ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

Suport curs examen licență-proba scrisă promoția 2019/2023

1. Principii generale de organizare și evaluare în analiza financiară
Principii de organizare şi evaluare
Pentru asigurarea caracterului ştiinţific al analizelor diagnostic, se stabilesc principiile pe baza
cărora se întocmeşte modelul general de analiză. Pentru întreprinderile în funcţiune, acestea
sunt:
- evaluarea stării curente a întreprinderilor în activitate (analiză post-factum);
- urmărirea fenomenelor în mai multe perioade de timp (analiză dinamică);
- investigarea prioritară a funcţionalităţii întreprinderii (analiza mediului intern);
- evaluarea rezultatelor prin raportare la mediul extern, concurenţial;
- evaluarea gradului de incertitudine şi risc al afacerii.
Pentru întreprinderile nou înfiinţate (planuri de afaceri), se au în vedere principii care uneori
exced abordării strict financiare a analizelor:
- evaluarea planurilor privind situaţia financiară şi performanţa întreprinderii (analiză
previzională);
- evaluarea indicatorilor în perioade succesive de timp în corelaţie cu capacitatea de
absorbţie a pieţei (analiză economico-financiară);
- evaluarea integrării întreprinderii pe piaţă (dignostic global);
- evaluarea posibilităţilor de schimbare a mediului concurenţial şi a riscurilor ce rezultă
din aceasta (diagnostic strategic).
În evaluarea rezultatelor diagnosticului financiar se au în vedere câteva repere majore ale
criteriilor de evaluare1:
- finanţarea imobilizărilor din resurse financiare stabile (fondul de rulment pozitiv);
- încadrarea îndatorării totale în dublul capitalurilor proprii;
- încadrarea îndatorării pe termen mediu şi lung în limita capitalurilor proprii;
- încadrarea îndatorării pe termen scurt în dublul (maxim triplul) capacităţii de
autofinanţare (CAF);

1
Colasse B., Analiza financiară a întreprinderii, Ed. Tipo Moldova, Iaşi 2009
 - declararea stării de instabilitate financiară la scăderea cifrei de afaceri sub pragul de
rentabilitate (cifra de afaceri critică) cu cel puţin 10%.
2. Cifra de afaceri-criteriu de evaluare a creșterii economice a întreprinderilor; indicatori
de volum și dinamică (definire, mod de calcul, semnificație în evaluare criteriu).
Diagnosticul cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este indicatorul care caracterizează din punct de vedere valoric vânzările de
produse într-o perioada de timp2.

Ca mod de calcul, cifra de afaceri rezultă prin însumarea veniturilor din vânzarea produselor
(bunuri materiale şi servicii) cu cele din vânzarea mărfurilor. Ea nu include veniturile din
vânzarea sau transferul activelor şi nici cele din subvenţii. Cifra de afaceri este principalul
indicator de creştere economică al unei întreprinderi.

Analiza diagnostic a cifrei de afaceri permite determinarea punctelor tari şi slabe a

oportunităţilor şi pericolelor legate de volumul, structura, şi dinamica vânzărilor.
Modelul de analiză diagnostic pentru întreprinderi de turism, utilizează patru categorii de
indicatori:
 Indicatori de volum;
 Indicatori de structură;
 Indicatori de dinamică;
 Indicatori de eficienţă.
Dacă primele două categorii de indicatori permit aprecieri legate de punctele tari şi slabe ale
cifrei de afaceri, ultimii doi indicatori sunt determinanţi pentru aprecierea oportunităţilor şi
pericolelor legate de aceasta. Sursele de informaţii utilizate sunt balanţele de verificare lunare,
conturile de rezultat, rapoartele de cost de producţie şi fluxurile de lichidităţi.
Ca metodă de calcul a indicatorilor, este utilizată cea a ratelor în lanţ, corectate cu rata inflaţiei,
pe întreaga perioadă analizată cu una din relaţiile3:
CA recalculata =CA N−t⋅I pN /N−t

2
N. Boian, V. Mărăscu Klein: Analiza diagnostic a întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Universităţii
Transilvania din Braşov, 2011
3
Dincă M., Evaluarea Întreprinderii-curs pentru învăţământul la distanţă, Reprografia Universităţii Transilvania”
Braşov, 2008
 CA recalculata =CA N /I pN /N−t

unde:
I pN /N −t reprezintă indicele general al preţurilor (rata inflaţiei)

Indicatorii se urmăresc pe o perioadă de minim trei ani. Cu cât perioada luată în calcul este mai
mare cu atât diagnosticul este mai precis.
În tabelele 4.3, 4.4, 4.5 şi 4.6 sunt prezentaţi indicatorii utilizaţi în evaluarea cifrei de afaceri la
întreprinderile de turism, grupaţi pe cele patru categorii. Trebuie reţinut faptul că se vor lua în
considerare doar acei indicatori pentru care există informaţii credibile care să permită calculul
lor, în caz contrar fiind indicată renunţarea la acel indicator chiar cu riscul diminuării preciziei
analizei.
Pe baza analizei indicatorilor se punctează criteriul cifrei de afaceri conform tabelului 4.7

Tabelul 4.3 Indicatori de volum ai cifrei de afaceri

Indicator Mod de calcul Explicaţii
Cifra de afaceri netă Cont de profit şi CA = total vânzări de produse
pierdere (CPP) fabricate, mărfuri şi servicii.
Cifra de afaceri medie *   CA Q=cantitatea totală de produse
CA= vândute
Q
Cifra de afaceri critică   CF=cost fix; CV= cost variabil
(necesară acoperirii CF rcv = rata costului variabil
CA cr =
costului fix) 1−r cv c pm CV
r cv = =
p vm CA
cpm = costul de producţie mediu
pvm = preţul (tariful) mediu
Coeficient de siguranţă CA
KsCA=
la cifra de afaceri CA cr
*
Indicatorul este relevant doar la întreprinderile care realizează cifra de afaceri dintr-o singură activitate cum sunt
motelurile (Q=numărul de înnoptări), restaurantele (Q=numărul de meniuri), agenţiile de turism (Q=numărul de
pachete turistice vândute), transportatorii (Q=numărul de kilometrii parcurşi) etc.

Tabelul 4.5 Indicatori de dinamică ai cifrei de afaceri

Indicator Mod de calcul Explicaţii
Indicele creşterii CA n CAn = CA în anul curent
I CA = ⋅100
anuale CA n−1
  CAn-1 = CA in anul anterior
 √
Ritmul mediu de   CA n CAn-2 = CA cu doi ani înainte
creştere pe ultimii 3 R=( −1)⋅100
CA n−2
ani

Indicele preţurilor de   Pn Pn = preţul mediu de vânzare în anul „n”

vânzare I p= ⋅100
Pn−1 Pn-1 = preţul mediu de vânzare în anul „n-1

Tabelul 4.7 Semnificaţia punctajelor pentru criteriul cifrei de afaceri

Punctaj Calificativ Semnificaţie
1 Inadaptare Cifra de afaceri sub valoarea critică (KsCA < 1).
totală Structură deficitară consemnând o dependenţă mare de clienţii
mari sau de cei mici (KCM sau KCm > 95%); număr redus de activităţi
cu contribuţie semnificativă în cifra de afaceri (G »1).
Descreştere sistematică a CA cu peste 10% pe an (I CA<0.9).
Rate subunitare de creştere a preţurilor (Ip<1).
Activitate în recul (wQf, wCA, scad în ultimii doi ani.)
2 Adaptare Cifra de afaceri este la valoarea critică (KsCA < 1,05).
insuficientă Rata de creştere a preţurilor sub rata inflaţiei.
Structură inadecvată de activităţi: număr redus de activităţi, cu
mare sezonalitate; există activităţi alternative însă greu de
implementat (G , H >0,8).
Descreştere a CA sub 10% pe an (ICA<1) sau oscilaţii mari anuale.
I
Rata de creştere a preţurilor sub cea a ratei inflaţiei (I p< pN /N −t ).
Activitate ineficientă (wQf, wCA, scad în ultimul an sau oscilaţii mari
în ultimii trei ani).
3 Adaptare la Cifra de afaceri peste valoarea critică (KsCA <1,5).
limită Structură adecvată a activităţilor(G>0,5) dar repartizată inadecvat
pe clienţi (KCM sau KCm >80%);
Menţinere constantă a CA în ultimii trei ani (ICA=1).
I
Rata de creştere a preţurilor sub cea a ratei inflaţiei (I p< pN /N −t ).
Eficienţă scăzută a utilizării resurselor (wQf, wCA constante sau
oscilaţii mici în ultimii trei ani).
4 Adaptare Cifra de afaceri peste valoarea critică (KsCA >1,5).
bună Structură bună a vânzărilor pe activităţi(G < 0,5).
Curba Paretto aproape de ideal (KCM = 10%, RCm = 60%).
Creştere sistematică a CA sub 10%, în ultimii trei ani (I CA<1,1).
Rata de creştere a preţurilor peste cea a ratei inflaţiei (I p>
I pN /N −t ).
Eficienţă bună a utilizării resurselor (wQf, wCA cresc în ultimul an).
5 Adaptare Cifra de afaceri peste valoarea critică (KsCA >2).
 foarte bună Structură ideală a vânzărilor pe activităţi (G » 0, H»1/n).
Creştere sistematică a CA, peste 10% pe an, în ultimii trei ani
(ICA>1,1).
I
Rata de creştere a preţurilor la nivelul ratei inflaţiei (I p= pN /N −t ).
Eficienţă foarte bună a utilizării resurselor (w Qf, wCA în creştere, 2
ani consecutivi).

Exemplu

Se extrag din contabilitatea unui hotel cu activităţi de cazare, alimentaţie publică şi închiriere,
următoarele informaţii referitoare la cifra de afaceri:

Indicator Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Cifra de afaceri totală [lei], din care: 1062411 1364789 1478778
- servicii cazare
624757 638446 671503
- alimentaţie publică 326190 551055 613863

- servicii închiriere 111464 175288 193412

Costurile fixe ale întreprinderii[lei] 1041978 1036979 886158
Costurile variabile ale întreprinderii[lei] 403716 429656 528135
Preţul mediu de vânzare [lei] 55 54 56

Faceţi analiza diagnostic a volumului și dinamicii cifrei de afaceri cunoscând că rata inflaţiei I pn/n-
1 a fost 3%..

Indicatori de volum

Indicator Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Cifra de afaceri totală [lei] 1062411 1364789 1478778
Cifra de afaceri critică [lei] 1680609 1513429 1378468
Coeficientul de siguranţă la cifra de afaceri 0,63 0,9 1,07

Indicatori de dinamică
Indicator Anul n-2 Anul n-1 Anul n
Indicele creşterii anuale [%] 100 128 108
Ritmul mediu de creştere pe ultimii 3 ani [%] - - 18
Indicele preţurilor de vânzare [%] 100 98 104
Concluzii: Adaptare la limită
- volum insuficient (Ks1,05)
- dinamică bună (creştere peste 10% în ultimii 3 ani, rata preţurilor peste nivelul ratei
inflaţiei);

3. Rezultatul economic-criteriu de evaluare a rentabilității economice a întreprinderii;

indicatori de structură și dinamică (definire, mod de calcul, semnificație în evaluare
criteriu).
Diagnosticul rezultatului

Diagnosticul rezultatului evaluează din punct de vedere dinamic şi structural profitul sau
pierderea financiară rezultată din întreaga activitate desfăşurată de întreprindere în decursul
perioadei analizate. Sursa principală de informaţii este Contul de Profit şi Pierdere (CPP) ca
parte componentă a situaţiilor financiare de închidere ale exerciţiului financiar.
Deoarece rezultatul defineşte global eficienţa resurselor consumate în toate activităţile, prin
diagnosticul acestuia se evaluează contribuţia principalelor activităţi în rentabilitatea generală a
întreprinderii.
În tabelele 4.14 şi 4.15 sunt prezentaţi principalii indicatorii de evaluare utilizaţi în diagnosticul
întreprinderilor de turism.

4.14 Indicatori de structură

Indicator Mod de calcul Explicaţii

Rezultatul   Rentabilitatea activităţii de
operaţional
Ro =CA+V s −Cho producţie (servicii, produse)
(marja brută); Vs = variaţia stocurilor
Cho = cheltuieli de operare
Cho =Chmat +Chut +Chmf +Ch p Chmat = cheltuieli materiale
Chut = cheltuieli cu utilităţile
Chmf = cheltuieli cu mărfurile
Chp = cheltuieli cu personalul
Rezultatul din Conform CPP Rentabilitatea activităţilor de
exploatare (Rex) producţie, marketing şi
administrare
Rezultat financiar Conform CPP Rentabilitatea activităţii
(Rf) financiare
Rezultat Conform CPP Rentabilitatea activităţilor
extraordinar excepţionale
 (Rextr)
Rezultat brut (Rbr) Rbr =R ex + Rf + Rextr Rentabilitatea tuturor
activităţilor
Rezultat net (Rnet) Rnet =R br −I pr Rentabilitatea patrimonială
Ipr = impozitul pe profit

4.15 Indicatori de dinamică

Indicator Mod de calcul Explicaţii

Indicele mediu al preţurilor   P Pn=preţul mediu în anul “n”
I p= n ⋅100
de vânzare Pn−1 Pn-1=preţul mediu în anul anterior
Indicele costului de   C pmn Cpmn = costul mediu în anul „n”
producţie mediu I C pm= ¿100 Cpmn-1 = costul mediu în anul „n-1”
C pm
n−1
Rata marjei brute   Ro Rentabilitatea producţiei în CA
Rmbr = ¿ 100 Ro = rezultatul operaţional
CA

Se punctează rezultatul în conformitate cu tabelul 4.16

4.16 Semnificaţia punctajelor pentru criteriul rezultat
Punctaj Calificativ Semnificaţie
1 Inadaptare Descreştere sistematică a Ro în ultimii trei ani cu peste 10% pe an
totală chiar dacă Rbr >0; Rex < 0 (pierdere), Rf < 0.
Costurile totale cresc mai rapid ca preţurile de vânzare (Icpm >Ip).
Rmbr scade în ultimii 3 ani
2 Adaptare Descreştere a Ro în ultimii trei ani sub 10% pe an
insuficientă Rex < 0 (pierdere), Rf > < 0.
Costurile totale cresc în acelaşi ritm cu preţurile de vânzare (Icpm
Ip).
Rmbr scade în ultimul an
3 Adaptare la Creştere uşoară a Ro, sub 10% în ultimul an, Rex > 0, Rbr < 0 (pierdere
limită mai mică de 10% din capitalul social).
Costurile totale cresc mai lent ca preţurile de vânzare (Icpm < Ip)
Rmbr se menţine la nivelul anului anterior sau creşte uşor.
4 Adaptare Creştere a Ro, peste 10% pe an, în ultimii doi ani, Rex >0 în ultimii trei
bună ani, Rbr > 0 în ultimul an (Rnet poate fi negativ).
Rmbr creşte în fiecare an peste 5%.
5 Adaptare Ro creşte peste 20% în ultimii doi ani, Rnet > 0 (profit peste nivelul
foarte maxim al câștigului pe piaţa monetară).
bună Rmbr creşte în fiecare an peste 10%.
Exemplu
Se extrag din contabilitatea unei întreprinderi, următoarele informaţii:

Indicator Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Cifra de afaceri totală [lei] 684016 697841 715435

Variaţia stocurilor [lei] 4482 7254 -14163

Cheltuieli materiale [lei] 186168 209960 204306

Cheltuieli cu utilităţile [lei] 15753 19148 22530

Cheltuieli cu personalul [lei] 25174 32784 48564

Cheltuieli cu mărfurile [lei] 373194 361423 345128

Rezultat din exploatare [lei] -546 4810 3530

Rezultatul financiar [lei] -8664 -1722 -2690

Rezultat brut [lei] -9210 3088 840

Rezultat net [lei] -9732 2488 657

Preţul mediu de vânzare [lei] 28 34 37

Costul mediu de producţie [lei] 23 27 29

Faceţi analiza diagnostic a rezultatului întreprinderii

Indicatori ai rezultatului:

Indicator Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Rezultatul operaţional (marja brută); 88209 81780 80744

Indicele mediu al preţurilor de vânzare [%] - 121 109

Indicele costului de producţie mediu [%] - 117 107

Rata marjei brute [%] 12,9 11,7 11,3

Concluzii: Adaptare insuficientă

- Descreştere uşoară dar sistematică a rezultatului operaţional;
- Costurile de producţie cresc sub nivelul preţurilor de vânzare;
- Rata marjei brute scade uşor cu tendinţă de stabilizare în anul „n”.
 4. Bilanțul financiar-criteriu de evaluare globală a echilibrului financiar al întreprinderii;
indicatori de structură ai activului și pasivului (definire, mod de calcul, semnificație în
evaluare criteriu).
Diagnosticul bilanţului financiar

Bilanţul financiar este principalul criteriu de evaluare globală a echilibrului financiar al

întreprinderii. Bilanţul financiar rezultă din operaţiunea de retratare a bilanţului contabil ce
constă în regruparea elementelor patrimoniale de activ în ordinea lichidităţii acestora şi a celor
de pasiv în ordinea exigibilităţii lor. Se pune astfel în evidenţă echilibrul lichiditate-exigibilitate
al elementelor patrimoniale de activ şi pasiv, în mod distinct pe termen lung (peste 1 an) şi pe
termen scurt (sub 1 an). Principalele operaţiuni efectuate în operaţiunea de retratare, sunt:
- eliminarea activelor fictive, ce nu necesită finanţare (cheltuieli de constituire, amortizări)
prin luarea în considerare a valorii reale a activelor, reevaluate conform preţurilor de
piaţă;
- includerea creanţelor peste un an în categoria imobilizărilor financiare;
- includerea cheltuielilor în avans, cu minus, în categoria obligaţiilor curente (datorii pe
termen scurt);
- eliminarea efectelor scontate din categoria creanţelor şi includerea lor în cadrul
disponibilităţilor;
Bilanţul financiar evidenţiază echilibrul dintre necesarul de finanţat (activul) şi resursele
disponibile la nivelul entităţii (pasivul), aşa cum rezultă din tabelul 4.20
Tabelul 4.20 Structura bilanţului financiar
Elemente patrimoniale de activ (At) Elemente patrimoniale de pasiv (Pt)
Necesar permanent Resurse permanente
Active imobilizate, din care: Capitaluri proprii, din care:
- imobilizări necorporale - capital social
- imobilzări corporale - rezerve-rezultat
- imobilizări financiare Provizioane exigibile > 1an
Active circulante pe termen >1an Datorii cu termen de plată > 1an
Necesar curent Resurse temporare
Active circulante pe termen < 1 an Datorii cu termen de plată < 1an
- stocuri -credite bancare curente
- creanţe -obligaţii curente (inclusiv venituri şi
- investiţii financiare pe termen < cheltuieli în avans)
 1 an Provizioane exigibile sub 1 an
- disponibilităţi
Principalii indicatori de echilibru ai activului patrimonial sunt prezentaţi în tabelul 4.21 iar cei ai
pasivului, în tabelul 4.22.
4.21 Indicatori de structură ai activului patrimonial

Indicator Mod de calcul Explicaţii

Rata activelor imobilizate Ai = active imobilizate
Ai
Rai = ⋅100 At = Active totale
At
Rata imobilizărilor corporale Aic Aic = imobilizări corporale
Ric= ⋅100
At
Rata activelor circulante Ac = active circulante
Ac
Rac = ⋅100
At
Rata stocurilor S = stocuri
S
Rs = ⋅100
At
Rata creanţelor Cr = creanţe
Cr
Rcr = ⋅100
At

4.22 Indicatori de structură ai pasivului patrimonial

Indicator Mod de calcul* Explicaţii

Rata stabilităţii financiare K pr +Dtl Echilibrul surselor de
R sf = ⋅100 finanţare
K pr +Dt
Rata autonomiei globale K pr Echilibrul finanţării din
R ag= ⋅100 surse proprii
K pr +Dt
Rata îndatorării globale Dt Echilibrul total al
R ig = ⋅100 finanţării din surse proprii
K pr +Dt şi atrase
Rata datoriilor pe termen lung Echilibrul finanţării pe
D tl
Rdtl = termen lung
K pr + D t
Rata datoriilor pe termen D ts Echilibrul finanţării pe
scurt Rdts = termen scurt
K pr + D t
*Kpr (capital propriu), Dtl (datorii pe termen lung), Dts (datorii pe termen scurt+Vav-Chav), Dt = datorii totale (Dts+Dtl)

În funcţie de valorile şi dinamica indicatorilor, se punctează criteriul bilanţului financiar conform

tabelului 4.23.
Tabelul 4.23 Semnificaţia punctajelor pentru criteriul bilanţului financiar
Punctaj Calificativ Semnificaţie
1 Inadaptare Structură deficitară a activului (Rai sau Rs >90%).
totală Instabilitate financiară datorată insuficienţei resurselor disponibile
(Rsf scade continuu peste 10% pe an sau are o valoare sub 20%).
Autonomie în scădere puternică pe fondul diminuării capitalurilor
permanente şi al creşterii datoriilor (Rag < 50% şi scade continuu).
Grad mare de îndatorare (Rig > 80%).
2 Adaptare Structură inadecvată a activului (Rai sau Rs >80%).
insuficientă Stabilitate financiară redusă ca urmare a resurselor proprii foarte
reduse(Rsf < 40% în ultimii doi ani).
Autonomie redusă (Rag <60% sau scade >10% pe an).
Creşte îndatorarea (Rig, Rdts cresc anual >10% şi au valori sub
80%).
3 Adaptare la Structură deficitară a activului (Rai, Rac sau Rs >70%).
limită Stabilitate financiară la limită, grad ridicat de îndatorare pe termen
lung(Rsf < 50%, Rdtl> 80%).
Autonomia este limitată (Rag <50%).
Îndatorarea globală este medie (Rig =50%..65%).
4 Adaptare Structură echilibrată a activului (Rai,Ric, Rac sau Rs <60%, Rs,Rcr
bună constante sau scădere, sub 10% pe an).
Stabilitate financiară bună (Rsf >50%).
Autonomia financiară bună (Rag creşte continuu sub 10% sau are
valori >50%), îndatorare redusă (Rig, Rdts <50%).
Există surse potenţiale externe pentru finanţarea activităţii (Rdtl <
50%).
5 Adaptare Structură ideală a activului (Rai,Ric, Rac sau Rs sub 50%, Rs,Rcr în
foarte bună scădere, peste 10% pe an).
Stabilitate financiară foarte bună (Rsf > 80%).
Autonomie financiară deplină (Rag>80%).
Grad foarte redus de îndatorare (Rig,Rdtl, Rdts <40%).

Exemplul

Se extrag din bilanţul contabil al unei întreprinderi, următoarele informaţii:

Indicator Anul n-2 Anul n-1 Anul n

 Active imobilizate, din care: 3207263 3055622 3301271
- Imobilizări corporale 2931371 2877395 3184908

Active circulante, din care: 300985 531922 489165

- Stocuri 65589 37122 53957

- Creante 179375 142334 188704

- Investiţii financiare pe termen scurt 0 267697 0

- Disponibilităţi băneşti 56021 84770 246504

Cheltuieli realizate în avans 0 5747 12612

Datorii pe termen scurt 268262 278193 141523

Datorii pe termen lung 47767 0 0

Cheltuieli cu provizioanele 0 38408 38408

Venituri în avans 4750 3427 1210

Capitaluri proprii 3187469 3273263 3621907

Faceţi diagnosticul bilanţului financiar

Bilanţul financiar după retratarea bilanţului contabil este:
Elemente patrimoniale de activ Elemente patrimoniale de pasiv
Elemen An n-2 An n-1 An n Elemen An n-2 An n-1 An n
t t
Necesar permanent Resurse permanente
Ai 320726 305562 330127 Kpr 318746 327326 362190
3 2 1 9 3 7
Aic 293137 287739 318490 Chprov 0 38408 38408
Necesar curent
1 5 8 Dtl 47767 0 0
Ac 300985 531922 489165 Resurse curente
S 65589 37122 53957 Dts+Vav 273012 275873 130121
 Cr 179375 142334 188704 –Chav
IFts 0 267697 0
At 350824 358754 379043 Pt 350824 358754 379043
8 4 6 8 4 6

Indicator Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Rata activelor imobilizate 91,4 85,2 87,1

Rata imobilizărilor corporale 83,6 80,2 84,0

Rata activelor circulante 8,6 14,8 12,9

Rata stocurilor 1,9 1,0 1,4

Rata creanţelor 5,1 4,0 5,0

Rata stabilităţii financiare 92,2 92,2 96,5

Rata autonomiei globale 90,9 92,2 96,5

Rata îndatorării globale 9,1 7,8 3,5

Rata datoriilor pe termen lung 1,4 0 0

Rata datoriilor pe termen scurt 7,8 7,8 3,5

Concluzii: Adaptare la limită

- Structură inadecvată a activului, R ai, Ric >80%, dezechilibru financiar datorat subutilizării
activelor imobilizate;
- Stabilitate financiară şi autonomie foarte bune, Rsf, Rag >80%, grad foarte redus de
îndatorare

5. Riscul de rentabilitate-criteriu de evaluare a riscului financiar al întreprinderii; riscul de

exploatare (economic), riscul financiar (de capital), riscul total (definire, indicatori,
semnificație în evaluare criteriu).
Diagnosticul riscului de rentabilitate
Necesitatea acestui diagnostic rezultă din faptul că „rata rentabilităţii financiare” nu
reflectă şi riscurile pe care societatea şi le asumă pentru obţinerea profitului. Riscul de
rentabilitate presupune în fapt riscul neacoperirii cheltuielilor de fabricaţie din veniturile
obţinute. Acest fapt este cu atât mai previzibil a se realiza cu cât pragul de rentabilitate al
fabricaţiei este mai ridicat.
Riscurile care însoţesc rentabilitatea întreprinderii sunt: riscul de exploatare (economic), riscul
financiar (de capital) şi riscul total sau global (economico-financiar)4 .
Riscul de exploatare este consecinţa influenţei structurii costurilor de fabricaţie (costuri fixe,
costuri variabile) asupra rezultatului exploatării. Acesta este cu atât mai ridicat cu cât ponderea
costurilor fixe în total costuri este mai mare. Indicatorul de evaluare utilizat în cadrul metodei
este coeficientul levierului de exploatare (CLE) ce măsoară sensibilitatea rezultatului din
exploatare (Rexp) la variaţia costurilor fixe. Pe baza datelor financiare, se calculează indicatorul
relaţia:
R exp +CF
CLE=
Rexp unde:
Rexp = rezultatul din exploatare
CF = cheltuielile fixe
În funcţie de valorile obţinute se apreciază riscul de exploatare între minim (CLE=1) şi maxim
(CLE > dublul valorii de referinţă5).
Riscul financiar este consecinţa influenţei structurii finanţării activităţilor din cele două surse,
proprii şi împrumutate. Acesta este cu atât mai ridicat cu cât ponderea capitalului împrumutat
în total capital este mai mare. Evaluarea acestui risc se face prin coeficientul de levier financiar
(CLF) ce măsoară sensibilitatea rezultatului din exploatare la variaţiile costurilor de împrumut
de capital. Pe baza datelor din contul de rezultat, se calculează indicatorul cu relaţia:
R exp
CLF=
Rexp −C fin unde: C = cheltuielile financiare
fin

În funcţie de valorile obţinute se apreciază riscul financiar între minim (CLF = 1) şi maxim (CLF >
dublul valorii de referinţă6).
Riscul total cumulează riscul de exploatare cu cel financiar şi se exprimă prin coeficientul de
levier total (CLT):

4
Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, 2008
5
Media CLE a concurenţilor sau CLE al unui concurent de nivel mediu
6
Media CLF a concurenţilor sau CLF al unui concurent de nivel mediu
 CLT =CLE⋅CLF
Pentru întreprinderile mici şi mijlocii din turism a căror piaţă este puternic concurenţială în
diagnosticul riscului de exploatare se analizează şi indicatorul Poziţia de piaţă ce exprimă
ponderea nivelului minim al vânzărilor în total vânzări. El evaluează riscul de rentabilitate prin
capacitatea întreprinderii de a compensa variaţiile cererii pe piaţă în perioadele de extrasezon.
Indicatorul se calculează cu relaţia:
CA−CA cr
α '= ⋅100
CA cr
Riscul de rentabilitate este cu atât mai scăzut cu cât valoarea indicatorului este mai mare.
În funcţie de valorile indicatorilor luaţi în calcul, se puntează criteriul conform tabelului 4.32

Tabelul 4.32 Semnificaţia punctajelor pentru riscul de rentabilitate

Punctaj Calificativ Semnificaţie
1 Inadaptare CLE, CLF la nivel maxim şi în creştere în ultimii 3 ani.
totală ’ < 0 în ultimii 3 ani
2 Adaptare CLT la nivel maxim chiar dacă CLE sau CLF sunt la nivel mediu. CLE
insuficientă în stagnare sau creştere uşoară în ultimii 3 ani.
’ < 5% în ultimii 3 ani
3 Adaptare la CLT la nivel mediu sau peste, în stagnare sau variaţie uşoară în
limită ultimii 3 ani. CLE în scadere.
’ < 50% în ultimul an
4 Adaptare CLT sub nivelul mediu, în scădere în ultimul an.
bună CLE, CLF la nivel mediu, în scădere în ultimii 3 ani.
’ >50% în ultimii 2 ani
5 Adaptare CLT, CLE şi CLF sub nivelul mediu, în scădere în ultimii 3 ani.
foarte bună ’ >100% în ultimii 3 ani

Exemplul

Se extrag din contabilitatea unui hotel următoarele informaţii financiare:

Indicator Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Cifra de afaceri totală [lei] 1083455 1417402 1544060

Cifra de afaceri critică [lei] 1182533 1026438 1151086

Rezultat din exploatare [lei] -624731 -362089 130816

 Costurile fixe ale întreprinderii[lei] 1265421 1225285 1040670

Cheltuieli financiare [lei] 45090 117357 42344

Faceţi analiza diagnostic a riscului de rentabilitate cunoscând că valorile de referinţă pentru

indicatorii luaţi în calcul sunt: CLE=10; CLF=1,2; CLT=12
Indicator Anul n-2 Anul n-1 Anul n

Coeficientul levierului de exploatare (CLE) -1,03 -2,38 8,95

Coeficientul levierului financiar (CLF) 0,93 0,76 1,48

Coeficientul levierului total (CLT) -0,95 -1,81 13,23

Poziţia de piaţă (’) -8,4% 38% 34%

Concluzii: Adaptare la limită

- CLE, uşor peste nivelul mediu;
- CLF, la nivelul mediu;
- CLT, peste nivelul mediu în ultimul an;
- ’ < 50%