Universitatea Tehnică ”Gheorghe ASACHI” din Iași

Facultatea de Construcții și Instalații

Conf. dr. ing. Victoria COTOROBAI

1
2
3
conform standard SR 3317:2003
=gazele folosite în practicã în scopul arderii.

4
5
 Gazele naturale: constituite din hidrocarburi
saturate, cu continut variabil de impuritãti
(hidrogen sulfurat, azot etc.), extrase din
zãcãminte subterane și utilizate în stare brutã,
sau dupã elimentarea impuritãților prin operatii
simple de separare a fracțiunilor solide si
lichide;
 Gaze artificiale, produse prin prelucrarea
combustibililor solizi și lichizi inferiori sau din
substanțe necombustibile

6
7
8
 interes d.p.d.v. tehnic si economic: ,, gazele
naturale libere (gaz metan)
 avantaje:
 continutul ridicat de metan: 98  99%.
 usor de extras si transportat
 au o putere calorificã ridicatã - aproximativ
8125Kcal/m3, la temperatura de 15oC
 se pot utiliza în instalatii individuale, în centrale
termice urbane sau industriale.

9
 STRUCTURA RESURSELOR STRUCTURA CONSUMULUI DE GAZE
ENERGETICE LA NIVEL MONDIAL (2005) NATURALE LA NIVEL MONDIAL (2005)

ENERGII Amerca
America de
REGENERABIL ENERGIE Europa de centrală și nord
4%
E NUCLEARĂ Vest de sud
6% 8% 3% 4%

Africa
PETROL Orientul 7%
mijlociu
40% 39%
CĂRBUNE
23%

GAZE
NATURALE
23% Asia&Ocea
nia
Europa de 8%
Est și Țări
desprinse
din fosta
U.R.S.S.
35%

10
11
 Consum (2006)
milioane m3
total casnic
17 200 (100%). 2.650 (15,4%).
Din care
milioane m3
Din producție proprie Din import
12 000 5 200 (30,2%).
Consumatori (martie 2007)
Total Casnici
2.589.308 2.462.566 (30,2%).

12
13
14
Gaze naturale. Scurt istoric

Vechime: milioane de ani;

Prezenţa liberă: a generat incendii, teamă, respect, a fost
asociat cu surse sacre;
Temelia Templului /oracolul de la Delfi : peste o vînă de gaz
liber  flacară liberă
Prima utilizare de către chinezi,: 500 î.Hr. Utilizează conducte
din muguri de bambus pentru transportul de gaze şi utilizarea
acestuia la desalinizarea apei de mare (prin fierbere).
Marea Britanie a fost prima ţară care a comercializa utilizare a
gazelor naturale.
În 1785, gazul natural artificial (din cărbune) utilizat pentru
iluminat case şi stradal.
în Statele Unite în 1816, Baltimore, Maryland, iluminat cu gaze
artificiale
Început exploatării industriale: 1859, colonelul Edwin Drake
Descoperite:
la Sărmăşel-Mureş
1909
Prima organizaţie de profil din Europa
"Erste Siebenbuergische Erdgas
Aktiengesellschaft - 1912 Turda
transportul şi valorificarea gazelor naturale
 În anul 1917, oraşul Turda  primul oraş din Europa iluminat cu
gaz natural.
 În 1917 – 1925 s-a realizat alimentarea cu gaz metan a primelor
oraşe din Transilvania: Turda, Târnăveni şi Mediaş
 în anul 1925 la Mediaş: prima staţie de reglare măsurare-
predare a gazelor naturale
 În anul 1958: primul depozit de înmagazinare a gazelor
naturale din România, la Ilimbav, judeţul Sibiu.
 În anul (1959), România  prima ţară exportatoare de gaze
naturale din Europa (acordului interguvernamental între
România şi Ungaria pentru livrarea gazelor naturale).
 În anul 1965: România  prima ţară din Europa care a construit
o staţie de comprimare amplasată pe o conductă magistrală.
PRIMA STAŢIE DE PRIMA STAŢIE DE
REGLARE COMPRIMARE
 1979: începe importul gazelor naturale din
Federaţia Rusă
 29 noiembrie 1970: începe tranzitul internaţional
de gaze naturale în Balcani (la Giurgiu, odată cu
semnarea "Convenţiei Interguvernamentale româno-
bulgare pentru tranzitare de gaze din URSS în
Bulgaria“).
 1986, la Moscova, se semnează "Convenţia între
Guvernul României şi al URSS privind tranzitul
pe teritoriul României a gazelor naturale din
URSS către Turcia, Grecia şi alte ţări"
• Intensificarea cercetarii geologice in scopul descoperirii de noi rezerve de gaze naturale;
• Reabilitarea si dispecerizarea sistemelor de transport prin conducte a gazelor naturale,
implementarea sistemului de comandă şi achiziţie date în timp real (SCADA);
• Cresterea sigurantei in aprovizionarea cu gaze naturale,
• Promovarea proiectelor de interconectare transfrontaliere:
• Perfectionarea regulilor privind schimburile transfrontaliere de gaze naturale;
 Cresterea capacitatilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale, pentru preluarea
varfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum si pentru cresterea gradului de
siguranta a alimentarii cu gaze a consumatorilor.
 Dezvoltarea sistemului naţional de transport, a retelelor de distributie gaze naturale si
cresterea sigurantei in aprovizionare si exploatare;
 Imbunatatirea cadrului legislativ;
 Promovarea utilizarii în instalaţii de înaltă eficienţă a gazelor naturale lichefiate (GNL) si
gazelor petroliere lichefiate (GPL);
 Intarirea capacitatii institutionale a autorităţii de reglementare si elaborarea legislatiei
secundare corespunzatoare pietei de gaze naturale şi a serviciilor de echilibrare
reziduală;
 Corelarea mecanisimelor pieţei angro de gaze naturale cu cele ale pieţei angro de
energie electrică în privinţa considerării dezechilibrelor;
 Organizarea operatorului pietei de gaze naturale şi a serviciilor de echilibrare reziduală;
 Creşterea calităţii gazelor naturale furnizate şi asigurarea continuităţii în alimentare.

21
 Este formata din:
• segmentul concurential, care cuprinde comercializarea gazelor
naturale intre furnizori si intre furnizori si consumatorii eligibili. In
segmentul concurential preturile se formeaza liber, pe baza cererii
si a ofertei;
• segmentul reglementat, care cuprinde activitatile cu caracter de
monopol natural si furnizarea la pret reglementat si in baza
contractelor-cadru. In segmentul reglementat al pietei, sistemele
de preturi si tarife se stabilesc de ANRGN, pe baza metodologiilor
proprii.
 Operatorul de Piata, organizat in cadrul Dispeceratului National
de Gaze Naturale Bucuresti, din structura Transgaz S.A. Medias.
 Piaţa gazelor naturale din România: liberă în prezent .
 Conform Directivei 2004/67/CE, in scopul asigurarii protectiei
aprovizionarii consumatorilor casnici, s-au stabilit consumatorii
întreruptibili

22
 este: ansamblul activitatilor desfasurate de
agentii economici pentru productia, transportul,
tranzitul, inmagazinarea, distributia, furnizarea
si utilizarea gazelor naturale, precum si
instalatiile, utilitatile si echipamentele folosite
pentru realizarea acestor activitati.
 a cunoscut: pe plan european și național o
serie de transformări
 piața unică europeana a gazelor naturale.

23
 ansamblul instalatiilor, echipamentelor si
dotarilor aferente acestora,
 funcţional, tehnologic sau logic interconectate,
 destinate:
-captãrii,
-tratãrii,
-distributiei si
-utilizãrii gazelor naturale

24
•sistemul de transport al gazelor naturale
•in regim de inalta presiune (peste 6 bari),
•constituit din conducte magistrale, precum si din toate instalatiile,
echipamentele si dotarile aferente acestora,
•prin care se asigura:
-preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau a celor
provenite din import si
-transportul acestora in vederea livrarii către:
-distribuitori,
-consumatorii directi,
-la export
-si/sau la inmagazinare.

25
ansamblul retelelor de transport si/sau de distributie a
gazelor naturale conectate intre ele, inclusiv instalatiile si

echipamentele aferente .

26
Gazele combustibile

• sunt folosite in general in instalatii de ardere pentru obtinerea energiei

termice;
• dupa modul lor de obtinere sau de provenienta se impart in doua categorii si
anume:

 gaze naturale, captate din zacaminte subterane cu ajutorul

sondelor, constituite din amestecuri de hidrocarburi saturate, avand in
diverse proportii impuritati ca: hidrogen sulfurat, azot etc.;

 gaze artificiale, care se produc prin prelucrarea combustibilor

solizi in generatoare de gaze, numite gazogene.
Gazele naturale combustibile

 gaze libere, care contin un procent insemnat de metan si se extrag

din zacaminte subterane;

 gaze dizolvate sau asociate, obtinute odata cu titeiul din

sondele petroliere.
 Caracteristicile si conditiile tehnice pentru gaze naturale
Caracteristica
Puterea calorifica inferioara Pci
Abaterea la puterea calorifica
Densitatea relativa
Continutul de apa si de
hidrocarburi
Continutul maxim de impuritati
mecanice in g/mcN
Gradul de odorizare
Conditia tehnica Metoda de analiza
In conditii normale: STAS 3361/62
P=760mmHg, T=273.15K
= 35.58 MJ/mc = 8500 kcal/mc
In conditii standard:
P=760mmHg, T=288.15K
= 33.73 MJ/mc = 8057 kcal/mc
- 8 % ; +15 %
0.55 – 0.70 STAS 1310-50
Gazele trebuie sa fie lipsite de apa si de
hidrocarburi lichide; continutul maxim
admis de apa si de hidrocarburi sub
forma de vapori este limitat de punctul
de roua al acestora in conductele de
transport si in retelele de distributie
0.05
Miros perceptibil de mercaptan Conform instructiunilor
de lucru
 Caracteristicile si conditiile tehnice pentru gaze naturale

Caracteristica Conditia tehnica Metoda de analiza

Sulf total dupa odorizare, g/mcN max. 0.10 STAS 3317/67

Sulf mercaptanic dupa odorizare 0.00532 STAS 6908-64

in g/mcN
Hidrogen sulfurat maxim dupa 0.02
odorizare, g/mcN
Temperatura maxima a gazelor 50
la intrarea in conducta oC
 ansamblul retelelor de transport si/sau de distributie a
gazelor naturale conectate intre ele,

inclusiv instalatiile si echipamentele aferente .

31
 Schema unui sistem de captare – transport – distributie

4 9
7

11

3 8
2
6 10
1

12
Legenda:
13
1-sonde; 2-statie filtrare; 3-statie de masurare; 4-conducta de
colectare a sondei; 5-refulator; 6-statie de primire a gazelor de
la marginea campului gazefier; 7-conducta magistrala de
transport; 8-statie intermediara aferenta unui consumator 14
intermediar; 9-refulator; 10-statie de primire a gazelor de la
marginea localitatii; 11-retea de repartitie a gazelor amplasata
in localitate; 12-statie sau posturi de reglare de sector; 13-
retea de distributie; 14-consumator.
 • 1. Sonda pentru extractie;
• 2. Încãlzitor;
• 3. Ventil de reglare a presiunii gazului;
• 4. Separator de apã;
• 5. Compresor;
• 6. Separator de ulei;
• 7. Conductã de transport;
33
 Se face prin intermediul sondelor de extractie, la
temperatura
 1.Coloanã de foraj;
 2.Coloanã de exploatare;
 3.Orificii;
 4.Coloana de extractie;
 5.Dispozitiv suspendare a tevilor de
extractie;
 6. Dispozitiv de reglare a debitului;
 7. Robinet de retinere;
 8 - 9. Manometru;
 10. Tevi;
 11. Robinet cu sertar;
 12. Racord superior.
34
 • Epurarea:
 încãlzirea la presiune constantã
 prin instalații mecanice de separare a impurităților
 separarea vaporilor de apã;
 reducerea sulfului, bioxidului de carbon și azotului,

 Ridicarea presiunii, în vederea mãririi

capacitãtii de transport;
 Odorizarea.

35
  Se realizează la regimuri de presiuni diferite
in functie de destinaţia reţelei în cadrul
sistemului și de materialul utilizat la realizarea
reţelelor de conducte:
 presiune medie - intre 6 si 2 bar pentru
conducte din otel si PE 100 si intre 4 si 2 bar
pentru conducte din PE 80;
 presiune redusã - intre 2 si 0,05 bar;
 presiune joasã - sub 0,05 bari.

36
37
 Configuratii de retele

Os de peste
1 - statie de alimentare cu gaze
2 - post de reglare
3 - retea de distributie
4 - retea de repartitie

3
2 3

1
4 3
2
3

1
 Configuratii de retele

Sistem inelar
1 - statie de alimentare cu gaze
2 - post de reglare
3 - retea de distributie ramificata
4 - retea de repartitie

4 2

2
3

S ISTEM INELAR
1
 Configuratii de retele

Sistem cu retea ramificata

1 - statie de alimentare cu gaze
5 - conducta sistem de distributie
5’ - conducta secundara a sistemului de distributie

5'

S ISTEM CU REŢEA RAMIFICATĂ

Exploatare Extracție

Tratare

Transport

Prin Conducte Cu rezervoare GPL

Distribuție

Rezidențial
Generare energie
Comercial Industrial

Automobile funcționând pe gaz natural Pile de combustibil

Figura. Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale
 Statii de reglare-măsurare

 Rol: Reducere și reglare presiune gaze în corelație cu

regimul de presiune admis în sistemul de distribuție,
rețelele de distribuție și consumatori.
 Statii de reglare

Ansamblul de aparate, armaturi si accesorii, amplasate intr-o constructie separata,

prin care se face reducerea si reglarea presiunii si eventual masurarea debitelor
de gaze naturale combustibile, se numeste statie de reglare-masurare.

Statiile de reglare pot fi alcatuite pentru a functiona fie cu o singura treapta de

reglare a presiunii, fie cu doua sau mai multe trepte de reglare a presiunii si
masurare a debitului de gaze.

Trecerea gazelor naturale combustibile de la o treapta de presiune superioara la una

inferioara se realizeaza prin intermediul reductoarelor de presiune, deoarece
presiunea gazelor la iesire din aparat este redusa si reglata.

Statiile de reducere – reglare a presiunii si masurare a debitului pot fi:

- de sector, in care gazele trec din reteaua de repartitie in reteaua de distributie;
- la consumator, in care gazele trec din sistemul de distributie in instalatiile de
utilizare a consumatorilor
 Statii de reglare

1- conducta de intrare in statie 7 - filtru fin 13 - manometru

2- nivel teren
3- manson electroizolant
4- claviatura de filtrare
5- panou de filtrare
6- filtru grosier
8 - claviatura de reglare
si masurare
9 - claviatura de reglare
10 - claviatura de masurare
11 - conducta de ocolire
12 – supapa de siguranta
14 - conducta de iesire
15 - claviatura de masurare
16 - panou de masurare pentru
debitul de vara
17- panou de masurare pentru
debitul de iarna

12
9 13
4 8
11 15 16

14
17
5 10
6 7

1
 Dimensionare SRM
-filtrele
- in functie de coniodispersograma impuritatilor din gazele naturale si de datele
tehnice ale filtrului se va alege numarul treptelor de filtrare si tipul filtrelor
(ex. I treapta – filtru grosier, a II-a treapta – filtru fin)

- panoul de reglare
- trebuie sa se ia in considerare atat consumul maxim orar din timpul iernii, cit si cel
din timpul verii (in cazul in care consumul este aproximativ constant in toata perioada anului se
adopta un singur regulator, iar daca exista variatii mari ale consumului se adopta un regulator
pentru fiecare tip de consum). In unele cazuri apare necesara montarea regulatoarelor in paralel
si in serie. Montarea regulatoarelor in paralel este conditionata de debitul reglat. Daca valoarea
debitului este mare si nu poate fi trecut printr-un singur regulator, este necesar sa se monteze
doua sau mai multe regulatoare in paralel.
- alegerea regulatorului va avea la baza urmatoarele:
- debitul maxim si minim (regulatoare in paralel)
- presiunea de intrare maxima si minima (regulatoare in serie)
- presiunea de iesire si variatii admise (regulatoare P, D si PID)
- caracteristicile regulatorului
-panoul de masurare
- se pot utiliza: - debitmetre diferentiale
- debitmetre volumice
- debitmetre masice
- debitmetrul diferential e compus din: - dispozitiv de strangulare (diafragma
sau ajutaj)
- aparatul de masura propriu-zis
- legaturi prin tevi de diametru mic
intre camera de masura si
aparatul propriu-zis
Filtre regulatoare contoare de gaz
Răsuflători
Treptele de presiune:

 presiune inalta
- peste 6 bar
 presiune medie
- intre 6 si 2 bar pentru conductele din OL si PE 100;
- intre 4 si 2 bar pentru conductele din PE 80.

 presiune redusa

- intre 2 si 0.05 bar

 presiune joasa
- sub 0.05 bar.
 Dimensionare

A. Gazele naturale combustibile de presiune medie

si redusa sunt compresibile, iar presiunea are o
variatie parabolica in lungul conductei. - fig a.
B. Gazele naturale combustibile de joasa presiune
sunt considerate practic incompresibile
(densitatea constanta) astfel ca presiunea are o
variatie liniara in lungul conductei. - fig b.

Ipoteze :
• se aplica modelul de curent unidimensional, considerand ca parametrii miscarii
intr-o sectiune oarecare sunt: v – viteza medie, p - presiunea si r – densitatea;
• se neglijeaza fortele masice;
• miscarea se considera permanenta, turbulenta, fara vartejuri si in regim
subsonic;
• in timpul miscarii gazele sufera o destindere izoterma.
Dimensionare
Debitele de calcul – se stabilesc in functie de necesarul de consum si de factorii de
simultaneitate.
Debitul nominal al aparatelor de utilizare este cel indicat de fabrica producatoare si
prezentat in cartea tehnica a acestora

Caderile de presiune DP=P1-P2

P1 – presiunea absoluta minima disponibila la intrtarea in conducta
P2 – presiunea absoluta minima necesara la iesirea din conducta majorata cu 10%
pentru compensarea unor factori imprevizibili
Pentru retelele de distributie existente, P1 se precizeaza de operatorul sistemului de
distributie, la cererea proiectantului.
In cazul unor extinderi ale retelelor de distributie de presiune joasa existente, care
alimenteaza aparatele de utilizare cu presiunea nominala de 20 mbar, caderea totala de
presiune pentru dimensionarea retelei de distributie si a instalatiei de utilizare este de
10 mbar, cu conditia ca la iesirea din statia sau postul de reglare sa se mentina
presiunea de 30 mbar.
 In instalatiile de utilizare cu presiune joasa, din cladiri cu inaltimi de peste
10m, pentru dimensionarea coloanelor se tine seama si de cresterea disponibilului
de presiune datorita fortei ascensionale a gazelor naturale

Altitudinea locului unde se Disponibilul suplimentar de presiune dat de forta ascensionala in

monteaza regulatorul de functie de inaltimea punctului de consum, fata de nivelul
presiune regulatorului de presiune
[m] [mbar/m]
0 0.054
100 0.052
200 0.051
300 0.050
400 0.049
500 0.047
600 0.046
700 0.045
800 0.043
900 0.042
1000 0.041
1100 0.040
1200 0.039
Determinarea diametrelor conductelor
Diametrul conductelor se determina pe criteriul asigurarii debitelor nominale de gaz si a
presiunii minime necesare la aparatul de utilizare a gazelor naturale pentru toti consumatorii.
Diametrul conductelor de presiune medie sau presiune redusa se stabileste cu relatia:

Q TLdl 2
D  0.56 * 5 CS
P  P22
1
2

in care: - D diametrul interior al conductei [cm];

- QCS debitul de calcul la starea de referinta standard [mc/h];
- P1 pres absoluta la inceputul tronsonului [bar];
- P2 pres absoluta la inceputul tronsonului [bar];
- T temperatura gazelor [K];
- L lungimea trtonsonului [km];
- d = 0.554, densitatea relativa a gazelor fata de densitatea aerului
- l coeficientul de pierdere liniara de sarcina, ce se determina in functie de Re si k/D
- k=0.05 cm rugozitatea conductelor de otel ; k=0.007 cm rugozitatea conductelor PE
- Re = numarul adimensional Reynolds
Diametrul conductelor de presiune joasa se stabileste cu relatia:

Q TLdl
2

D  0.49 * 5
DP
in care: - DP presiunea absoluta la inceputul tronsonului [bar];
- L lungimea de calcul a conductei [m]; ea cuprinde lungimea fizica a tronsonului
considerat la care se adauga lungimile echivalente ale rezistentelor locale.

Viteza maxima admisa a gazelor:

- 20 m/s conducte supraterane
- 40 m/s conducte subterane