COLEGIUL TEHNIC “MIHAI BRAVU”

BUCUREŞTI

CURRICULUM ĺN DEZVOLTARE
LOCALĂ
pentru

clasa a X-a

ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL – FILIERA TEHNOLOGICĂ

Domeniul de pregatire de bazӑ: CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SI LUCRĂRI
PUBLICE

Calificarea profesională: - Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

- Tehnician instalator pentru constructii

STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

MODULUL V- Aplicaţii ale hidraulicii ȿi termotehnicii

AUTORI: PROF.ING. MURGU GABRIELA

PROF.ING. STEFAN CARMEN

1
 2018

1.NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul ȋn dezvoltare locală (CDL) “Aplicaţii ale hidraulicii ȿi termotehnicii ”a fost elaborat
pentru calificarea profesională, “Tehnician desenator pentru construcţii ȿi instalaţii”, “Tehnician
instalator pentru construcţii” clasa a X-a cu nivelul de pregătire învățământ liceal, filiera tehnologică.
Curriculumul a fost elaborat pe baza standardelor de pregătire profesională (SPP) aferente calificării
sus menționate cu nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 4.
Modulul are alocat un numărul de 90 ore/an, conform planului de învăţământ, din care :
- 30 ore/an –laborator tehnologic;
- 60 ore/an – instruire practică.
Modulul “Aplicaţii ale hidraulicii ȿi termotehnicii” este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează
dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini ȋn pregătirea practică a elevilor, necesare angajării pe
piața muncii în ocupația specificată în SPP, din domeniul de pregătire profesională Construcţii,
instalaţii ȿi lucrӑri publice sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Rezultatele învăţării tehnice generale pentru această calificare asigură formarea unor
competenţe tehnice generale şi a competenţelor cheie necesare inserţiei pe piața muncii.Principalul
rol al CDL-ului este de aprofundare a unor cunoştinţe necesare pregătirii practice a elevilor la
dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini pentru competenţele tehnice specializate care permit
absolvenţilor lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial.
Nevoile de formare cărora le răspunde CDL-ul au fost stabilite ţinând cont de corelarea
unităţii rezultatului de învăţare cu unităţile de competenţe specifice ocupaţiilor care pot fi practicate
(competenţe profesionale din Standarde Ocupaţionale - SO), pentru domeniul pregatirii de bazӑ:
“Constructii, instalatii si lucrari publice”:
-Organizarea locului de muncă;
-Aplicarea prevederilor legale referitoare la SSM şi domeniul situaţiilor de urgenţă;
-Asigurarea calităţii lucrărilor executate.
- Aplicarea normelor de protecţie a mediului
Unitatea de rezultate ale învăţării –tehnice generale (URI):
-URÎ 4 Realizarea măsurătorilor specifice construcțiilor, instalațiilor și lucrărilor publice

2.TABEL DE CORELARE DINTRE REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII ŞI CONȚINUTURILE

ÎNVĂŢĂRII4

URÎ 1. Selectarea elementelor

componente specific pentru Conţinuturile învăţării Situaţii de învăţăre
realizarea construcțiilor, instalațiilor
și lucrărilor publice
URÎ 4. Realizarea măsurătorilor
specifice construcțiilor, instalațiilor și
lucrărilor publice

Rezultate ale învăţării (codificate

Conţinuturile învăţării conform SPP)
Cunoștinţe Abilităţi Atitudini
1.1.1 1.2.1. 1.3.1. 1. Informare şi documentare ȋntr-o Analiza şi identificarea
1.2.2. limbă de circulaţie internaţională. elementelor instalatiilor,
aparatelor, a marimilor fizice si a
unitaţilor de mӑsura specific din

2
 SI, trasarea diagramelor, AMC-
urilor.
4.1.1 4.2.1. 4.3.1. 2. Unități de măsură pentru mărimi Exerciţii cu unitӑti de masurӑ
4.2.2. fizice: temperaturӑ, debit, presiune şi pentru temperaturӑ, presiune,
volum. volum, debit, multiplii si
submultiplii, transformari,
3. Calcule simple pentru aflarea calcule.
pierderilor de sarcinӑ si pantei Transformӑri ale unitӑţilor de
hidraulice. mӑsurӑ pentru temperaturӑ, debit
şi presiune.

1.1.2 1.2.3 1.3.2. 2.Factorii principali ai Prezentarea factorilor care

1.1.3 1.2.4 1.3.3. confortului termic din încӑperi influenţeazӑ proiectarea
1.1.4 1.2.5. 1.3.4. 2.1. Temperatura aerului ş construcţiilor si instalaţiilor.
1.2.6. 1.3.5. i a obiectelor din incapere Recunoaşte rolul instalaţiilor de
1.3.6. 2.2 Umiditatea aerului. încalzire şi ventilare.
2.3. Viteza curenţilor de aer
2.4. Concentraţia substanţelor nocive

1.1.2 1.2.5 1.3.3. 3. Generalitӑţi privind încӑlzirea Studiu de caz cu măsurile

1.1.4 1.2.6. 1.3.4. prin radiaţie minimale de protecţia muncii la
1.2.7. 1.3.5. Sisteme de încӑlzire prin radiaţie utilizarea instalaţiilor de
Tehnologia de realizare, montare şi încӑlzire prin radiaţie.
racordare a sistemelor de încӑlzire prin Lucrări practice cu identificare a
radiaţie. materialelor , SDV-uri/
utilaje/mijloace de măsurare şi
control utilizate, proces
tehnologic, norme SSM şi PSI
specifice şi echipamentelor
necesare pentru montarea
instalaţiilor.
Lucrări practice cu ordonarea
logică a operaţiilor tehnologice.
1.1.4 1.2.13 1.3.3. 4. Maşini hidraulice Fişe de identificare ale
1.2.14 1.3.4. Clasificare componentelor masinilor
1.2.15 1.3.5. Pompe: descriere, clasificare, hidraulice.
1.2.16 1.3.6. Instalatii de pompare
1.2.17 1.3.7 Montarea si reglarea pompelor
1.2.18 Instalatii de ventilare: tipuri
1.2.23 constructive, caracteristici, reglare.
1.2.24
1.1.4 1.2.13 1.3.3 5.Aparate şi dispozitive pentru Activități practice ce au în
4.1.1 1.2.14 1.3.4 mӑsurarea mӑrimilor hidraulice vedere măsurarea directă
1.2.15 1.3.5 Aparate pentru masurarea nivelurilor
4.2.1. 4.3.1. Aparate pentru masurarea vitezelor și indirectă a marimilor
4.2.2. Aparate pentru masurarea debitelor hidraulice.
Descrierea instrumentelor de
măsurare a diferitelor mărimi
fizice specifice domeniului
Fişe de identificare ale
componentelor aparatelor pentru
mӑsurarea mӑrimilor hidraulice.

3
LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (echipamente, unelte și instrumente,
machete,materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare
dobândirii rezultatelor învățării (existente în şcoală sau la operatorul economic):
1. Scule şi dispozitive pentru lucrări de montare şi întreţinere în domeniul instalaţiilor tehnico-sanitare.
2. Materiale: liniare, foi albe de hârtie, creioane, radiere, tablă, markere, PC-uri, planşe, machete
3. Verificatoare/ dispozitive de lucru pentru mӑsurӑtori: metru, ruleta, şubler, micrometru, termometru,
manometru, cântar, densimetru, debitmetru, nivelӑ cu bula de aer/ nivelӑ cu laser, riglӑ gradatӑ.
4. Documentaţie tehnică şi tehnologică. Pentru asigurarea
5. Echipament individual de protecţia şi securitatea muncii(salopetӑ, ochelari de protecţie)
6. Legislaţie şi normative SSM si PSI.
7. Legislaţie pentru asigurarea calitӑtii şi siguranţei în construcţii.
3. SUGESTII METODOLOGICE
Conținutul programei CDL-ului “Aplicaţii ale hidraulicii ȿi termotehnicii”propus trebuie
abordat într-o manieră flexibilă ținând seama de particularitățile colectivului cu care se lucrează. Se
recomandă ca orele de instruire practică să se desfășoare în atelierul școală sau la agentul economic
dotat cu mașini și utilaje adecvate.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv
adaptarea la elevii cu CES. Aceste activităţi de învăţare vizează:
- aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor,
exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria
instruire şi educaţie;
- îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul
colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, metoda Phillips 6 – 6, metoda
6/3/5, metoda expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, discuţia Panel, metoda cuvintetului,
jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, etc;
- folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin
recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activităţile de documentare, modelarea,
observaţia/ investigaţia dirijată etc.;
- însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual,
investigaţia ştiinţifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă (utilizarea surselor de informare: ex.
biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării , pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
elaborarea de referate interdisciplinare;activităţi de documentare; vizionări de materiale video
(casete video, cd/ dvd – uri); problematizarea; demonstraţia;investigaţia ştiinţifică; învăţarea prin
descoperire; activităţi practice;studii de caz;jocuri de rol;simulări; elaborarea de proiecte;activităţi
bazate pe comunicare şi relaţionare; activităţi de lucru în grup/ în echipă.

METODA „ORGANIZATORUL GRAFIC” (OG)

Organizatorul grafic, ca metodă de învăţare activă, facilitează esenţializarea unui material informativ care
urmează să fie exprimat sau scris, schematizând ideea/ideile. Pe de altă parte, se poate afirma că „organizatorul
grafic” este pentru profesor şi/sau pentru elevi o grilă de sistematizare a noţiunilor, o gândire vizualizată prin
reprezentare grafică a unui material.Metoda aceasta ajută:Elevii – să poată face o corelare între ceea ce ştiu şi
ceea ce urmează să înveţe sau la ceea ce vor trebui să răspundă.
Profesorii – sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai bine ceea ce vor preda şi ceea
ce vor să evalueze, să descopere punctele tari şi slabe ale elevilor pentru a le oferi sprijin.Organizatorul grafic
oferă posibilitatea eliminării redundanţei din informaţie!
DOMENIUL METODOLOGIA CUVINTE CHEIE ORGANIZATORUL GRAFIC

4
 I.Comparaţia Se explică diferenţa sau Diferit:spre deosebire;
Mod Noţiunea 1 şi 2
asemănarea dintre două sau Asemănare:la fel ca
comparativ mai multe lucruri. şi; pe de altă parte.
Asemănări
Deosebiri

II.Descrierea Se descrie subiectul ales prin Caracteristicile sunt:

Mod descriptiv listarea caracteristicilor de exemplu
proprietăţilor sale. Subiect

III.Structurare Se listează itemii sau etapele Primul, al doilea, al 1____________________________

a pe secvenţe ȋn ordine cronologică ori treilea, 2.____________________________
Mod numerică. următorul, 3.___________________________
secvenţial apoi ȋn final 4.___________________________
sau 3
2 ____
1 ____|
____|
IV.Relaţia Se listează una sau mai multe Motivul pentru care;
cauză-efect cauze şi efectul lor. Dacă.......atunci ca Efect1
Mod cauzal rezultat;
ĺn consecinţă; Pentru Cauză Efect2
ca.
Efect3

V.Formularea Se enunţă problema şi se Problema este;Dilema

problemei şi listează una sau mai multe este;Puzzle-ul se Problema Soluţia
găsirea soluţiei soluţii. rezolvă; ĺntrebare; sau
Mod O altă variantă este de a Răspuns.
problematizat formula o ȋntrebare, iar apoi se Problema Soluţia
abordează răspunsul la
aceasta.

Reprezentarea vizuală a unor noţiuni, fenomene, concepte, îl ajută pe elev să recurgă la informaţia
anterior deţinută, să analizeze, să sintetizeze, să evalueze şi să decidă (poate în urma unui asalt de idei), ce va
lua în considerare şi ce va omite din tot ceea ce ştie pentru a rezolva o problemă/situaţie
problemă.Organizatorul grafic (OG) se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în
cinci moduri (comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul cauză –efect, problematizat).

4.SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va
măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au
atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă:
 instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea de
evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor.

5
  planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se
aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp. va fi realizată de către profesor
pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în
standardul de pregătire profesională.
b. Finală:
 realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare,pe
baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de
pregătire profesională al calificării şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare
a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:fişe de observaţie;fişe test; fişe de lucru;
fişe de documentare; fişe de autoevaluare/ interevaluare;referatul ştiinţific;proiectul;
activităţi practice; teste docimologice;lucrări de laborator/practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:proiectul,studiul de caz, portofoliul,
testele sumative.
Se recomand abordarea instruirii practice pe grupe de elevi ce trebuie să țină seama de
particularitățile de învățare a elevilor.

Test de evaluare

Nota: Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru 30 minute

SUBIECTUL I: 30 puncte
1.1. Aveţi două pachete de “cărţi de joc”:cele violet conţin marimi hidraulice,iar cele verzi, conţin
denumirile unor aparate hidraulice. Aşezaţi cărţile de joc , din cele două grupe, pe
perechi. ................................... 8 puncte

Tubul Pitot-Prandtl
debite

niveluri Deversoare, rotametre,

debitmetre

viteze Manometrul

presiuni Mira, traductoare de nivel,

dispositive cu plutitor

1.2. Efectuaţi urmatoarele transformӑri:........................................................................................20puncte

Mărimi date Transformare în Transformare în
2
8,5m .................... cm2 ...................km2
209 hl ....................kl ....................l
267m col H2O …………mm col H2O …………….cm col H2O

36mm col Hg …………….cm col Hg ……………m col Hg

546 0 C …………..K
45 K …………..0 C

6
 SUBIECTUL II: 31
puncte

2.1. Enumeraţi avantajele instalaţiilor de încalzire cu apӑ caldӑ...............................................10 puncte

2.2. Transcrieţi pe foaia lucrării,litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e,f) şi notaţi ȋn dreptul ei litera
A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals…………..6 puncte

a) Apa calda de joasa temperatura, a carei temperatura nu depaseste 115 0 C se foloseste ca agent termic in
instalatiile de incalzire.
b) Presiunea aburului se masoara in DaN/cm 2
c) Gazele si solidele fac parte din categoria fluidelor.
d) Densitatea sau masa specificӑ se defineşte pentru un fluid omogen ca fiind masa unitӑţii de volum.
e) Reglarea ventilatoarelor se poate face utilizând clapete de reglaj, şibӑre sau jaluzele şi mai eficient prin
variatia turatiei.
f) Rugozitatea peretilor care marginesc curentul de fluid si raza hidraulicӑ nu influenţeazӑ pierderile de sarcinӑ
liniare.
2.3. Descrieţi elementele componente ale unei pompe centrifuge monoetajate.........................15
puncte
SUBIECTUL III: 29
puncte
3. Realizaţi un eseu cu tema: Cum se realizeazӑ confortul termic din încӑperi.

Barem de corectare si notare

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat la 10.
SUBIECTUL I.............30 p
1.1......10 p
debite - Deversoare, rotametre, debitmetre
niveluri - Mira, traductoare de nivel, dispositive cu plutitor

viteze - Tubul Pitot-Prandtl

presiuni - Manometrul

Pentru flecare răspuns corect se acordă 2,5 p; Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, Op.

1.2. ….20 p
8,5m2 = 85000cm2 = 0,0000085km2
209 hl = 20,9 kl = 20900 l
267m col H2O = 0,267 mm col H2O = 0,0267 cm col H2O
36mm col Hg = 3,6 cm col Hg = 0,036m col Hg
546 0 C = 2 K
45 K = 12285 0 C
Pentru flecare răspuns corect (transformare) se acordă 2p; Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, Op.
SUBIECTUL II............31 p
2.1 ....10 p
Avantajele sunt:
- sunt igienice datoritӑ temperaturii moderate a suprafeţei corpurilor de încӑlzire,, aceasta fiind de 60..70 0 C,
temperaturӑ la care nu are loc carbonizarea prafului care se depune pe elementele de încӑlzire şi nici
radiaţia nu este prea puternicӑ pentru a deranja pe ocupanţii încӑperii;

7
-existӑ posibilitatea unei reglӑri, prin reglarea centralӑ a temperaturii apei in funcţie de temperatura
exterioarӑ, prin modificarea temperaturii la generatorul de caldurӑ;
- sunt simple si prezintӑ o mare sigurantӑ în exploatare;
au o funcţionare linistitӑ, fӑrӑ zgomot;
-au durabilitate mare din punctul de vedere al uzurii conductelor, elementelor de încӑlzire;
-datoritӑ conţinutului mare de apa, temperatura corpurilor de încӑlzire se menţine şi dupӑ încetarea
funcţionӑrii.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2p; Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, Op.
2.2 ....6 p
Rezolvare, subiect 2.2.
a) -A; b) -A; c) -F; d) -A; e) –A; f) -F
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1p; Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, Op.
2.3......15 p
Elementele unei pompe centrifuge monoetajate sunt: - rotorul, format din palete fixate între doua discuri, discul
exterior dispus cӑtre racordul de aspiraţie, având o deschidere centralӑ prin care apa intrӑ in canalele rotorice şi
discul interior. Rotorul este fixat cu pene pe axul pompei, numit arbore de acţionare.
- carcasa, numitӑ şi stator, sau camera spiralӑ, in care apa evacuatӑ din canalele rotorice este colectatӑ şi
evacuatӑ printr-un racord de refulare.
-difuzorul,terminat cu o flanşӑ de racord la conducta de refulare;
-presetupa (presgarnitura) de etanşare a carcasei la arborele de acţionare, având rolul de a reduce scurgerile de
apӑ din carcasӑ pe langӑ arborele pompei;
-labirinţii, care sunt elemente de etanşare între discuri şi stator.
Pentru fiecare răspuns corect şi descriere a elementelor se acordă 3p; Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, Op
SUBIECTUL III............29 p
Rolul instalaţiilor de încӑlzire şi ventilare este de a asigura un ansamblu de condiţii de calitate a aerului din
interiorul încaperilor, un microclimat favorabil desfaşurӑrii în bune condiţii a vieţii oamenilor. Parametrii care
definesc microclimatul sunt: temperatura aerului şi a obiectelor din încӑpere, inclusiv a pereţilor, umiditaea
aerului, viteza curenţilor de aer din încӑpere, concentraţia substanţelor nocive în aerul încӑperilor. Menţinerea
la valorile prescrise ale microclimatului depinde de conditiile climatice exterioare şi variaţiile lor , natura şi
volumul degajӑrilor nocive produse de activitatea oamenilor din încӑperi.
În aer liniştit, în încӑperile obişnuite, o persoanӑ îmbracatӑ normal realizeazӑ confortul termic al temperaturii
cu cât mai ridicate, cu cât efortul fizic este mai redus. În locuinţe, birouri, şcoli, hoteluri şi cӑmine, oamenii ,
fiind aproape în stare de repaus, simt nevoia unei temperaturi mai ridicate (în jur de 18 – 20 grade) pentru a
realiza confortul termic. În încӑperile în care se efectueazӑ muncӑ cu efort fizic mic( magazine, ateliere
mecanice) pentru a obţine confortul termic este necesarӑ o temperaturӑ mai coboratӑ (16 -17 grade), iar în
încӑperile în care se desfasoarӑ un proces de muncӑ grea, temperatura aerului trebuie sӑ fie şi mai micӑ (12-
15grade). Pentru aceste motive, temperatura aerului din încaperi se alege în funcţie de natura activitӑţii
desfӑşurate în interiorul încӑperii respective.

5. BIBLIOGRAFIE

1Hidraulicӑ aplicatӑ, -Prof. univ. dr. Ştefan Vintilӑ- EDP

2Instalaţii de încӑlzire centralӑ şi ventilare –A. Cimpoia, I. Ivanov; EDP
[3] http://www.gnm.ro/staticdocs/Ntic_cu_anexe.pdf
[4] http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/
secVI/raport_mediu/faza2/vol2/anexa3.pdf

[6].Catedra tehnică virtuală – eProfu - eprofu.ro/tehnic

[
[9] Mira, N., ş.a.,Instalatii de incalzire si conditionare a aerului- manual de instalaţii, Editura Artecno,
Bucureşti, 2002
[10]. Pagini Web şi softuri educaţionale utile: www.google.ro; www.forus.ro; http://stud.usv.ro;

8
www.asr.ro; www.welding.com
[11] CERGHIT, Ioan, 2006, Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Bucureşti;
[12] AUXILIAR CURRICULAR - Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03