Sunteți pe pagina 1din 24

Rudolf Steiner Louis Kahn

Spiritualitate, Arhitectura.

Rudolf Steiner, Louis I. Kahn? Spiritualitate, Arhitectura.

Cautarile pentru o noua arhitectura nu sunt doar un mod de-a adapta arta cladirii la

cererile unei noi societati si economii, ele sunt o tentativa de a readuce realitatea si ordinea valorilor spirituale... Rudolf Steiner

Arhitectura este faurirea chibzuita de spatii. Nu este potrivirea de functiuni in suprafete predimensionate. Este creatia de spatii ce evoca un sentiment al utilizarii. Spatii ce se aranjeaza ele insele intr-o armonie buna pentru utilizarea ce va fi destinata cladirii. Louis Isadore Kahn

Introducere in Antroposofie

Arhitectura moderna si de avangarda au fost constant prezente ca realizare finala a Filosofiei Luminilor si ca imagine consacrata a noii societati industriale, stiintifice, eliberata de superstitii si devotata fericirii celor multi. Arhitectura moderna a fost descrisa ca: rationala, materialista, tehnologica, simpla, eficienta, igienica, antimonumentala, universala si orientata spre viitor. Criticii sai dinauntru s-au grabit sa-i arate punctele slabe: suprasimplificarea, expansiunea de masa a unui vocabular limitat, lipsa de sensibilitate, inexpresivitatea, saracia formala. Arhitectii s-au aparat devenin post-moderni, cultivand cultura fragmentului sau deconstructia. In fapt, o buna parte a productiei moderne si chiar contemporane este cu adevarat expresia acestei lumi dualiste, fragmntare, haotice si mecaniciste , in care traim continuand in mod absurd secolul al XIX-lea. Miscarea fireasca a pendulului a facut ca - in ciuda aparentelor acest veac sa cunoasca o intensitate extraordinara a xperientelor mistice si a curentelor speculative de gandire derivate din acestea , in ciuda unei continue si tenace cenzuri a bine ganditorilor rationalisti. Pentru Evelyn Underhill, o autoritate in materie, mistica este expresia tendindei innascute a spiritului uman inspre desavarsita armonie cu ordinea transcendenta, indiferent de care ar fi formula teologica prin care este inteleasa aceasta ordine. Pentru mistici omul nu este un fragment al lumii obiective, ci un intreg , adica un microcosmos, o stratificare a tuturor planurilor existentei, a tuturor experientelor planetare. Experienta mistica, in toate epocile si in toate timpurile, este o experienta interioara, o dezvaluire a omului interior in opozitie cu omul exterior. Orice mistica si cea moderna nu face exceptie prezinta doua aspecte contradictorii, numite de Gershom Scholem conservator si revolutionar si de Evelyn Underhill inclusiv si exclusiv. Intre curentele revolutionar-exclusiviste ale spiritualitatii mistice moderne gasim atat

gnoze cum ar fi Teosofia, Antroposofia, New Age sau gnozele stiintifice ca gnoza de la Princeton -, cat si figuri singulare, extrem de variate, unele foarte influente, precum Krishnamurti, Gourdjeff sau Buckminster Fuller. Gnozele sunt cunoasteri iluminatoare ale suprasensibilului care reprezinta miezul si energia motrica a lumii sensibile: orice gnoza este o cunoastere ce statuteaza pozitia si rolul omului in Creatie. Gnoza ne reveleaza ceea ce suntem, ceea ce am devenit, locul din care venim si cel din care am cazut, telul spre care ne indreptam cu graba. Dintre toate gnozele moderne cea mai importanta a fost Antroposofia, legata de activitatea lui Rudolf Steiner si a adeptilor sai. Importanta sa majora consta in evidentierea, cu totul moderna, obiectiva si detasata de orice simbolica traditionala, a pozitiei omului ca microcosmos, ca un centru al evolutiei cosmologice, avand vocatie creatoare si puteri reale de a influenta prin actiune evolutia globala. Creatia umana constienta este in centrul disciplinei antroposofice, iar rezultatele practice nu au intarziat sa insoteasca dezvoltarea invataturii numite de Steiner Stiinta spirituala; gasim obsesiv antroposofia in genealogia cvasituturor curentelor din arta si arhitectura moderna. Krishnamurti nascut in sudul Indiei, unde isi avea sediul Societatea Teosofica in 1895 - se afla dincolo de ceea ce poate fi exprimat in concepte, viata lui arunca o lumina interesanta despre felul in care firele experientelor spirituale s-au impletit in urzeala acestui secol; biografia sa este o ciudata confiermare a credintezi ezoterice potrivit careia orice parte este o imagine a intregului. In 1911 a fost creata o structura Ordinul stelei din Rasarit, pentru a organiza suportul logistic al sosirii Invatatorului. Krishnamurti a devenit obiectul unui cult, iar Steiner, scarbit de aceste desfasusrari va parasi societatea Teosofica, gest plin de consecinte pentru evolutia ulterioara a misticii moderne. Ce-i impinge pe oamenii de stiinta si pe arhitectii moderni catre experienta si speculatia mistica? Raspunsul este foarte simplu: fervoarea innoitoare si iconoclasta a maestrilor spirituali moderni, dar, mai ales, tacerea culturii rationaliste oficiale si a institutiilor religioase traditionale asupra unor subiecte arzatoare: sensul creatiei, natura ultima a adevarului, ordinea ascunsa si unitatea lucrurilor.

Pentru maestrii spirituali moderni creatia artistica este o revelatie fundamentala a esentei actului creator. Artistul, la randul sau, este creator. Ca o consecinta a frecventarilor sale spirituale, arhitectura moderna va prezenta in creatiile si reflectiile sale, indiferent de orientare sau curent, cateva elemente consistente de natura mistica, elemente care merg dincolo de simpla lupta cu traditiile: 1. Credinta in caracterul profetic si sacral al arhitecturii. Exercitarea spirituala a acestei arte poate ajuta la dezvaluirea unei realitati profunde si poate imbogati viata cotidiana. 2. Importanta imensa acordata miezului interior, inimii ca substanta intima a operei. Acest miez interior, focul mistic sau vidul inzestrat cu darul expansiunii nelimitate era, desigur, spatiul interior al cladiri; spatiul interior a devenit realitatea cladirii spunea Frank Loyd Wright. 3. Respectul pentru natura, care, asa cum afirma Wright, este: singurul corp al lui Dumnezeu pe care-l vom cunoaste. Aceasta preocupare pentru natura va determina doua principii majore: cultul materialului natural si folosirea oricari material in acord cu cele mai importante calitati interne ale sale; fuziunea intre domeniul interior si lumea exterioara, continuitatea organica intre spatiul interior si cel exterior. 4. Transparenta cladirii in sensul continuitatii intre forma, structura, functiune. Pentru o persoana evoluata spiritual nu este permisa nici o discontinuitate intre ganduri, vorbe, fapte, la fel cum cea mai desavarsita transparenta trebue sa domneasca intre minte, suflet si corp. Deoarece microcosmosul reflecta macrocosmosul, aceeasi desavarsita continuitate se va refasi atat intre marile entitati ce guverneaza cosmosul, cat si in incorporarea lor umana. Transparenta poate fi fizica de unde obsesia modernitatii pentru sticla sau simbolica precum la Steiner unde peretele este opac, dar permeabil pentru expresia fortelor spirituale. 5. Articularea curata a formei, simplitatea, abordarea directa, respingerea ambiguitatilor si echivocurilor, toate deriva atat din conditiile disciplinei interioare a misticului, cat si din

sentimentul unei ordini universale; la aceasta se adauga gestul functional, exonomia de mijloace si obiectivitatea. 6. Preocuparea pentru numere, standarde si sisteme de proportie. Acestea sunt legate de mistica numarului; sistemele de numerotare si proportionare reflecta armonia secreta a universului. Numarul este o punte de legatura intre microcosmos si macrocosmos asa cum este cazul pentru Modulorul corbusian, aplicabil la orice scara. Comentariul lui Le Corbusier asupra acestui sistem este semnificativ: Venita fiind ziua, in amenintarea dezordinii, anumite idei se inalta pana la principiu. 7. Idealul Gesamtkunstwerk-ului arhitectura ca unitate a artelor, casa ca opera totala. Acest principiu deriva clar din perceptia casei ca microcosmos si imago a macrocosmosului, universul deplin. In aceasta interpretare casa va fi realizata impreuna cu ornamentatia sa desigur organica cu mobilierul, culorile, luminile si peisajul inconjurator. In incercarea de a surprinde continuitatea radacinii spirituale in arhitectura acestui secol momentul semnificativ pentru inceputul veacului este reprezentat de numele lui Steiner. Rudolf Steiner mistic, filosof, educator si arhitect este un fel de punct zero pentru totalitatea curentelor moderne si de avangarda ale acestui secol. Gnoza sa lucida a fost una dintre primele mari prezente ale acestui veac, iar interesul sau constant pentru creatia artistica a influentat curente atat de diverse precum arta abstracta si cea organica, dar si personalitati distincte si, aparent, contradictorii ca Hans Scharoun si Alvar Aalto, Paul Klee si Reima Petilaa, Joseph Beuys si Frank Gehry.

Antroposofia ca arta

Orice evaluare a aspectelor spirituale ale arhitecturii moderne sfarseste prin a avidentia la capatul tuturor liniilor de investigare opera si personalitatea lui Rudolf Steiner. Efectul este al unui miceliu ce produce roade distincte, chiar disjuncte la suprafata. El nu este doar singurul dintre maestrii spirituali moderni care a lasat o opera artistica si arhitecturala consistenta, dar si singurul din generatia sa de la inceputul secolului al XX-lea a carui influenta creste continuu. Viziunii noastre superficiale, Steiner ii apare fixat intr-un dublu paradox, ale carui fete sunt: A. Caracterul surpinzator al influentei sale aproape instantanee in epoxa in preajma primului razboi mondial in cercurile artistice cele mai radicale ale lumii germane, in ciuda faptului ca era cel mai putin spectaculos dintr-o galerie de maestri spirituali. B. Diversitatea deconcertanta de tendinte cateodata contradictorii influentei sale in ciuda aspectului datat al multora din lucrarile lui. In ceea ce priveste primul aspect, lucrurile au de ce uimi. Sfarsitul secolului al XIX-lea, care a nascut multe dintre formele de azi ale civlizatiei si culturii, a fost o epoca profund contradictorie; noua lume a stiintei exacte, a birocratiei atotbiruitoare, a socialismului in statu nascendi a nascut o arta si o spiritualitate sterile, bazate pe realism, naturalism , istorism, caracteristici pe care tinerii de dupa 1880 le considerau funeste. Reactiile lor au fost diverse, intro prima etapa bazandu-se pe refuzul noilor timpuri si pe tentative de revenire a unor traditi profunde. Prerafaelismul, Arts & Crafts, dar si Art Nouveau, Seccesion si mai tot ce tine de simbolism se inscriu in acest prim nivel al reactiei la noua ordine industriala.

Rudolf Steiner
A fost o epoca in care se cauta in forme spectaculoase unitatea pierduta a lumii. Steiner era un personaj nepotrivit in acest context; nascut in 1861 la Kralejvac intr-o familie modesta de functionari, a facut studii tehnice solide la Technishe Hochshule in Viena, a urmat apoi Universitatea studiind stiintele si filosofia, a luat un doctorat la Hamburg, a fost intre anii 1892 1897 editorul constiincios al operei stiintifice a lui Goethe, a fost editorul celebrului Literarishes Magazin la Berlin intre 1892 1902. Era un idivid conventional, retinut si foarte obiectiv in aprecieri si tinuta. Avea, in schimb, o mare sete de libertate interioara si era inzestrat cu ceea ce noi numim azi calitati psi. Aceasta a doua sa natura a izbucnit dupa 1902, modificandu-i viata si transformandu-l rapid intr-unul din cei mai ascultati maestri spirituali ai timpului. A prezentat peste 6000 de conferinte, a scris zeci de carti, incercand sa reformuleze domenii atat de variate ca medicina, filozofia, arta, pedagogia etc., producand o gama imposibil de extinsa de adepti: de la Kandisky la Haring, Taut si Sharoun, de la Gropius la Le Corbusier (partial), apoi Aalto, Pietilaa, Asmunssen, Beuys, Gehry, Greg Lynn, Andrei Serban, Celibidache, si lista ar putea continua. De ce a fost el cel care avea sa influenteze cursul lucrurilor? Ce este gnoza? Raspunsul contemporan cel mai sintetic este dat de Abellio: o viziune transcendentala care, dincolo de viziunea naturala, ma face sa iau la randul sau perceptia obiectului ca obiect la perceptiei: trebuie sa procedez la perceptia perceptiei adica la o deplasare, caci pentru a cunoaste exteriorul se produce o intoarcere in sine(cunoscuta ca initiere sau cale mistica) efectiva ()... iau cunostinta nu doar de constiinta eului , ci si de constiinta constiintei. Steiner vorbea despre ierarhii spirituale si raporturi intre acestea, de cronica Akasa, de metamorfoza si reincarnare , ceea ce punct cu punct inseamna acelasi lucru. Restabilirea legaturii intre om si univers si , mai ales, a legaturiiintre interioritate si lumea exterioara a fascinat si va fascina constiintele in contextul fragmentarii continue a viziunii moderne.

Steiner a adus prin experienta personala si prin asimilarea conceptiei lui Goethe gnoza la indemana tuturor; mai mult, a insistat asupra unei viziuni lucide si moderne: A venit timpul sa ne dezvoltam luciditatea. Dar trebuie sa stim ce sa cerem acestei luciditati. Luciditatea este instrumentul libertatii, caci in centrul sistemului lui steiner sta obsesiv libertatea(interioara) a omului . Practicalucida a gnozei inseamna cunoasterea substratului spiritual al lumii si dobandirea pe aceasta cale atat a libertatii interioare, cat si a celei morale, sociale: Astfel cunoscatorului I se deschide posibilitatea de-a nu se mai supune exclusiv influentelor incalculabile ale lumii fizice () El a privit prin cunoastere finta eterna a lucrurilor... Atunci cand actioneaza din sine el stie ca activeaza din fiinta eterna alucrurilor... Actioneaza in sensul ordinii eterne cand actiunea sa e condusa de elementul etern () Aceasta este vointa sa de libertate.

Louis Isadore Kahn

Copil fiind, Louis I. Kahn a avut destul de multe elemente care mergeau mpotriva lui. El a fost nscut ca Leiser-Itze Schmuilowsky n 1901 ntr-o familie de evrei sraci din Estonia, controlata pe vremea aceea de Rusia.La vrsta de 3 ani, el a suferit arsuri pe fa, cicatricile ramanand cu el pentru tot restul vieii. Tatl su era de parere ca mai bine nu ar mai fi trait dupa accident. Cnd a venit n Statele Unite, n 1906, a trit n ghetoul evreiesc din Philadelphia, si uneori familia abia daca se descurcau cu mncarea. Antisemitismul pare s fi jucat un rol important n decizia tatlui su de a schimba numele de familie in Kahn, nume cu o sonoritate germana. n ciuda problemelor, Kahn pare s se fi bucurat de primii si ani, n special de vacarmul vieii urbane. Experiena sa de joc pe strazile din Philadelphia a avuto influenta puternica asupra modelor sale de mai trziu, multe dintre care au fost primitoare pentru oamenii obinuii. n ciuda conditiilor sale, Kahn a fost sustinut de ctre mai multi profesori care l-au ajutat de-a lungul scolii, intrand n cele din urm la Universitatea din Pennsylvania pentru a studia arhitectura. Profesorul cu influenta cea mai puternica asupra sa a fost un maestru francez pe nume Paul Cret, care i-a dat lui Kahn o fundaie puternica n principiile de Beaux-Arts in materie de monumente civice si design urban.

Goethe si Steiner

Pentru tanarul om de stiinta care era Steiner in anii 1890, cunoasterea operei lui Goethe a avut o influenta puternica. Cunoasterea acesteia si a metodei sale l-a eliberat de povara unor situri desuete, dar si de dogmele positivismului. Patru elemente ale goetheanismului au influentat decisiv gandirea lui Steiner: baza stiintifica solida, cultura observatiei corecte: Fara fundament stiintific nu poate exista o conceptie solida asupra lumii azi. capacitatea de a privi lumea ca artist, adica prin intuitie. Aceasta dimensiune a goetheanismului a fundamentat influenta antroposofiei in arta. conceperea omului ca parte integranta a universului floarea universului (Goethe). universalismul, opus anomaliei universitare (Steiner), privirea generala depasind specializarea ingusta. Metoda goetheana, baza dezvoltarilor antroposofice, mai ales in domeniul artei a fost condensata de Steiner astfel: acesta e modul curios de a vedea al lui Goethe, caracterizat cel mai bine ca idealism empiric, putand fi rezumat in acest fel: o unitate spirituala subindindelucrurile multiplicitatii sensibile; in masura in care ele sunt asemanatoare, aceasta unitate le determina analogia si omogenitatea. Cautarea si evidentierea suportului spiritual al fenomenelor naturii exterioare si interioare, conglomerarea acestor descoperiri intr-o viziune cosmologica si antropologica, reformularea actiunii practice a omului, din aceasta perspectiva, in arta, pedagogie, medicina, societate, in cautarea perpetua a libertatii acesta este mesajul lui Steiner.

Arta/Arhitectura si Steiner

Steiner raspundea mereu la intrebarea ce e arta cu un citat din Goethe: Frumosul este manifestarea unori legi secrete ale naturii care fara aceasta manifestare ne-ar fi ramas pe vecie ascunse. In arta se manifesta, dupa Steiner, legi stabile si forme necesare, forme ce-si au ratiunea de a fi in legile ascunse ale evolutiei cosmice. Mergand mai departe, el afirma ca formele artei sunt organele prin care zeii ne vorbesc, caci in viziunea sa arta si clarviziunea spirituala foarmeaza un singur tot. Imaginile pe care ochiul clarvazator le percepe in lumile superioare proiecteaza prin arta umbra lor pe plan fizic. A scris si conferentiat enorm despre arta, fiind unanim acceptat in epoca dret o autoritate, chiar daca nu incontestabila. A practicat arhitectura construind cateva case intre care celebrele Goetheanum-uri, a sculptat, a pictat, a facut vitralii, a compus poeme, ba chiar a inventat si o arta noua : euritmia (transformarea in gesturi expresive a cuvantului nerostit, impregnat de verb divin; forma fizica de manifestare spatiala a nevazutului). Formele artistice la Steiner trec prin relatia intre interiorul omului si exteriorul cosmic. Astfel exista artele exterioare ce se nasc din relatia exterioara intre Eu si univers printre care arhitectura bazata pe intuitia formelor spatiale si de echilibrare ce insotesc sufletul dupa moarte.

1. Inceputuri. Primul Goetheanum Impulsul constructiv al lui Steiner este legat de marea cotitura din viata sa produsa dupa varsta de 45 de ani, cand a inceput sa considere ca principala msiune a dezvoltarii spirituale este legarea sa de viata practica: Trebuie sa arat ca Teosofia nu era doar o problema de investigatie si introspectie personala. Teosofia trebuie sa aiba un impact asupra vietii practice [] in toate domeniile... (Berlin 1907). Este unul din nenumaratele paradoxuri ale destinului sau: un filozof, mistic si literat, trecut

de varsta mijlocie, porneste in mod hotarat -in 1907- o activitate de arhitect care va culmina cu realizarea in 1925 a unei cladiri reputate azi ca una din realizarile remarcabile ale secolului al XXlea. Inceputurile lui Steiner ca arhitect au fost modeste, dar evolutia extrem de rapida; in 1907, organizand la Munchen Congresul Mondial Teosofic, a ornamentat sala cu draperii intunecate si simulacre ale celor sapte coloane planetare (trepte ale metamorfozei cosmice) intre care a asezat sigiliile (tot sapte) apocaliptice. In 1912 Steiner va colabora cu arhitectii Martz si Schmidt-Curtius pentru marele edificiu Johannisbau la Munchen, ce trebuia sa contina o mare sala inconjurata de spatiile auxiliare necesare unui sediu complet echipat. Proiectul prevedea un impozant edificiu cu doua cupole circulare intersectate, formula imaginata de Steiner insusi pentru a echilibra stabilitatea cosmica a formei circulare prin activismul si directionalitatea celei axiale. Primul Goetheanum trebuia sa fie, in viziunea sa, un gest constructiv complet nou: Stiinta spirituala curgand vie in sufletele oamenilor cere un ambient pe care cultura muribunda de azi nu-l poate oferi. Era o cladire bi-cupolata asezata pe un mare soclu de beton, ce adapostea toate functiunile auxiliare: sali de repetitie, biblioteca, birouri, sali de seminar etc. Marele volum acoperit cu cele doua cupole -imagine vie a libertatii interioare- adapostea sala mare de conferinte si spectacole spatiul spiritului viu. A fost prima cladire realizata ca o coaja adapostind un spatiu dinamic, iar in opozitia fortelor de configurare interioare si exterioare, primatul era clar al celor interioare. Cele doua cupole incorporau domeniile fizice, respectiv spirituale ale existentei; de doua ori cate sapte coloane formau cate un ecran de-a lungul peretilor fiecarui spatiu circular, corespunzand structural cu sistemul cupolelorsuprapuse si materializand cele sapte etape ale devenirii umane, respectiv cele sapte niveluri ale lumii spirituale. Axa longitudinala era orientata est-vest, dupa marele traseu al civilizatiilor; pozitia vorbitorului era exact la punctul de jonctiune al volumelor, proportia interioara fiind stabilita cu ajutorul pentagramei, iar cea exterioara prin raportul 5/7 ce corespunde epocii noastre

postatlanteene. Spatialitatea interioara este dinamizata prin efectele cromatice ale marilor fresce in culori transparente, vii, utilizate fara desen si compozitie perspectiva, efectul lor fiind coroborat cu magia vitraliilor. Materialul folosit pentru sala bi-cupolata este lemnul, exprimat ca atare, folosindu-se diferite esente in acord cu vibratiile Verbului. Lumina penetra prin mari vitralii monocrome in tonalitati reci: verde, albastru, violet, roz -palid- interiorizat. Prin efectul complementarelor in mijlocul spatiului recompuneau miraculos culori calde: oranj, rosu, galben, reflectate pe lemnul peretilor si al coloanelor. Aceasta casa miraculoasa cum a botezat-o Marie Steiner afost incendiata, pare-se de o mana criminala, de Craciunul anului 1922. Imediat Steiner a inceput proiectarea celui de-al doilea Goetheanum. 2. Al doilea Goetheanum Al doilea Goetheanum a fost gandit si executal intr-o maniera distincta de primul. Bineinteles ca impulsul sau spiritual era acelasi, organizarea maselor era si ea foarte asemanatoare: o mare sala cu foaierul si scara principala in fata, asezata pe un mare soclu cruciform adapostind functiunile secundare: o a doua sala mai mica birouri, biblioteca. Desi supusa acelorasi principii, cea de-a doua casa difera de primain cateva aspecte esentiale: 1. este mult mai mare fizic 2. este o cladire rectangulara mult mai primitiva si mai simpla in forma, o cladire cu colturi si nu circulara. 3. este din beton armat. Nimic din ceea ce se construise pana atunci din acest material nu anticipase pe deplin posibilitatile sale. Steiner a atacat, in spiritul sau caracteristic, potentialul expresiv al noului material: Formele in beton vor fi foarte diferite. Foarte mult va trebui facut pentru a stapani acest ciudat material asa cum trebuie, incat ochiul uman sa-i poata urmari formele in mod artistic [] Daca Goetheanum-ul va fi construit din beton se va proceda dupa o conceptie originala. Nici o cladire sin beton existena la ora actuala nu va servi drept baza pentru ce se va ridica aici.

4. este prelucrata de forte exterioare, spre deosebire de prima cladire evident modelata din interior; tectonica sa, compozitia si tratarea elementelor tradeaza influenta predominanta a fortelor exterioare in modelare. Este o cladire eminamente defensiva: Vreau sa realizez prin aceasta forma revelatia felului in care Goetheanum-ul va oferi o protectie pentru persoana care cauta spiritul in ea. 5. Nu contine aproape deloc opere de arta, in schimb materialul folosit este tratat expresiv, modelat si profilat, amprentat si excavat sa se substitue ornamentelor. Mostenirea lasata de Steiner arhitectilor moderni incepe cu goetheanum-ul II: betonul, spre deosebire de lemn, este un material inert; alegandu-l, secolul al XX-lea a renuntat la inca o legatura cu viul, astfel incat mentinearea legaturilor cu spiritualitatea a devenit simultan mai dificila, dar si mult mai simultanta. Pentru a putea penetra spiritual aceasta materie Steiner a trebuit sa intensifice enorm fortele modelatoare proces ce se reflecta in expresia exterioara. Principiul cojii protejand un spatiu interior se palica evident si aici doar ca avem o coaja intr-o coaja- zidul ce amprenteaza spatiul interior este la randul sau amprentat de cofraj; aceasta dezvoltare este cheia descoperirii unei noi expresii. Acest Goetheanum al lui Steiner a fost una din structurile care au fondat arhitectura organica a secolului. Cautarea vie a formelor unei noi arte realiste in sens superior adica spiritual l-a dus pe Steiner la formularea principiilor pe care le-am evidentiat si care s-au topit in osatura artei moderne. Ceea ce este cu adevarat nou este ca arhitecti, care nici prin genealogie profesionala, nici prin istorii personale n-au avut contact spiritual direct cu antroposofia, actioneaza folosind metodele sale in forme arhitecturale ce trec pentru multi ca ultima avangarda. Contaminarea se produce pe doua cai: 1.Prin contactul direct cu Opera Prima (Goetheanum-ul); 2.Prin formatia artistica si profesionala de avangarda.

Arta/Arhitectura si Kahn

Exist un numitor comun pentru munca sa ca arhitect? Cel mai puternic simbol daca i se poate spune asa, exprimat de Kahn in munca sa a fost umanitatea. El pare s fi crezut profund n ideea c omenirea se poate schimba inspre bine, i c arhitectura ar putea juca un rol n asta. Acest lucru se poate observa n includerea turnurilor de studiu pentru oamenii de tiin de la Institutul Salk. Oamenii de stiinta nu au fost interesati de ideea de studii individuale, ei au fost fericii s-i petreac timpul lor n laboratoare. Dar Kahn i Jonas Salk, care vedea lumea asemenea lui Kahn, simteau c ideile marete vor inspira mai usor oamenii de stiinta in acel ambient monahal cu o priveliste minunata. Umanitatea lui Kahn se regaseste exprimata si n modul n care el a insistat asupra tratarii materialele sale fr nici o mbuntire cosmetica. De exemplu, s-a asigurat ca zgrieturile produse n metal la fabricarea barelor de la Salk sa nu fie slefuite. i tot el a fost cel care acceptat imperfeciunile n beton la Centrul de Arta Britanic dac afisau modul n care materialul a fost turnat. A ales chiar caramizi cu defecte pentru exteriorul Bibliotecii Exeter pentru a adauga elemente subtile de decor.

De ce ar trebui s ne l consider unul dintre arhitecii mare a secolului 20? Cu siguran cea mai mare contribuie a sa a fost de a crea arhitectura pentru vremea sa dar care a pastrat o calitate atemporala. Kahn a fost un student perspicace in istoria arhitecturii, n cursul carierei sale cltorind n Europa, Orientul Mijlociu, Africa, i subcontinentul Indian. Prea s fie capabil s absoarb lectii fundamentale de la fiecare surs, i apoi a le integra n forme proprii. Unii cercettori au susinut c Kahn a primit inspiratie pentru constructia Centrului de Cercetari Medicale Richards de la Universitatea din Pennsylvania din oraul San Gimignano, sau pentru Muzeul de Arta Kimbell din ruinele Romei antice insa nu se poate afirma decat ca au avut o influenta asupra sa. Ar fi mai corect s spunem c el extragea esenta fiecarei lucrari, pe care mai apoi le includea in designul propriu. "Exist un test simplu pentru aceasta: Bnuiesc c cei mai muli oameni, chiar cu un interes care trece n arhitectura modern se poate data o cladire de Mies van der Rohe sau Frank Lloyd Wright,

dintr-o privire. Nu putei face asta cu cladirile lui Kahn. Ele arata ca si cum au fost ntotdeauna acolo i vor fi ntotdeauna acolo. De aceea am subtitrat cartea mea, dincolo de timp i de stil." Sensul de mas, n cldirile lui Kahn este n mod deliberat neltor. De exemplu, Biblioteca Exeter la nceput arat ca un cub de crmid solid. Dar daca privim catre coluri observam c pereii nu corespund, i c acestea sunt de fapt ecrane subiri. Ceva similar este valabil i pentru Muzeul de Arta Kimbell. Par s fie fcute din forme grele dar, dac examinam nivelul articulaiilor se observa o compozitie extrem de delicata precum i benzi de sticl care creeaz un sentiment c aceast cldire pluteste pe supori. Pentru locuitorii din Philadelphia, este fascinant ce ora ar fi fost acesta dac ideile lui Kahn de urbanism ar fi fost adoptate. Cele mai multe dintre ideile lui Kahn de urbanism au fost naive, dac nu chiar ciudate. Dar exist un motiv pentru acest lucru. Cnd a absolvit scoala de la arhitectur, n 1924, schitele elaborate de arhitectul francez-elveian Le Corbusier pentru drmarea celei mai mari parti a centrului Parisului i cldirea de zgrie-nori enormi au fost un subiect fierbinte de discutie. n civa ani, Marea Depresiune, i apoi al doilea Rzboi Mondial, a pus cei mai multi arhitecti, inclusiv Kahn, in ipostaza de a nu mai avea de lucru. Drept consecinta, multi dintre ei se complceau n tot felul de fantezii care nu au putut fi testate prin construirea acestora. Asa sunt si proiectele lui Kahn pentru turnuri de parcare exagerat de inalte, acestea neputand fi construite (fapt care nu a reprezentat un lucru rau). Dar cel mai important lucru de retinut este faptul c, spre deosebire de Le Corbusier, Kahn a avut o dragoste fundamental pentru agitatia urban, i toate planurile sale au fost ndreptate catre conservarea acesteia. Una dintre cele mai sensibile referiri facute la adresa lui Kahn o putem gasi in documentarul My Architect, a fiului acestuia, Nathaniel, si anume respectul pe care bangladesii o au pentru cel care a construit cladirea Marii Adunari Nationale. Dei Kahn a fost evreu, nu a fost niciodat prea religios. Cu toate acestea, prea s aib latura spirituala foarte dezvoltata. Un exemplu este curtea de la Salk ce pare sa apropie cerul si oceanul cu o putere aproape pagana ca un Stonehenge pentru stiinta. Aceeasi spiritualitate se manifesta in proiectul Bibliotecii Exeter care pare sa aiba un impact

monumental asupra vizitatorilor. Nu mai departe Cladirea Adunarii din Dhaka releva camera de guvern ce reprezinta un "sanctuar" asemeni spre exemplu spatiului central de la prima Biserica Unitariana din Rochester sau sinagoga facuta de Kahn in Chappaqua, New York. "David Rinehart, un arhitect care a lucrat n biroul lui Kahn, mi-a spus c, "pentru Lou, fiecare cldire a fost un templu. Salk a fost un templu pentru tiin. Dhaka a fost un templu pentru guvern. Exeter a fost un templu pentru nvare "Nu am simit niciodat un astfel de sentiment de reveren panteist n munca oricarui arhitect modern, cu excepia, poate, a bisericii lui Le Corbusier de la Ronchamp. Dincolo de faptul c, trebuie s te duci napoi la greci, Hagia Sophia, i constructorii de Chartres ca s poti rivaliza cu ea." Pentru a spune c Kahn a avut o "via complicat personal" ar trebui s se subestimeze cazul. Dei era cstorit cu aceeai femeie de 44 de ani, el a fost aproape obsesiv necredincios ei. Foti membri ai personalului su mi-au spus c Kahn aducea frecvent femei atractive acas de la petreceri. Doua dintre amantele sale, Anne Tyng i Harriet Pattison, au nascut doi copii. (Fiul lui Harriet, Nathaniel, a fcut film minunat despre Kahn, "My architect"). El parea s fie interesat doar de femei care au fost att fizic atractive cat i extrem de inteligente, dar suferinta celor din jurul lui nu era diminuata din aceasta cauza. Nimeni nu prea s neleag pe deplin comportamentul su. Sue Ann Kahn, fiica lui Kahn de la soia sa Esther, mi-a spus c tatl ei a fost de fapt un fel de "mironosi", el o critica pentru ca purta ruj la ceea ce i se parea lui o varsta frageda. Balkrishna Doshi, unul dintre colaboratorii lui Kahn din India, mi-a spus el credea ca Kahn impartea pur i simplu diferite pri ale lui nsui cu femei care le puteau aprecia pe fiecare dintre ele in parte. Dar, un arhitect care a lucrat la biroul Kahn pentru mai muli ani nu prea a fost de acord. El a spus, "Lou a fost un mic evreu familist. Femeile au fost felul lui de a spune: "Poate ca da dar inca sunt OK".

Cele noua linii de forta

Desi Steiner nu a organizat niciodata gandirea sa despre arta in limitele unui sistem teoretic din dispret pentru orice sistematica teoretica(Graue ist alle theorie - Goethe), liniile de forta ale conceptiei sale sunt relativ usor de descifrat in opera sa. Aceste linii de forta au germinat pentru a folosi terminologia sa in campul artei moderne producand variate si stranii metamorfoze. 1. Refuzul naturalismului, realismului, istorismului sau simbolismului, refuzul de-a crede ca orice forma valida de arta se poate naste din imitatie sau din teorie. Pozitia e consistenta cu convingerea ca exista o menire a fiecarei epoci cea a epocii noastre fiind de a naste o arta absolut noua. Nici o arta nu se naste nicicand din conceptii stiintifice sau din vagi abstractii teozofice. Vor rezulta cel mult aleforii noi sau cu simbolism rigid. 2. Respectul pentru adevarul materialului si al culorii Tot ce ne inconjoara in lumea vizibila forme, culori, texturi este opera entitatilor spirituale, transmisa nou prin metamorfoze succesive de-a lungul timpului evolutiei cosmice: cand vedeti pietre pretioase verzi, rosii, albastre, galbene, privirea va poarta asupra unui trecut infinit de departat.... Natura culori a fost pentru Steiner o sursa de fascinatie continua. Dupa el culorile se impart in doua categorii: culori-umbra sau imagini ( albul umbra spiritului in suflet, negrul umbra mortii in spirit, verdele umbra vietii in moarte, culoarea flori de piersic umbra sufletului in viu) si culori-stralucire sau esente manifestate exterior (rosul lumina vazuta prin intuneric, albastrul intunericul vazut prin lumina) 3. Renuntarea la spatiul geometric perspectiv atat in reprezentarea bidimensionala, cat si in gandirea spatiala. Prea apropiat de natura materiala, tipul de reprezentare si de operare spatiala, bazat pe perspectiva geometrica, trebuie sa ia sfarsit, prin inlocuirea cu mult mai spirituala perspectiva a

culorilor - in care se foloseste dinamismul propriu al culori pentru a crea profunzime; trebie sa simtim suprafata ca atare, acoperita cu albastru ai impresia ca da inapoi , daca o acoperi cu rosu sau galben, ai impresia ca avanseaza, e apropie. Prin operele lui Kandinsky si Itten perspectiva cromatica va intra in mainstream-ul artei si arhitecturii moderne. Cat despre relatia forma culoare, Steiner afirma ca folosirea culorii anima forma smulgand-o din caracterul sau static. 4. Primatul spatiului in opera arhitecturala In celebra sa conferinta Frunza de acant (Dornach, 1914) Steiner avea sa asocieze forma cladirii ce se nastea primul Goetheanum cu tavile in care se coc prajiturile Kougluf, peretii cladirii fiind de fapt matrite ale continutului spiritual sau invelitori, coji ale spatiului. Continutul spatial nu este inert, el actioneaza aupra formel ce-l contine astfel incat ornamentele sunt negative vii a ceea ce se creeaza in interior. 5. Tectonica principala caracteristica a formei arhitecturale Steiner avea o viziunea cosmica asupra fortelor ce definesc forma. Exemplul sau favorit era scoarta Pamantului, rodul actiunii contrarii a fortelor interioare si exterioare. Elementul esential al oricerei tectonici este intelegerea actiunii fortelor ce acioneaza de jos in sus in corelatia lor cu cele ce actioneaza de sus in jos. Catre sfarsitul vietii, cand construia cel de-al doilea Goetheanum, Steiner a reconsiderat importanta tectonicii vizibile in modelarea volumului: armonia dintre suport si incarcare este ceea ce conteaza.... A fost primul modern care a enuntat si apoi a utilizat practic forta imaginativa a relatiilor tectonice, deschizand practic un nou drum ce avea sa fie explorat. Comprimati intre forte contrarii, peretii nu sunt doar elemente pasive ei sunt vi, modeleaza interiorul, transmit spre exterior impulsurile spatiului. 6.Transparenta Relatia complexa dintre interior si exterior in toate acceptiunile cuvantului a fost inteleasa de steiner in corelatie cu dualitatea lumina-umbra exprimata prin raportul transparent-opac. Variatia continua a raportului lumina-materialitate si-a imaginat-o prin folosirea unor mari

vitralii monocrome de sticla cu grosime variabila. Disolutia peretilor in lumina prin strapungerea marilor suprafete vitrate avea ca scop transformarea cojii intr-un organ prin care vorbesc zeii. 7. Principiul metamorfozei Preluat de la Goethe, acest principiu era perceput de Steiner ca ordonand orice proces creativ, inclusiv al creatiei de forma pe mai multe niveluri: in primul rand el asigura analogia si unitatea proportionala dupa care isi organizeaza lumea organica formele. in al doilea rand, el asigura caracterul evolutiv al oricarei creatii naturale sau artistice; o metamorfoza completa cuprinde o faza ascendenta, una de varf si alta descendenta. Principiul metamorfozei a fost mostenirea stabila lasata de antroposofie pedagogiei si practicii artei organice moderne si contemporane, pana in stadiul in care unele cursuri si manuale ii evoca metodele fara indicarea sursei. 8. Stapanirea numarului Totul este numar si daca exista ceva care poate face vizibil invizibilul, atunci acesta este sistemul de raporturi si proportii. Corpul nostru actioneaza ca un mare geometru, spunea Steiner, aratand ca utilizarea corecta a numarului actioneaza asupra sufletului. Numarul este forma inteligibila a raportului dintre interior si exterior deoarece atat omul, cat si universul sunt supuse acelorasi legi ritmice ale evoluitei. Rapoartele cele mai folosite de Steiner porneau de la numerele 1,3,7,12. Le regasim in edificiile sale; in oscilatiile ce corespund acestor numere veti gasi exprimat ceea ce in muzica spirituala da raportl intre Sine, corpul astral, eteric si fizic. Proportia exterioara a oricarei forme vii este sectiunea de aur: Suntem construiti... din materie organica pornind de la Sectiunea de aur. Uitate timp indelungat, pentagrama si raportul de aur au devenit sistemul de proportie favorit al arhitectilor moderni incepand cu Le Corbusier. 9. Opera de arta totala (Gesamtkunstwerk) Ideea operei totale, intregirea artelor era foarte prezenta in epoca fiind lansata de Wagner cu

toate acestea abia Steiner i-a dat formularea atat teoretica precum si practica sub care s-a transmis mai apoi modernitatii. Edificiul reprezentativ, cel al verbului viu, este produsul sinergiei tuturor artelor: arhitectura, sculptura, pictura, vitraliul etc. Bauhaus-ul va transforma aceasta sinteza in piatra de temelie a pedagogiei artistice moderne, dar primul Goetheanum a fost poate singurul edificiu complet construit astfel.

Cuprins

Introducere in Atroposofie Rudolf Steiner Louis Isadore Kahn Goethe si Steiner Arta/Arhitectura si Steiner Arta/Arhitectura si Kahn Cele noua linii de forta

Bibliografie

Andreescu, Ioan, "Origini spirituale in arhitectura moderna", Weisman, Carter, "Louis I. Kahn: Beyond Time and Style: A Life in Architecture". Wikipedia www.moma.org

Goanta Andrei Toderascu Andrei An III; 2011-2012