Curs I Merged

INSTALAŢII SANITARE I
Responsabil disciplină,
Şef lucr. dr. ing. Anagabriela DEAC
Structura semestrului I
Curs – 2 ore săptămânal

Lucrări – 2 ore săptămânal
INSTALATII SANITARE I
Conţinutul cursului
Curs 1 Elemente generale şi noțiuni introductive. Instalații interioare de

alimentare cu apă. Armături şi obiecte sanitare.
Curs 2 Instalații interioare pentru distribuția apei reci, cu racordare directă .
Echiparea grupurilor sanitare și a bucătarilor cu obiecte sanitare.
Curs 3 Instalații interioare de alimentare cu apa. Criterii de clasificare.
Racordarea instalațiilor interioare. Măsurarea și înregistrarea
consumului de apa.
Curs 4 Instalații interioare pentru distribuția apei reci, cu racordare directă.
Dimensionarea instalațiilor interioare pentru consum menajer
Curs 5 Instalații interioare pentru distribuția apei calde. Dimensionarea
instalațiilor interioare pentru consum menajer. Echilibrarea hidraulică.
Curs 6 Instalații interioare de canalizare a apelor uzate menajere
Curs 7 Instalaţii interioare pentru canalizarea apelor meteorice
INSTALATII SANITARE
Curs 8 Instalații interioare pentru distribuția apei reci, cu racordare directă .

Instalații interioare pentru consum industrial. Dimensionarea
instalațiilor interioare pentru consum.
Curs 9 Instalații interioare de distribuția apei reci, cu rezervoare de înălțime
Curs 10 Instalaţii interioare pentru distribuția apei reci, cu rezervoare de
înălțime alimentate prin stații de pompare
Curs 11 Instalaţii interioare pentru distribuția apei reci, cu rezervoare de
înălțime alimentate prin stații de pompare
Curs 12 Instalaţii interioare de distribuție a apei, utilizând, pentru ridicarea
presiunii apei, stațiile de hidrofor cu vas tampon deschis
Curs 13 Instalaţii interioare de distribuție a apei, utilizând, pentru ridicarea
presiunii apei, stațiile de hidrofor cu vas tampon închis
Curs 14 Instalaţii interioare de alimentare cu apa rece pentru prevenirea si
combaterea incendiilor prin hidranți de incendiu interiori, prin
sprinklere și drencere. Detecție și semnalizare incendiu.
INSTALAȚII SANITARE
Conținutul lucrărilor
Prezentarea laboratorului; Prezentarea activităților de lucrări şi a

elementelor necesare desfășurării activității;
Identificarea instalațiilor sanitare într-o clădire și stabilirea parametrilor
de confort ale acestora. Analiza stas-urilor și a normativelor.
Echiparea cu obiecte sanitare a unui grup sanitar dintr-un bloc de
locuințe conform normelor tehnice în vigoare. Realizarea schemei
izometrice și a schemei coloanelor.
Dimensionarea instalațiilor de distribuție a apei reci și apei calde de
consum pe baza schemelor izometrice.
Lucrare de laborator privind monitorizarea presiunii de utilizare și a
debitului specific în utilizarea obiectelor sanitare.
Dimensionarea instalațiilor interioare de canalizare menajeră dintr-un
apartament pe baza schemei izometrice. Repartizarea planului de
arhitectură a unui imobil de locuit în vederea proiectării instalațiilor
sanitare interioare
INSTALAȚII SANITARE
Alegerea şi stabilirea sistemelor de conducte şi a materialelor utilizate (obiecte
sanitare, armaturi, etc.); Echiparea cu obiecte sanitare a grupurilor sanitare şi a
bucătăriilor; Stabilirea locului de amplasare a coloanelor instalațiilor sanitare si
racordarea la acestea; Trasarea conductelor montate in distribuție; Întocmirea
schemelor izometrice de calcul si a schemei coloanelor;
Calculul instalaţiei interioare de alimentare cu apă rece a unei clădiri de locuit;
Calculul instalaţiei interioare de alimentare cu apă caldă pentru clădiri de locuit;
Calculul instalaţiilor interioare de alimentare cu apă rece și cu apă caldă a unei
clădiri de locuit; echilibrarea hidraulică a instalației și verificări;
Calculul instalaţiei interioare de evacuare a apelor menajere a unei cladiri de
locuit;
Calculul instalaţiei interioare de evacuare a apelor meteorice a unei cladiri de
locuit;
Întocmirea părții scrise pentru instalațiile sanitare aferente imobilului repartizat
(memoriu tehnic, caiet de sarcini, etc.);
Verificarea planurilor pentru instalațiile sanitare calculate. Predarea şi verificarea
lucrărilor.
INSTALATII SANITARE
Bibliografie
Cărţi
Gheorghe Badea, D. Mureşan, A. Fărcaş, C. Iacob – Distribuţia apei în clădiri, Editura
RISOPRINT, Cluj – Napoca, 2009
Gheorghe Badea - Instalaţii de sanitare, Editura RISOPRINT, Cluj – Napoca, 2008
Gheorghe Badea - Instalaţii de alimentare cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze ,

Litografia UTC-N, 1982
Ştefan VINTILĂ – Instalaţii sanitare şi de gaze, Editura Didactică şi Pedagogica,

Bucureşti, 1995
Enciclopedia de Instalaţii - Instalaţii Sanitare, Ed. Artecno, Bucureşti, 2010
STAS-uri
1478, 1504, 1846, 1795
Normative
I9
INSTALAŢII SANITARE
Cunoştinţe necesare din anii anteriori:
elemente de desen tehnic bi şi tridimensional
elemente de materiale de instalaţii
utilizarea programelor de reprezentare grafică
utilizarea programelor de calcul tabelar
noțiuni de hidraulică
unități de măsură în sistemul internațional

Tipuri și mărimi de obiect sanitare
Amplasarea obiectelor sanitare se face în funcție de:
tipul acestora
mărimea lor
procesele funcționale din utilizare
dimensiunile necesare montării lor
modul de racordare la instalația interioară de apă și canalizare
Materialul obiectelor sanitare trebuie să fie strânsă interdependență cu

! viitoarele condiții în care vor fi exploatate
Condiții de îndeplinit pt. obiectele sanitare:
să aibă forma şi mărimea necesară unei funcționări normale
să fie rezistente la variația de temperatură impusă în procesul

funcțional
suprafața lor să fie rezistentă la acțiuni mecanice şi chimice

legate de curățenia şi întreținerea lor
să aibă un aspect plăcut, iar suprafaţa interioară să fie netedă şi

lucioasă pentru a se curăţa cu uşurinţă

Tipuri de obiecte sanitare:
* lavoare
* spălătoare
* chiuvete
* căzi de baie / duș
* vase de closet
* bideu
* pisoar

Lavoare
material:
porțelan pt. clădiri de locuit, hoteluri, cămine, unități medicale
fontă emailată pt. cazărmi, clădiri industriale, vagoane de cale ferată
echipare:
cu robinet, două robinete sau baterie amestecătoare
montaj:
pe console sau prinse pe pereți
condiții de montaj:
între axele găurilor pt. montarea robinetelor sau a bateriilor: 160 mm
racordul sifonului de curgere: 45 mm

Lavoare
c
c
h
h
d d
160
160
lavoar tip A, lavoar tip B,
a
fără spătar
a
cu spătar
l
l
A) B)
c c
h
h
d d
160
lavoar de colț
a
lavoar scoică
a
l C) l D)

Spălătoare
material: tipuri:
fotă emailată cu picurător
tablă emailată simple
inox duble
montaj:
pe console sau prinse pe pereți
între axele găurilor pt. montarea robinetelor sau a bateriilor: 160 mm
230 mm

Spălătoare
l l l1
b l2 l1 b b l1 b l1 l1
b b
h
h
d d
160 230
c
c
a1
a
a1
a
A) B) C)
cu picurător simple duble


Chiuvete
material:
fotă emailată, cu tăblie fixă sau detașabilă cu orificiul de scurgere cu
ventil sau sită
gresie ceramică antiacidă glazurate la interior pt. laboratoare
montaj:
prinse pe pereți

Chiuvete
e l
b
h1
h1
b b b
d C)
e1 l
h
h1
d
h
l
c
d
a1
a
a
l1 A) B) D)
cu tăblie fără spătar cu spătar

cu tăblie fixă
detașabilă pt. laborator

Căzi de baie / căzi de duș
material: căzi de baie: căzi de duș:
fotă emailată pt. adulți pătrate
tablă emailată pt. copii rotundă
mase plastice
montaj:
pe suporți din elemente de construcție, fie pe picioare reglabile
bateriile amestecătoare pe cadă sau în perete

Căzi de baie Căzi de duș
l
b b b b
l
d1
b b
Maxim 650
h
h1
h
d d
adulți pătrată
l
c
A) c C)
a l
l b b
b b b b
h
d
h
d
copii d
rotundă
c
l
B) D)

Va s e d e c l o s e t ș i r e z e r v o a r e d e c l o s e t
material: tipuri: tipul spălării:
faianță vase de closet cu scaun sub presiune
porțelan sanitar vase de closet cu tălpi prin cădere
fontă emailată
montaj: condiții de montaj a rezervorului

pe pardoseală la înălțime
pe cadre la semiînălțime
pe vas
racordul de evacuare este de 110 mm
volumul rezervorului depinde de locul de montaj

Vase de closet cu scaun
l l l l
h
h
d
d
d d
b
b
b
b
a
a
a
a
l1 l1 l1 l1
cu oglindă
cu pâlnie cu plan înclinat cu oglindă
evacuare verticală
evacuare laterală evacuare verticală evacuare laterală
interioară

Vase de closet cu tălpi
l d1 l d1
h
h
d d
d
c c
oval dreptunghiular

Rezervoare de spălare
l
l l
h
h
d d d
a
a
a
A) B) C)
pe vas la semiînălțime la înălțime


Bideu
material:
echipare:
porțelan sanitar
simple
faianță
cu duș ascendent
montaj:
pe pardoseală
pe cadre
cu două robinete AR și ACM
baterie amestecătoare
racord de scurgere

Bideu
l
c
A) fără duș ascendent
a
h
d
h1
l
B)
b
a
cu duș ascendent
h
d
h1
c1

Pisoar
material:
a
porțelan sanitar d1 c1
faianță
montaj:
h
pe pardoseală
pe cadre
d c
l
cu robinet colțar de AR fără acționare
racord de scurgere 52 mm
Armăturile obiectelor sanitare
Caracteristicile funcționale ale armăturilor au:
o influență directă asupra:
- nivelului funcțional
- valorii debitului de calcul
Caracteristicile funcționale ale armăturilor exprimă variația debitului de apă în

funcție de:
presiunea disponibilă &
gradul de deschidere al acestora

Rol alimentează cu apă obiectele sanitare
Montaj pe obiectele sanitare sau pe pereți
Robinete Baterii amestecătoare


Robinete Baterii amestecătoare

Criterii alegere armături:
funcționalitate optimă
economic
Funcționalitate optimă adică:
respectarea unor distanțe minime pe orizontală între obiectele sanitare ;
respectarea unor distanțe minime pe orizontală între obiecte sanitare și

partea finită a pereților;
respectarea unor înălțimi de montare a obiectelor sanitare;
armăturilor;
accesoriilor acestora
Armăturile obiectelor sanitare lavoar
Lavoar mic pentru spălat pe mâini Lavoar mare pentru echiparea vestiarelor
(spaţiul minim necesar) din grupurile sanitare
Poziţia lavoarului faţă de alte obiecte sanitare
a – lavoar fără spaţiu de circulaţie;

b – lavoare în serie cu spaţiu de circulaţie;
c – lavoar în nişe;
d – lavoar cu spaţiu de circulaţie;
e – closet în faţa frontală a lavoarului;
f – bideu în faţa frontală a lavoarului;
g – lavoar montat peste buza căzii de baie;
h – lavoar şi closet alăturat;
i – lavoar şi bideu alăturat;
j – lavoar montat fără distanţă faţă de buza
căzii de baie;
k – lavoare cu spaţiu de circulaţie

Racordarea conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare, la coloana verticală:
robinet sau baterie montaj pe robinet sau baterie montată pe lavoar

perete deasupra lavoarului
1 – apă rece; 2 – apă caldă; 3 – circulaţie; 4 – scurgere;

Cadre de fixare pentru lavoar
Armăturile obiectelor sanitare spălător și chiuvetă

Spaţiul minim necesar
pentru utilizarea
Spaţiul minim necesar pentru utilizarea spălătoarelor de vase: chiuvetei
spălător cu suport spălător simplu spălător dublu cu

pentru vase compartimente egale

Poziţia chiuvetei faţă de alte obiecte sanitare
1 – chiuvetă;
2 – masă de pregătit;
3 – maşină de gătit
fără spaţiu de circulaţie cu spaţiu de circulaţie vedere pe verticală


Poziţia spălătorului faţă de alte obiecte sanitare
1 – spălător vase;
2 – masă de pregătit;
3 – maşină de gătit
fără spaţiu de circulaţie cu spaţiu de circulaţie vedere pe verticală


Poziţia spălătorului şi a legăturilor de apă de canalizare:
spălător cu suport spălător simplu spălător dublu

Armăturile obiectelor sanitare căzi de baie

Poziţia căzii de baie faţă de alte obiecte sanitare
Spaţiul minim necesar pentru

utilizarea căzii de baie
a – cadă montată pe colţ;

e – cadă şi closet;
b - cadă montată în nişă;
f – cadă şi bideu;
c – cadă şi lavoar alăturate;
g – cadă, cazan de baie şi lavoar
d – lavoar depăşind buza căzii;
Armăturile obiectelor sanitare căzi de baie

Scheme de montare a căzilor de baie şi a accesoriilor
cadă de baie pentru adulţi cadă de baie pentru sugari
cadă de baie pentru adulţi cu cazan de baie;

Armăturile obiectelor sanitare căzi de duș

Poziţia căzii de duș faţă de pereți
în seminişă în nişă pe colţ.

lipită cu o latură de perete
spațiul minim necesar
1 – sifon de pardoseală
pentru utilizarea unui duș
Armăturile obiectelor sanitare căzi de duș

Poziţia căzii de duș faţă de alte obiecte sanitare
a – duş şi lavoar; e – duş şi lavoar alăturat;

b – duş şi closet; f – duş şi closet alăturat;
c – duş şi bideu; g – duş şi bideu alăturat;
d – duş cu trecere; h – două (sau mai multe) căzi de duş alăturate.
Armăturile obiectelor sanitare vas de closet

Poziţia vasului de closet faţă de alte obiecte sanitare
utilizarea closetului
a – closet şi lavoar;
b – closet şi bideu;
c – closet şi cadă de baie;
d – closet în faţa frontală a bideului;
f – closet în nişă
Armăturile obiectelor sanitare vas de closet
Montarea pe cadre
rezervoarele de spălare au o capacitate de 9 l după caz cu o treaptă sau două, respectiv 3l şi 6l

Armăturile obiectelor sanitare pisoare

Distanţele minime pe orizontală pentru aranjarea poziţiei pisoarelor

utilizarea pisoarului
Armăturile obiectelor sanitare bideu

Distanţe minime pe orizontală între vasul bideului şi alte obiecte sanitare

utilizarea bideului
a – bideu şi lavoar; d – bideu şi closet faţă în faţă (pe acelaşi ax);

b – bideu şi closet alăturat; e – bideu cu axa perpendicular pe axul closetului;
c – bideu lângă cada de baie; f – bideu în nişă
Armăturile obiectelor sanitare bideu

Cadre de fixare pt. montare

Destinație specială

Soluții de amplasare a obiectelor sanitare în grupurile sanitare
Modalităţi de amplasare a conductelor, în raport cu elementele de construcţie
45
75
a
b 200
75 140 80
Ø50..70 Ø ≤ 11 2 " Ø50..70

125
250
375 Dn
125
125
Distanţa
½” ¾” - 1” ¼” - 2”
a 20 30 50
b 80 80 -
Amplasarea obiectelor sanitare şi a coloanelor în clădiri de locuit
cameră de baie cu nodul de nodul de conducte în cameră de WC cu nodul de

conducte în spatele lavoarului colţul camerei de baie; conducte în spatele lavoarului

Amplasarea obiectelor sanitare şi a coloanelor în grupuri sanitare comune
Femei
Barbati
INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ
Instalații interioare racordate direct

la conducta publică
Instalații interioare cu racordare directă
Condiție necesară:
- sarcina hidrodinamică din punctul de racord sa fie mai mare

decât sarcina hidrodinamică necesară:
H disp ≥ H nec
Dimensionarea instalației
Rol
stabilirea – presiunii necesare
în punctul de racord
– debitului necesar
– diametrului conductelor
ETAPE
- determinarea nr. şi felul obiectelor sanitare necesare ( I9 și
STAS 1478);
- amplasarea obiectelor sanitare (STAS 1504);
- amplasarea coloanelor (I9);
- racordarea obiectelor sanitare cu ajutorul conductelor de
legătură (I9);
- trasarea conductei de distribuţie în subsol (I9);
- realizarea schemei izometrice după plan.
Tronson lungime de conductă cu debit constant
Tronson Obiecte sanitare

Tronson Obiecte sanitare 1.2.1 1CB
1.1 1R 1.3.1 1L
1.2 1R+1CB 1.4.1 1Msr
1.3 1R+1CB+1L 1.5.1 1Msv
1.4 1R+1CB+1L+1Msr 1.5.2 1Msv+1S
1.5 1R+1CB+1L+1Msr+1Msv+1S 1.5.2.1 1S
debite specifice
echivalenți de debit
Debit specific este un debit convențional, considerat normal pentru
utilizarea respectivă ce se poate asigura numai la o anumită
presiune la racordul armăturii (presiune normală de
utilizare Hu) STAS 1478 sau Normativul I9
Echivalent de debit al unei armături pentru un anume obiect sanitar

qs qs – debit specific al armăturii respective
e=
q su qsu – debit specific convențional ales ca unitate
de măsură (qsu = 0,20 l/s)
debite specifice
Echivalent de debit
E1 – suma echivalenților bateriilor amestecătoare de apă rece şi caldă
E2 – suma echivalenților robinetelor de apă rece

STAS 1478
Normativul I9
Debitele specifice de apă rece şi caldă în scopuri menajere şi igienice, diametrele
conductelor de legătură, echivalenţii de debit şi presiunile normale de utilizare la
punctele de consum (STAS 1478 tab. 3 extras)
Presiunea Echiva- Debit Presiunea
Echiva- Debit
normală lenţi, specific normală
Denumirea punctului de lenţi, specific Denumirea punctului de
Nr de utilizare, Nr E qs de utilizare,
consum E qs consum
crt. Hu crt. [-] [l/s] Hu
[-] [l/s]
[mH2O] [mH2O]
a) Baterii pentru: b) Robinete pentru:
1. -spălător Dn15 sau chiuvetă Dn15 1,00 0,20 2 12. -spălător Dn15 1,00 0,20 2
2. -spălător Dn 20 1,50 0,30 2 13. -spălător Dn20 1,50 0,30 2
3. -cazane de baie Dn 15 1,00 0,20 3 14. -chiuvetă Dn15 1,00 0,20 2
4. -baie Dn15 la prepararea centrală a apei 1,00 0,20 3 15. -albie de spălat rufe Dn15 1,00 0,20 2
calde
16. -cazan de fiert rufe Dn15 1,00 0,20 2
5. -duş flexibil Dn15 0,50 0,10 3
17. -încălzitor de apă cu gaze Dn15 1,00 0,20 3,5* min
6. -baie Dn20 (pentru tratamente) 1,50 0,30 3
.. ........................................ ......... .............. ...............
7. -duş Dn15 1,00 0,20 3
30. -robinet dublu sau simplu serviciu Dn 10 0,50 0,10 2
8. -albie de spălat rufe Dn15 1,00 0,20 2
9. -baie de picioare Dn15 0,50 0,10 2
10. -lavoar Dn 15 0,35 0,07 2
11. -spălător circular Dn15 0,50 0,10 2
* conform datelor din prospectul pentru tipul ales
debite specifice
Echivalent de debit
E – echivalentul total de debit al tronsonului de calcul
– se calculează conform STAS 1478 (tab. 8) în funcție de tipul
conductelor ( poziția acestora în instalație și temperatura apei)
E – pentru conducte de distribuție a ape reci către punctele de consum

când distribuția apei calde se face la 60 oC
E = 0,7 E1+ E2
Calcul tabelar pe bază de echivalenți
Nr. si felul qc
Nr.
armaturilor racordate E1 E2 E
trons. [l/s]
la tronson
1.1 1R
1.2 1R+1CB
1.3 1R+1CB+1L
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
1.5 1R+1CB+1L+1Msr+1Msv+1S
STAS 1478
E = 0,7 E1+ E2
Normativul I9
Nr. si felul qc
Nr.
trons. [l/s]
la tronson
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
qc – debitul de calcul al tronsonului
– se calculează conform STAS 1478 (tab. 6) în funcție:
destinația clădirii;
regimul de furnizare a apei (nr.de ore);
temperatura/tipul apei furnizate (AR/ACM);
domeniul de aplicare (valoarea lui E)
se alege relația de calul pt qc
Nr. si felul qc
Nr.
trons. [l/s]
la tronson
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
destinația clădirii; coef. c tab 6

regimul de furnizare a apei (nr.de ore); coef. a tab 7
temperatura/tipul apei furnizate (AR/ACM); coef. b tab 8
domeniul de aplicare (valoarea lui E) tab 6, vezi notă
Nr. Nr. si felul qc
E1 E2 E
trons. armaturilor racordate la tronson [l/s]
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
Nr. Nr. si felul qc
E1 E2 E
trons. armaturilor racordate la tronson [l/s]
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
b
Nr. si felul qc
Nr.
trons. [l/s]
la tronson
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
c
Nr. si felul qc
Nr.
trons. [l/s]
la tronson
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
verificarea lui qc
qc ≥ qs
unde:
qc – debitul de calul obținut din calcule
qs – debitul specific al obiectului sanitar
qc ≥ qs se continuă calculul
dacă
qc ≤ qs se impune valoare lui qs până când qc ≥ qs
Şef lucr. dr. ing. Anagabriela Deac
Instalații interioare pentru distribuția apei reci în scopuri menajere
Nr. si felul qc l
Nr.
trons. [l/s] [m]
la tronson
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
1R+1CB+1L+1Msr+1Msv+
1.5
1S
Nr. si felul qc l
Nr.
trons. [l/s] [m]
la tronson
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
1R+1CB+1L+1Msr+1Msv+
1.5
1S
l – lungimea tronsonului de calcul
– se determină de pe planurile de arhitectură conform soluției

adoptate
Nr. si felul qc l de
Nr.
trons. [l/s] [m] [mm]
la tronson
1.4 1R+1CB+1L+1Msr
1R+1CB+1L+1Msr+1M
1.5
sv+1S
Determinarea dimetrului conductelor
q =v·S
· ·
q =v· d= ·
Determinarea dimetrului conductelor ·

d= ·
Conducte și sisteme de conducte
- apă rece: OL Zn, mase plastice
- apă caldă menajeră: OL Zn, mase plastice rezistente la temperatură
- canalizare: PVC și PP
- racordarea obiectelor sanitare la apă: tuburi flexibile din metal sau

mase plastice;
Conform art. 17.5 / I9
! Pt. toate materialele și echipamentele se vor respecta prevederile

indicațiile furnizorului
In funcţie de:
destinația clădirii
importanța acesteia
confortul
se poate realiza din conducte din:

oţel zincat,
PVC,
PE,
multistrat,
PPR.
Conducte şi fitinguri din oţel
ţevi din oţel fără sudură longitudinală la cald (v.STAS 401/98);
ţevi din oţel sudate longitudinal (v.STAS 7656/90);
ţevi din oţel sudate longitudinal ( v.STAS 7657/90);
ţevi din oţel sudate elicoidal ( v.SR 6898/ 1-95 )
Fitinguri zincate, din fontă maleabilă
pentru îmbinarea conductelor din oţel zincate

Gama de diametre : 3/8...... 6 ″
Lungimi: 4 – 12 m țevi nefiletate
4 – 8 m țevi filetate sau zincate
Îmbinări: demontabile
nedemontabile
– se realizează prin fitinguri



Preluarea dilatărilor
- se vor prelua pe cât posibil natural,, prin schimbări de direcție;
conform art. 8.16 / I9
- pe segmente drepte se vor utiliza compensatoare:

de tip U (utilizând țevi curbate);
axiale
reticuare
în funcție de caracteristicile instalației, regimul apei și condițiile de
amplasare

- pe coloane se prevăd compensatoare de tip U
- pt. variații ale temperaturii de până la 25oC nu este necesară

preluarea dilatărilor
- Compensatoarele în formă de U ale conductelor de distribuţie, se

prevăd cu dispozitive de evacuare a aerului pe porţiunea
orizontală a acestora, dacă acesta se găseşte deasupra conductei
de distribuţie, respectiv cu robinet de golire, dacă acesta se
găseşte dedesubtul conductei de distribuţie.
- conform art. 8.22 / I9

- Preluarea eforturilor transmise de conductele de apă caldă se face
prin suporţi ficşi, rigidizaţi de elementele de construcţie
- amplasarea suporţilor ficşi


- susţinerea conductelor se prevăd suporţi mobili glisanţi, rulanţi
sau suspendaţi, conformaţi antiseismic, după cataloagele de
detalii tip

Conducte şi fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată (PVC)
se produc conform STAS 6675/2;
pentru presiuni de 6 şi 10 bar simple sau mufate
diametru exterior:
pt. 6 bar: 20 – 125 mm cu grosimi de la 1,3 la 6,8 mm;
pt. 10 bar: 20 -125 mm cu grosimi de la 1,5 la 10,5 mm.

- cu ajutorul compensatoarelor de dilatație
- fiecare compensator de dilatație va fi limitat de două puncte fixe;
∆l = lo ⋅ α ⋅ ∆t
lo – lungimea tronsonului considerat, în m;

α – coeficientul de dilatare liniară a ţevilor din PVC (α = 0,08 mm/m 0C);
∆t – diferenţa de temperatură la care este supus tronsonul respectiv în
exploatare, în 0C.
∆t = tmax - tmin
∆l
[mm]
140
130
3 0 0 3 5 C0
120
=
110
C
∆t
C
25 0
100
=
∆t
90
=
∆t
C
0
80 20
=
70 ∆t 0C
60 5
=1
50 ∆t
0
40 1 0C
∆ t=
30
0
C
20 ∆t = 5
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 l [m]

∆l ∆l
[mm]
[mm] ∆
[mm]
70 ∆l
d=25
700
120
h
90
63
75
2
0
50
0
d=
d =3
0
d =4
d=
d=
75 3
11
d =5
d=
60
d=20
d =6
600 110
d=
5
12
d=
d=16
100
40
500 0
16
d=
=
d= 50
2
d= 3
d
400
0 0
11 9
=
40
d= d
25
300
d=
20
5
12
d=
200 30
d = 60
16
d=
1
100 h [mm] d=
50 20
300 500 700 900 1100 1300 1500 1700 1900 2000 2300
∆l 10
[mm]
∆l 0
1000
1100
1200
1300
1400
100
200
400
300
500
600
700
800
900
120 h [mm]
h
10
110
0
5
0
3
d =5
d =7
d =9
d =1
d =6
100 h/2 h/2
90
0
d=4
80
5
2
12
d=3
d=
70
60
5
0
d=2
16
d=
50
0
d =2
40
6
d =1
30
20
10
0
100
400
h [mm] h [mm]
200
300
500
600
700
800
900

Punct fix
d
.. ..6
5
R=
5~6d
4d d
R=4
h
h
4d
r= 4d
5~6d
4d
α=2....3d 5~6d 5~6d
d
l
Dimensiunile minime, în mm, ale Dimensiunile minime, în mm, ale
compensatoarelor în formă de liră compensatoarelor în formă de U
Diametrul exterior al Diametrul exterior al ţevii R h l
R a h
ţevii 12 50 200 170
12 50 40 200 16 65 220 200
16 50 40 220 20 80 260 230
20 60 40 260 25 100 280 250
25 75 50 280 32 130 320 300
32 100 64 320 40 160 400 370
40 120 80 400 50 200 500 460
50 150 10 500 63 250 630 580
63 190 130 630 75 300 750 700
75 225 150 750 90 360 900 840
90 270 180 900 110 450 1250 1140
110 330 320 1140
Suporți pentru conducte:
- punctul fix (PF) care are rolul principal de a bloca conducta în poziţia
iniţială;
- punctul de ghidare (PG) care permite deplasarea controlată a conductei, pe

direcţia longitudinală, ca urmare a dilatării termice;
- reazemul liber (RL) care permite deplasarea controlată a conductei, în plan

orizontal, ca urmare a dilatării conductei
Distanţele, în cm dintre dispozitivele de susţinere pe orizontală şi verticală a

conductelor din PVC
Diametrul exterior al Modul de pozare
ţevii [mm] orizontal vertical
20 100 130
25 100 130
32 120 160
40 140 180
50 140 180
73 170 220
75 170 220
80 200 260
Conducte şi fitinguri din polietilenă reticulată (Pe-Xa)

Material:
Utilizare:
- instalații de apă potabilă (apă rece și apă caldă de consum)
- instalații de încălzire prin pardoseală


Dimensiuni:
Fitinguri:
- din alamă
Îmbinarea:
- tehnica manșonului alunecător
- etanşă şi nedemontabilă
Proiectare:
- dilatarea
Calculul modificării de lungime
∆l = lo ⋅ α ⋅ ∆t
α – coeficientul de dilatare liniară a ţevilor;
exploatare, în 0C.
∆t = tmax - tmin

Proiectare:
- dilatarea
Determinarea lungimii brațului de dilatare
Tip L Tip U
L BS = C d A × Δl
Proiectare:
- dilatarea
Puncte fixe, puncte mobile și semicămașa de dilatare
- semicămașa de dilatare din oţel se utilizează pentru susţinerea,

respectiv fixarea ţevii şi reducerea dilatării în lungime a ţevilor (Pe-Xa)
montate liber sau aparent
Proiectare:
- dilatarea
Puncte fixe, puncte mobile și semicămașa de dilatare
- punctele fixe oferă posibilitatea ca schimbarea de lungimi să fie

condusă într-o direcţie prevăzută
Proiectare:
izolarea
Izolarea termică
- condens
- pierderi de căldură
Izolare fonică
- pt fitinguri se folosesc cutii de antifonare
Izolare contra incendiilor
- manșete refractare (antifoc) ce are și rol temo și fonoizolare
Montajul
îngropat
pe perete
aparent
Conducte şi fitinguri din multistrat (PeX – Al – PeX)
Material:
1 – (Pe-X);
2 – aluminiu;
3 – (Pe-X);
4 – adeziv special;
Utilizare:
- instalații de apă potabilă (apă rece, apă caldă de consum și recirculare)
- instalații de încălzire și climatizare
- instalații de aer comprimat


Dimensiuni:
Fitinguri:
- din oțel tratat și alamă specială rezistentă la coroziune
Îmbinarea:
- prin presare cu ajutorul conectorilor şi apoi prin filetare cu restul

elementelor sistemului.
- etanşă şi demontabilă
Proiectare:
- dilatarea
Calculul modificării de lungime
∆l = lo ⋅ α ⋅ ∆t
α – coeficientul de dilatare liniară a ţevilor (α = 0,026 mm/m K);
exploatare, în 0C.
∆t = tmax - tmin

Proiectare:
- dilatarea
Tip L Tip U
L BS=K De ⋅ Δl LSD=K De ⋅ Δl A min = LSD + 2 ⋅

∆l
= LSD + ∆l
2 2
Proiectare:
- dilatarea
Puncte de susținere
- pot fi atât puncte fixe cât și puncte mobile

Proiectare:
izolarea
Izolarea termică
- condens
Izolare fonică

- manșete refractare (antifoc) ce are și rol temo și fonoizolare
Montajul
îngropat
pe perete
aparent
radial ramificată serie

Conducte şi fitinguri din polipropilenă reticulată
Material:
Utilizare:
- instalații de apă potabilă (apă rece, apă caldă de consum și recirculare)
- instalații de încălzire și climatizare
- instalații de aer comprimat, de transport fluide tehnologice
- instalaţii pentru piscine şi staţii de pompare, agricultură şi horticultură;
- instalaţii pentru transportul şi recuperarea energiei geotermale

Dimensiuni:
Fitinguri:
- din PPR cu posibilitatea de îmbinare cu sau fără filet
Îmbinarea:
- prin polifuziune
- prin înfiletare.
- etanşă nedemontabilă sau demontabilă

Proiectare:
- dilatarea
Calculul variației de lungime
∆l = lo ⋅ ε ⋅ ∆t
ε – coeficientul de dilatare liniară a ţevilor (ε = 0,150 .... 0,035 mm/m oC);
exploatare, în 0C.
∆t = tmax - tmin

Proiectare:
- dilatarea
Tip L sau Z
Autocompensator de tip L Determinarea distanțe pt PM față de PF
l1 = k ⋅ De ⋅ ∆l ∆l1 = l1 ⋅ ∆t ⋅ εt l 2 = k ⋅ De ⋅ ∆l 1

Proiectare:
- dilatarea
Tip U
∆l
l1 = k ⋅ De ⋅ l2 = k ⋅ De ⋅ ∆l 1 ∆l1 = l1 ⋅ ∆t ⋅ εt l3 = l2 − ∆l
2
Proiectare:
- dilatarea
Puncte de susținere
- punct fix: blocarea conductei în poziția inițială;
- punct mobil: deplasarea longitudinală controlată a conductei
- reazemul liber: deplasarea orizontală controlată a conductei

Proiectare:
izolarea
Izolarea termică: strict necesară

- condens
Izolare fonică

Montajul
îngropat
pe perete
aparent
Nr. si felul qc l de v i hlin Σhlin ξ hloc Σhloc Σhlin+Σhloc Hu Hg ΣHg Hnec
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
la tronson [l/s] [m] [mm] [m/s] [mm/m] [mmH2O] - [mmH2O]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
de diametrul conductei se stabilesc în funcție de

v viteza sistemul de conducte ales
i panta hidraulica pentru distribuția apei reci
nomograme
sau
tabele de dimensionare
q c [l/s]
0,01
0 ,2
s]
17
m/
0,02 De ,1
-2
v[
[m - g
0 ,3
, 35
m] (3/8
0,03 ")
0 ,4
21
0 ,5
0,04 ,4
-2
0 ,6
, 65
0,05 (1/2
0 ,7
")
0 ,8
26
,9
0 ,9
0,07 -2
1 ,0
, 65
1 ,1
(3/4
1 ,2
0,1 33 ")
Nomogramă pentru dimensionarea ,7
1 ,4
-3
1 ,6
,25
4 2, (1")
1 ,8
4-
3, 2
4 8, 5 (1 1
conductelor din oţel zincat, 0,2
0,3
3-
3, 2
5 (1 1/2
" )
/4 "
)
pentru distribuţia apei reci. 0,4

0,5
60
,3
-3
,65
(2")
0,7 76
- 3,
65
1 (2
1/2
88 ")
Pe domeniul de
,8
-4
,05
(3")
qc 2 11
4,1
-4
,5 (4
v
")
3
vitezei economice 4
1 39
5 ,7 -
4 ,8
1 65 5 (5
i 7 ,2 -
4 ,8
5 (6
")
0 ,4
10 ")
0 ,5
0 ,6
0 ,7
0 ,8
0 ,9
20
1 ,0
1 ,1
1 ,2
1 ,4
30
1 ,6
1 ,8
40
/ s]
2 ,0
v
[m
2 ,2
50
2 ,4
2 ,6
2 ,8
3 ,0
70
3 ,5
4 ,0
100
10 100 200 300 500 700 1000 2000 4000 6000 10000
P ierderea de sarcină unitară i [P a/m]
Tabel pentru
dimensionarea conductelor
de apă rece
verificare
d
qc v
vitezei economice
i
Vitezele economice vezi
tab 13 STAS 1478
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
hlin – pierderi de sarcină liniare pentru tronsonul de calcul
hlin = i⋅l
Σ hlin – pierderi de sarcină liniare totale pe traseul care

alimentează obiectul sanitar incipient până la
tronsonul curent
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
hloc – pierderi de sarcină local pentru tronsonul curent

2
v
h loc = ξ
2g
Σ hlin – pierderi de sarcină locale totale pe traseul care

alimentează obiectul sanitar incipient până la
tronsonul curent
Nomogramă pentru ξ
ξ - coeficient adimensional pt. calculul

pierderilor de sarcină locale
Tabel pentru ξ
ξ - coeficient adimensional pt. calculul pierderilor de sarcină locale

armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Σhlin + Σhlin - pierderile de sarcină totale

armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Σhlin + Σhlin - pierderile de sarcină totale

l v i hlin Σhlin ξ hloc Σhloc Σhlin+Σhloc Hu Hg ΣHg Hnec
[m] [m/s] [mmH2O/m] [mmH2O] - [mmH2O]

7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
!!!!!!! unități de măsură

2
v
hlin = i⋅l h loc = ξ
2g
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Hu – presiunea normală de utilizare a celui mai dezavantajat

consumator
– standardizată în tabelul 3 STAS 1478 (sau Anexa 2 I9) pt.

fiecare punct de consum
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Hg - înălțimea geodezică
H disp ≥ H nec
Schema de distribuție a apei funcționând sub presiunea apei din conducta publică:
1-conducta publică de alimentare cu apă; 2-branşament; 3-robinet de închidere; 4-apometru; 5-robinet de
închidere cu descărcare; 6-conductă de ocolire; 7- conductă principală de distribuție; 8-coloană; 9-robinet de
închidere cu descărcare (la baza coloanei); 10-ramnificaţie la coloană; 11-conductă de legătură de la coloană
la obiectul sanitar; 12-armătură de consum.
p A α A ⋅ VA2 p B α B ⋅ VB2
ZA + + = ZB + + + Δh rA − B
γA 2g γA 2g
α B ⋅ VB2 α A ⋅ VA2
− =0
2g 2g
Plan de sarcin ă
∆hrA-B
Hnec = max(Hg + Hu + hr )
12 12
HuB
10 B
HA = Hd ispo nibil
11 10
HgB
9 8 9
1 4 5
3
A
2 6 Plan de referinţă
7
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Hnec = Σhlin + Σhloc + Hu+ ΣHg
Σhlin + Σhlin – pierderile de sarcină totale pe traseul cel mai dezavantajat
Hu – presiunea normală de utilizare a celui mai dezavantajat consumator
ΣHg – înălțimea geodezică totală a celui mai dezavantajat consumator

armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Traseul cel mai dezavantajat
H nec al imobilului = H nec cel mai dezavantajat consumator
- diametre telescopice (de la mic la mare)
- viteze economice cf. STAS 1478, tabelul 13

armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Tronsoane secundare
H nec al fiecărui tronson
- diametre telescopice ( de la mic la mare)

- viteze maxim admise în instalație cf. destinației
clădirii STAS 1478, pct. 4.1.4, pag. 19
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Echilibrarea hidraulică:
- se va face în subsolul clădirii, în toate nodurile conductei
de distribuție a apei reci
- max. 5 %
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
- nodul 1.9 și 3.9
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
- se face prin modificarea diametrelor tronsoanelorsecundare
respectând viteza cf. pct. 4.1.4 STAS 1478
viteze mică
φ mare Σh mică
pantă hidraulică mică
H nec
armaturilor
Nr. E1 E2 E
racordate
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
- se face prin modificarea diametrelor tronsoanelor secundare
respectând viteza cf. pct. 4.1.4 STAS 1478
viteze mare
φ mic Σh mare
pantă hidraulică mare
H nec
apă caldă
armaturilor E1
Nr.
racordate =E
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
E – echivalentul total de debit al tronsonului de calcul

– se calculează conform STAS 1478 (tab. 8) în funcție de tipul
conductelor ( poziția acestora în instalație și temperatura apei)
E – conducte de distribuţie a apei calde la punctele de consum în cazul în

care prepararea şi distribuţia apei calde se face la temperatura de 600C;
E = E1
apă caldă
armaturilor E1
Nr.
racordate =E
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
destinația clădirii;
regimul de furnizare a apei (nr.de ore);
temperatura/tipul apei furnizate (AR/ACM);
domeniul de aplicare (valoarea lui E)
se alege relația de calul pt qc

apă caldă
armaturilor E1
Nr.
racordate =E
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
destinația clădirii; c ( cf. tab.6 1478)
regimul de furnizare a apei (nr.de ore); a ( cf. tab.7 1478)
temperatura/tipul apei furnizate (AR/ACM); b ( cf. tab.8 1478)
domeniul de aplicare (valoarea lui E) ( cf. tab.6 1478)

apă caldă
armaturilor E1
Nr.
racordate =E
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
verificarea lui qc
qc ≥ qs
unde:
qc – debitul de calul obținut din calcule
qs – debitul specific al obiectului sanitar (tab. 3 STAS 1478)
qc ≥ qs se continuă calculul
dacă
qc ≤ qs se impune valoare lui qs până când qc ≥ qs
apă caldă
armaturilor E1
Nr.
racordate =E
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
l – lungimea tronsonului de calcul
– se determină de pe planurile de arhitectură conform

soluției adoptate
apă caldă
armaturilor E1
Nr.
racordate =E
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
de diametrul conductei se stabilesc în funcție de

v viteza sistemul de conducte ales
i panta hidraulica pentru distribuția apei calde
nomograme
sau
tabele de dimensionare
apă caldă
armaturilor E1
Nr.
racordate =E
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
calculul pt.
h lin
Σh lin
h loc
Σh loc este similar celui de la apă rece
Hu
Hg
ΣHg
Hnec
apă caldă
armaturilor E1
Nr.
racordate =E
trons.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
- se va face în subsolul clădirii, în toate nodurile conductei
de distribuție a apei calde
- max. 5 %
INSTALAȚII INTERIOARE
DE CANALIZARE
1
INSTALAȚII INTERIOARE DE CANALIZARE
Definiție
ansambluri de conducte, obiecte sanitare, aparate, armături și

accesorii care asigură colectarea apelor uzate de la punctele de
consum din interiorul clădirilor și apoi evacuarea lor prin intermediul
căminului de racord la rețeaua exterioară de canalizare.
2
Clasificare
instalații interioare de canalizare a apelor uzate menajere;
instalații interioare de canalizare a apelor uzate industriale sau agrozootehnice;
instalații interioare de canalizare a apelor meteorice.
3
Nr.crt. Indicatorul de calitate U/M Valori maxime admise Metoda de analiză

1. Temperatura oC 40 -
2. Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) unit.pH 6,5 - 8,5 STAS 8619/3-81
3. Materii totale în suspensie mg/dm3 200 STAS 6953 - 81
4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mg O2/dm3 300 STAS 6560 - 82
5. Consum chimic de oxigen – metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr) mg O2/dm3 500 STAS 6954 - 82
6. Azot total (Kjeldahl) mg N2/dm3 50 STAS 7312 - 83
Conform NTPA 002/2002
7. Azotiţi (NO2-) mg/dm3 10 STAS 8900/2-71

8. Sulfuri de hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 0,5 STAS 7510 - 66
9. Sulfiţi (SO32-) mg/dm3 10 STAS 7661 - 89
10 Sulfaţi (SO42-) mg/dm3 400 STAS 8601 - 70
11 Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) mg/dm3 30 STAS 7167 - 92
12 Substanţe extractibile cu solvenţi mg/dm3 20 STAS 7597 - 95
13 Arsen (As) mg/dm3 0,1 STAS 7885 - 67
14 Detergenţi sintetici anion activi biodegradabili mg/dm3 30 STAS 7576 - 74
15 Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5 STAS 8637 - 79
16 Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,1 STAS 7852 - 80
17 Crom tetravalent (Cr3+) mg/dm3 1 STAS 7884 - 91
18 Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,1 STAS 7884 - 91
19 Cupru (Cu2+) mg/dm3 1 STAS 7795 - 80
20 Nichel (Ni2+) mg/dm3 1 STAS 7987 - 67
21 Zinc (Zn2+) mg/dm3 1 STAS 8314 - 87
22 Mangan (Mn2+) mg/dm3 1 STAS 8662 - 70
23 Cianuri (CN-) mg/dm3 0,5 STAS 7685 - 79
24 Clor liber (Cl2) mg/dm3 1 STAS 6364 - 78 4
Condiții pentru evacuarea apelor de canalizare
să nu conțină substanțe ușor inflamabile sau explozive;
să nu conțină suspensii grele, care se pot depune pe conducte, obturând
secțiunea de trecere a acestora;
să nu atace materialul din care este realizată canalizarea;
să nu conțină germeni de boli contagioase;
să nu aibă o temperatură mai mare de +40 oC etc.
5
Condiții pentru evacuarea apelor de canalizare
• apele uzate menajere:

― îndeplinesc, în general, aceste condiții
• apele uzate industriale:

― convențional curate: se vor evacua în rețeaua exterioară;
― cu conținut mare de impurități: se vor trata înainte de evacuare fie
pentru a le schimba caracteristicile fie pentru a recupera diferite
substanțe pentru a îndeplini condițiile impuse
• apele meteorice:
― sunt considerate convențional curate
6
Caracterul curgerii apelor uzate în conductele de canalizare
1 2 3 4 5
sifon conducta coloana
obiect ventil de
de de
sanitar curgere
legătură scurgere
conductă
căminul rețea
colectoare
de racord exterioară
orizontală
7

Evacuarea apelor uzate de la obiecte sanitare
conductele de legătură variația lui i față de L

i
[mm/m]
i max
in
i min
0 L min Ln L max L(m)
H=i·L
1 – obiect sanitar;
2 – ventil de scurgere; h – garda hidraulică;
3 – sifon; H – sarcina hidrodinamică;
4 – conductă de legătură la coloană; L – lungimea conductei de legătură;
5 – coloană de scurgere; i – panta hidraulică (geometrică).
8
9

coloanele
- curgerea are un caracter mai complex și

influențează curgerea din:
o conductele orizontale
o conductele colectoare din subsol
- curgerea este influențată de înălțimea

coloanei
- în coloane are loc, în lipsa debitului de

apă uzată, o circulație a aerului
10

coloanele
Regimuri de curgere al apei uzate menajere în coloanele de canalizare
peliculară elicoidală instabilă în sub formă de sub formă de

peliculă cu valuri diafragme de lichid dopuri de lichid
debite mici debite mai mari
- se va prevedea conductă de ventilare a coloanei de canalizare, pe o cale cu
rezistențe hidraulice cât mai mici 11

coloanele
- capacitatea de transport a coloanelor de canalizare este influențată și de

unghiul a sub care se realizează racordarea ramificației la coloană, astfel:
Q s max = k · d2
unde Qs max – debitul maxim transportat de o coloană;
k – coeficient determinat experimental în funcție de unghiul de racordare;
d – diametrul coloanei de scurgere.
α[grade] 45 68 90
K 0,22 0,17 0,12
12
Alcătuirea instalațiilor interioare de canalizare

Schema instalației interioare de canalizare a apelor uzate menajere
Coloane de ventilație directă
1 – conductă de legătură;
2 – conductă de derivație;
3 – coloană;
4 – conductă colectoare;
5 – conductă de ventilație;
6 – căciulă de ventilație;
7 – dispozitiv de curățire;
8 – sifon tip U cu colector de
plintă;
9 – spălător cu picurător;
10 – lavoar;
11 – cadă de baie;
12 – vas de closet;
13 – rezervor de closet;
14 – conductă de spălare;
15 – conductă de racord la
canalizarea exterioară.13
14

Schema instalației interioare de canalizare a apelor uzate menajere
Coloane de ventilație directă
1 – conductă de legătură;
2 – conductă de derivație;
3 – coloană;
5 – conductă de ventilație;
6 – căciulă de ventilație;
7 – dispozitiv de curățire;
8 – sifon tip U cu colector de
plintă;
9 – spălător cu picurător;
10 – lavoar;
11 – cadă de baie;
12 – vas de closet;
13 – rezervor de closet;
14 – conductă de spălare;
15 – conductă de racord la
canalizarea exterioară.15

Soluții constructive de amplasare a conductelor și coloanelor de ventilație
3
1
1
3
4 4
5
2 4 3 3
2
5
5
Racordarea obiectelor sanitare la conducta de

Ventilarea suplimentară a rețelei de canalizare ventilare secundară a rețelei de canalizare
1 – coloană de ventilație directă; 2 – coloană de scurgere; 3 – coloană de ventilație secundară;

4 – conductă de ventilație secundară; 5 – conductă colectoare.
16
17
Dimensionarea instalațiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere

Materiale și echipamente
conducte și tuburi;
pt. racordarea obiectelor sanitare prin intermediul conductelor de legătură:
tuburi din fontă de scurgere;
conducte și tuburi din polipropilenă (PP);
conducte și tuburi din polietilenă (PP);
conducte și tuburi din policlorură de vinil (PVC);
tuburi flexibile din metal sau mase plastice.
pt. coloane și conducte orizontale:
Tuburi din fontă de scurgere;
PP;
PE;
PVC
HDPE 18

Fontă de scurgere
a – tub cu mufă dreaptă

b – tub cu mufă cu caneluri;
c – mufă dublă;
d – cot;
e – reducție;
f – curbă cu etaj;
g – ramificație inegală;
h – piesă de curățire
19

Polipropilenă
a – tub cu mufă;
b – reducție excentrică;
c – cot;
d – curbă pt. racordarea
obiectelor sanitare;
e – ramificație egală;
f – ramificație redusă;
g – ramificație dublă;
h – mufă preluare dilatări;
i – piesă de curățire;
j – tub flexibil 20

Polietilenă
a – tub drept;
b – cot;
c – ramificație egală;
d – ramificație redusă;
e – piese speciale cu 5 sau 6
racorduri;
f – ramificație multiplă;
g – compensator de dilatare
21

PVC
22

HDPE
23

HDPE
24

HDPE
25
Etape de parcurs în dimensionare:
realizare schemei izometrice;

tronsonarea instalației;
determinarea debitelor de calcul;
stabilirea diametrelor conductelor pe fiecare tronson atât pe orizontală
cât și pe verticală;
verificarea condițiilor constructive;
verificarea condițiilor funcționale.
26
determinarea debitelor de calcul

- conductele de legătură a obiectelor sanitare:
egale cu debitul specific al obiectului sanitar conform STAS 1795,
tabelul 1
27
determinarea debitelor de calcul

- celelalte conducte conform formulei:
q c = q s + q smax
în care: qc este debitul de calcul pentru scurgere, în l/s;
qs – debitul de scurgere al tronsonului de curent, determinat fie pe baza
echivalenților de scurgere, fie pe baza debitelor de scurgere în
funcție de nr. și tipul obiectelor sanitare cere descarcă apă uzată.
Relația de calcul tabelul 4 din STAS 1795
qs max - debitul specific cu valoarea cea mai mare care se evacuează în

tronsonul de conductă considerat, în l/s, conform STAS 1795,
tabelul 1
28
29
verificarea principiilor de dimensionare

principiul constructiv
principiul funcțional
- principiul constructiv: rețea de conducte telescopice din punct de vedere al

diametrelor ;
- principiul funcțional: diametrul ales conform principiului constructiv se

verifică din punct de vedere funcțional (gradul
de umplere și viteza de curgere) conform
paragrafelor 3.1.1.1 şi 3.1.1.2 dar şi a
tabelului 7 din STAS 1795 30
31

- gradul de umplere:
0 h
D
u= D
α/2 α/2
h
Gradul de umplere (u) maxim admis în funcţie de natura apei uzate şi de diametrul conductei
Natura apei Diametrul nominal al conductei, Dn [mm]

uzate 100 125 150…200 >200
U
Apă uzată menajeră şi industrială, cu suspensii mai mari de 5 mm 0,65 0,65 0,65 0,70
Apă meteorică şi apă uzată industrială convenţional curată 1,00 1,00 1,00 1,00
Apă uzată industrială cu suspensii mai mici de 5 mm 0,70 0,70 0,80 0,80
32

- viteza reală de curgere:
v min ≤ v r ≤ v max
vr – viteza reală de curgere rezultată din calcule, în m/s;
vmin – viteza minimă admisă, viteză de autocurățire, în m/s;
vmax – viteza maximă admisă, în m/s.
33
Calculul hidraulic al
instalației interioare de canalizare a apelor uzate menajere,
calcul cu utilizarea sumei echivalenților de scurgere E=∑Es
Nr. şi felul Conducte

Conducte orizontale
obiectelor verticale
Nr. sanitare E qs qs max qc Justificarea
alegerii
tr. racordate la
=∑Es
qmax d d vsp qsp vr
fiecare [l/s] [l/s] [l/s] coloana
[mm]
Panta
[mm] [m/s] [l/s]
x u z [m/s]
diametrelor
tronson [l/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
34
Calculul hidraulic al instalației interioare de canalizare a apelor uzate menajere,
calcul cu utilizarea sumei echivalenților de debit E=∑Es
Conducte orizontale
alegerii
tr. racordate la
=∑Es
qmax d d vsp qsp vr
[mm]
Panta
[mm] [m/s] [l/s]
x u z [m/s]
diametrelor
tronson [l/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
n
E s = ∑ esi
i =1
esi - echivalenţii de scurgere aferenţi celor "i" obiecte sanitare, valorile

acestora fiind în funcţie de tipul obiectului sanitar conform
tabelului 1 STAS 1795
35
Conducte orizontale
alegerii
tr. racordate la
=∑Es
qmax d d vsp qsp vr
[mm]
Panta
[mm] [m/s] [l/s]
x u z [m/s]
diametrelor
tronson [l/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
qs – debitul de scurgere calculat în funcţie de Es şi destinaţia clădirii conform

tabelului 4, STAS 1795;
36
Conducte orizontale
alegerii
tr. racordate la
=∑Es
qmax d d vsp qsp vr
[mm]
Panta
[mm] [m/s] [l/s]
x u z [m/s]
diametrelor
tronson [l/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
qs max – debitul de scurgere cu valoarea cea mai mare evacuat în rețea de către un
obiect sanitar, se va lua în calcule o singură dată
37
Conducte orizontale
alegerii
tr. racordate la
=∑Es
qmax d d vsp qsp vr
[mm]
Panta
[mm] [m/s] [l/s]
x u z [m/s]
diametrelor
tronson [l/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
q c = q s + q smax
38
Nr. şi felul Conducte Conducte orizontale

Nr. sanitare E qcs qs max qc Justificarea
alegerii
tr. racordate la
fiecare
=∑Es [l/s] [l/s] [l/s] qmax d d vsp qsp vr diametrelor
tronson coloana
[mm]
Panta
[mm] [m/s] [l/s]
x u z [m/s]
[l/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
q max – debitul de maxim care poate fi preluat de o conductă verticală în funcție de

diametrul acesteia
Dimisionarea conductelor verticale se realizează prin compararea debitului qc cu
capacitatea maximă de transport a coloanelor conform tabelului 13, STAS 1795
Debitele maxime de ape uzate menajere și tehnologice cu suspensii care pot fi evacuate prin
coloane (STAS 1795)
Diametrul interior [mm] 50 70 100 125 150 200
Debitul maxim [l/s] 1,12 2,5 4,55 6,5 9,75 12,5

39

obiectelor verticale Conducte orizontale
alegerii
tr. racordate la
=∑Es qmax d d vsp qsp vr diametrelor
fiecare [l/s] [l/s] [l/s]
coloana
[mm]
Panta
[mm] [m/s] [l/s]
x u z [m/s]
tronson [l/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
panta – panta de montaj a tronsonului orizontal în funcție de diametrul ales şi natura

apei uzate conform tabelului 8, STAS 1795
Diametrul nominal al Apă uzată menajeră
conductei, Dn [mm] pante
normale minime
50 0,0350 0,0250
70 0,0250 0,015
100 0,0200 0,0120
125 0,0150 0,0100
150 0,0100 0,0080
200 0,0080 0,0070
250 0,0070 0,0065
300 0,0065 0,0060
350 0,0060 0,0055
400 0,0055 0,0050
d – diametrul este impus de diametrul tronsonului anterior 40


alegerii
tr. racordate la
fiecare
tronson
[l/s] [l/s] [l/s]
coloana
[mm]
Panta
[mm] [m/s] [l/s]
x u z [m/s]
[l/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
vsp – viteza la secțiune plină
qsp – debitul la secțiune plină

reprezintă capacitatea maximă de transport ale tronsoanelor orizontale în
funcție de diametrul, pantă și material conform tabelelor 9,10 și 11,
STAS 1795
41
42
43

alegerii
tr. racordate la
fiecare
tronson
[l/s] [l/s] [l/s]
coloana
[mm]
Panta
[mm] [m/s] [l/s]
x u z [m/s]
[l/s]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
x – coeficient adimensional
qc
x=
q sp
44

alegerii
tr. racordate la qmax
fiecare
tronson
=∑Es [l/s] [l/s] [l/s]
coloana
[l/s]
d
[mm]
Panta d
[mm]
vsp qsp
[m/s] [l/s]
x u z vr [m/s]
diametrelor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
h qc νr
u= α x= z=
D qsp νsp
radiani grade
u – gradul de umplere 0,10 1,29 73045' 0,026 0,50
0,11 1,35 77029' 0,031 0,53
z – raportul dintre viteza reală de curgere 0,12 1,41 81005' 0,037 0,55
0,13 1,47 84032' 0,043 0,57
și viteza la secțiunea plină 0,24 2,05 117021' 0,14 0,75
0,25 2,09 120000' 0,15 0,76
ν 0,26 2,14 122038' 0,16 0,78
z= r 0,27 2,18 125014' 0,17 0,79
ν sp
......................................................................................................................
0,98 5,72 327039' 1,09 1,09

0,99 5,88 337003 1,06 1,07
1,00 6,28 360000' 1,00 1,00
45
46

alegerii
tr. racordate la qmax
fiecare
tronson
=∑Es [l/s] [l/s] [l/s]
coloana
[l/s]
d
[mm]
Panta d
[mm]
vsp qsp
[m/s] [l/s]
x u z vr [m/s]
diametrelor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
z – raportul dintre viteza reală de curgere h qc νr

u= α x= z=
D qsp νsp
și viteza la secțiunea plină radiani grade
0,10 1,29 73045' 0,026 0,50
νr 0,11 1,35 77029' 0,031 0,53
z= 0,12
0,13
1,41
1,47
81005'
84032'
0,037
0,043
0,55
0,57
ν sp 0,24 2,05 117021' 0,14 0,75
0,25 2,09 120000' 0,15 0,76
vr – viteza reală de curgere 0,26 2,14 122038' 0,16 0,78
0,27 2,18 125014' 0,17 0,79
......................................................................................................................
0,98 5,72 327039' 1,09 1,09

0,99 5,88 337003 1,06 1,07
1,00 6,28 360000' 1,00 1,00
47
Instalaţii interioare de canalizare a apelor uzate menajere
Calculul hidraulic al instalaţiei interioare de canalizare a apelor uzate menajere,

calcul cu utilizarea sumei debitelor specifice de curgere ∑nqs
Conducte verticale Conducte orizontale

Nr. şi felul qs Justificarea
Nr. obiectelor ∑nqs qcs qc qmax vr alegerii
tr. sanitare racordate [l/s] [l/s] max [l/s]
coloana
d Panta d vsp qsp x u z [m/s diametrelor
la fiecare tronson [l/s] [mm] [mm] [m/s] [l/s]
[l/s] ]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
48
Instalaţii interioare de canalizare a apelor uzate menajere

calcul cu utilizarea sumei debitelor specifice de curgere ∑nqs
Conducte verticale Conducte orizontale

Nr. şi felul qs Justificarea
Nr. obiectelor ∑nqs qcs qc qmax vr alegerii
tr. sanitare racordate [l/s] [l/s] max [l/s]
coloana
la fiecare tronson [l/s] [mm] [mm] [m/s] [l/s]
[l/s] ]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

calcul cu utilizarea sumei echivalenţilor de debit E=∑Es
Nr. şi felul Conducte verticale Conducte orizontale

obiectelor qs Justificarea
Nr.
sanitare E=∑Es qcs qc qmax vr alegerii
tr.
racordate la [l/s] max [l/s]
coloana
[l/s] [mm] [mm] [m/s] [l/s]
fiecare tronson [l/s] ]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
49
a= 0,15
b= 1
Dimensionarea traseului la cel mai dezavantajat consumator - apa rece c= 1
Nr Nr si arm E1 E2 E qc l di V i hlin Σhlin ξ hloc Σhloc Σhlin+Σhloc Hu Hg ΣHg Hnec
[mmH20/m]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
pa/m
[mm]
[m/s]
[l/s]
[m]
e qs Hu
1.1 1R 0,50 0,50 0,10 0,82 20 0,610 43,510 35,678 35,678 2,9 54,999 54,999 90,678 2000 200 200 2291 - l/s mmH2O
1.2 1R+1L 0,35 0,50 0,75 0,11 2,60 20 0,610 43,510 113,126 148,804 1,7 32,241 87,241 236,045 2000 0 200 2436 R= 0,5 0,10 2000
L= 0,35 0,07 2000
MSV= 0,5 0,10 4000
MSR= 0,85 0,17 4000
1.3.1 1 MSV 0,5 0,50 0,10 1,5 20 0,51 320 33 49 49 3 39,770642 39,770642 88,700 4000 300 300 4389 S= 1,00 0,20 2000
1.3.2 1 MSV + 1S 1 0,5 1,20 0,17 1,04 20 0,8 800 82 85 134 4,5 146,78899 186,55963 320,301 4000 0 300 4620 CB= 1 0,20 3000
1.3 1 MSV + 1S+1R+1L 4000 0 300 4300 CD= 2 0,20 3000
1,4 4000 0 300 4300
1.5 4000 3200 3500 7500
1,6 3 4000 3000 6500 10500
1.3 1R+1L+1MSV+1S 0,00 0,86 20 0,000 32,608 28,043 176,847 1,5 0,000 87,241 264,088 2000
1.2.1 1L 0,35 0,35 0,60 0,12 0,62 20 0,368 2000
1.3.1 1MSV 0,00 0,50 0,50 0,11 1,66 20 0,338 4000

1.3.2 1MSV+1S 0,50 1,00 1,35 0,18 0,73 20 0,572 4000
1.3.3 1S 0,50 0,50 0,85 0,14 0,61 20 0,440 2000
1.5.1 1MSR 0,00 0,85 0,85 0,14 0,40 20 0,440 4000
1.4.1 1CB 1,00 1,00 1,70 0,20 0,75 20 0,644 3000

1.4 1R+1L+1MSV+1S+1CB 2,35 1,00 2,65 0,25 1,72 20 0,810 32,608 56,086 232,933 1,3 43,494 130,735 363,667 3000
1.5 1R+1L+1MSV+1S+1CB+1MSR 2,35 1,85 3,50 0,29 1,82 25 0,600 54,007 98,293 331,226 8 146,669 277,403 608,629 3000
1,6 3000
1,7 3000
1,8 3000
1,9 3000
a= 0,15
b= 1
Dimensionarea traseului la cel mai dezavantajat consumator - apa rece c= 1
Nr Nr si arm E1 E2 E qc l di V i hd Σhd ξ hi Σhi Σhd+Σhi Hu Hg ΣHg Hnec e qs
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH2O]
[mmH20]
R=
[mm]
[m/s]
[l/s]
[m]
0,5 0,10
1.1 1L 0,35 0,00 0,25 0,07 3,03 L= 0,35 0,07

1.2 1L+1S 0,85 0,00 0,60 0,12 0,96 MSV= 0,5 0,10
1.3 1L+1S+1CB 1,85 0,00 1,30 0,18 3,44 MSR= 0,85 0,17
S= 0,5 0,20
CB= 1 0,20
Instalaţii interioare de canalizare a
apelor meteorice
1
Instalaţii interioare de canalizare a apelor uzate meteorice
Apele provenite din precipitații

atmosferice, care cad pe terase sau acoperișurile
clădirilor, pot fi colectate şi conduse, fie prin
burlane exterioare, montate pe fațade, evacuându-
se liber la rigola străzii, fie prin burlane interioare,
montate mascat, fie prin coloane interioare,
montate aparent sau mascate.
2
Instalaţii interioare de canalizare a apelor uzate meteorice
Burlane exterioare
• tablă zincată sau mase plastice;
1 – piesă de colț interioară

2 – suport metalic
3 – jgheab de acoperiș
4 – segment de îmbinare jgheaburi
5 – suport reglabil metalic cu articulație
6 – suport de plastic de jgheab
7 – piesa de capăt
8 - ștuț 3
Instalaţii interioare de canalizare a apelor meteorice
Instalație de canalizare cu jgheaburi şi burlane pentru evacuarea apelor meteorice:

Burlane exterioare a – receptor montat la streașină;
1 1 b – scurgere la rigolă;
c – scurgere la canalizarea exterioară.
1 – jgheab (burlan);
3 3
2 – receptor de ape meteorice;
3 – coloană de canalizare a apelor
1 4 meteorice;
2
5 4 – piesă de curățire;
3
a b c 5 – canalizarea exterioară.
• legătura burlanelor la rețeaua exterioară de canalizare, partea inferioară a burlanului,

începând de la 0,90 m de la suprafața terenului, inclusiv legătura cu rețeaua exterioară,
se va realiza cu tuburi rezistente la șocuri mecanice pe care se va prevedea
obligatoriu o piesă de curățire 4
Instalație de canalizare cu jgheaburi şi burlane pentru evacuarea apelor meteorice:

Burlane interioare:
clădirilor industriale cu deschideri mari prevăzute cu luminatoare;

clădiri fără pod;
clădiri industriale cu exigențe estetice ridicate;
clădiri cu acoperișuri a căror formă geometrică care impun utilizarea acestei
soluții
o soluție de funcționare mai bună, în special pe perioada iernii

coloanele de scurgere se vor amplasa în general mascate
materialele de execuție se vor adapta în raport cu importanța consumatorului
5
Instalația interioară de canalizare a apelor meteorice cu receptori terasă
1 1 1
2 2 2
1 – receptorul de ape meteorice; 4 4 4
2 – conducta de legătură;
3 3 3
3 – coloana de scurgere;
4 – piesa de curățire;
5 – conducte colectoare orizontale;
6 – conductă principală de
colectoare.
7 – cămin exterior de canalizare.
4 4 4
7 4 5
6
6
Instalație de canalizare a apelor meteorice cu receptori terasă de pe suprafețe

colectoare mari
1 A 5
7
1 – receptor de ape meteorice;

2
A 2 – conductă colectoare;
1 6 5
3 3 – coloană de scurgere;
4 – conductă de racord;
5 – placă de beton;
6 – strat de termoizolație;
7 – conductă de legătură.
4
se adoptă când nu este posibilă racordarea directă a receptorilor la coloanele de scurgere

7
Coloane interioare- receptori terasă

- receptorii de colectare a apelor meteorice, a căror formă constructivă
permit preluarea apelor meteorice de pe anumite suprafețe receptoare pe care le
transmit după caz coloanelor, conductelor de legătură sau conductelor colectoare
orizontale în raport cu soluția adoptată;
- conductele de legătură cu coloanele ce permit preluarea apelor
meteorice de la unii receptori a căror poziție de amplasare nu coincide pe verticală cu
poziția coloanelor;
- coloanele de scurgere, ce realizează legătura între conductele colectoare
orizontale de la partea inferioară a instalației şi receptori, sau după caz şi conductele de
legătură când este un singur receptor deviat sau conducte colectoare orizontale
amplasate la partea superioară a instalației atunci când sunt mai mulți receptori grupați,
deviați față de poziția coloanei;
- conductele colectoare, care preiau apa meteorică după caz, de la
coloanele de scurgere, atunci când conducta colectoare este amplasată la partea
inferioară a instalației sau de la receptorii de terasă atunci când conducta colectoare
este amplasată la partea superioară a instalației;
- dispozitive de curățire ce se montează de obicei pe coloanele de
scurgere, la partea inferioară a acestora, la o înălțime între 0,6 - 1,0 m de la pardoseală.
8

La conceperea instalaţiilor interioare de canalizare a apelor meteorice, o atenţie
deosebită trebuie acordată alegerii tipului de receptor care trebuie să fie corelat cu
forma acoperişului respectiv. Astfel pentru terase circulabile se vor adopta receptori
plaţi care să nu stânjenească circulaţia, iar pentru terase necirculabile, receptori cu
parafrunzar după caz din fontă, din tablă perforată din materiale plastice sau din bare
de oţel şi plasă de sârmă.
Receptoare pentru colectarea şi evacuarea apelor meteorice de pe terase

terase circulabile terase necirculabile
receptor cu parafrunzar receptor cu parafrunzar

receptor plat din fontă din bare de oţel şi plasă
din fontă
de sârmă 9
10
Coloane interioare- receptori terasă -
Amplasarea receptorilor terasă

- la clădirile prevăzute cu acoperișuri terasă se recomandă colectarea apelor
meteorice prin conducte interioare;
- se vor distribui pe toată suprafața colectoare a apelor uzate menajere

asigurând-se o încărcare a acestora cât mai uniformă;
- indiferent de suprafața colectoare, din considerente de siguranță, se vor

prevedea minim două receptoare terasă;
- terasele aflate la cote diferite vor fi prevăzute cu coloane independente;
- pe terasele necirculabile se vor utiliza receptoare fără gardă hidraulică;

11
Coloane interioare- receptori terasă -
Amplasarea receptorilor terasă

- în cazul teraselor circulabile, coloanele de canalizare a apelor meteorice vor fi prevăzute cu
sifoane cu gardă hidraulică, amplasate astfel încât să fie ferite de îngheț;
1 – receptor terasă;
2 – piesă de racordare;
3 – coloană de scurgere;
4 – piesă de dilatare;
5 – sifon cu gardă hidraulică;
6 – piesă de curățire.
- pentru o bună colectare a apei, suprafața receptoare se va amenaja cu pante de scurgere

adecvate către receptoarele de ape meteorice.
12

Orientativ se indică ca distanța dintre receptori să fie de maxim 20-25 m în cazul
acoperișurilor netede din tablă sau cu dale şi de 10-15 m în cazul celor cu tablă ondulată, astfel
încât drumul parcurs de apă de la locul de cădere până la cel mai apropiat receptor să nu
depăşească 15 m.
1 3
i > 1:20 i > 1:20
Realizarea pantelor de curgere a apelor

meteorice de pe acoperişurile şi terasele
2 clădirilor:
1-receptor de ape meteorice;

1
:20 2-coloană de canalizare a apelor meteorice;
> 1
i
0 3-terasă.
1 :2
i>
3
13

Coloanele de scurgere trebuie montate direct sub receptori sau când nu este posibil la o
distanță cât mai mică de receptori astfel încât să rezulte conducte de legătură cât mai
scurte. In cazul halelor industriale care au suprafețe mari receptoare, colectarea apelor meteorice
de la mai mulți receptori se face în general cu conducte colectoare amplasate sub terasă pentru a
nu îngreuna activitatea industrială.
1 A 5
Instalație de canalizare a apelor meteorice de pe
terasele halelor industriale:
2
A
1 6 5 1 – receptor de ape meteorice;
3
3 – coloană;
4 – conductă de racord;
5 – placă de beton;
4 6 – strat de termoizolație.
14
în cazul ploilor de intensitate mare, chiar dacă sunt de scurtă durată, în

conductele de canalizare a apelor meteorice se poate stabili regimul de
scurgere sub presiune (la secțiunea plină a conductei);
15
Coloane interioare
Datorită regimurilor diferite de curgere a apelor uzate menajere de cele meteorice

prin instalaţiile interioare de canalizare, nu este permisă nici o cuplare între cele două tipuri de
instalaţii interioare de canalizare, mai înainte de căminul de vizitare din exteriorul clădirii, ce are
şi rol de cele mai multe ori de cămin de record.
Gruparea instalaţiilor de canalizare a apelor

uzate menajere şi a apelor meteorice:
1-instalaţia de canalizare a apelor uzate
1 menajere;
2- instalaţia de canalizare a apelor meteorice;
2 2
3-cămin exterior de racordare a instalaţiei
1
interioare la reţeaua exterioară de canalizare.
16
conductele rețelei de canalizare a apelor meteorice trebuie să reziste la o

presiune corespunzătoare înălțimii clădirii, materialul acestora alegând-se în
concordanță cu acest aspect;
pe toate coloanele de scurgere a apelor meteorice, având înălțimea până a

45 m, se vor prevedea piese de curățire la primul și la ultimul nivel;
17
Sisteme și materiale – ape meteoric e
Receptorii terasă
- se adoptă în funcție de tipul acoperișului, terasă circulabilă/necirculabilă;
- cele cf. STAS 2742 sunt cu diametre de 100 și 150 mm
- dar, sunt și cu diametre pornind de la minim 50 mm;
- cu racordare directă sau conică la coloană
18
- se adoptă în funcție de compatibilitatea cu receptorul de apă meteorică;

- se pot utiliza conducte din fontă, policlorură de vinil (PVC), polipropilenă
(PP) sau polietilenă (PE), în funcție de soluția adoptată în proiectare;
- sisteme de conducte ce adoptă curgerea sub presiune sau care se bazează pe
crearea de vacuum indus în conducte prin gravitație (ex. sistemul Pluvia de la
Geberit)
19
Solutie clasica
• racordarea fiecărui receptor

• coloane individuale
• realizarea colectorului orizontal
Solutia pluvia
• racordarea orizontala a receptoarelor


Sistemul Pluvia
- sistem deoarece toate componentele sunt gândite ca un tot unitar, pornind de
la dimensionare până la punerea în execuție a acestora;
- dimensionarea se va face astfel încât conductele să fie pline 100% cu apă,

utilizând softul pus la dispoziție de producător;
- fiind o curgere sub presiune, va fi necesară echilibrarea hidraulică, astfel

încât fiecare receptor să preia aceeași cantitate de apă;
- nu este necesară asigurarea pantei de montaj, nefiind o curgere liberă

21
Receptoare terasă Pluvia
debite pornind de la 1 l/s până la 12 l/s, dar și debite mai mari de 25,
45, 60 sau chiar 100 de l/s;
gamă largă de produse oferind compatibilitate pentru diferite tipuri de

acoperișuri și posibilități multiple conexiune
Conductele sistemului Pluvia
sistem de conducte din PEHD SDR27;
îmbinarea se va face astfel încât să se elimine riscul întreruperii vidului și

de a preveni existența scurgerilor

Îmbinare prin sudură cap la cap

Îmbinare prin electrofuziune

Montaj
fiind sisteme de conducte din mase plastice, sunt relativ ușor de manevrat;
sistemul este prevăzut cu toate elementele componente necesare montării

acestuia, sunt incluse și dotările necesare preluării eforturilor rezultate din
curgerea sub presiune (ex dilatarea conductelor, deformarea lor)
Montaj
Dimen sio na rea instalație de canalizare a apelor meteorice
Sistem clasic
Etape:
determinarea debitului de calcul;
alegerea tipului receptorului;
dimensionarea coloanelor;
dimensionarea conductelor orizontale

Sistem clasic
Qc= 0.0001*I*Sc*Φi [l/s]
Qc – debitul de calcul, [l/s];
Sc – suprafața de calcul de pe care se colecteaza apele meteorice, [ha];
Fi – coeficient de scurgere;
I – intensitatea ploii de calcul, [l/s⋅ha].

Sistem clasic
Qc= 0.0001*I*Sc*Φi [l/s]
I – intensitatea ploii de calcul;
se exprimă prin grosimea stratului de apa provenit din precipitațiile căzute

într-o unitate de timp, fie ca volum de apă provenit din precipitații, care revin unității
de suprafața în unitatea de timp.
Se determină grafic în funcție de durata ploii de calcul (t) și frecvența ploii

de calcul (f)
Sistem clasic
Qc= 0.0001*I*Sc*Φi [l/s]
I = f (frecvența ploii de calcul și durata ploii de calcul)
Frecventa ploii de calcul
f=1/p
p este durata perioadei de timp, in ani, intre doua ploi de durata t, a căror
intensitate depaseste valoarea I a ploii considerate frecventa ploii de calcul
1/5, 1/3, 1/1, 1/2, 2/1 – se determina in functie de destinatia cladirii si a
categoriei de importanta
f – este normată în STAS 1846, în funcție de importanța obiectivului și

consecințele care ar surveni dacă nu s-ar prelua toată apa meteorică
Sistem clasic
Qc= 0.0001*I*Sc*Φi [l/s]
Frecvența ploii de calcul

Sistem clasic
Qc= 0.0001*I*Sc*Φi [l/s]

Durata ploii de calcul în minute se determină:
t = ta+tv+to [min] sau t = tcs+ l/v [min]
ta – timpul de adunare a apei de pe suprafata receptoare a ploii până la receptor;

tv – timpul se scurgere a apei prin coloane;
to – timpul de scurgere al apei prin conductele orizontale;
tcs – timpul de adunare al apei de pe suprafata receptoare si de scurgere prin
coloanele instalatiei interioare, se recomandă 2 min
l – distanta cea mai mare pe care o parcurge apa de ploaie in conductele orizontale
de canalizare pana la sectiunea de control;
v – viteza medie de curgere a apei prin conductele orizontale 60 .... 120 m/min.
Sistem clasic
Qc= 0.0001*I*Sc*Φi [l/s]
pentru zone rezidențiale - frecvența admisă 1/2
pt. suprafețe de până la 3 ha , t se va lua maxim 5 minute
cu aceste valori se v-a citi I, din nomograma B din STAS 1795

f : 1/2
t : 5 min
f : 1/2
t : 5 min
Sistem clasic
Qc= 0.0001*I*Sc*Φi [l/s]
Sc – suprafața de calcul de pe care se colectează apele meteorice, ha
Sc = S*cos α
pentru α<60o α – unghiul suprafeței receptoare față de un plan orizontal
S – suprafața reala colectoare, in ha
Sc = S*b
pentru α>60o b – conform STAS 1745, tab 6
S – suprafața reală colectoare, în ha
Sistem clasic
Qc= 0.0001*I*Sc*Φi [l/s]
Fi – coeficient de scurgere, conform STAS 1745, tab. 5, se alege în funcție de

natura suprafeței colectoare
Sistem clasic
Alegerea receptorilor
- în funcție de specificațiile hidraulice și funcționale ale acestora și caracteristicile

constructive ale suprafeței colectoare;
- cunoscând debitul specific al unui receptor ⇒ aria aferentă lui
SR =
Φ·
qSR – debitul specific al unui receptor, STAS 1795, tab. 2;
Φ – coeficient de scurgere, conform STAS 1745, tab. 5;
I – intensitatea ploii de calcul

Sistem clasic
Alegerea receptorilor
- nr. total de receptoare este dat de relația:
nR =
- indiferent de numărul reieșit din calcule, din considerente de siguranță, se vor

prevedea minim 2 receptoare
- pt. clădiri de locuit, h, înălțimea stratului de apă se ia 10 cm

Coloane de scurgere
In privinţa coloanelor se va avea în vedere înălţimea coloanei şi numărul receptoarelor

racordate.
In acest sens, diametrul unei coloane de canalizare a apei meteorice la care se racordează un
singur receptor, se alege în funcţie de înălţimea coloanei, astfel încât debitul Qc să nu depăşească
capacitatea coloanei pentru un anumit diametru. ( v. STAS 1795 și I9, tab.14)
Inălţimea Diametrul nominal, Dn [mm]

coloanei, 50 75 100 125 150 200
H [m] Q c [l/s]
1 2,0 3,8 7,1 11,2 16,8 33,0
H = 3m
3 2,5 4,7 8,4 13,0 19,2 40,0
H = 12m
6 3,0 5,6 9,7 15,1 22,5 46,2
12 3,9 6,8 11,5 17,5 26,7 54,2
16 4,3 7,5 12,3 18,9 28,4 58,2 Exmple de calcul. Pentru:

Qc = 7 l/s, H = 3 m,
24 5,0 8,5 14,0 21,8 32,0 64,3 rezultă Dn = 100 mm;
Qc = 7 l/s, H = 12 m,
45 5,8 9,6 15,5 23,8 35,5 68,8 rezultă Dn = 100 mm;
42
Qc
Coloane de scurgere [l/s]
100
90
Nomogramă pentru dimensionarea 80
70
coloanelor de diferite înălţimi,cu un 60
singur receptor. 50
45
m
= 24 mm
40 H = 16 m
H = 12 m
H = 6 m
30 H = 3
H = 1m
25 H =
H
20
15
10 EXEM PLE DE CALCUL
H = 3m
9 a) Qc = 7 l/s , H =3 m
8 rezult ă Dn = 100 mm
H = 12m
7
6 b) Q c =7 l/ s , H =12 m
5 rezult ă Dn = 100 mm
4
50 75 100 125 150 175 200 225 Dn [m m] 43


Coloane de scurgere
Debitele maxime evacuate prin coloanele de canalizare a apelor meteorice, la care se
racordează colectoare montate la partea superioară a clădiri, prevăzute cu mai multe receptoare
(STAS 1795, tab.15)
50 75 100 125 150 200

Diametrul nominal, - pentru Qc =7 l/s 7l/s 7l/s 7l/s 7l/s
Dn [mm] înălţimea coloanei H = 6 m L1=6 m, rezultă
1 2 3 4
Q c [l/s] D1=75 mm, L 1=6m
6 4,0 7,2 12,0 17,0 25,5 52,0 se alege Dn=100 mm
Lungimea L2=12m
H=6m
12 4,3 7,8 12,5 18,0 27,0 54,5 L3=18m
conductei - pentru Qc =14 l/s
orizontale 18 4,7 8,4 13,0 19,0 28,0 57,0 L4=30m
L2=12 m, rezultă
30 5,3 9,6 14,5 21,5 31,0 62,0
D2=125 mm
înălţimea coloanei H = 12 m
Q c [l/s] EXEM PLU DE CALCUL
6 5,0 14,5 22,0 32,0 64,0
Lungimea
12 5,5 8,0 15,0 23,5 33,5 67,0 - pentru Qc =21 l/s
conductei Qc L Dn
18 6,0 9,0 16,0 24,5 35,0 70,0 L3=18 m, rezultă Nr.
orizontale [l/s] [m] [mm]
30 7,0 10,0 18,0 27,0 37,0 76,0 D3=75 mm,
1 7 6 100
se alege D3=150 mm
înălţimea coloanei H = 24 m 2 14 12 125
Q c [l/s] 3 21 18 150
- pentru Qc =28 l/s
4 28 30 150
Lungimea 6 5,8 9,5 15,5 25,0 36,5 79,0 L4=30 m, rezultă
conductei 12 6,3 10,3 17,3 27,0 40,0 82,0 D4=150 mm
orizontale 18 6,8 11,5 18,5 29,0 42,5 86,0
30 7,8 12,0 20,5 32,0 47,0 95,0
44

Conducte colectoare orizontale
La dimensionarea conductelor colectoare orizontale de ape meteorice se va avea în

vedere că apele meteorice sunt considerate convenţional curate.
In acest sens, pentru dimensionare se va adopta modelul curgerii cu nivel liber,
verificarea făcându-se însă pentru unele situaţii, la regimuri de curgere sub presiune.
In cazul curgerii cu nivel liber, diametrul preliminar al conductei colectoare orizontale de
ape meteorice se alege din condiţia constructivă, cel puţin egal cu diametrul cel mai mare al
coloanei racordate la conducta orizontală respectivă, respectându-se pantele de montaj indicate
pentru fiecare diametru (v.tab.urmator).
Pante normale şi minime de montare, funcţie de natura apei uzate
şi diametrul conductei (STAS 1795)
Diametrul nominal Apă meteorică
al conductei, pante
Dn [mm] normale minime
50 - -
70 0,0250 0,0200
100 0,0200 0,0150
125 0,0100 0,0080
150 0,0070 0,0060
200 0,0060 0,0050
250 0,0055 0,0045
300 0,0050 0,0040 45
350 0,0045 0,0035
400 0,0040 0,0030

Metodologia de dimensionare etape:
- întocmirea schemei de calcul a instalaţiei de canalizare;

- determinarea debitelor de calcul pentru fiecare tronson din componenţa conductei
colectoare orizontale, astfel că pentru tronsoanele parcurse succesiv spre căminul de racord,
debitele se determină prin însumarea debitelor de calcul ale coloanelor racordate la conducta
respectivă;
- în funcţie de diametrul preliminar ales şi în concordanţă cu condiţiile constructive ale
clădirii se adoptă panta de montaj, conform valorilor prezentate în tabelul anterior;
-în funcţie de natura materialului conductei şi în raport cu diametrul preliminar şi
panta de montaj adoptaterezultă debitul Qsp şi viteza vsp la curgerea cu secţiune plină a
conductei;
- se calculează raportul x = Qc/Qsp şi în funcţie de valoarea obţinută din tabele se
determină gradul de umplere u şi valoarea lui;
- gradul de umplere maxim admis fiind 1 pentru astfel de ape convenţional curate, nu
rămâne decât să se mai verifice condiţia de viteză, vmin ≤ vr ≤ vmax, unde vr= z⋅vsp, cunoscând că
vmin = 0,7 m/s, iar vmax = 3 m/s pentru conducte din beton şi azbociment şi 4 m/s pentru conducte
metalice, PVC tip U, PP şi PE. 46

Metodologia de dimensionare a conductelor orizontale
- se va face similar conductelor orizontale de la apa caldă menajeră, cu excepția

pantelor conductelor care se adoptă pentru ape meteorice
- principiile de dimisionare sunt aceleași ca la apele uzate menajere
- principiul constructiv ;
- principiul funcțional
47

In cazul neîndeplinirii unei astfel de condiţii, se modifică după caz panta sau se
alege un alt diametru imediat superior celui adoptat preliminar, calculul repetându-se până la
respectarea condiţiei de viteză.
Pentru proiectare se recomandă sistematizarea calculului hidraulic, utilizându-se

câte un tabel similar cu tabelul urmator (pentru clădiri de locuit).
48
Calculul hidraulic al instalaţiei de canalizare a apelor meteorice aferente

unei clădiri de social administrative si de locuit
Conducte
Conducte orizontale
Nr. verticale
S I f qc qR h HC qct
trons. qmax
d Panta d vsp qsp x u z vr
coloana
[m2] [l/s*ha] [l/s] [l/s] [cm] [m] [l/s] [l/s] [mm] [mm] [m/s] [l/s] [m/s]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
49
Instalaţii interioare de alimentare cu apă

Cum ajungem să realizăm o astfel de lucrare?

Elemente generale de proiectare
Atribuirea contractelor de concesiune a lucrărilor publice
pe baza documentaţie de atribuire
proceduri de atribuire
licitaţia deschisă;
licitaţia restrânsă;
dialog competitiv;
negocierea pe baza unui anunţ prealabil de participare;
negocierea fără un anunţ prealabil de participare;
cererea de oferă;
procedură simpificată.

Documentaţia de atribuire
- este elaborată de autoritatea contractantă

- componenţa:
• orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare
pentru a asigura o informare corectă şi explicită cu
privire la modul de aplicare a procedurii atribuire;
• caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă ce se
utilizează în cazul aplicării procedurii de dialog
competitiv sau de negociere
Caietul de sarcini (CS)
- specificaţiile tehnice, adică cerinţe, prescripţii, caracteristici tehnice
astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante
- pe baza CS se definesc caracteristic referitoare la:
• nivelul calitativ;
prescripţiile de proiectare;
• nivelul tehnic;
calculul costurilor;
• nivelul de performanţă
metode şi preocedee de execuţie;
verificarea execuţiei;
condiţiile de recepţie a lucrărilor.
Caietul de sarcini (CS)
- specificaţiile tehnice fac referire la:
· standardele naţionale care adoptă standardele europene;
· omologările tehnice europene;
· standardele internaţionale;
· sau la alte referinţe tehnice elaborate de organisme de

standardizare.
- se interzice definirea unor caracteritici tehnice care să indice o
anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă sau
o fabrică.
AD1
Elaborarea documentaţie tehnico-economice HG 28 din 9.01.2008,
fiind abrogat si înlocuită prin Hotărâre 907/2016.
- proiectarea lucrărilor de construcții pentru obiective de investiţii

noi se elaborează în următoarele faze:
studiu de prefezabilitate;
studiu de fezabilitate (SF);
proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor;
proiectul tehnic de execuție (PT)

Slide 10
AD1 unpdate cf noii HG

Anagabriela Deac; 10.11.2020
Elaborarea documentaţie tehnico-economice HG 907 din 2016, cu
intrare în vigoare din 27 februarie 2017
- proiectarea lucrărilor de construcţii pentru intervenţii asupra
construcţiei, inclusiv instalaţiile aferente de elaborează cuprinzând:
expertiză tehnică, după caz audit energetic;
documentație de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI);
proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor
proiectul tehnic;
detalii de execuţie.
Elaborarea documentaţie tehnico-economice HG 907 din 2016
Studiul de prefezabilitate
Piese scrise:
• date generale;
• situația existentă necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
• scenariu tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de
investiţii pot fi atinse;
• date privind amplasamentul şi terenul;
• costul estimativ;
• cheltuielile privind realizarea documentaţiei tehnico-economice.
Piese desenate:
• plan de amplasare în zonă (1:25 000, 1:5 000);
• plan general (1:2 000, 1:500).
Studiul de fezabilitate
Piese scrise:
• date generale;
• informaţii generale privind proiectul;
• date tehnice ale investiţiei (zona amplasamentului, situaţia juridică a
terenului, gradul de ocupare a terenului, studii topografice şi geotehice şi alte
studii necesare după caz). Pentru instalaţii sanitare: debitul de apă rece
şi caldă, presiunea necesară, regimul de furnizare al apei, calitatea apei,
debitul de evacuare a apelor uzate, parametrii apei în conducta publică sau a
sursei, cota radier, diametrul conductelor şi poziţia conductelor exterioare de
alimentare cu apă şi canalizare;
• durata de realizare;
• costurile estimative ale investiţiei;
• analiza cost – beneficiu;
Studiul de fezabilitate
• sursa de finanţare;
• estimări privind forţa de muncă ocupată pe perioada investiţiei;
• principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei;
• avize şi acorduri de principiu.
Piese desenate:
• plan general (1:2 000, 1:500);
• planuri şi secţiuni de instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a
tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
• planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale.
Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
Piese scrise:
• date generale;
• descrierea investiţiei;
• date tehnice ale investiţiei (descrierea lucrărilor de bază şi a celor
rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază;
descrierea lucrărilor de monernizate efectuate în spaţiile
consolidate/reaparate/reabilitate; consumuri de utilităţi);
• durata de realizare şi etapele principale;
• costurile estimative ale investiţiei;
• indicatori de apreciere a eficienţei economice;
Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
• sursa de finanţare;
• estimări privind forţa de muncă ocupată pe perioada investiţiei;
• principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei;
• avize şi acorduri de principiu.
Piese desenate:
• plan general (1:2 000, 1:500);
• planuri şi secţiuni d instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a
tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
• planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale.
PROIECTUL TEHNIC
Se elaborează pe baza SF/DALI aprobat
Piese scrise:
• borderou şi foaie de responsabilităţi (listă de semnături);
• memoriu tehnic general și pe specilități;
• breviar de calcul;
• caiete de sarcini;
• liste cu cantităţi de lucrări (antemăsurători), liste cu cantităţi de
echipamente inclusiv dotările de specificaţii tehnice;
• graficul de realizare a lucrărilor.
PROIECTUL TEHNIC
Piese desenate:
• Planșe generale ( incadrarea in zonă, topo, geotehnic)
• scheme funcţionale (schema staţiei de pompare, schema
coloanelor de alimentare cu apă şi canalizare), scara 1:50;
• planurile instalaţiei cu amplasarea reţelelor interioare, a
obiectelor sanitare şi a echipamentelor, scara 1:50;
• planurile reţelelor exterioare de alimentare cu apă şi canalizare,
scara 1:500.
DETALII DE EXECUŢIE
Se elaborează pe baza PT avizat, după stabilirea executantului şi a
producătorului de echipamente şi a materialelor utilizate
• scheme funcţionale (schema staţiei de pompare, schema
coloanelor de alimentare cu apă şi canalizare), scara 1:50;
• planurile instalaţiei cu reţelele interioare, a obiectelor sanitare şi
a aechpamentelor, scara 1:50;
• planul şi profilul longitudinal al reţelelor exterioare de
alimentare cu apă şi canalizare, scara 1:500, repectiv 1:50;
• detalii de execuţie pentru elementele instalaţiei (suporţi, pozarea
aparaturii de măsură şi control etc.), scara 1:1, 1:10, 1:20.
Instalații interioare de alimentare cu apă
Criterii de clasificare
Racordarea instalațiilor interioare
Înregistrarea consumului de apă
scopul întrebuințării
• consum menajer
• consum industrial
• combaterea incendiilor
temperatura apei de distribuție

• apă rece
• apă caldă de consum
parametrii din punctul de racord

• direct de la conducta publică
• prin intermediul rezervoarelor de înălțime
• prin intermediul grupurilor de pompare și a
rezervoarelor de înălțime
• prin intermediul stațiilor de hidrofor
forma rețelei de distribuție
• rețele ramificate
• rețele inelare
• rețele mixte
poziția de montaj în clădire a conductei principale
• distribuție inferioară
• distribuție superioară
• distribuție mixtă
regimul de presiune
• cu o zonă de presiune
• cu două sau mai multe zone de presiune
numărul de rețele de distribuție a apei
• o rețea pentru toate consumurile de apă
• rețele comune pe grupuri de consum
• rețele separate pt. fiecare fel de consum
în funcție de parametrii din punctul de racord
racordare directă
1. conducta publică
2. branșament
3. vană de concesie
4. căminul vanei de concesie
5. apometru
6. robinet de închidere
7. robinet de închidere și golire
8. conductă de ocolire
9. cămin apometru
10. conducta principala de distribuție
11. coloane
12. canal tehnic
13. canal nevizitabil
14. clădire
15. limita de proprietate .
racordare prin intermediul rezervoarelor de înălțime
racordare prin intermediul rezervoarelor de înălțime
și stații de pompare
racordare prin intermediul staţiilor de hidrofor
în funcție de parametrii forma rețelei de distribuție
ramificată
când nu se impune o siguranță mărită în alimentarea cu apă a

consumatorilor;
avantajul unui consum mai redus de material datorită atât realizării
unor trasee mai scurte, cat si unor diametre mai mici;
dezavantajul scoaterii din funcțiune a consumatorilor situați în aval
de punctul în care s-a produs defecțiunea pe conducta de distribuție.
inelară
• consumatorii necesită un regim continuu de alimentare cu apa

datorită unor condiții legate de procesul tehnologic sau de combatere
a incendiilor
mixtă
parțial inelare, parțial ramificate;
pot sa apară în cazul în care se prevede o distribuție comună

pentru consumatori care trebuie alimentați cu apă, fără
întrerupere și consumatori obișnuiți.
distribuție inferioară
în subsolul sau la parterul clădirii;
este cea mai uzuală;
lungimi minime;
aspect estetic;
execuție ușoară;
posibilități ușoare de control, revizie
şi reparații;
nu prezintă pericol de îngheț și nici
de inundare a clădirii;
consum redus de materiale.
1-retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de clădiri; 2-cămin de racord;
3-contor ; 4-conducta de racord ; 5-conducta de distribuție din interiorul clădirii; 6- ramificație
spre coloana ; 7-coloana ; 8-legatura al armaturilor obiectelor sanitare; 9- robinet de închidere
si golire pe conducta de racord ; 10- robinet de închidere si golire pe coloana ; 11- robinet de
închidere pe conducta de legătura.
distribuție superioară
în cazul in care alimentarea cu

apă la clădiri se face cu ajutorul
unui rezervor de presiune
amplasat în pod sau în cazul
instalațiilor în clădiri fără subsol.
distribuție mixtă
în funcție de regimul de presiune
o zonă de presiune
clădirile prezentate până acum

în funcție de regimul de presiune
două sau mai multe zone de presiune
la clădirile foarte înalte;
maxim 60 mcolH2O;
la etajele inferioare sunt
consumatori mari de apă, iar
presiunea rețelei publice asigură
funcționarea normală doar a
acestora;
în clădirile cu distribuție pe zone
se asigură alimentarea din
rețeaua publică a zonei
inferioare, iar zonele superioare
sunt alimentate prin stații de
hidrofor.
Elemente pt. conceperea instalației de
alimentare cu apă
În realizarea unei instalații interioare de alimentare cu apă ne vom ghida
după următoarele elemente principale:
caracteristicile consumatorilor de apă din clădire:
natura, cantitatea și variația consumului de apă;
calitatea apei de consum;
regimul necesar de alimentare cu apă (continuu / intermitent);
caracteristicile hidraulice:
debit, presiune de serviciu;
regimul de furnizare a apei (continuu / intermitent);
calitatea apei furnizată de conducta publică sau din sursele proprii;
destinația și caracteristicile constructive ale clădirii:

clădiri de locuit: cu/fără subsol tehnic, cu canale tehnice
vizitabile/nevizitabile;
social culturale: teatre, spitale, gări – ce impun condiții de confort și de
estetică deosebite ;
industriale: hale de producție, ateliere – cu pardoseala ocupată
măsurarea și înregistrarea consumului de apă din clădiri se realizează cu
apometre
Clasificare
principiul de funcționare
apometre de viteză − cu turbină;
− cu manometru diferențial;
apometre volumetrice.
modul de montare al cadranului:

apometre cu cadranul uscat;
apometre cu cadranul înecat.
Alegerea apometrelor
debitul nominal al apometrului

(debitul orar la o cădere de presiune nominală);
sensibilitatea aparatului
(debitul orar minim care trece prin el);
puritatea și temperatura apei.

Pierderea de presiune pe apometru
din considerente energetice, în calculele de proiectare, se

recomandă ca pierderea de presiune pe apometru să nu
depășească valoarea de 2,5 mH2O indiferent de tipul de apometru
utilizat.
cele mai utilizare apometre sunt cele de viteză cu turbină

prevăzute cu palete
apometru cu palete
vedere laterală
cu reglare din interior
cu reglare din exterior

apometru cu palete
vedere cadrane citire
0
0
9 9 0 1 0 .0 0 .0
0 .0 8 2
3
1 0 .0
9
1
7
65 4 m3
9 0 1 9 0 1
8 2 x 10 8 2
0 0 0 0 0
0.08
0.08
0.02
0.02
7 3 7 3
65 4 65 4
x 0.1
x 100 x1
0.07
9 0 1 9 0 1
0.03
0.07
0.03
8 2 8 2
7 3 m3 7 3
65 4 65 4
x 1000 x 0.1 06
0 .0
4
06 0 .0 0.
0. 4 0.05
0.05
Marca Marca
Sens fabricii Sens fabricii
curgere curgere
cadran cu scări circulare cadran cu fante

apometru cu palete
Gamă de dimensiuni
Gmax Masa
d1 d2 d3 H h L1 L2 L
Mărimea (pt.1 oră) max.
[mm] [inci] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
[m3/h] [kg]
15 15 3 G3/4 20 122 35 190 280 17 3,2
20 20 5 G1 25 137 40 220 320 18 3,9
30 30 10 G11/4 35 152 45 260 380 20 5,0
apometru cu elice – tip I

3 4
1 2 3
1 2
H
H
D
D
h
h
L L
mărimea 50 mărimea 100, 150, 200

1 – corp; 2 – capac index; 3 – index 1 – corp; 2 – capac, 3 – index; 4 – capac index.
Caracteristici dimensionale
D Qmax (pt.1 oră) L h H Masa max.

Mărimea
[mm] [m3/h] [mm] [mm] [mm] [kg]
50 50 30 155 85 190 10
100 100 140 400 145 310 43
150 150 350 450 160 420 75
200 200 600 500 205 500 110

Cadrane citire apometru
0
0
9 0 1
2 0 .1 1
0 .9 8
7 3 9 9 0 1
2
9 0 1
2
8 8
6 5 4 7 3 7 3
9 0 1 6 5 4 6 5 4
8 2 x 100 9 0 1
x 1000 8 2
7 3 3 9 0 1 x 10000 x 1000 9 0 1
0.8
6 5 4 7 2 2
0 .2
6 5 4 8 8
2
7 3 7 3
x 1000 6 5 4 65 4
x 10
x 10000 x 100 x 100000 x 100
9 0 1 9 0 1
2 9 0 1 9 0 1
0 .3
0 .7
8 8 2
3
8 2
7
7 3 8 2
6 5 4 m3 7 3 7
6 5 4
3 m3 7 3
65 4 6 5 4
x 10000 x1 x 1000000
x 100000 x 10 0 .4 x 104
0 .6 6
0.5 5
Marca Marca
curgere curgere
mărimile 50 şi 100 mărimile 150 şi 200

apometru cu elice – tip II (cu anexă de sensibilizare)

H
2 1
3 L
1 – contor cu elice; 2 – contor cu palete

Caracteristici dimensionale
D/d1 Qmax (pt.1 oră) L h H Masa max.

Mărimea
[mm] [m3/h] [mm] [mm] [mm] [kg]
50/15 50/15 30 590 85 280 54
50/20 50/20 30 590 85 28 54
100/20 100/20 140 880 145 430 120
apometru cu elice
tip II (cu anexă de sensibilizare)
Imagine de ansamblu
Cadrane citire apometru
0
0
9 0 1
2 0 .1 1
0. 9 8
7 3 9 9 0 1
2
9 0 1
2
8 8
6 5 4 7 3 7 3
9 0 1 6 5 4 6 5 4
8 2 x 100 9 0 1
x 1000 8 2
7 3
3 9 0 1 x 10000 x 1000 9 0 1
0 .8
6 5 4 7 2 2
0.2
6 5 4 8 8
2
7 3 7 3
x 1000 6 5 4 65 4
x 10
x 10000 x 100 x 100000 x 100
9 0 1 9 0 1
2 9 0 1 9 0 1
0 .3
0 .7
8 8 2
3
8 2
7
7 3 8 2
6 5 4 m3 7 3 7
6 5 4
3 m3 7 3
65 4 6 5 4
x 10000 x1 x 1000000
x 100000 x 10 0 .4 x 104
0 .6 6
0.5 5
Marca Marca
curgere curgere
Mărimea Limitele de măsurare, [m3] Valoarea celei mai mici diviziuni, [m3]
50 0...100.000 0,01
100 0...1.000.000 0,1
150 0...10.000.000 0,1
200 0...10.000.000 0,1
Instalaţii interioare de distribuţie a apei reci cu
rezervoare de înălţime
alimentate din reţeaua exterioară

rezervoare de înălţime alimentate din reţeaua exterioară
- dacă presiunea disponibilă din conducta publică în punctul de
racord scade periodic şi devine insuficientă pentru
funcţionarea normală a tuturor punctelor de consum

11
Principalele elemente componente 4 12
7
8
9
5 6
10 13
conducta de branșament
rezervorul de înălțime
instalația interioară de distribuție
1 2 3 6
1 - conducta publică; 4
11
12
2 - branşament; 7
8
9
3 - apometru;
4 - rezervor de înălţime;
5 6
10 13
5 - conductă de alimentare
6 - clapetă de reţinere;
7 - conductă de preaplin;
8 - pâlnie de evacuare;
9 - conductă de golire;
10 - tavă;
11 - ţeavă de aerisire;
12 - izolaţie termică;
13 - conductă pentru golirea tăvii
1 2 3 6
11
4 12
Cum funcționează instalația? 7
8
9
5 6
10 13
1 2 3 6
11
Dimensionare 4 12
7
8
9
5 6
10 13
debitul de calcul
debit orar maxim
volumul rezervorului de înălțime
diametrele conductelor
înălțimea de amplasare a rezervorului
1 2 3 6
Dimensionare
debitul de calcul
- conform STAS 1478/90 și I9 , în funcție de:
- suma echivalenților de debit / debitele specifice
- destinația clădirii;
- domeniul de aplicare a relație de calcul pt. qc;
- regimul de furnizare a apei;
- tipul apei furnizate (AR sau ACM)

Dimensionare
debitul maxim orar
Qmax.orar = α ⋅ Qc
Qmax.orar - debitul maxim orar, [l/h] sau [m3/h];
Qc - debitul de calcul, [l/h] sau [m3/h];
α - coeficientul de variaţie orară a consumului.

Dimensionare
V R Î = n ⋅ Q max orar
Q max.orar – debitul maxim orar, [l/h] sau [m3/h];
n – numărul de ore în care reţeaua exterioară de distribuţie a apei nu
poate asigura presiunea minimă necesară consumatorilor

Dimensionare
V RÎ
valoare standardizată;
Tipurile şi dimensiunile rezervoarelor tampon deschise de formă
paralelipipedică (STAS 8941)
Capacitatea l b h
Tip Model
nominală* [mm] [mm] [mm]
500 1000 1000 500
II 1060 1000 1000 1000
1500 1570 1000 1000
2000 1570 1500 1000
h
3000 2000 1500 1000

III 4000 2000 2000 1000
b
l 5000 2000 2000 1250

6000 2000 2000 1500
I 500 1000 500 1000
1000 1000 1000 1000
1500 1500 1000 1000
II 2000 1500 1000 1500
h
3000 1500 1000 2000

4000 1500 1000 2000
5000 2000 1250 2000
III
b
l 6000 2000 1500 2000

*Capacitatea utilă este în toate cazurile mai mică decât capacitatea nominală
Dimensionare
V RÎ
verificare volumului;
minim 3 robinete cu plutitor pe una din laturi
alimentarea hidranților de incendiu

Dimensionare
pt. toate tronsoanele de conducte din instalație

pt. sistemul de conducte adoptat în concordanță cu soluția tehnică
determinarea pierderilor de sarcină pt. toate tronsonale instalației
stabilirea celui mai dezavantajat consumator din instalație
adoptarea presiunii de utilizare a celui mai dezavantajat consumator
adoptarea înălțimilor geodezice pt. tronsoanele instalației

Dimensionare
înălțimea de amplasare a rezervorului de înălțime
HRÎ ≥ Hnec
Hnec = max (Hg + Hu+ ∆H )

∆H
5 6
10 13
Hu
H nec = H RI
Hg
Dimensionare
alegerea formei rezervorului
Hdisp reţea ≥ HgRÎ + ∆HRÎ

∆H R
H uR
∆H
Hu
H disp re?ea
H gR
H nec = H RI
Hg
Dimensionare
alegerea formei rezervorului
Hdisp reţea ≥ HgRÎ + ∆HRÎ+ Hu RÎ
în general formă paralelipipedică, desfășurat pe orizontală;
protejarea împotriva coroziunii
protecția termică
Dimensionare
amplasarea rezervorului
în general la cota cea mai ridicată a clădirii;
în spațiu cu temperaturi mai mari de 0oC
se va prevedea sistem de încălzire al încăperii dacă este necesar
spațiul / încăperea se va predea obligatoriu cu sifon de pardoseală și
instalație de canalizare corespunzătoare cerințelor

rezervoare de înălţime
alimentate prin stații de pompare

rezervoare de înălţime alimentate prin stații de pompare
- dacă presiunea disponibilă din conducta publică în punctul de
racord scade periodic şi devine insuficientă pentru
funcționarea normală, ce necesită asigurarea unei presiuni
constante de utilizare la unele puncte de consum

14
1-conducta publică de alimentare cu apă; 6
10
2-branşament; 11
8
3-apometru; 15 12
16
4-vas tampon deschis;
7 9 13
5-electropompe;
6-rezervor de înălţime;
7- conductă de alimentare cu apă a rezervorului
de înălţime şi a instalaţiei interioare;
8-sticlă de nivel;
9-clapetă de reţinere;
10-conductă de preaplin;
11-pâlnie de evacuare;
1 2 12-conductă de golire;
17
13- tavă confecţionată din tablă zincată;
14-ţeavă de aerisire;
4
15-izolaţie termică;
5
16-conductă pentru golirea tăvii;
17-conductă de ocolire a staţiei.
14
Dimensionare 6
10
11
15 8 12
16
7 9 13
conductele
pompe
rezervor tampon
rezervor de înălțime
1 2
17
5
Dimensionarea conductelor
debitul de calcul
- tipul apei furnizate (AR sau ACM);
- vitezele economice recomandate.

Dimensionare


Dimensionarea pompelor:
debitul pompei
Qp =   Qc
Qp – debitul de calcul al pompei, în m3/h;
 – coeficientul de variație a consumului orar,  ≥1;
Qc – debitul de calcul al instalației interioare

presiunea de pompare:
Hp = HgRÎ + hra + hrr + HuRÎ – Ha

HgRÎ – cota geodezică de montare a rezervorului de înălţime, mH2O;
hra – pierderile totale de sarcină pe conducta de aspirație, în mH2O;
hrr – pierderile totale de sarcină pe conducta de refulare, în mH2O;
HuRÎ – presiunea de utilizare a punctului de intrare a apei în
rezervorul de înălţime, în mH2O;
Ha – presiunea în punctul de racord al conductei de aspiraţie a
pompei la rezervorul tampon, în mH2O.

h rr
14
6
10
H uRÎ
11
15 8 12
H
16
7 9 13
Hu
Hp = HgRÎ + hra + hrr + HuRÎ – Ha
Hg
H nec = H RI
Hg
3
1 2
17
Ha
5
h ra
HRÎ > max (Hg + H + Hu)
Hg – înălţimea geodezică a punctului de consum cel mai

dezavantajat din punct de vedere hidraulic din întreaga
instalaţie, faţă de planul de referinţă unic admis, în m;
H – suma pierderilor totale de sarcină cuprinse între punctul de
plecare al apei din rezervorul de înălțime şi punctul de
consum aflat în situația cea mai defavorabilă, în mH2O;
Hu – presiunea de utilizare necesară la punctul de consum din
instalaţie, aflat în situaţia cea mai defavorabilă, în mH2O;
h rr
14
6
10
H uRÎ
11
15 8 12
H
16
7 9 13
Hu
HRÎ > max (Hg + H + Hu)
Hg
H nec = H RI
Hg
3
1 2 1
17
Ha
5
h ra
Dimensionare
comandă manuală
comandă automată
Dimensionare
comanda manuală a pompelor

Q zi max  Qcons 
Vu max   1  
n  Q 
 p 
Vu max – volumul util maxim, în l;

Q zi max – consumul zilnic maxim de apă al clădirii, [ l/zi ];
Q cons – debitul de apă consumat în clădire în timpul pompării apei în
rezervor, [ l/min ];
Q p – debitul pompei [ l/min ];
n – numărul de porniri pe zi ale pompei [ n≤ 6 ];
Dimensionare
comanda manuală a pompelor

Q zi max  Qcons 
Vu max   1  
n  Q 
 p 
𝑐𝑜𝑛𝑠
este neglijabil ( pt. clădirile civile)
𝑝
Q zi max
Vu max 
n
Dimensionare
comanda automată a pompelor

în funcție ► de variația consumului orar
► nr. maxim de porniri/ opriri ale pompelor într-o oră
Presupunând cunoscute:
Vu
Qp putem identifica 3 situații în funcționarea instalației
Qc = f (Qp)
Dimensionare
Qc = Q p
Qc < Q p
Qc = 0
Dimensionare
t1 – timpul de umplere al volumului util
t2 – timpul de golire al volumului util

T – suma celor două intervale de timp
T = t1 + t2
Dimensionare
Qp și Qc – constante pe cele două intervale de timp

Vu
t1 
Qp  Qc
Vu
t2 
Qc
Dimensionare

T = t1 + t2
Vu Vu
T 
Qp  Qc Qc
Vu  Q p
T
Q c  (Q p  Q c )
Dimensionare
1
T
Q c (Q p  Q c )
n
Vu  Q p  Vu 
T
Q c  (Q p  Q c )
n  Qp
Dimensionare
Q c (Q p  Q c )
Vu 
n  Qp
Qc = 0 și Qc = Qp – se anulează volumul
Qc ≠ Qp se va atinge volumul maxim
Dimensionare
dVu 1 Qc dVu 1
 2   (Q p  2Q c )
dQ c n n  Qp dQ c n  Q p
2
d Vu 2
2

dQc n Qp
Dimensionare
dVu
când 0 se ajunge la volumul maxim, deci p
dQ c
 Qp – 2Qc = 0, deci se atinge volumul maxim când Qp = 2  Qc sau
Qp
Qc 
2
Dimensionare
Q c (Q p  Q c ) Qp Qp
Vu  (Q p  )
n  Qp 1 2
 Vu max   2 
Qp n Qp
Qc 
2
Qp

Vu max 
4n
Dimensionare
3600  Q p
Vu max  l
4n
Dimensionare
VT = Vu max + Va l
sau
VT = 1,1 Vu max l
Dimensionare
volumul rezervorului tampon deschis
V R TD = 150 (10 + Qp) l

Dimensionare
volumul rezervorului tampon deschis
V R TD
 verificare volumului;
minim 3 robinete cu plutitor pe una din laturi
alimentarea hidranților de incendiu

Tipurile şi dimensiunile rezervoarelor tampon deschise de formă
paralelipipedică (STAS 8941)
Capacitatea l b h
Tip Model
nominală* [mm] [mm] [mm]
500 1000 1000 500
II 1060 1000 1000 1000
1500 1570 1000 1000
2000 1570 1500 1000
h
3000 2000 1500 1000

III 4000 2000 2000 1000
b
l 5000 2000 2000 1250

6000 2000 2000 1500
I 500 1000 500 1000
1000 1000 1000 1000
1500 1500 1000 1000
II 2000 1500 1000 1500
h
3000 1500 1000 2000

4000 1500 1000 2000
5000 2000 1250 2000
III
b
l 6000 2000 1500 2000

*Capacitatea utilă este în toate cazurile mai mică decât capacitatea nominală
Măsuri suplimentare
racorduri de preaplin, aerisire și golire;
se execută din tablă de oțel;
se grunduiesc pe interior și exterior împotriva coroziunii;
se izolează termic pt. a se evita înghețarea, respectiv încălzire
se vor alege rezervoare din mase plastice, eliminând efectele coroziunii;
se vor amplasa în încăperi destinate special, a. î. să fie 0,5 m până la perete;
se va prevedea tavă colectoare racordată la canalizare sau sifon de pardoseală;

Dezavantaje
 necesitatea unor spaţii de montaj şi a unor lucrări speciale de construcţii;
 întreţinere şi exploatare greoaie;
 pericolul contaminării apei datorită posibilei pătrunderi a impurităţilor din
exterior în apă;
 utilizarea rezervoarelor tampon deschise mai conduce şi la consumuri
energetice ridicate;
 utilizarea lor este mult mai redusă pentru clădirile civile decât pentru cele
industriale
H a max  L.A 
V  10  Q p  t  A r  va  c 
H a min  g  A r 
Instalaţii interioare de distribuţie a apei reci
utilizând, pentru ridicarea presiunii apei,
stația de hidrofor
Instalaţii interioare de distribuţie a apei reci utilizând, pentru ridicarea
presiunii apei, stația de hidrofor
- dacă presiunea apei din conducta exterioară în punctul de racord al
instalaţiei interioare este insuficientă pentru funcţionarea normală a
tuturor punctelor de consum, iar consumul de apă din clădiri prezintă
variaţii importante
1-conductă publică;
2-branşament;
3-apometru;
4-conductă de ocolire;
5-robinet de închidere;
6-robinet de închidere cu
descărcare;
7-rezervor tampon;
8-distribuitor pentru alimentarea
23 24 robinetelor cu plutitor;
9-plutitor;
22 21
25 10-ţeavă de aerisire;
26 11-electropompă;
13 12 18 13-conductă de ocolire a staţiei
de hidrofor;
14-recipient de hidrofor;
10 15-compresor;
1 2 5 3 6 8 9 20 19
16-electromotor;
7
14
17
27
15
11
4 5 12 16
17-conductă de aer comprimat;
18-ventil (supapă) de siguranţă
cu contragreutate sau cu arc;
19-presostat;
20-întrerupător electric;
21-conductă principală de
distribuţie;
22-coloană;
23-conductă de legătură la
23 24 punctul de consum;
22 21 24-robinet de închidere şi
25 manevră;
26
25-robinet de hidrant pentru
incendiu;
13 12 18 26-robinet de închidere
cu descărcare (la baza
10 coloanei);
1 2 5 3 6 8 9 20 19 27-sticlă de nivel.
7
14
17
27
15
11
4 5 12 16
23 24
22 21
25
26
13 12 18
10
1 2 5 3 6 8 9 20 19
7
14
17
27
15
11
4 5 12 16
Qp > Qc
Qc = 0
Qp < Qc
Qp = Qc
debitul de calcul

Dimensionare


Dimensionare
recipientul de hidrofor determinare pe cale analitică
în RH avem volum de apă și volum de aer;
 când volumul de apă   volumul de aer se comprimă
 când volumul de apă   volumul de aer se destinde
putem considera că în interior are loc un proces izoterm, unde aplicând
legea Boyle – Mariotte putem scrie:
V  P = const
Dimensionare
V  P = const
Vo
Vt - volumul total al RH;
Po
Vp Vp - volumul de aer la Pp;
Vi
Vt
Vo - volumul de aer la Po;
Vi - volumul de aer la Pi;
Vu - volumul util de apă;

Vu
Pp Va - volumul ocupat de apă sub

Pi
Va
racordurile de intrare-ieşire.
Dimensionare
V  P = const
Po Vo VP = VpPp = VoPo = ViPi = const

Vp
Vi
Vt
Vp  Vo Po  Pp

Vp Po
Po  Pp
Vp  Vo  Vp
Po
Vu
Pp
Pi
Po  Pp
Va
Vu  Vp
Po
Dimensionare
Vp Pp  Vi Pi
Po Vo
Vp Vi Pi
Vi Vp 
Vt
Pp
Pi (Po  Pp )
Vu  Vi
Po  Pp
Vu
Pp
Po Pp
Pi Vi  Vu
Pi ( Po  Pp )
Va
Determinarea pe cale analitică a volumului recipientului de hidrofor
Vu Vu
t1  t2  T  t1  t 2
Qp  Qc Qc
t1 - timpul de umplere cu apă a volumului util
t2 - timpul de golire a volumului util
T - suma celor două intervale de timp (min), timpul intre 2 porniri consecutive
N - numărul de porniri-opriri pe oră (ora)
Vu Vu Vu Q c  Vu (Q p  Q c ) Vu Q p
T  sau
T sau T
Qp  Qc Qc Q c (Q p  Q c ) Q c (Q p  Q c )
60
T
N
60Q c (Q p  Q c ) dVu 60
Vu  Derivind in functie de Qc  ( Q p  2Q c )
N  Qp dQ c N  Q p
Qp
Pentru a afla maximul, se va anula derivata Q p  2Q c  0 sau Qc 
2
Determinarea pe cale analitică a volumului recipientului de hidrofor
60Q c (Q p  Q c )
Vu  60 Q p  Qp 
Vu.max.    Q p  
N  Qp N  Qp 2  2 
sau
Qp
Qc  15Q p
2 Vu.max. 
N
Po Pp
Vi  Vu
Pi (Po  Pp )
15Q p Po Pp 15Q p (H p  10)(H o  10)
Vi  Vi 
NPi (Po  Pp ) 60 N(H i  10)(H o  H p )
Va se poate exprima ca fiind 10 % din Vt

Vt  Vi  Va
Vt - volumul total al recipientului de hodrofor
1,1Q p  (H p  10)  (H o  10)

Vhidr. 
4N  (H i  10)  (H o  H p )
G 3/4''
Dimensiuni [mm] Dimensiunile racordurilor [in]
Vn Pn Masa
Hidro-pneumatice Acumula-toare
[l] [bar] [kg]
Di H h1 h2 h3 h4 L1 L2
A B A B
100
160 10 450 1255 630 275 536 464 82
250 10 500 1480 630 290 584 704 100

Di 6 800 795 127
400 600 1635 315 682
10 500 803 143
300 70 2½ 2½ 2½
6 800 895 174
H
630 700 1885 340 782

h1
10 500 905 200

d1 Gd 6 1000 1014 204
800 1935 365 896
10 500 1034 241
800
h2
6 1000 1014 236

h3
1000 2335 365 896

10 630 1034
G 1'' 80 3 3 3
60
6 1000 1217
h4
1600 1000 2440 415 1100

1112
10 630 1238
100
6 1000 1327 400

2000 1100 2490 440 1216
L1 10 630 1346
A 2500
6
2540
1000
450 465 1316
1427
4 4 4
10 630 1448
1200
6 1250 1427
A A 3150 3140 90 465 1316
10 630 1448
L2
6 1250 1529 611

4000 1300 3390 490 1416
10 800 1548
5 5 5
6 1600 1625
Ø 1/2'' Ø 1/2'' 5000 1400 3645 515 1508
10 900 1646
Recipient de hidrofor
H a max  L.A 
V  10  Q p  t  A r  va  c 
H a min  g  A r 
Instalaţii interioare de distribuţie a apei reci
utilizând, pentru ridicarea presiunii apei,
stația de hidrofor
1-conductă publică;
2-branşament;
3-apometru;
4-conductă de ocolire;
6-robinet de închidere cu
descărcare;
7-rezervor tampon;
8-distribuitor pentru alimentarea
23 24 robinetelor cu plutitor;
9-plutitor;
22 21
25 10-ţeavă de aerisire;
26 11-electropompă;
13 12 18 13-conductă de ocolire a staţiei
de hidrofor;
14-recipient de hidrofor;
10 15-compresor;
1 2 5 3 6 8 9 20 19
16-electromotor;
7
14
17
27
15
11
4 5 12 16
17-conductă de aer comprimat;
18-ventil (supapă) de siguranţă
cu contragreutate sau cu arc;
19-presostat;
20-întrerupător electric;
21-conductă principală de
distribuţie;
22-coloană;
23-conductă de legătură la
23 24 punctul de consum;
22 21 24-robinet de închidere şi
25 manevră;
26
25-robinet de hidrant pentru
incendiu;
13 12 18 26-robinet de închidere
cu descărcare (la baza
10 coloanei);
1 2 5 3 6 8 9 20 19 27-sticlă de nivel.
7
14
17
27
15
11
4 5 12 16
Qp > Qc
Qc = 0
Qp < Qc
Qp = Qc
debitul de calcul

Dimensionare


Dimensionare

în RH avem volum de apă și volum de aer;
 când volumul de apă   volumul de aer se comprimă
 când volumul de apă   volumul de aer se destinde
15Q p ( H p  10)(H o  10)

Vi 
60 N( Hi  10)(H o  H p ) 1,1Q p  (H p  10)  (H o  10)
Vhidr. 
Vt  Vi  Va
4N  (H i  10)  (H o  H p )
G 3/4''

Vn Pn Masa
[l] [bar] [kg]
A B A B
100
160 10 450 1255 630 275 536 464 82
Di 250 10 500 1480 630 290 584 704 100
6 800 795 127

400 600 1635 315 682
10 500 803 143
300 70 2½ 2½ 2½
H
6 800 895 174

h1
630 700 1885 340 782

d1 Gd 10 500 905 200
6 1000 1014 204

800 1935 365 896
10 500 1034 241
h2
800
h3
6 1000 1014 236

1000 2335 365 896
10 630 1034
G 1''
60
80 3 3 3
h4
6 1000 1217
1600 1000 2440 415 1100
1112
10 630 1238
100
6 1000 1327 400

L1 2000 1100 2490 440 1216
10 630 1346
A 6 1000 1427
2500 2540 450 465 1316 4 4 4
10 630 1448
1200
A A 6 1250 1427
3150 3140 90 465 1316
10 630 1448
L2
6 1250 1529 611

4000 1300 3390 490 1416
10 800 1548
5 5 5
Ø 1/2'' Ø 1/2'' 6 1600 1625
5000 1400 3645 515 1508
10 900 1646
Instalații interioare de distribuție a apei reci utilizând, pentru ridicarea
Dimensionare
pompă
Qp
Hp
Qp = a  Q c
Hporn ≥ Hnec
a - coef. de variație orară a consumului a>1
Qc – debitul de calcul al instalației
Hnec = max ( Hg + Hu + Dh )
Hopr = Hporn+(8÷12)
Dimensionare
pompă
Dp = H opr – H porn
3
Q(m /h)
300
200
n=1
2
3
4
n=
n=
n=
100
N=15
0 Dp(mH 2O)
3 4 5 6 7 8 9 10
Dimensionare
pompă
1,1Q p  (H p  10)  (H o  10)

Vhidr. 
4N  (H i  10)  (H o  H p )
Dp = H o – H p  V mai mic, dar consumul de energie electrică
- costurile de exploatare fac parte din costul investiției, deci
soluțiile economice trebuie să aibă și un cost de exploatare redus

Dimensionare
pompă
Hporn pompă = Hporn ± Hg porn + DHlin porn + DHloc porn - Hap
Hporn pompă este presiunea de pornire a pompei, în mH2O;
Hporn - presiunea din recipientul de hidrofor, corespunzătoare pornirii pompelor, în
mH2O;
Hg porn - diferenţa de înălţime, dintre nivelul apei din recipientul de hidrofor,
corespunzător presiunii de pornire a pompei şi nivelul apei din conducta
stradală sau din rezervorul tampon la pornirea pompei, în mH2O;
DHlin porn - pierderea de presiune liniară, pe reţeaua cuprinsă între conducta stradală
sau rezervorul tampon şi recipientul de hidrofor, la debitul de pornire a
pompei, în mH2O;
DHloc porn - pierderile de presiune locale, pe reţeaua cuprinsă între conducta stradală
sau rezervorul tampon şi recipientul de hidrofor, la debitul de pornire a pompei
(se va lua în calcul şi pierderea de presiune la intrarea apei în recipientul de
hidrofor) în mH2O;
Hap - presiunea existentă în reţeaua stradală sau rezervorul tampon de tip închis, în
momentul pornirii pompei, în mH2O.
Dimensionare
pompă
Hopr pompă = Hopr ± Hg opr + DHlin opr + DHloc opr - Hao
Hopr pompă este presiunea de oprire a pompei, în mH2O;
Hopr - presiunea din recipientul de hidrofor corespunzătoare opririi pompei, în
mH2O;
Hg opr - diferenţa de înălţime, dintre nivelul apei din recipientul de hidrofor
corespunzător presiunii de oprire a pompei şi nivelul apei din conducta
stradală sau din rezervorul tampon la pornirea pompei, în mH2O;
DHlin opr - pierderea de presiune liniară, în reţeaua cuprinsă între conducta stradală
sau rezervorul tampon şi recipientul de hidrofor la debitul de oprire a pompei,
în mH2O;
DHloc opr - pierderea de presiune locală, pe reţeaua cuprinsă între conducta stradală
sau rezervorul tampon şi recipientul de hidrofor, la debitul de oprire a pompei
(se va lua în calcul şi pierderea de presiune la intrarea apei în recipientul de
hidrofor) în mH2O;
Hao - presiunea existentă în reţeaua stradală sau rezervorul tampon de tip închis, în
momentul opririi pompei, în mH2O.
Dimensionare
metodica de alegere a pompei
Q p = a  Qc
Hporn ≥ Hnec = max ( Hg + Hu + Dh )
Hopr = Hporn+(8÷12)
se va alege o pompă preliminară cu caracteristicile:
Q’p
H porn  H opr
H '
pompă 
2
Dimensionare
grafic se determină Qp și Qo, în raport cu curba caracteristică a pompei
se determină DH
Dimensionare
se calculează
Hporn pompă = Hporn ± Hg porn + DHlin porn + DHloc porn - Hap
Hopr pompă = Hopr ± Hg opr + DHlin opr + DHloc opr - Hao
H pp  H op
cunoscând Qp și Hp  se alege o pompă dintr-un catalog
2
Dimensionare
se trasează caracteristicile reţelei corespunzătoare Hp, respectiv Ho
Qpp
Hpp
Qop
Hop
Dimensionare
Verificări:
dacă pompa satisface punctul de funcționarea stației de hidrofor, adică:
p=
dacă da, pompa aleasă va fi cea utilizată;
dacă nu, se va relua calculul preliminar adoptându-se altă pompă cu

înălțimile de pompare Hpp și Hop determinate anterior
se va finaliza calculul alegerii pompei când pompa satisface punctele de

funcționare a instalației de hidrofor
se vor prevedea minim 2 pompe

Dimensionare
pompă
1,1Q p  (H p  10)  (H o  10)

Vhidr. 
4N  (H i  10)  (H o  H p )
Hi – presiunea inițială Hi = f (Hp)
Capacitatea hidroforului [l]

Presiunea în
800
momentul pornirii pompei, 160 400 2000
1000 3150 4000 5000
Hp 250 630 2500
1600
[mH2O]
ΔHi = Hp - Hi [mH2O]
20 0,9 0,7 0,6 0,5 0,4 0,35 0,35
40 1,8 1,5 1,2 1,0 0,8 0,7 0,65
60 2,7 2,2 1,9 1,6 1,2 1,0 1,0
90 4,1 3,4 2,9 2,4 1,8 1,6 1,4
120 5,5 4,5 3,8 3,2 2,5 2,1 1,9
G 3/4''

Vn Pn Masa
[l] [bar] [kg]
A B A B
100
160 10 450 1255 630 275 536 464 82
Di 250 10 500 1480 630 290 584 704 100
6 800 795 127

400 600 1635 315 682
10 500 803 143
300 70 2½ 2½ 2½
H
6 800 895 174

h1
630 700 1885 340 782

d1 Gd 10 500 905 200
6 1000 1014 204

800 1935 365 896
10 500 1034 241
h2
800
h3
6 1000 1014 236

1000 2335 365 896
10 630 1034
G 1''
60
80 3 3 3
h4
6 1000 1217
1600 1000 2440 415 1100
1112
10 630 1238
100
6 1000 1327 400

L1 2000 1100 2490 440 1216
10 630 1346
A 6 1000 1427
2500 2540 450 465 1316 4 4 4
10 630 1448
1200
A A 6 1250 1427
3150 3140 90 465 1316
10 630 1448
L2
6 1250 1529 611

4000 1300 3390 490 1416
10 800 1548
5 5 5
Ø 1/2'' Ø 1/2'' 6 1600 1625
5000 1400 3645 515 1508
10 900 1646
Dimensionare
compresorul
Hc H c  H op
H i  10 V
Lc L c  0,9 
H c  10 t
Lc este debitul compresorului, în m3/h;

V - volumul total al recipientului de hidrofor, în m3;
Hi - presiunea iniţială din recipientul de hidrofor, în mH2O;
Hc - presiunea de refulare a aerului de către compresor, în mH2O;
t - timpul în care compresorul asigură volumul de aer în recipientul
de hidrofor, atingându-se presiunea iniţială Hi.
Grupuri de pompare cu turaţie variabilă, cuplate în paralel
4
3
1-conductă de aspiraţie; 2-pompă; 3-conductă de refulare;

4-recipient de hidrofor cu membrană
Stații de hidrofor cu vas tampon închis
Stații cu recipiente fără membrane
Stații cu recipiente cu membrane


BC
9
9
8
tM 8
TM
1 Mc
Vem 2 tm
4
3 Tm 7
6 6
5
1-reţeaua exterioară a localităţii; 2-branşament; 3-rezervor tampon închis; 4-pompe;

5-recipient de hidrofor; 6-compresor; 7-reţeaua de alimentare a consumatorilor;
8-conducte pentru aer; 9-circuite electrice; Vem-electroventil; Mc-manometru cu
contacte electrice; TM, tM Tm, tm-traductori de nivel maxim, minim; BC-bloc de comandă

BC
9
9
8
tM 8
TM
1 Mc
Vem 2 tm
4
3 Tm 7
6 6
5
Nu poate fi adoptată / nu poate funcționa dacă presiune exterioară scade sub:

5 mH20, dacă nu sunt hidranți de incendiu exteriori;
7 mH2O, dacă sunt hidranți de incendiu exteriori

Dimensionare:
 întocmire schemei de calcul și determinarea lui Qc;
 determinarea diametrelor conductelor și calcului lui Hnec;
 determinarea lui Qp;
 stabilirea valorilor lui Hp, Ho, Hi;
H a max  L.A 
 determinarea VRTÎ V  10  Q p  t 
 A r  va  c 
H a min  g  Ar 
1,1Q p  (H p  10)  (Ho  10)

 determinarea V RH Vhidr 
4N  (Hi  10)  (Ho  H p )
 determinarea caracteristicilor electropompelor Qp , Hp;
 determinarea caracteristicilor electrocompresoarelor Lc , Hc.
3 5
4
1
2 6
1-reţeaua exterioară a localităţii; 2-branşament; 3-vas tampon închis, cu

membrană; 4-electropompe; 5-recipient de hidrofor, cu membrană;
6-reţeaua de alimentare a consumatorilor; 7-conductă de ocolire a vasului

3 5
4
1
2 6
automatizarea se face astfel încât presiunea minimă din rețeaua exterioară

să nu coboare sub 10 mH2O

considerații funcționale, în vederea dimisionării:
 sub presiunea de 1bar în reţeaua exterioară nu este indicat rezervorul

tampon închis, reţeaua exterioară a localităţii neavând capacitatea de alimentare
în concurenţă cu presiunea de încărcare a vasului cu membrană;
 din considerente sanitare, întotdeauna apa va trebui să traverseze vasul şi nu
să-l ocolească;
 urmare a trecerii apei prin rezervor, se impune pe de o parte calculul
pierderilor de presiune şi luarea acestora în calculul general al instalaţiei, iar
pe de altă parte verificarea ca debitul maxim vehiculat să nu depăşească
capacitatea vasului, caz în care se alege un vas cu volum superior celui adoptat
iniţial;
 la pornirea sau oprirea unei pompe, viteza de curgere a apei în conducta
de racord nu trebuie să se modifice cu mai mult de 0,15 m/s;
 în timpul funcţionării pompelor, presiunea în reţeaua exterioară nu trebuie
să scadă cu mai mult de 50 % sub presiunea minimă de alimentare.

Dimensionare:
 întocmirea schemei de calcul aferentă staţiei;
 determinarea debitului de calcul aferent consumatorilor;
 determinarea diametrelor tuturor tronsoanelor prin calculul hidraulic
efectuat în limita vitezelor economice;
 determinarea volumului rezervorului tampon închis, prevăzut cu
membrană, corespunzător debitului maxim al staţiei de pompare:
Corespondenţa dintre debitul maxim al pompelor şi volumul nominal al rezervorului tampon închis
Debitul maxim, Volumul nominal al rezervorului tampon închis,

Qp max [m3/h] VnRTÎ [litri]
Qp max ≤ 7 300
7 < Qp max ≤ 15 500
Qp max > 15 800
 determinarea volumului recipientului de hidrofor, prevăzut cu

membrană, în cele două ipostaze, fără acumulare şi cu acumularea
unui volum minim.

Dimensionare:
 pentru cazul fără acumulare: Po  1
VRH  0,33 Q p max
(Po  Pp ) N  n
Qp max este debitul maxim al pompei, respectiv al staţiei de pompare, în
m3/h;
Pp - presiunea de pornire a pompei, în bari;
Po - presiunea de oprire a pompei, în bari;
n - numărul pompelor în funcţiune;
N - numărul de porniri-opriri pe oră al pompei, în calcule valoarea fiind
adoptată în funcţie de puterea electrică a pompei (v.tab.)
Corespondenţa dintre puterea electrică a pompei şi numărul de porniri-
opriri ale pompei
N 20 15 10
P (KW) ≤4 ≤ 7,5 > 7,5

Dimensionare:
(Po  1)(Pp  1)
 pentru cazul cu acumulare: VRH  Vac min
(Pi  1)(Po  Pp )
Vac min este volumul de acumulare minim necesar, în litri sau m3, care
atunci când nu există alte considerente de ordin funcțional se poate
1,1Qp
aproxima prin relaţia , Vacmin  prin punerea de acord a
4N
STAS-ului 1478-90 cu DIN 1988 T5;
Pi - presiunea iniţială din recipientul de hidrofor (tab.14, STAS 1478);

Pp - presiunea de pornire din recipientul de hidrofor Pp ≥ Hnec ;
Po - presiunea de oprire din recipientul de hidrofor Po = Pp+(8÷12);

Dimensionare:
(Po  1)(Pp  1)
(Pi  1)(Po  Pp )
 se calculează pierderile de presiune, în bari, utilizându-se ,în
funcţie de capacitatea rezervorului, următoarele relaţii:
Q p max
DP  0,14 , când 80 < VnRTÎ < 1000 litri Qp max 15 m3/h
15 v = 2m/s
Q p max
27
 se calculează caracteristicile electropompelor ştiind că, din
considerente funcţionale, acestea vor fi prevăzute cu reglare
continuă, în cazul cel mai simplu, una fiind în funcţiune, iar alta de
rezervă.

Dimensionare:
(Po  1)(Pp  1)
(Pi  1)(Po  Pp )
 se calculează pierderile de presiune, în bari, utilizându-se ,în
funcţie de capacitatea rezervorului, următoarele relaţii:
Q p max
15 v = 2m/s
Q p max
27
 se calculează caracteristicile electropompelor ştiind că, din
considerente funcţionale, acestea vor fi prevăzute cu reglare
continuă, în cazul cel mai simplu, una fiind în funcţiune, iar alta de
rezervă.
Secţiune printr-un recipient de

Rezervoare de hidrofor cu membrană
hidrofor cu membrană
Staţie de hidrofor compactă Staţie de hidrofor compactă pentru

pentru capacităţi mici cu pompă capacităţi mici cu pompă de
submersibilă suprafaţă

Staţie de alimentare cu apă, cu o pompă
centrifugă cu turaţie constantă

Staţie de alimentare cu pompă centrifugă şi
dispozitiv integrat de reglare a turaţiei
INSTALAȚII INTERIOARE
DE APĂ RECE PENTRU
CONSUM INDUSTRIAL
1
Instalații interioare de apă rece pentru consum industrial
Dimensionarea
presupune asigurarea:
 debitelor aferente utilajelor la
 presiunea impusă de procesele tehnologice.
2
Dimensionarea
Determinarea debitelor specifice de calcul:

 specificate pentru fiecare utilaj din componența
instalației;
 se va tine și de coeficienții de simultaneitate în
funcționare furnizați de tehnologi
3
Dimensionarea
Determinarea debitelor de calcul a conductelor:
n
q ct   k i n i q ui
i 1
unde: ki este coeficientul de simultaneitate în funcționare pentru

grupul de utilaje, de tipul i;
ni - numărul utilajelor de același tip i;
qui - debitul specific al utilajului de un tip dat i, în l/s.
4
Dimensionarea
Calculul hidraulic:
 stabilirea diametrelor tuturor conductelor din componența
instalației astfel încât să se asigure debitele specifice
funcționării echipamentelor la presiunea impusă de procesul
tehnologic;
 metodologia de dimensionare este identică cu cea de la
consumul menajer de apă rece, cu precizarea că debitele se
calculează conform celor precizate și vitezele de circulație pot
avea valori mai mari
5
6
Instalații interioare de apă rece pentru prevenirea şi
combaterea incendiilor
Rolul apei în stingerea incendiilor:

- absoarbe o cantitate mare de căldură și astfel se răcesc corpurile
care ard;
Instalații de apă rece pentru prevenirea şi combaterea incendiilor:

• hidranți;
• sprinklere;
• drencere;
• pulverizatoare;
• ceață de apă. 7
Norme tehnice și legislatie https://www.mdlpa.ro
8
Norme tehnice și legislatie
https://www.mdlpa.ro/pages/constructii
9
https://www.mdlpa.ro/pages/reglementaritehnice
10
https://www.mdlpa.ro/pages/reglementare28
11
Caracteristicile clădirilor d.p.d.v. al pericolului de incendiu
Factorii care indică pericolul de producere a incendiului:
o gradul de rezistență la foc al construcției;
o categoria de pericol de incendiu a activității
12
Gradul de rezistență la foc al construcției
- capacitatea elementelor de construcție de a rezista la solicitările:

termice şi mecanice produse în timpul şi din cauza incendiilor
- rezistență la foc se determină în funcție de:

• combustibilitatea elementelor
• limita de rezistență la foc
13
Gradul de rezistență la foc al construcției - 5 grade
combustibilitatea elementelor (capacitatea de a se aprinde şi de ardere)

incombustibile – sub actiunea focului nu se aprind, nu carbonizeaza – clasa C0 (CA1)
combustibile – sub actiunea focului (sau temperaturii) se aprind, ard, se carbonizează
practic neinflamabile C1 (CA2a);
dificil inflamabile C2 (CA2b); greu combustibile
mediu inflamabile C3 (CA2c);
usor inflamabile C4 (CA2d);
conform art. 1.2.8.1 P118/99
limita de rezistență la foc ( perioada de timp în care elementele rezistă

la temperaturi înalte și își păstrează portabilitatea)
elemente rezistente la foc
stabile la foc
etanse la foc 14
Condiţii minime pentru încadrarea construcţiilor în grade de rezistenţa la foc
Nr Tipul elementelor
Gradul I Gradul II Gradul III Gradul IV Gradul V
crt de construcţii
1 C0 (CA1) C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C4 (CA2d)
Stâlpi, coloane, pereţi portanţi
2h 30min 2h 1h 30min -
2 C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
Pereţi interiori neportanţi
30min 30min 15min 15min -
3 C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
Pereţi exteriori neportanţi
15min 15min 15min - -
4 C0 (CA1) C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C4 (CA2d)
Grinzi, planşee, nervuri, acoperişuri terasă
1h 45min 45min 15min -
5 Acoperişuri autoportante fără pod C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
(inclusiv contavântuiri), şarpanta 45min 30min 15min - -
acoperişurilor fără pod
6 Panouri de învelitoare şi suportul continuu C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
al învelitorii combustibile 15min - - - -
conform art. 2.1.8 din P118/99 15

Categoria de pericol de incendiu
Reprezintă ansamblul operațiunilor unei activități sau proces

tehnologic, în funcție de comportarea la foc a materialelor si a
substantelor implicate.
Fiecare zonă, încăpere, secţie, spaţiu de producţie sau depozitare se

clasifică în funcție de activitatea într-o categorie de pericol de
incendiu
16
Categoria de
Caracteristicile substanţelor şi ale materialelor care determină
pericol de Precizări
încadrarea
incendiu
Substanţe a căror aprindere sau explozie poate să aibă loc în Nu determină încadrarea în categoriile A şi B (BE3a şi BE3b) de pericol de incendiu:
urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte -scăpările şi degajările de gaze, vapori sau praf, care sunt în cantităţi ce nu pot forma
substanţe ori materiale. cu aerul amestecuri explozive;
A Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor până la -folosirea substanţelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere.
(BE3a) 280C, gaze sau vapori cu limita inferioară de explozie până la În asemenea situaţii, încadrarea se sa face în categoria C, D sau E (BE2, BE1a sau
10% atunci când acestea pot forma cu aerul amestecuri BE1b), în funcţie de densitatea sarcinii termice şi pericolul de incediu în ansamblu.
explozive.
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsă

între 28 şi 1000C, gaze sau vapori cu limita inferioară de
B explozie mai mare de 10%, atunci când acestea pot forma cu
(BE3b) aerul amestecuri explozive.
Fibre, praf sau pulberi, care se degajă în stare de suspensie, în
cantităţi care pot forma cu aerul amestecuri explozive
Substanţe şi materiale combustibile solide. Nu determină încadrarea în categoria C (BE2) de pericol, oricare din următoarele
Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare situaţii:
de 1000C. - folosirea substanţelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere;
- utilizarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 1000C, la
comenzi hidraulice, răcire, ungere, filtre şi tratamente termice, în cantităţi de max
2m3, cu condiţia luării unor măsuri locale pentru limitarea propagării incendiului;
- folosirea echipamentului electric (cu excepţia cablurilor) care conţin până la 60 kg
C ulei pe unitatea de echipament, precum li a fluxurilor de cabluri cu mai puţin de 3,5
(BE2) kg material combustibil/ml de flux;
- utilizarea la transportul ori depozitarea materialelor combustibile a unor ambalaje,
palete sau rafturi combustibile a căror sarcină termică este mai mică de 105 mJ/m2;
În situaţiile de mai sus, încadrarea se face în funcţie de pericolul de incendiu din
ansamblu, în categoria C sau D de pericol de incendiu (BE1a sau BE1b).
Substanţe sau materiale incombustibile în stare fierbinte, topite

sau incandescente, cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau
D scântei.
(BE1a) Substanţe solide, lichide sau gazoase care se ard în calitate de
combustibil.
Substanţe sau materiale incombustibile în stare rece sau

E
(BE1b)
materiale combustibile în stare de umiditate înaintată (peste conform art. 2.1.5 din P118/99 17
80%), astfel că posibilitatea aprinderii lor este exclusă.
Categoria de pericol de incendiu
clădirile se clasifică în:
 clădiri normale (S< 20 000 m2, l max 72m, H max 28m);
 clădiri monobloc (S construită min 20 000 m2, l >72 m);
 clădiri blindate (fără lumină naturală);
 clădiri înalte (H mai mare de 28 m);

18
 clădiri foarte înalte (H cornișă >45 m) .

Echiparea şi dotarea tehnică minimă obligatorie a construcţiilor şi

instalaţiilor cu sisteme şi instalaţii de stingere a incendiilor, trebuie să
corespundă normativului P118/2 din 2013 şi reglementărilor

specifice, îndeplinind principiile şi cerinţele din normele generale de
apărare împotriva incendiilor.
19
conform art. 2.1 din P118/2 din 2013

Instalaţii cu hidranţi de incendiu interiori
In conformitate cu Normativul P 118 / 2 din 2013, echiparea cu
hidranți de incendiu interiori a spațiilor și compartimentelor se asigură
pentru:
a) clădirile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită A şi B, încadrate
conform legislaţiei în vigoare, indiferent de aria construită sau desfăşurată şi număr de
niveluri;
b) clădiri înalte şi foarte înalte, precum şi clădiri cu săli aglomerate, indiferent de destinaţie, de
ariile construite şi numărul de niveluri;
c) clădiri de învăţământ cu mai mult de 200 de utilizatori sau cele cu aria construită mai mare de
600 mp şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
d) clădiri cu destinaţie de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor, clădiri de turism/structuri de
primire turistică cu funcţiuni de cazare cu mai mult de 100 de paturi sau cele cu aria
construită mai mare de 600 mp şi mai mult de 3 (trei) niveluri.
e) clădiri montane cu capacităţi mai mari de 100 de paturi;
f) clădiri pentru sănătate/de îngrijire a sănătăţii, supravegherea, îngrijirea sau
cazarea/adăpostirea copiilor preşcolari, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost
cu mai mult de 100 de persoane sau cele cu aria construită mai mare de 600 mp şi mai mult de
trei niveluri supraterane;
20
g) clădirile, compartimentele de incendiu şi spaţiile pentru comerţ cu mai mult de 2 (două)
niveluri sau cu aria construită mai mare de 600 mp;
h) clădiri pentru cultură pentru mai mult de 200 de persoane sau cele cu mai mult de trei niveluri
supraterane şi aria lor construită de peste 600 mp;
i) clădiri de cult cu mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane şi aria construită peste 600 mp;
j) clădiri administrative cu aria construită mai mare de 600 mp sau mai mult de 4 (patru)
niveluri supraterane;
k) clădiri închise de sport cu capacitatea maximă simultană mai mare de 300 utilizatori;
l) clădiri sau spaţii de producţie şi/sau depozitare în care se utilizează materiale sau substanţe
combustibile, cu aria desfăşurată mai mare de 600 mp;
m) depozite cu stive înalte (peste 6 m înălţime), indiferent de aria construită;
n) spaţii subterane publice (cu excepţia locuinţelor), de producţie şi/sau depozitare subterane cu
aria desfăşurată mai mare de 600 mp;
o) parcaje subterane conform prevederilor reglementării tehnice în vigoare;
p) parcaje supraterane cu mai mult de 2 (două) niveluri sau cele cu aria desfăşurată mai mare de
600 mp;
conform art. 4.1 din P118/2 din 2013 21

Instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere
In conformitate cu Normativul P 118 / 2 din 2013, echiparea
tehnică a clădirilor, compartimentelor de incendiu şi încăperilor, cu
instalaţii automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se asigură la:
a) clădiri închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B), încadrate
conform legislaţiei în vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp;
b) clădiri înalte cu excepţia locuinţelor şi foarte înalte indiferent de destinaţie;
c) platouri de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune şi scene amenajate, cu arii mai
mari de 150 mp, inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexă ale acestora;
d) încăperile din clădirile civile subterane în care densitatea sarcinii termice depăşeşte 840 Mj/mp;
e) clădiri, compartimente de incendiu cu destinaţia de comerţ şi încăperile pentru comerţ cu aria
desfăşurată egală sau mai mare de 1500 mp sau cu densitatea sarcinii termice peste 840 Mj/mp;
f) clădiri (încăperi) de producţie şi/sau depozitare cu risc mare şi foarte mare de incendiu cu aria
desfăşurată mai mare de 600 mp;
g) depozitele cu stive, în condiţiile SR EN 12845;
h) parcaje subterane de tip P1, P2, P3 şi P4 definite potrivit prevederilor reglementării tehnice
specifice, precum şi la cele supraterane închise cu mai mult de 100 de autoturisme.
i) clădiri şi compartimente de incendiu administrative sau pentru cultură, cu aria construită mai
mare de 1250 mp şi densitatea sarcinii termice peste 840 Mj/mp,
Instalaţii de stingere a incendiilor cu drencere
In conformitate cu Normativul P 118 / 2 din 2013, echiparea tehnică a

clădirilor cu instalaţii cu sprinklere deschise pentru limitarea şi
stingerea incendiilor pot fi utilizate pentru:
a) protecţia împotriva propagării incendiilor, utilizând perdele de apă;
b) stingerea incendiilor.
Perdele de apă se pot prevedea pentru:

a) protejarea elementelor de închidere a golurilor (uşi, ferestre etc.) din pereţii despărţitori,
pentru a evita propagarea focului de la o încăpere la alta;
b) protecţia cortinelor, uşilor sau obloanelor din pereţii rezistenţi la foc;
c) protejarea unor porţiuni de încăperi cu pericol de incendiu;
d) protecţia golurilor scărilor rulante
e) protecţia clădirilor (faţade, acoperişuri) în exterior, când nu sunt amplasate la distanţe
corespunzătoare. 23
Instalaţii de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
tehnică a clădirilor cu instalații de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
se prevăd pentru:
a) protejarea obiectelor (structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice, recipiente pentru
lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60°C şi gaze
inflamabile, motoare cu ardere internă, gospodării mari de cabluri electrice cu izolaţie
combustibilă), împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat, pentru a limita
absorbţia căldurii până la limita care previne sau micşorează avariile;
b) localizarea incendiilor de substanţe ce se pot revărsa;
c) protecţia împotriva căldurii transmise prin radiaţie (protecţie prin răcire);
d) prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise (reducerea evaporării prin
răcirea suprafeţelor care vin în contact cu lichide inflamabile) sau în spaţii deschise (prin
diluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive),
inclusiv în spaţiile unde se depozitează sau se manipulează explozivi;
e) stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hârtie, textile, materiale plastice
etc.); Instalaţiile cu apă pulverizată sunt adecvate pentru stingerea incendiilor izbucnite la
maşinile de hârtie, tipar şi în alte echipamente tridimensionale şi unde materialele combustibile
cum sunt hârtia sunt transportate în interiorul echipamentului ca parte integrată a procesului; 24
Instalaţii de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
tehnică a clădirilor cu instalații de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
se prevăd pentru:
f) stingerea incendiilor în canale, precum cele de cabluri, în care incendiile se pot propaga rapid;
g) stingerea incendiilor izbucnite la scările rulante, benzile rulante de transport şi alte utilaje în
mişcare, unde incendiul se poate propaga cu uşurinţă;
h) limitarea posibilităţilor de propagare rapidă a incendiului prin stropirea zonei de ardere;
i) degazarea spaţiilor incendiate prin spălarea atmosferei cu jeturi de apă pulverizată
j) protecţia contra încălzirii excesive, prin răcirea intensă a materialelor, elementelor de
construcţii şi instalaţiilor tehnologice ameninţate de incendiu;
k) prevenirea incendiului prin stropirea cu apă a zonei care scapă, în caz de avarie, lichide sau
gaze combustibile, spre a se evita aprinderea;
l) neutralizarea unor agenţi agresivi asupra mediului.

Instalaţii de stingere a incendiilor cu ceață de apă
tehnică a clădirilor cu instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă
(standard de referinţă pentru proiectare CEN/TS 14972:2011) se prevăd pentru:
a) protecţia elementelor de structură ale clădirii (grinzi, stâlpi etc.);

b) protecţia echipamentelor instalaţiilor tehnologice a recipientelor pentru lichide combustibile cu
temperaturi de inflamabilitate a vaporilor mai mari de 60°C şi gaze inflamabile, a motoarelor
cu ardere internă, precum şi a gospodăriilor de cabluri electrice cu izolaţie combustibilă;
c) protecţia împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat, pentru a limita absorbţia
căldurii până la limita care previne sau micşorează avariile;
d) stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hârtie, textile, materiale plastice
etc.);
e) prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise, sau în spaţii deschise, prin
diluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive.

Alcătuire: conducte,
armături,
accesorii menite să asigure apa necesară stingerii incendiilor.
Conducte:
OL ZN – pentru instalatiile comune
OL – instalatii individuale de alimentare a hidrantilor de incendiu interiori
Imbinare conducte:
înfiletare
sudura
27
piese prin cuplare rapida
28
Hidranţii de incendiu interiori -robinete cu ventil de tip colţar cu corpul din alamă
sau fontă, cu diametrul de 2".
Hidranţii sunt prevăzuţi cu - racorduri pentru furtun,

- cu furtunuri de legătură,
- cu ţevi de refulare cu orificiul de stropire de 12, 14, 16,
18 sau 20 mm, toate fiind montate în cutii speciale
amplasate la o înălţime de 1,35 - 1,50 m de la
pardoseală.
29
Accesorii
30
31
Instalaţie cu hidranţi de incendiu interiori. Instalaţie comună cu hidranţi de incendiu

interiori şi consumatori menajeri.
H1 H2 H3 H4 H1 M1 H2 M2
H 11 H 21 H 31 H 41
H 11 M11 H 21 M21
H 12 H 22 H 32 H 42
H 12 M12 H 22 M22
H 13 H 23 H 33 H 43 M23
H 13 M13 H 23
H 14 H 24 H 34 H 44 H 14 M14 H 24 M24
H 15 H 25 H 35 H 45 H 15 M15 H 25 M25
32
Numărul hidranţilor interiori de incendiu şi modul de amplasare al acestora se

stabilesc în funcţie de următoarele criterii:
- caracteristicile constructive ale clădirii;
- raza de acţiune a hidranţilor;
- numărul de jeturi simultane care trebuie să atingă fiecare punct din interiorul
clădirii;
- modul de amplasare al utilajelor, mobilierului sau a materialelor depozitate
în clădiri.
Amplasarea hidranţilor se va face deci astfel încât să se respecte atât poziţia

uşilor şi utilajelor, cât şi condiţia ca fiecare punct din clădire să fie atins, după caz, de
unul sau două jeturi în funcţionare simultană.
H1 H1 H2
H8
y
H2
y
H4 H3
H3 H7
H4
H6 H5
x
x
a)
b)
33
Debitul
Debitul
Lungimea specific
Numărul de calcul
minimă a jetului minim
jeturilor în al instalaţiei,
Destinaţia şi caracteristicile compact, al unui jet,
funcţiune Qih
clădirii protejate Lc qih
simultană* [l/s]
[m] [l/s]
cf. NP086-08 cf. STAS
cf. STAS 1478-90 cf. STAS
1478-90
1478-90
- Blocuri de locuinţe, clădiri administrative, pentru turism, cult,
învăţământ, financiar bancare şi sport;
- Gări, autogări şi aerogări;
- Spaţii accesibile publicului din staţiile de metrou;
- Clădiri cu săli aglomerate, cu excepţia sălii;
a) cu un volum mai mic de 25.000 m3; 6 2,5 1 2,5
b) cu un volum de 25.000 m3 sau mai mare. 6 2,5 2 5,0
- Clădiri pentru comerţ, cultură, sănătate şi cele de învăţământ care
adăpostesc copii de vârstă preşcolară;
- Clădiri de producţie şi/sau depozitare;
- Clădiri cu funcţiuni mixte; 6 2,5 1 2,5
- Garaje, parcaje subterane sau supraterane închise, clădiri şi spaţii 6 2,5 2 5,0
subterane;
a) cu un volum mai mic de 5.000 m3;
b) cu un volum de 5.000 m3 sau mai mare.
- Clădiri înalte;
- Săli aglomerate cu scenă amenajată şi săli de competiţie sportive - 2 -
9
cu o capacitate de peste 600 de locuri: 2,5 2 5,0
9
a) situate în clădiri de gradul I şi II de rezistenţă la foc; 5,0 3 15
b) situate în clădiri de gradul III şi IV de rezistenţă la foc.
Teatre dramatice sau muzicale, cluburi şi case de cultură cu scenă
amenajată: 9 5,0 3 15
a) cu mai puţin de 1000 locuri; 9 5,0 4 20
b) cu 1000 locuri sau mai mult.
Clădiri foarte înalte:
9 5,0 3 15
a) cu un volum până la 50.000 m3;
9 5,0 4 20
b) cu un volum peste 50.000 m3.
DH
1 2 3 5 6 7
y Lc
Ht
Hi
Lf
Hc
4
1.35m
Schemă pentru determinarea razei

de acţiune a unui hidrant interior
Jet de apă vertical.
1-coloană de alimentare cu apă rece;
2-nişe;
3-robinet de hidrant interior pentru incendiu;
4-racord mobil;
5-furtun;
6-ţeavă de refulare;
7-jet de apă.
Determinarea lungimii jetului compact
Ht Hi
Lc  Hc  
 (1  H i )
Hi - presiunea necesară la orificiul ajutajului, în mmH2O;

 - coeficient experimental;
 - coeficient, a cărui valoarea depinde de diametrul ajutajului ţevii de refulare
0,00025
Coeficientul  se poate calcula cu o relaţia de forma: 
d  (10d ) 3
d - diametrul ajutajului ţevii de refulare, în mm.

sau
Valorile coeficientului  în funcţie de diametrul ajutajului ţevii de refulare
d [mm] 12 14 16 18 20 22
 0,0183 0,0149 0,0124 0,0105 0,0090 0,0077
Coeficientul experimental  se determină cu relaţia:

 = 1,19 + 80(0,01 Lc)4
m
30 a'
24 a b'
b
18
c
III
c
H
12
60 o
o c'
45
6 I II
y d d'
0
6 12 18 24 30 36 42 48 m
Jet de apă înclinat. Graficul variaţiei bătăii jetului compact şi împrăştiat
In cazul jetului înclinat, distanţa de la orificiul stropitorului la un punct "x" al
traiectoriei este dată de relaţia: Rx =   Ht
Rx este raza de acţiune a jetului total, în m;
 - coeficient care depinde de unghiul de înclinare a jetului faţă de orizontală
Ht - înălţimea totală a jetului, în m.
Valorile coeficientului 
y 00 150 300 450 600 750 900
 1,40 1,30 1,20 1,12 1,07 1,03 1,00
Lungimea jetului în funcţie de înălţimea încăperilor

2 2
L j  L c  ( h  1,25)
Lj - proiecţia pe orizontală a lungimii jetului compact, în m;
Lc - lungimea jetului compact, în m;
h - înălţimea încăperii, în m
R  L j  L'f  L j  Lf  3
R – raza de actiune a unui hidrant
L’f - proiecţiei pe orizontală a lungimii fizice a furtunului,
Lf - lungimii fizice
L=2R-(1,5-2m)
Schemă pentru determinarea razei de acţiune a unui hidrant.
Dacă se cunoaşte:- lungimea necesară a jetului compact
- diametrul orificiului ajutajului, se pot calcula:
 presiunea necesară la ajutajul ţevii de refulare, în m.colH2O, cu relaţia:
 Lc
Hi  sau Hi 
1 1
   L c 
Lc α
 debitul ajutajului de apă, în l/s, cu relaţia: Q i  0,003477    d 2 H i
 = 0,97 - 0,98 – coeficientul de debit,
d = 12, 14, 16, 18, 20, 22 – diametrul ajutajului ţevii de refulare
Debitul şi presiunea la orificiul ţevii de refulare în funcţie de lungimea jetului compact (STAS 1478-90)
Diametrul orificiului d [mm]

Lungimea
jetului 14 16 18 20
compact,
Lc Hi Hi Hi Hi
qih qih qih qih
[m] [mH2 [mH2O [mH2O [mH2O
[l/s] [l/s] [l/s] [l/s]
O] ] ] ]
6 - - - - 7,69 3,04 7,63 3,75
6,4 - - 8,40 2,50 8,27 3,15 8,16 3,90
7 - - 9,34 2,64 9,14 3,31 9,03 4,10
8 - - 10,82 2,84 10,60 3,58 10,45 4,40
9 - - 12,40 3,05 12,15 3,80 11,92 4,70
10 14,55 2,52 14,05 3,24 13,70 4,05 13,40 5,00
11 16,45 2,68 15,85 3,43 15,38 4,29 15,03 5,30
12 18,50 2,84 17,65 3,63 17,10 4,53 16,65 5,60
13 20,60 3,01 19,60 3,82 18,92 4,75 18,40 5,85
14 22,95 3,16 21,70 4,03 20,85 5,00 20,20 6,15
15 25,45 3,34 24,00 4,23 22,90 5,25 22,20 6,45
Dh rf  A f  Lf  Q 2
sau
Dhrf = if  Lf
Dh rf - pierderea de presiune la trecerea apei prin furtun, în mH2O

Af -rezistenţa hidraulică unitară a furtunului;
Lf - lungimea fizică a furtunului, în m;
Q - debitul evacuat prin furtun, în l/s;
if - pierderea unitară de presiune, în mH2O/m;
Lf - are semnificaţia din relaţia anterioară.
Valorile rezistenţei hidraulice unitare pentru diverse tipuri de furtun

Rezistenţa unitară
Tipul furtunului
d = 50 mm d = 64 mm d = 75 mm
-furtun de cânepă 0,0154 0,00385 0,00150
-furtun din fibre sintetice tip A 0,015 - -
-furtun din fibre sintetice tip B 0,015 - -
q [l/s]
0.1
2
0.15
0.
0.2
3
0.
0.3
4
0.
0.4
0.5
5
0.
f5
6
0.
0m
0.7 m
7
0.
8
0.
1.0
9
/s
0.
m
f75 a1 1
1.5 mm ite
z 1. 2
V 1. .3
1 1.4
2.0 f1 1.
5
00m 7
m 1.
3.0 0
2.
5
4.0 2.
0
5.0 3.
7.0 4.
0
0
100 5.
15
20
30
40
50
1 2 3 4 5 6 7 8 10 15 20 30 40 50 70 100 200 300 400 5007001000 2000
i f [mmH 2 O/m]
Nomogramă pentru calculul pierderilor de sarcină unitară prin furtunul de cânepă.

Instalaţie cu hidranţi de incendiu interiori. Instalaţie comună cu hidranţi de incendiu

interiori şi consumatori menajeri.
H1 H2 H3 H4 H1 M1 H2 M2
H 11 H 21 H 31 H 41
H 11 M11 H 21 M21
H 12 H 22 H 32 H 42
H 12 M12 H 22 M22
H 13 H 23 H 33 H 43
H 13 M13 H 23 M23
H 14 H 24 H 34 H 44 M14 H 24 M24
H 14
H 15 H 25 H 35 H 45 H 15 M15 H 25 M25
42
uscate / sub presiune doar sub presiune

Instalațiile distincte cu hidranți de incendiu
Determinarea debitului de calcul:
Q ih  n j  q ih [l/s]
nj - numărul jeturilor în funcţionare simultană;

qih- debitul specific al unui jet, în l/s.
43
Debitul
Debitul
Lungimea specific
Numărul de calcul
minimă a jetului minim
jeturilor în al instalaţiei,
Destinaţia şi caracteristicile compact, al unui jet,
funcţiune Qih
clădirii protejate Lc qih
simultană* [l/s]
[m] [l/s]
cf. NP086-08 cf. STAS
cf. STAS 1478-90 cf. STAS
1478-90
1478-90
- Blocuri de locuinţe, clădiri administrative, pentru turism, cult,
învăţământ, financiar bancare şi sport;
- Gări, autogări şi aerogări;
- Spaţii accesibile publicului din staţiile de metrou;
- Clădiri cu săli aglomerate, cu excepţia sălii;
a) cu un volum mai mic de 25.000 m3; 6 2,5 1 2,5
b) cu un volum de 25.000 m3 sau mai mare. 6 2,5 2 5,0
- Clădiri pentru comerţ, cultură, sănătate şi cele de învăţământ care
adăpostesc copii de vârstă preşcolară;
- Clădiri de producţie şi/sau depozitare;
- Clădiri cu funcţiuni mixte; 6 2,5 1 2,5
- Garaje, parcaje subterane sau supraterane închise, clădiri şi spaţii 6 2,5 2 5,0
subterane;
a) cu un volum mai mic de 5.000 m3;
b) cu un volum de 5.000 m3 sau mai mare.
- Clădiri înalte;
- Săli aglomerate cu scenă amenajată şi săli de competiţie sportive - 2 -
9
cu o capacitate de peste 600 de locuri: 2,5 2 5,0
9
a) situate în clădiri de gradul I şi II de rezistenţă la foc; 5,0 3 15
b) situate în clădiri de gradul III şi IV de rezistenţă la foc.
Teatre dramatice sau muzicale, cluburi şi case de cultură cu scenă
amenajată: 9 5,0 3 15
a) cu mai puţin de 1000 locuri; 9 5,0 4 20
b) cu 1000 locuri sau mai mult.
Clădiri foarte înalte:
9 5,0 3 15
a) cu un volum până la 50.000 m3;
9 5,0 4 20
b) cu un volum peste 50.000 m3.
Instalațiile comune cu hidranți de incendiu
Determinarea debitului de calcul:
[l/s]
ih
nj - numărul jeturilor în funcţionare simultană;

qih- debitul specific al unui jet, în l/s.
q cons – debitul maxim de apă potabilă, cu excepția a 85% din debitul dușurilor
45
normelor pt. o funcţionare minimă a acestora timp de:
 180 min. pentru hidranţii, turnurile de apă şi racordurile fixe montate în clădiri
monobloc, pe circulaţii, coridoare sau tuneluri speciale de evacuare,
 120 min. pentru hidranţii interiori din clădirile civile şi industriale cu înălţimi peste
45m;
 60 min. pentru: hidranţii interiori ai clădirilor înalte monobloc; hidranţii din clădirile cu
săli de spectacole, cu simultaneitatea prevăzută anterior; hidranţii din clădirile la care,
combaterea din exterior a incendiului s-a prevăzut să se facă cu pompe mobile direct
din bazine sau rezervoare, luându-se funcţionarea simultană în primele 10 min. a
jeturilor (conform STAS 1478-90) şi a unui singur jet, în următoarele 50 min.;
 10 min. pentru hidranţii interiori din clădirile obişnuite.
46
dacă H disp în punctul de racord asigură H nec al consumatorilor menajeri si industriali
și
nu asigură funcționarea hidranților de incendiu
se va prevedea un rup de pompare pt ridicarea presiunii apei
dacă sunt fluctuații mari de debit se poate completa instalația de distribuție interioară și
cu o instalație de acumulare a apei, dimensionată cf. prevederilor impuse de incendiu

47
Prevederi finale:
- la mai mult de 8 hidranţi pe nivel vor fi de inelare şi se prevăd cu două racorduri la reţeaua
exterioară;
- hidranţii, având timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mare, se prevăd cu
racorduri fixe, amplasate în exteriorul clădirilor, pentru alimentarea cu apă de la pompele
mobile de incendiu;
- presiunea minimă la ţeava de refulare, în cazul utilizării dispozitivelor de pulverizare şi a
ţevilor de refulare universale este de minim 2,5 bar;
- instalaţiile cu hidranţi interiori de incendiu din clădirile civile foarte înalte (>45 m) sunt
compuse din cel puţin 15 l/s când volumul este sub 50 000 m3 şi 20 l/s pentru cazul când
volumul este mai mare de 50 000 m3. Conductele se cuplează inelar, astfel încât să nu existe
pericolul scoaterii din funcţiune a mai mult de 5 robinete pe nivel, iar pe coloane se prevăd
robinete din 5 în 5 niveluri;
- pentru alimentare cu apă din exterior, cu ajutorul pompelor mobile, se prevede pe unul din
pereţii exteriori ai clădirilor, o conductă cu Dn 100 mm, cu robinet de închidere, ventil de
reţinere şi două racorduri fixe tip B, la o înălţime de maxim 1,40 m de le nivelul trotuarului
clădirii;
- prevederea coloanelor uscate se face pentru clădirile cu înălţimi mai mari de 28 m, ele fiind
utilizate numai de serviciile de pompieri;
- coloanele uscate au diametrul de 75 mm şi racordurile pentru furtun de tip C pe fiecare
48
racord fiind pozat un robinet;
- racordul de alimentare al coloanei uscate este de tip B şi este pozat pe peretele exterior al
clădirii, astfel încât distanţa până la cea mai apropiată cale de acces să nu depăşească 40 m.
Instalaţii cu sprinklere
Scheme de alimentare cu apă pentru instalaţii de sprinklere
a-schema reţelei de spriklere cu apă; b-schema reţelei de spriklere cu aer.
1- sprinkler ; 2- ramificaţie; 3- conductă secundară; 4 – conductă principală; 5- conductă de

racord pentru alimentarea cu apă a instalaţiei de sprinklere; 6- robinet principal de închidere; 7-
aparat de control şi semnalizare tip apă-apă; 8- ventil de reţinere; 9- racord fix tip 49 B pentru
alimentarea cu apă cu pompe mobile; 10- aparat de control şi semnalizare tip aer-apă; 11- robinet
de închidere; 12- racordul conductei de aer comprimat.
distanţa dintre rândurile de sprinklere

dintre două sprinklere alăturate din acelaşi rând se ia orientativ egală cu:
 6,00 m, pentru încăperi cu pericol obişnuit de incendiu;
 3,60 m, pentru încăperi cu pericol mare de incendiu;
 2,50 ... 3,60 m, pentru depozite cu stelaje înalte.
Câteva tipuri de sprinklere şi secţiunea verticală prin jeturile de apă respective: 50

a-sprinkler standard; b-sprinkler cu rozetă concavă; c-sprinkler cu deflector conic; d-sprinkler cu
deflector în formă de disc plan, prevăzut cu fante pe direcţia radială.
hp
hg
hs
Lg
Inălţimea de siguranţă hs, pentru amplasarea deflectorului faţă de înălţimea grinzilor hg
hg
30 30-60 60-75 75-90 90-105 105-120 120-135 135-150 150-165 165-180
[cm]
hs
0 2,5 5,0 7,5 10,0 15,0 17,5 22,5 27,5 35,5
[cm]
51
Dimensionare
n qc- se determină pt funcţionarea simultană a sprinklerelor
q c   q is j dintr-un compartiment de incendiu
j1 qis - debitul specific al unui sprinkler, în l/s;
n - numărul sprinklerelor prevăzute să funcţioneze simultan.
As As - aria de declanşare, adică aria în care vor fi acţionate "n"

n sprinklere din totalul sprinklerelor existente "N", ca
Ap urmare a căldurii degajate de incendiu, în m2;
Ap - aria protejată de un cap de sprinkler, stabilită în
limitele razei de stropire şi prevăzută în prescripţiile
tehnice ale furnizorului, în m2.
q is. min
Ap  qis min - debitul specific al sprinklerului amplasat în instalaţie în
is poziţia cea mai dezavantajoasă, în l/s;
is - intensitatea de stingere cu apă, determinată experimental, în
funcţie de natura, cantitatea, starea şi aşezarea
materialelor combustibile, în l/sm2.
Pentru dimensionarea conductelor se vor avea în vedere

52
• debitul specific al unui sprinkler
• presiunea minimă de utiliuzare
Instalaţii cu drencere
Schema instalaţiei de drencere cu acţionare manuală
8 8 1-conductă principală de alimentare cu apă;

13
15
14 6 3- conductă de ocolire;
4- robinet manual de acţionare în caz de incendiu;
5
11 10 3 5-perete despărţitor;
6,7-conducte de distribuţie;
2 4 8-drencere;
12 9 9-manometru;
10-conductă de golire,
1 11-robinet;
12-pâlnie;
13-racord fix; 54
14-conducta de racord la pompele mobile de incendiu;
15-clapetă de reţinere.
Schema instalaţiei de drencere cu acţionare automată
5 6
4
8
13 14
7
12 11 1-conductă de alimentare cu apă; 2-robinet principal de

10
închidere; 3-dispozitivul de acţionare automată a
9 instalaţiei; 4-reţea de conducte pe care se montează
3 drencerele; 5-drencer; 6-detector de incendiu; 7-circuit
de impuls; 8-dispozitiv de confirmare a comenzii de
2 deschidere a alimentării cu apă; 9-robinet de golire; 10-
1 pâlnie; 11-manometru; 12-conductă de racord la surse
exterioare; 13-racord fix la pompe mobile de incendiu;
14-clapetă de sens.
55
Debitul specific al unui drencer se stabileşte cu aceeaşi relaţie de calcul ca în cazul sprinklerelor
qid – debitul specific, în l/s, al unui drencer;

qid  ai H i Hi – presiunea minimă de utilizare a apei, în mH2O;
ai – coeficientul de debit al unui tip de drencer.
Valorile coeficientului “ai” şi ale presiunii normale de utilizare Hi pentru drencere
Hi [mH2O]
Diametrul
Tipul
orificiului
dispozitivului 5 10 15 20
[mm]
8,0 0,210 0,227* 0,231* 0,235*
10,0 0,280 0,296* 0,300* 0,304*
Drencer 10,5 0,337 0,346 0,355 0,362

ARMATURA Cluj 12,0 0,357 0,403* 0,428* 0,421*
12,5 0,438 0,484 0,509 0,502
14,0 0,576 0,623 0,635 0,646
Drencer de perdea 12,5 0,455 0,501* 0,526* 0,519*

* Valorile medii ale coeficientului de debit
56
Ai  ii L i  ii
Nd  Nd 
q id q id
Ai – aria , în m2 ;
Li – lungimea zonei care trebuie protejată conform prescripţiilor legale în vigoare cu privire la
gradul de dotare a obiectivelor, m;
ii – intensitatea minimă de debitare a apei (după caz: intensitatea de stingere, intensitatea de
răcire sau intensitatea de protecţie), în l/s m2 sau l/s m;
qid - debitul specific minim al unui drencer, în l/s.
n
qc   qid j
j 1
qid -debitul specific al unui drencer, în l/s;

n - numărul drencere prevăzute să funcţioneze simultan.
57
Instalaţii pentru pulverizarea apei
45 41
f 45
f2 f7 f 14
4
1 2
2.5
2 2
o
45 3
3
78
f6 1
64
62.5
4
3
35
1
f 22
f 1''
1/2" f 50
f3
Duză de pulverizare tip Duză de pulverizare tip Duză de pulverizare tip "14"
PLUVIA "ER”
1-corp cu filet exterior de 1"; 2-
carcasă cu orificiu de refulare a
1-corpul duzei; 2-deflector; 3- 1-corpul duzei; 2-pastile de
apei de f14 mm; 3 -garnitură
58
con rotire; 3-filet; 4-filtru (sită)
de etanşare; 4-corp interior cu
patru canale
Instalații de incendiu – detecție, semnalizare și
stingere
Instalații de incendiu – detecție, semnalizare și stingere
Evoluția unui incendiu și măsurile de protecție
detecție semnalizare stingere

Tetraedrul focului
Reacție
chimică
Incendiu are loc în prezența celor 4 elemente

Incendiu – definiție
ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu,

care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care
necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de
ardere
Reacție
chimică
Incendiu – înglobează numeroase fenomene de natură fizică și chimică

dintre care putem menționa:
 transferul de căldură;
 formarea flăcărilor și a fumului;
 schimbul de gaze cu mediul înconjurător;
 transformări structurale produse în elementele de rezistență ale clădirilor
precum și în materialele de construcții și instalații
Incendiu – cauzele apariției unui incendiu
 surse de aprindere • cu flacără

• de natură termică
• de natură electrică
 surse de autoaprindere
 surse de aprindere natură mecanică
 surse de aprindere naturale
 incendii intenționate (ARSON)
Incendiu – clase de incendiu

Clasa A materiale combustibile solide, în general de natură organică, a căror
combustie are loc în mod normal cu formare de jar
Clasa B incendii de lichide sau solide lichefiabile
Clasa C incendii de gaze
Clasa D incendii de metale
Clasa F incendii care implică medii de gătit, cum ar fi uleiuri şi grăsimi vegetale
sau animale, în aparate pentru gătit
Incendii de natură electrică de la copiatoare, faxuri, computere, prize

Incendiu – detecție
Sursă de aprindere + combustibil incendiu
Detecția în fază incipientă limitarea pagubelor

Cel mai vechi dispozitiv de detecție......
Poate sesiza:
degajarea de căldură
flăcările deschise
fumul
mirosuri specifice
Mijloace de detecție:
detectoare de căldură
detectoare de fum
detectoare de flacără
detectoare de gaze
Sisteme de detecție
detectoarele
centralele de incendiu
surse de alimentare
sisteme de alarmare
proiectare și instalare
A - detector (detectoare) de incendiu;
B - echipament de control şi semnalizare (ECS);
C - dispozitive de alarmare;
D - declanşatoare manuale de alarmare;
E - dispozitiv de transmisie a alarmei;
F - staţie de recepţie a alarmei;
G - sisteme de comandă automată pentru stingerea
incendiului;
H - echipament de protecţie împotriva incendiului;
J - dispozitiv de transmisie semnal de defect;
K - staţie de recepţie semnal de defect;
L - echipament de alimentare cu energie electrică;
M - modul de control şi semnalizare a alarmei vocale;
N - modul de intrare sau ieşire auxiliară;
O - modul pentru funcţia de management
(monitorizare).
achiziție centrala achiziție

detectoare afișaj
butoane sursă de alimentare
module baterii de acumulatori
Sisteme de detecție butoane de semnalizare manuală (SR EN 54 -11)
tip A tip B
cu activare directă cu activare indirectă
Sisteme de detecție butoane de semnalizare manuală (SR EN 54 -11)

Sisteme de detecție detectoare
Principii de detecție
punctuală detectoare de fum
detectoare de monoxid de carbon
liniară / distanță detectoare de fum

volumetrică detectoare de flacără

Sisteme de detecție detectoare

detectoare de temperatură punctuale
SR EN 54 – 5, SR EN 54 – 6, SR EN 54 – 8
se folosesc din anii 1800;
detectează
 creșterea temperaturii înafara unui domeniu stabilit (57-74oC)
 viteza anormală de creștere a temperaturii într-o perioadă de timp
detectoare de căldură punctuale
cu prag fix cu rată de creștere

detectoare de căldură liniare

SR EN 54 – 22
au un componență o pereche de cabluri izolate care dacă sunt expuse la

temperaturi mari, se topește izolația producând scurt circuit
avantaje fiabilitate ridicată la preț redus
nu se folosesc pt. identificarea unui incendiu in fază incipientă

nu se folosesc dacă temperaturile normale în zona montării depășesc valorile
standard dintr-o încăpere
detectoare de fum
SR EN 54 – 7
un detector sensibil la particulele produse de combustie şi/sau piroliză
suspendate în atmosferă (aerosoli) ce are o imunitare limitată la
fenomenele perturbatoare ca fumul de țigară sau aburul
prevăzuți cu senzori: cu cameră de ionizare

prin aspirație
optic de fum
Detector optic de fum
SR EN 54 – 7
Detector optic de fum

Detector cu cameră de ionizare

Detector combinate
Detector combinat
Detector combinat
CO – concentrații
200 ppm dureri de cap ușoare după 2 - ore

400 ppm durere de pa puternică după 1-2 ore
800 ppm amețeală în 45 de min, inconștiență după 2 ore
1600 ppm amețeală în 20 de min, moarte în 2 ore
3000 ppm amețeală în 5-10 de min, moarte in 30 de min
Indicatoare detectori
Detecție eficientă
Detectoare pentru aplicații speciale
detectoare de fum liniare detectoare de flacără detectoare de fum prin aspirație
sistem de detecție liniară de temperatură detectoare mediu cu pericol de explozie

Detectoare pentru aplicații speciale
detectoare de aspirare a
fumului pentru rack
Detectoare de fum liniare

Detectoare de fum prin aspirație




Detectoare de fum wireless

Detectoare de flacără
Detectoare de liniare de căldură

Detectoare de liniare de căldură

Detectoare pt. mediu cu pericol de explozie

Detectoare complementare
camerele de termoviziune
detectoare de CO
detectoare de substanțe chimice

Modulele adresabile

Curs I Merged

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs I Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTALAŢII SANITARE I

Curs – 2 ore săptămânal

Curs 1 Elemente generale şi noțiuni introductive. Instalații interioare de

Curs 8 Instalații interioare pentru distribuția apei reci, cu racordare directă .

Prezentarea laboratorului; Prezentarea activităților de lucrări şi a

Gheorghe Badea - Instalaţii de sanitare, Editura RISOPRINT, Cluj – Napoca, 2008

Gheorghe Badea - Instalaţii de alimentare cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze ,

Ştefan VINTILĂ – Instalaţii sanitare şi de gaze, Editura Didactică şi Pedagogica,

Enciclopedia de Instalaţii - Instalaţii Sanitare, Ed. Artecno, Bucureşti, 2010

Cunoştinţe necesare din anii anteriori:

elemente de desen tehnic bi şi tridimensional

elemente de materiale de instalaţii

utilizarea programelor de reprezentare grafică

utilizarea programelor de calcul tabelar

unități de măsură în sistemul internațional

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Amplasarea obiectelor sanitare se face în funcție de:

procesele funcționale din utilizare

dimensiunile necesare montării lor

modul de racordare la instalația interioară de apă și canalizare

Materialul obiectelor sanitare trebuie să fie strânsă interdependență cu

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Condiții de îndeplinit pt. obiectele sanitare:

să aibă forma şi mărimea necesară unei funcționări normale

să fie rezistente la variația de temperatură impusă în procesul

suprafața lor să fie rezistentă la acțiuni mecanice şi chimice

să aibă un aspect plăcut, iar suprafaţa interioară să fie netedă şi

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

* căzi de baie / duș

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

lavoar tip A, lavoar tip B,

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

cu picurător simple duble

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

cu tăblie fără spătar cu spătar

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

montaj: condiții de montaj a rezervorului

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

pe vas la semiînălțime la înălțime

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

A) fără duș ascendent

Tipuri și mărimi de obiect sanitare

Armăturile obiectelor sanitare

Caracteristicile funcționale ale armăturilor au:

o influență directă asupra:

- valorii debitului de calcul

Caracteristicile funcționale ale armăturilor exprimă variația debitului de apă în

presiunea disponibilă &

gradul de deschidere al acestora

Armăturile obiectelor sanitare

Rol alimentează cu apă obiectele sanitare

Montaj pe obiectele sanitare sau pe pereți

Robinete Baterii amestecătoare

Armăturile obiectelor sanitare

Armăturile obiectelor sanitare

Funcționalitate optimă adică: