
Se va alege recipientul de hidrofor si pompa de alimentare cu apa rece
astfel incat sa se asigure alimentarea cu apa a celui mai defavorizat
(indepartat) consumator.
Inaltimea de pompare necesara este de 30mcA. Se va alege un hidrofor
cu pompa atasata cu urmatoarele caracteristici:debitul de apa rece 2.77 m 3/h
si inaltimea de pompare 30mcA.

7. Prepararea apei calde de consum menajer

Apa calda de consum menajer va fi preparata prin intermediul unei
centrale termice murale cuplata cu o instalatie cu panouri solare.
Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum menajer
se determina cu urmatoarea relatie:
Qc = Gc c( tc ta ) [kW],
unde: - Gc reprezinta debitul de apa calda de consum menajer, [kg/s];
- c reprezinta caldura specifica a apei, [kJ/kg];
- tc reprezinta temperatura apei calde la iesirea din schimbatorul de
caldura,[C];
- tc reprezinta temperatura apei reci la intrarea in schimbatorul de
caldura,[C];
Qc = 0.292 4.186( 50 10 ) =48.86[kW],
Avand in vedere faptul ca armaturile nu functioneaza simultan se va
alege o centrala termica de 28kW, luand in considerare faptul ca apa calda va
fi preparata si prin intermediul instalatiei cu panouri solare.
Evacuarea gazelor arse se va face prin intermediul unui canal de fum,
furnizat de firma producatoare si a unui cos de fum cu diametrul de 100mm,
pe acoperisul cladirii.Cosul de fum are lungimea de 1.2 m( standard) si
pentru a ajunfe pe acoperisul cladirii se vor folosii prelungitoare de cos de
fum.

8.Caiet de sarcini
1.

Instalatia interioara de alimentare cu apa rece si calda

Alimentarea cu apa rece se va face dintr-un put, prin intermediul unei pompe
si al unui recipient de hidrofor..
Pentru alimentarea cu apa rece se va folosi conducte din polipropilena, doar
pentru conducta exterioara.
Pentru instalatia interioara de alimentare cu apa rece se vor folosii conducte
din PVC - 60.
Instalatia interioara de alimentare cu apa calda de consum menajer va fi
executata din PP.
Prepararea apei calde de consum menajer se va face prin intermediul unui
sistem de panouri solare cuplat la un boiler bivalent si in cazul in care necesarul de
apa calda nu va fi acoperit de instalatia cu panouri solare se va folosi o centrala
termica murala de 24 kW.
Executarea si montarea instalatiilor
1.

Organizaresa lucrarilor de executare si montare a instalatiilor

La executarea instalatiilor de alimentare cu apa se recomanda prevederile

din Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, I9 .
Executarea lucrarilor de instalatii de alimentare cu apa se face coordonat cu
celelalte instalatii, coordonarea fiind necesara pe intreg parcursul executarii si
montarii instalatiilor, incepand de la trasare.
2.

Trasarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda

Prin oparatia de trasare se intelege stabilirea cotelor de montare a

conductelor de distributie si a punctelor consumatoare de apa din cladire. Trasarea
instalatiilor se face pe baza datelor din proiect si a planului de coordonare a tuturor
retelelor de conducte ( apa rece, apa calda, canalizare ) care se monteaza in
cladire.
Operatia de trasare incepe in faza in care peretii sunt inca netencuiti, iar
pardoseala incaperilor inca neturnata. De aceea, este necesar sa existe un element
comun de referinta. Acest element se numeste linia la un metru, situata la
inaltimea de un metru de la cota pardoselii finite. Inaltimea ei se stabileste fata de
un punct in care se cunoaste cu precizie cota pardoselii finite, si se transmite in
fiacare incapere cu un furtun de nivel, cu tevi din sticla la capete. Fata de aceasta
linie se stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de apa si a
conductelor din instalatie.
Trasarea in plan orizontal a instalatiei cuprinde:
stabilirea a,plasarii conductelor principale de distributie;

3.

pozitiile si cotele de amplasare a coloanelor si a golurilor necesare pentru

trecerea acestora, prin pansee, iar in cazul coloanelor montate ingropat, pozitiile
sliturilor ce trebuiesc executate;
pozitia punctelor de consum a apei;
Trasarea in plan vertical a instalatiei cuprinde:
traseul conductelor pe peretii cladirii si punctele de fixare;
inaltimea de montare a obiectelor sanitare, locul de amplasare a diblurilor
necesare pentru montarea consolelor si cotele de montare a conductelor de
legatura, pentru apa rece si calda, de la obiectele sanitare la coloane
Executarea si montarea retelelor interioare de conducte si a armaturilor
anexe

Imbinarea tevilor din materiale plastice ( PP, PVC) rezistente la presiunea

interioara de regim a apei ( 6 bar) se poate face prin sudare sau lipire ( imbinari
fixe), Prin flanse sau cu racorduri olandeze ( imbinari demontabile).
Pentru sudarea tevilor si fitingurilor din materiale plastice se folosesc masini
electrice cu comanda numerica. Toate modelele sunt echipate cu:
termoplaca tratata cu materiale antiadezive, cu control electronic al temperaturii
de sudare;
freza electrica cu dispozitiv de siguranta;
unitate electrohidraulica, cu furtunuri hidraulice cu conectare rapida si un
distribuitor special care face posibila executarea unui ciclu complet de sudura,
prin manevrarea unui singur levier;
Tipul de sudura si puterea de incalzire sunt reglate automat in functie de
diametru, tipul tevilor si al fitingurilor ce urmeaza a fi sudate si temperatura
ambianta.
Imbinarea prin lipire a conductelor din PVC se poate realiza direct teava la
teava, sau cel mai des, cu fitinguri.
Pentru imbinarea prin lipire, cele doua suprafete ale conductelor ce urmeaza
a fi puse in contact se calibreaza, se inaspresc prin frecare cu hartie abraziva, se
sterg bine cu o carpa uscata, se degreseaza cu dicloretan, si apoi se ung cu adeziv.
Dupa lipire, teava trebuie sa stea nemiscata timp de 24 ore, in atmosfera uscata,
fara praf si la temperatura ambianta, cuprinsa intre +10 si 40 C. Atat in timpul
lipirii cat si ulterior, la montaj, conductele din PVC trebuie ferite de zgarieturi,
loviri sau actiuni mecanice.
La trecerea conductelor prin pereti sau pansee, se monteaza tuburi
protectoare din tevi din otel, avand diametre cu o dimensiune mai mare decat cele
ale conductelor de distributie, pentru a permite deplasarea conductelor la variatii de
temperatura.
Montarea coloanelor se poate face aparent, in slituri, sau ingropat.La
montarea coloanelor trebuie sa se prevada posibilitatea izolarii fiecareia dintre ele
de restul instalatiei si a golirii lor in caz de reparatii. De aceea la baza fiecarei
coloane se monteaza un robinet de inchidere alaturat unui teu de golire.

Coloanele sunt sustinute cu ajutorul unor bride metalice incastrate in

elementele de constructie ( acolo unde este nevoie).
Montarea conductelor de legatura la bbiectele sanitare, se poate face aparent
sau ingropat.
Legaturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare ( lavoare sau spalatoare cu
baterii stative) se monteaza cu panta astfel incat sa se asigure golirea apei prin
coloane. Pentru rezervoarele de spalare aveceurilor, lavoare si spalatoare cu baterii
montate pe perete, conductele de legatura se monteaza deasupra nivelului
obiectelor sanitare respactive.
Racordarea conductelor de legatura la coloane se va face prin intermediul
teurilor. Pe conductele de legatura se monteaza robinete de inchidere care permit
intreruperea alimentarii cu apa.
Montarea armaturilor obiectelor sanitare se va face prin intermediul unor
racorduri flexibile prevazute cu piulite olandeze si garnituri de etansare.
4. Montarea obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora.
Obiectele sanitare si accesoriile acestora se vor monta numai dupa ce s-au
efectuat probele de presiune ale retelelor de distributie a apei reci si a apei calde de
consum si dupa ce s-au efectuat lucrarile de finisare din incaperi, pentru a se evita
degradarea obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora, cu ocazia efectuarii acestor
lucrari.
Functie de scopul in care sunt folosite, obiectele sanitare se fixeaza pe pereti
(lavoare, spalatoare, vase de closet) sau pe pardoseala ( cazi de baie, cazi de dus,
vase de closet).
Fixarea pe pereti a obiectelor sanitare, a suporturilor sau a consolelor de
sustinere a obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora se paote realiza cu dibluri
metalice introduse in pereti cu pistolul cu aer comprimat.
Fixarea pe pardoseala se poate realiza cu suruburi pentru lemn pe dibluri din
lemn incastrate in pardoseala, sau prin simpla asezare si sprijinire pe pardoseala,
fie pe suporturi proprii ( picioare) pentru cazi de baie, fie pe suporturi executate din
caramida pentru cazi de baie sau cazi de dus.
5.

Montarea conductei dede alimentare cu apa rece din put

Conducta exterioara de alimentare cu apa din put se va executa din PP si se

va monta ingropat intr-un sant , sub adancimea de inghet, sant executat cu mijloace
mecanice sau manuale.
Imbinarea tevilor se va face prin mufe si adezivi, sudura sau polifuziune.
6.

Montarea echipamentelor si utilajelor

Montarea hidroforului si pompei se va face in spatiul tehnic, amplasat la

parterul cladirii.

Dupa montarea hidroforului se vor monta armaturile necesare si se va racorda

pompa la conducta de aspiratie ( din put).
Inainte de punerea in functiune a pompei trebuie sa se realizeze amorsarea
pompei ( umplerea cu apa a pompei si a conductei de aspiratie prin robinetul de
amorsare).
Probarea si receptia instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si apa
calda de consum
Probarea conductelor se efectueaza la o presiune de 1.5 ori presiunea de
regim, insa minim 6 bar, timp de 20 min. Proba se executa dupa aerisirea
instalatiei.Probarea conductelor din materiale plastice se va face dupa 24 ore de la
efectuarea ultimei lipituri sau suduri.
Inainte de darea in exploatare, conductele se umplu cu apa si se golesc dupa
24 ore , doua zile consecutiv. Dupa aceasta oparatie se ia o proba de apa, pentru a
se analiza si verifica daca apa este potabila.

Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa

Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa incepe dupa receptia acestora, cand
investitorul certifica realizarea lucrarilor de catre unitatea de executie, in
conformitate cu prevederile contractuale si cu documentatia tehnica de proiectare.
Responsabilitatea exploatarii instalatiilor de alimentare cu apa potabila
revine proprietarului.
La exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa, se aplica prevederile
Normativului pentru exploatarea instalatiilor sanitare, indicativ I9/1.
Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa cuprinde urmatoarele operatii:
revizia tehnica a instalatiei;
reparatii curente;
reparatii capitale;
reparatii accidentale.
Controlul si verificarea instalatiilor au un caracter permanent si se fac pe
baza unui program, de catre personalul de exploatare.
Revizia instalatiilor se face periodic si are ca scop cunoasterea starii
instalatiilor la un anumit moment, in vederea luarii unor masuri, astfel incat
instalatiile sa functioneze la parametrii stabiliti.
2.

Prepararea apei calde de consum

1.Montarea instalatiei solare

a. Amplasarea boilerului si echiparea acestuia
boilerul se va amplasa in spatiul tehnic, in apropierea centralei termice, pasii de
montare fiind urmatorii: montarea picioarelor boilerului; imbracarea boilerului cu
husa speciala cu care acesta este livrat; aplicarea ornamentelor si fixarea
termometrului; se prevad robineti pe tur si pe returul serpentinelor; montarea pe
conducta de alimentare cu apa rece (de la sursa la boiler): supapa de sens; vas de
expansiune; robinet de golire; pe conducta de apa calda se va monta o supapa de
siguranta de 6 bar.
Montarea suportilor pe acoperis
Pentru o buna functionare a panourilor solare, acestea vor fi orientate spre Sud si
vor avea un unghi de inclinare de 35 - 50.
In cazul montarii mai multor suporti in serie, acestia vor fi rigidizati intre ei cu
ajutorul setului de bare de conectare
b.

Conectarea panourilor intre ele

Colectorul poate fi ridicat pe acoperis cu ajutorul unui cablu care se petrece peste
stuturile de racord ale colectorului. Pentru conectarea colectoarelor se folosesc
seturi de montaj, cu unul mai putin decat numarul colectoarelor.
c.

Racordarea panourilor la circuitul solar

racordarea panourilor la circuitul solar ( tevi din Cu) se va face prin intermediul
unui set de racordare livrat odata cu panourile solare.
d.

Pozarea tevilor din Cu

Montarea tevilor din cupru se va face pe cat posibil in interior, intr-o nisa, (pentru
diminuarea piaerderilor de caldura). Vor fi consolidate prin intermediul unor bride
metalice cu surub si diblu, amplasate la maxim 1.5 m una fata de cealalta.
Imbinarea tevilor se va face prin sudura cu aliaj de sudura.
e.

Montarea pompei
Pompa se va monta pe returul instalatiei solare, conform instructiunilor de montaj
cu care este livrata.
f.

montarea automatizarii
La montarea automatizarii se va urmarii schema de montaj a automatizarii din
cartea tehnica cu care este livrata automatizarea. Se va lega obligatoriu la
impamantare. Functionarea completa a instalatiei se asigura numai cand sunt
racordati toti senzorii si toate aparatele.
g.

h.

Incarcarea instalatiei cu agent termic

Incarcarea cu agent termic se va face cu ajutorul unei pompe manuale de umplere

pana la obtinerea unei presiuni maxime de 3.5 bar la rece (max. 30 C). Ventilele
de aerisire trebuie sa fie deschise.
Incarcarea instalatiei se va face dupa umplerea cu apa a boilerului.
Izolarea tevilor din cupru
Izolarea tevilor se face numai de verificarea etanseitatii sistemului. Tevile se
izoleaza cu cochilii din vata minerala cu banda de aluminiu.
i.

Reglajul debitului
Reglajul se va face in stare de functionare a instalatiei dupa ce aceasta a fost
umpluta si aerisita si pompa de recirculare a fost pornita.
Prestabilirea debitului volumic se face actionand asupra comutatorului cu
trei pozitii ale pompei.
Debitmetrul amplasat sub pompa se regleaza pentru un debit volumic de 11.7l/min/panou.
j.

k.

Verificarea finala a instalatiei

nivelul vidului in panou - 0.9 mbar ( citit pe manometrul adaptorului de vid);
presiunea agentului termic din instalatie - min 3bar( citita la manometrul
amplasat langa carcasa pompei);
debitul - va fi cel indicat mai sus( citit la debitmetrul de sub pompa de
circulatie );
automatizarea va indica parametrii setati si cei variabili.

2. Montarea centralei termice murale

Manualul de utilizare trebuie citit cu atenie pentru a cunoate modalitatile prin
care folosirea centralei sa se fac corect si in deplina sigurana.
Punerea in funciune trebuie fcuta doar de ctre personal tehnic autorizat.
Fabricantul este absolvit de orice responsabilitate in situaiile ivite ca urmare a
nererespectarii instruciunilor si prescripiilor prezentului manual.
Utilizarea centralei
naintea punerii in funciune a centralei, se recomanda verificarea instalaiei de
alimentare cu gaz metan, urmrindu-se cu precdere daca:
- gazul este nchis;
- racordarea la cazan s-a fcut corect;
- au fost montate dispozitivele de control si sigurana cerute de reglementrile
in vigoare.
Asigurai-va ca supapa de sigurana este conectata la un racord de canalizare.
Fabricantul nu este responsabil de pagubele produse de apa eliminata prin supapa
de sigurana datorita creterii presiunii din instalaie.
In cazul sesizrii mirosului de gaz:

- nu actionati asupra nici unui ntreruptor electric, a telefonului sau a oricrui

alt tip de echipament care poate genera scntei;
- deschidei ferestrele si uile in scopul crerii unor cureni de aer care sa
aigure eliminarea gazelor;
- inchideti robinetii de gaz;
- solicitai indicaiile unui personal de specialitate;
- nu atingei suprafeele centralei aflata in funciune;
- in cazul lucrrilor de intretinere la coul de fum sau la componentele
acestuia, inchideti centrala termica;
- in cazul apariiei unei defeciuni nu actionati dect asupra comutatorului de
oprire a centralei; reparaiile (in perioada de garanie) trebuie fcute doar de
ctre personal calificat autorizat cu folosirea pieselor de schimb originare;
- centrala dumneavoastr a fost conceputa pentru prepararea apei calde la
temperaturi inferioare punctului de fierbere a apei si este necesara
conectarea acesteia la un sistem compatibil cu aceti parametri;
- centrala nu poate fi utilizata dect in scopul pentru care a fost conceputa;
- nu permitei accesul la centrala a copiilor sau a persoanelor care nu sunt
familiarizate cu acest tip de echipament;
- centrala nu poate fi expusa condiiilor atmosferice.
Instalarea centralei termice
Instalarea trebuie fcuta de ctre personal calificat autorizat, reponsabil cu
respectarea tuturor instruciunilor din prezentul manual.
- nu uitai sa indepartati capacele de protecie din plastic de pe capetele
conexiunilor centralei;
- protejai centrala de impuritatile generate in timpul instalrii si in particular
protejai partea superioara a acesteia (zona coului de fum); este
recomandabil sa acoperii centrala termica pe toata perioada instalrii;
- ntruct fiecare cazan este testat si reglat dinamic in fabrica naintea livrrii,
o mica cantitate de apa ramane in circuitul acesteia; acest lucru poate
conduce la blocarea pompei de circuit, motiv pentru care este recomandabil
sa se procedeze la deblocarea manuala a acesteia, naintea pornirii centralei;
- nu uitai sa deschidei robinetii de aerisire naintea trecerii la operaia de
umplere a instalaiei;
- nu indepartati dopul de protecie a punctului de msura la presostat;
- este recomandabil sa spalati instalaia de nclzire att pe circuitul de apa
rece cat si calda in scopul eliminrii tuturor impuritatilor din circuit;
- este recomandabil sa se procedeze la iniializarea pornirii centralei naintea
montrii unui termostat de ambient, in scopul eliminrii secveniale a unor
posibile defecte cauzate de acesta;
- daca centrala este echipata cu un programator digital, atunci cnd efectuai
setrile orare, nu uitai ca pentru fiecare setare de timp ON trebuie sa fie

prevzut si un OFF iar de fiecare data trebuie sa indicai zilele saptamanii

pentru care centrala trebuie sa respecte acest program;
- unele produse au incorporat un sistem de ntrziere anti-ciclica. Este normal
ca atunci cnd aprindei pentru prima oara centrala, aceasta sa funcioneze
cteva secunde apoi sa se opreasc. Dup trecerea a 3-4 minute, cazanul se
va reaprinde si va funciona normal. Acest ciclu nu va funciona in cazul
preparrii ACM;
- daca avei ndoieli in ceea ce privete montarea corecta a centralei, citii cu
atenie prezentele instruciuni iar daca este necesar consultai un
reprezentant service autorizat.

3. Instalatia interioara de canalizare menajera

Instalatia interioara de canalizare menajera va fi executata din conducte din
PVC.
Apele reziduale vor fi colectate intr-un bazin vidanjabil. Conductele colectoare,
care vor fi amplasate in exteriorul cladirii, pana la bazinul vidanjabil vor fi
executate din PP.
Executarea si montarea instalatiilor de canalizare menajera
1.

Montarea retelelor interioare de canalizare

Montarea colectoarelor orizontale de canalizare se incepe de la iesirea ei din

cladire, mergandu-se catre coloana cea mai indepartata care trebuie racordata
La montarea colectoarelor se pun urmatoarele probleme:
respectarea pantei de montare prevazuta in proiect;
verificarea corespondentei dintre conducta de iesire din cladire si intrarea in
bazinul vidanjabil.
Colectoarele orizontale se vor monta sub pardoseala de la parter si se prevad
curbe si piese de ramificatie la 45, pentru ca scurgerea sa se faca usor si sa se
elimine pericolul de infundare. Se vor prevedea piese de curatire.
Imbinarea tuburilor din PVC se va face prin lipire in mufe, folosinduse in
acest scop piese de legatura din PVC.
Tuburile din polipropilena se imbina prin coliere, etansarea fiind asigurata
prin garnituri montate in mufe.
Montarea coloanelor de canalizare se va face din ramificatiile prevazute in
colectoarele orizontale. Schimbarile de directie se vor face prin intermediul
coturilor de 45, pentru ca schimbarea de directie sa nu se realizeze brusc.
Montarea conductelor de legatura ale obiectelor sanitare la coloane se va
face cu panntele indicate in proiect si poate fi facuta astfel:

dealungul peretelui pe care sunt amplasate obiectele sanitare, aparent sau

mascat;
sub planseul pe care este montat obiectul sanitar;
ingropat in grosimea pardoselii, pentru sifoanele de pardoseala.

2. Racordarea obiectelor sanitare la reteaua interioara de canalizare

Racordarea lavoarului la reteaua de canalizare
Ventilul de scurgere se introduce in orificiul din lavoar, dupa ce sub rozeta
ventilului s-a pus o garnitura subtire din cauciuc. Sub lavoar, se introduce o
garnitura groasa din cauciuc unsa cu vopsea alba, apoi se introduce pe ventil o
rondele si dupa aceasta o piulita care se strange pana la fixarea completa.
Racordarea cazilor de baie
pozitia scurgerii se executa inainte de realizarea finisarilor interioare, iar
cada se monteaza dupa finisare. Etansarea preaplinului la cada de baie se realizeaza
cu o garnitura din cauciuc moale si vopsea alba emil.
Pentru etansarea ventilului de scurgere se scoate de pe ventil racordul
olandez si piulita de fixare si se introduce sub rozeta ventilului o garnitura din
cauciuc. Ventilul se introduce in orificiul cazii de baie.Se insurubeaza pe corpul
ventilului, pe sub cada, piulita de fixare, care se strange si apoi se monteaza la
ventil racordul olandez.
Racordarea vaselor de closet la reteaua de canalizare
In cazul montarii vasului de closet pe pardoseala, acesta se fixeaza cu
suruburi pentru lemn si spirale de sarma zincata, in gauri astupate cu mortar de
ciment, sau cu suruburi de lemn fixate in dibluri de lemn.
Legatura pentru scurgere, dintre vasul de closet si si mufa conductei din
PVC, se realizeaza cu un racord flexibil din PVC, cu diametrul de 110 mm, care se
etanseaza cu mastic de colofoniu sau chit rosu.
Legatura dintre vasul de closet si rezervorul de spalare se face printr-o
conducta de PVC cu diametrul de 32mm.
Racordarea spalatoarelor la reteaua de canalizare
Spalatoarele pentru vase se monteaza pe console fixate in dibluri cu suruburi
cu cap nichelat.
Racordarea la reteaua de canalizare se va face prin intermediul unui sifon de
scurgere cu racord flexibil din PVC.
Racordarea sifoanelor de pardoseala
Sifoanele de pardoseala din PVC se vor monta inainte de turnarea pardoselii.
Conducta de legatura la reteaua de canalizare se va executa din PVC. Trebuie avut
grija ca panta pardoselii sa fie corect realizata ( di cele 4 coturi ale incaperii catre
sifonul de pardoseala).

Probarea si receptia instalatiilor de canalizare

Instalatiile de canalizare se supun probelor de etanseitate si de functionare.
Proba de etanseitate necesita umplerea instalatiei cu apa, pana la nivelul de
refulare prin obiectele sanitare, dupa care se controleaza toate punctele de
imbinare.
Proba de functionare se executa prin punerea in functiune a obiectelor
sanitare. Cu prilejul incercarii de functionare se controleaza si pantele, piesele de
curatire si sustinerile conductelor.

Nr crt
1
2
3
4
5
6
7
9
10
11
12
13
14
15
16
17
17
18
19
20
21
21
22
23
24
25
26
26
27
28
29
29
30
30
31
32
33
33
34
35

9.Necesar de materiale Sanitare CASA JOITA

Necesar de materiale instalatii interioare de alimentare
cu apa rece si calda
Denumire produs
Pret
Casa JOITA
Spalator
Lavoar
Piedestal
Cada baie
Baterie de amestec lavoar
Baterie de amestec spalator
Baterie de amestec cada baie
Vas de closet
Rezervor de spalare closet
Echipament pentru rezervor
Robinet de inchidere D=32mm
Robinet de inchidere D=25mm
Robinet de inchidere D=20mm
Robinet de colt D=15mm
Tevi PVC 60, Dn=25mm
Tevi PVC 60, Dn=20mm
Tevi PVC 60, Dn=32mm
Tevi PP, Dn=16mm
Tevi PP, Dn=25mm
Tevi PP, Dn=20mm
Tevi PP, Dn=32mm
Tevi PP, Dn=40mm
Coturi 90,PVC 60,D=20mm
Coturi 90,PVC 60,D=25mm
Coturi 90,PP,D=20mm
Coturi 90,PP,D=16mm
Coturi 90,PP,D=25mm
Teuri PVC 60, D=25mm
Teuri PVC 60, D=32mm
Teuri PVC 60, D=20mm
Teuri PP, D=25mm
Teuri PP, D=20mm
Teuri PP, D=32mm
Reductii PVC 60, 25-20mm
Reductii PVC 60, 32-25mm
Reductii PP , 20-16mm
Reductii PP, 25-20mm
Reductii PP, 32-25mm
Reductii PP, 32-20mm
Hidrofo+pompa (2.77m3/h,
30mcA)
TOTAL Lei cu TVA
Total Euro fara TVA

2000000
1300000
600000
2000000
300000
300000
600000
1000000
700000
150000
85000
100000
90000
90000
25000/m
20000/m
30000/m
30000/m
35000/m
35000/m
35000/m
35000/m
25000
25000
25000
25000
25000
30000
30000
30000
30000
30000
30000
25000
25000
25000
25000
25000
25000
5000000

cantitate
2
6
6
3
6
2
3
4
4
4
3
5
2
4
17m
40m
5m
25m
10m
15m
10m
15m
12
4
3
12
3
8
4
6
4
8
3
8
4
6
5
2
2
1

pret
4000000
7800000
3600000
6000000
1800000
600000
1800000
4000000
2800000
600000
255000
500000
180000
360000
425000
800000
150000
750000
350000
525000
350000
525000
300000
100000
75000
300000
75000
240000
120000
180000
120000
240000
90000
200000
200000
150000
125000
50000
50000
5000000
44.910.000
1283

Necesar de materiale instalatii interioare de canalizare menajera

Nr
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

Denumire produs
Tub PVC, D=110mm
Tub PVC, D=110mm
Tub PVC, D=50mm
Mufe 50mm
Cot 45, D=110mm
Cot 45, D=50mm
Sifon pardoseala
Ramificatie redusa 11050mm
Ramificatii 110mm
Record flexibil WC
Record flexibil spalator
Record flexibil lavoar
Sifon cada baie
Reductie 50-32mm
Piesa curatire
capac
TOTAL Lei cu TVA
Total Euro Fara TVA

Pret

Casa JOITA

80000(1/2 m)
90000(1/2 m)
80000(2.5m)
40000
40000
40000
200000
70000

cantitate
15m
10m
25m
10
8
16
6
6

pret
2400000
1800000
800000
400000
320000
640000
1200000
420000

65000
220000
220000
220000
200000
50000
110000
30000

6
4
2
6
3
8
2
4

390000
880000
440000
1320000
600000
400000
220000
120000
12.150.000
282

Necesar de materiale instalatia de preparare a apei calde de consum

menajer
1. Sistem cu panouri solare
Denumire produs
Panouri
HELIOSTAR
Boiler bivalent
400l
Support fixare
acoperis
Sisteme de
legatura
Sisteme pompe si
automatizare
Agent termic

Cantitat
e
4 buc

Pret
2202

1 buc

815

1 buc

262

1set

100

1 set

699

30 l

110
4180 euro

fara TVA
Materiale de montaj
Denumire produs

cantitate

Prt unitar Pret total

Teava cupru Dn 16m

18 izolata
Coturi Cupru
6 bucati

6.5

104

0.8

4.8
108.8 euro fara
TVA
2.Necesarul de echipamente si materiale pentru centrala termica
Nr. Denumire echipament/material
crt.
1.
Centrala termica tip Wolf murala CGG K -28 kW
2.
Set conectare
3.
Set evacuare gaze arse
4.
Tub prelungitor
5.
Set evacuare vertical si cot la 900
6.
Cot suplimentar la 900
TOTAL PRET EURO (fara TVA)

Pret EURO
(fara TVA inclus)
724
60
60
30
87
43
1004

Total costuri sanitare CASA JOITA

Casa JOITA
Instalatie de alimentare cu
apa
Instalatie de canalizare
menajera
Instalatie de preparare apa
calda
TOTAL Euro fara TVA

1283
281
5293.8
6857.8

Intocmit: ing. Dima Mihaela Catalina