Sunteți pe pagina 1din 38

124 thoughts on “Compensarea factorului de putere”

1.

MARIUS

13 March 2018 at 17:52 | Reply

Salut Ciprian Am si eu o pompa SH de apa murdara cu tocator care scot fosa la tara si
dint-ro data nu mai are puterea care o avea cand am puso in functiune prima data eu
ma uitam la melcul acela care arunca apa si nu realizan cand pleca in ce SENS se
invarte asa de tare mergea acum il observ lejer in ce sens se invarte ,intre cablu care
duce la priza si pompa am o cutie in care are un condensator de 25 micofarati si un
buton tip ciuperca in care opresc si pornesc pompa ,am verificat toate firele si la
pompa si la caseta aceea de unde pornesc ce crezi ca sar fi intamplat ms mult!

Ciprian

20 March 2018 at 19:22 | Reply

Pana nu inveti sa te exprimi in scris nu am cum sa te ajut pentru ca nu inteleg


ce spui.

2.

Marius

16 February 2018 at 12:17 | Reply

Buna, am un motor electric monofazat cu urmatoarele specificatii


https://imgur.com/a/8Utaz, cred ca condesatorul care imi lipseste este cel de pornire al
motorului deoarece il pornesc ajutat, doresc sa stiu ce condensator trebuie sa cumpar?

Ciprian

20 February 2018 at 12:37 | Reply

Salut.
Daca nu ma insel, pe placa cu informatii de pe motor este sugerata folosirea a
doua condensatoare:
– condensatorul de pornire (400uF/330V). Acesta este folosit doar pentru
pornirea motorului – dupa pornirea motorului condensatorul trebuie deconectat
(pentru ca altfel face bum);
– condensator de defazare a curentului prin bobina secundara (de pornire)
(50uF/450V). Acest condensator ramane conectat pe motor pe intreaga durata a
functionarii acestuia. Fara acest condensator, puterea motorului va fi mai mica
de 3kW.

Mai multe detalii despre rolul acelor condensatoare gasesti aici:


https://en.wikipedia.org/wiki/Motor_capacitor#Start_capacitors (la capitolele
Start Capacitors si Run Capacitors.)

Ca sa fii si mai sigur in legatura cu ce am spus mai sus intreaba/suna/da un


mail la un magazin care vinde acel motor.

Cu bine,
Ciprian

Marius

28 February 2018 at 13:16 | Reply

Condensatorul de pornire este un condensator de 400uF/300V


https://imgur.com/a/v3Tp2, problema este ca nu mai gasesc acest model
de condesator in magazine, pot pune o valoare apropiata si cat de mult
conteaza voltajul adica pot pune si de 400V?

3.

Giurgiu Dan

9 January 2018 at 17:43 | Reply

Buna seara vrea sa intreb daca cunoaste cineva daca am un generator de 45 kva il pot
in invarti in locul motorului termic cu un motor electrc trifaza de 10 sau 15 kw si sa
obtin 45 de kva . Multumesc

Ciprian
9 January 2018 at 20:52 | Reply

Salut.

Daca folosesti un motor de 15kW nu vei putea obtine din generator decat
maxim 15kW. Daca tu bagi doar 15kW, de unde vrei sa obtii 45kW.

Sau mai simplu, intrebarea ta suna asa: daca torn 50 ml de vin intr-un pahar de
200ml pot sa beau din pahar 200ml de vin � ?

4.

VIOREL

11 November 2017 at 23:23 | Reply

Am reușit să fac un calcul aproximativ pentru valoarea bateriei de condensatori în


cazul în care folosesc un motor trifazic asincron ca generator. Calculul este valabil
doar pentru legătura în triunghi, sper să fie corect din formula de calcul pe care am
găsit-o pe un site american. Astfel motorul trifazic pe care-l folosesc pentru conversie
ca generator are următoarele caracteristici : 11 Kw, triunghi/stea 220V/380V, 45/25A,
factor de putere cosφ=0.76, 725 rot/min. Deci :

Putere aparentă S = √3 EI = 1,73 × 380 × 25 = 16.435 VA

Puterea activă P = S cosφ = 16.435 × 0.76 = 12.490W

Puterea reactivă Q= Radical din S ²- P² = 10681.48VAR ( scuze nu știu cum să


integrez radicalul din tastatură )

Puterea reactivă se împarte la cele 3 faze 10681.48/3 =3560.49VAR


Curentul capacitiv Ic = Q / E = 3560.49VAR/380 = 9.36A

Capacitatea reactantă pe fază Xc = E / Ic 380 × 9.36 = 40.59 Ω

Capacitatea minimă pe fază C = 1 / (2 × π × f × Xc) = 1 / (2 × 3,141 × 50 × 40.59) =


0.00007843556,înmulțind acest factor cu un milion ne dă o valoare de aprox. 78.4μF

În concluzie pentru conectare în triunghi a unui generator asincron transformat dintr-


un motor asincron, în cazul meu trebuie să folosesc 3 condensatori de lucru de cca.
80μF pentru fiecare fază. Pentru regim de generator un motor asincron trifazic trebuie
învârtit peste valoarea totală rot/min cu cca.10%, în cazul motorului meu cu 8 poli 725
rot/min, acesta trebuie învârtit cu cca. 800 rot/min pentru sincronizare cu câmpul
magnetic învârtitor.

5.
VIOREL

11 November 2017 at 10:26 | Reply

Bună Ciprian ! Vreau să transform un motor trifazic asincron 11KW,triunghi/stea


220/380V cos phi 0.76, 725 rot/min, într-un generator de curent rotit cu un motor
diesel de 15CP și nu cunosc modalitatea de calcul pentru bateria de ”run” condensatori
pentru excitația câmpului magnetic. Generatorul va fi conectat în triunghi 220V~ din
câte am citit va pierde cca.20% din puterea nominală ca motor, iar turația care trebuie
învârtit trebuie să fie undeva cu vreo 10% mai mare la cca. 800 rot/min deci în mare
dacă nu greșesc acest generator va putea debita max. 9Kwh-220V~/50hz, dar pentru
acest lucru am nevoie să cunosc valoarea bateriei de condensatori, calcul aproximativ,
pentru că nu știu dacă calculul de funcționare în regim de motor trifazic, se aplică și ca
generator asincron trifazic/monofazic. Vă felicit informațiile pertinente și ușor de
înțeles pe care le acordați în mod gratuit tuturor, deși pentru explicații consumați timp
prețios din viața dvs. personală pentru niște lucruri teoretice și practice, pe care unii,
unde mă includ și pe mine, am cam lipsit pe la orele de fizică din liceu și acum
realitatea vieții cotidiene ne obligă să ne milogim de specialiști, să mai recuperăm câte
ceva pentru a ne descurca pe cont propriu, ferm convinși că meseriașii de care avem
nevoie, ne taxează pe măsură !.

Ciprian

11 November 2017 at 10:43 | Reply

Salut,

Din pacate nu stiu mai multe despre transformarea unui motor asincron in
generator decat ai spus tu.

Cu bine,
Ciprian

VIOREL

11 November 2017 at 11:51 | Reply

Mulțumesc oricum, voi încerca prin tatonare găsirea valorii bateriei de


condensatori ! Am un generator de sudură diesel Mosa de prin anii 90”
de 3000rot/min, 5Kw trifazic, 4Kw monofazic și 50V/170A sudură cu
redresare punte de diode, care este de fapt un generator provenit dintr-
un motor asincron trifazic foarte simplu cu rotor în scurt circuit ”cușcă
de veveriță” care folosește 3 condensatori pentru excitație și cum
generatoarele sincrone au un preț pe măsură, atunci folosirea
motoarelor asicrone ieftine poate fi o soluție economică. Multă stimă

6.

Mihai Marius

28 May 2017 at 10:06 | Reply

Buna ziua, am gasit prin magazie un motoras mai vechi, avand urmatoarele
caracteristici: volts-230, amps-0.77, rpm.-1330, watts sur arbre-34, watts absorbes-
117. Am incercat sa-l alimentez, dar nu invarte, are o tenta f. mica. Rugamintea mea
este daca se poate sa-mi spuneti ce condensator ii trebuie. Mentionez ca doresc sa fac
un mini strung pentru bricolaj. Va multumesc.

7.

Redis Dan

15 May 2017 at 21:28 | Reply

Buna seara, ce am citit aici este interesant si in general ma depaseste dar am o


problema legata de o pompa de circulatie apa instalatie incalzire. Pompa se opreste
singura dupa 10-5 min de functionare, apoi porneste singura si tot asa. Am crezut ca e
condensatorul care din fabrica e 5 microfar, l-am schimbat, tot asa merge, am pus unul
de 8micro, tot asa, am pus unul de 16 micro, cu acesta merge. Ce am mai citit este ca
se poate arde pompa daca e condensator asa mare. Intrebarea mea este pot folosi
pompa cu cel de 16 in siguranta ? ca daca se arde pompa si am foc in cazan am
rezolvat si cazanul. Pompa nu are protectie termica sau de suprasarcina este ceva
polonez 35-80-180.

Ciprian

18 May 2017 at 17:43 | Reply

Da.


Redis Dan

25 May 2017 at 19:21 | Reply

Ciprian, daca poti dezvolta putin raspunsul, as vrea sa stiu ce se


intimpla daca condensatorul e mai mare, am citit ca valoarea acestuia
este dupa motor calculata. Daca e mai mare ce implica ?
Multumesc

8.

Ilinescu Viorel

3 February 2017 at 9:18 | Reply

Aflarea valorii capacitatii de compensare implica masuratori si calcule care nu sunt la


indemana oricui. Poate ar fi mai utila o nomograma. Multumesc!

Ciprian

6 February 2017 at 22:08 | Reply

Asa e.

9.

Doru

7 December 2016 at 11:36 | Reply

Salut,

La un generator electric sincron cu o putere de 750 KVA , functionand antrenat de o


turbina hidraulica cu o incarcare situata undeva la 450 Kw ( respectivul generator este
montat intr-o microhidrocentrala si functioneaza cu incarcare variabila functie de debit
) , a aprut in factura o foarte mare cantitate de energie capacitiva ! Ai o explicatie si
eventual o masura de a combate reactiva capacitiva ? Multumesc.

o
Ciprian

7 December 2016 at 18:49 | Reply

De unde a aparut factura aia ?

Nu am auzit pana acum de factura la energie capacitiva (nu zic ca nu exista ci


ca doar nu am auzit). Verifica poate scrie de fapt altceva.

Doru

7 December 2016 at 21:30 | Reply

Precizez ca este vorba despre o unitate de PRODUCTIE a energei


electrice. Generatorul respectiv a debitat capacitiv probabil datorita
unui md eronat de excitare. Pareri ?

Doru

7 December 2016 at 21:31 | Reply

Capacitiv reactiv.

Zoli

27 December 2017 at 20:05 | Reply

agregatul sincron in regim motor in functie de curentul de excitatie se poate


comporta ca un consumator inductiv,rezistiv sau capacitiv. Este posibil sa fi
trecut din regim generator in regim motor din cauza de antrenare insuficienta si
valoarea curentului de excitatie sa se fi comportat capacitiv. In regim generator
valoarea curentului de excitatie determina valoarea tensiunii generate.

Zoli
27 December 2017 at 22:42 | Reply

comletare ,valoarea curentului de excitatie determina tensiunea generata,daca


nu este corect aleasa poate cauza aparitia componentei reactive,diferenta de
tensiune dintre tensiunea generata si tensiunea retelei cauzeaza aparitia unui
curent de egalizare reactiv.

10.

DEI

8 November 2016 at 13:22 | Reply

A crescut deoarece condensatorul pus de tine are pierderi.Vezi ce tg de pierderi are.

11.

Nelu

15 September 2016 at 20:39 | Reply

Salut!
Ai cumva o formula in Excel pentru calculul automat al factorului de putere?
Multumesc!

Ciprian

20 September 2016 at 13:19 | Reply

Nu.

Dar avand formulele poti sa faci si singur acel excell ;).

12.

Blabla

29 August 2016 at 9:03 | Reply

Utilizatorii casnici platesc energia reactiva ? sau doar pe cea activa ?


o

Ciprian

2 September 2016 at 11:22 | Reply

Doar pe cea activa.

13.

Un student

9 April 2016 at 23:06 | Reply

Multumesc pentru munca depusa si pentru explicatiile in detaliu. Chiar m-a ajutat sa-
mi clarific niste notiuni.

14.

adrian

31 January 2016 at 20:30 | Reply

Salut.alta intrbare. La un neon potblega un senzor de miscare?

Florin

31 January 2016 at 20:44 | Reply

Salut! Daca nu este cu bobina, puteti pune senzor de miscare. Insa daca are, nu
se vede utilitatea, intrucat timpul de aprindere al neonului e (teoretic) mai mare
decat timpul de mentinere a contactului circuitului senzorului de miscare.

adrian

1 February 2016 at 0:14 | Reply


Salut.e cu bobina.dar din asta rapida,moderna.ms de raspuns

15.

adrian

31 January 2016 at 20:29 | Reply

Salut.intrebare la un neon pot pune bobina mai mare decat puterea tubului?adica am
bobina de 18 w si tub neon 15 w?

16.

Cristi

24 January 2016 at 1:33 | Reply

Buna ziua, aveti idee ce factor de putere, orientativ, are o pompa de apa de 90 (/67)W
din interiorul unei centre termice (/gaz) si un stabilizator de tensiune ferorezonant ?
Centrala consuma maxim 170W ( producatorul spune max 200W), masurati in timp.
Ideea e ca am alimentatat-o de la un stabilizator feromagnetic de 250VA la 220V si nu
a tinut in sarcina. Tensiunea la bornele stabilizatorului scade cu intre 10-17V deci nu
isi face treaba. Ar putea fi factorul de putere ( mai ales al sursei ) cauza acestor scaderi
?
Mersi.

Ciprian

24 January 2016 at 11:00 | Reply

Salut. Daca bagi pompa direct in priza (fara stabilizator) merge normal ?

Cristi

24 January 2016 at 11:47 | Reply

Pai nu, ca d’aia ii pun stabilizator, ca nu merge centrala cu fluctuatiile


de tensiune furnizate de enel.

Ciprian

28 January 2016 at 23:44 | Reply

Incearca sa alimentezi un pic direct de la priza doar ca sa vezi


daca merge pompa. In functie de rezultat mai vedem dupa.

Nelu

4 October 2017 at 23:07 | Reply

Din cate stiu 250VA inseamna ~150W la un factor de 0.6, de aia nu o poate
duce. Trebuie un stabilizator care sa suporte puterea necesara centralei.

17.

Ionel

19 January 2016 at 3:06 | Reply

Salut. Intrebare intrebatoare incuietoare: care sunt conditiile si ce trebuie facut ca un


motor trifazat sa functioneze alimentat de la o retea monofazata?

Ciprian

19 January 2016 at 22:11 | Reply

Conditia este sa ai un condensator corespunzator si sa legi cum trebuie motorul


respectiv. Puterea pe care o vei putea obtine nu va mai fi aceeasi (motorul va fi
mai “lesinat”). Pana voi reusi sa public un articol in acest sens, cred ca-ti poti
rezolva problema tragand o privire aici:
http://ifrunze.blogspot.ro/2013/08/pornirea-motoarelor-trifazate-la.html .

Raspunsul a fost destul de “descuietor” � ?


18.

Colceag Nicolae

12 January 2016 at 21:56 | Reply

Nu se spune “mai ateu decat papa”, ci “mai catolic decat papa”.

Ciprian

12 January 2016 at 23:01 | Reply

Este vorba de o gluma, nu de o greseala ;).

19.

semineucluj

10 January 2016 at 4:53 | Reply

folosiți din magazinul web google acest program


https://chrome.google.com/webstore/search/latex?utm_source=chrome-ntp-icon

Ciprian

10 January 2016 at 12:12 | Reply

Multumesc de idee. Mi-am instalat add-on-ul ala insa sper sa nu uit sa-l
folosesc atunci cand voi mai avea de scris formule in comentarii :).

20.

valentin

30 December 2015 at 11:51 | Reply


salut. Am cumparat sh o pompa submersibila pentru un put de apa si datele de pe
eticheta sunt: tensiune 230,putere maxima 2050 w , 10 a ,putere nominala 1100w, 50
Hz, 10bar.Pompa are un cablu de 10 metri cu 4 fire maro,albastru ,negru,galben-verde
1,5mm.Acest cablu va fi prelungit prin cositorire si tuburi termocontractabile
+etansare inca aproximativ 16 m deci in total 26 metri pana la un presostat aflat in
beciul casei .Pompa are nevoie de un condensator de 40 mf din datele de la
producator.Intrebarea este daca pot pune condensatorul la capatul celor 26 de metri de
cablu cat mai aproape de presostat .condensatorul vreau sa il pun in o cutie de
protectie in beci .trebuie sa cumpar unul de putere mai mare pentru a suplini aceasta
distanta?Alimentarea pompei are un circuit dedicate din tablou si are o siguranta de 16
a.multumesc

Ciprian

30 December 2015 at 14:55 | Reply

Condensatorul ar trebui pus langa motor pentru ca el a fost calculat pentru


parametrii motorului si nu pentru parametrii motorului + parametrii cablului
dintre motor si condensator.

Asa ca daca vrei, poti sa legi condensatorul mai departe de motor insa nu am
de unde sti cum va functiona datorita influentei cablului.

21.

Dragos

24 November 2015 at 21:26 | Reply

Ma poti ajuta cu calculul compensarii pentru un alimentator de leduri de la reteaua de


220 pe baza de capacitor serie? (C de 2,2uF)

Ciprian

24 November 2015 at 22:58 | Reply

Salut. Am nevoie de mai multe detalii. Schema alimentatorului ar fi perfecta.

Apoi, ce urmaresti sa obtii prin compensarea factorului de putere in acest caz ?


Este vorba de un montaj de mica putere ceea ce inseamna ca oricat de prost ar
fi factorul de putere, pierderile provocate de un factor de putere necompensat
ar fi minuscule.

Dragoș

25 November 2015 at 21:17 | Reply

mă deranjează că nu pot măsura cu multimetrul banal pus pe


ampermetru de alternativ consumul. Datorită factorului de putere
afectat indică un curent mai mare decît mă aștept. Schema e clasică,
rețeaua de 220 vine la o punte redresoare dar pe unul din firele de rețea
se înseriază un C de 2,2uF și pe celălalt fir de la rețea se înseriază o R
de 56 ohmi.. După punte este un C electrolitic de filtraj de 100uF. Apoi
minusul duce la leduri iar plusul printr-o altă R tot de 56 ohmi la leduri.

Ciprian

26 November 2015 at 0:06 | Reply

In acest caz nu ai nevoie sa te complici cu factorul de putere.


Uite cum poti rezolva simplu problema:

1. Masori tensiunea de pe rezistenta de 56 de ohmi si folosesti


legea lui Ohm pentru a afla ce curent trece prin ea. Curentul
prin acea rezistenta este egal cu curentul care trece prin led.
2. Masori tensiunea de la bornele led-ului.
3. Inmultesti curentul care trece prin led cu tensiunea care apare
la bornele lui si afli puterea consumata de led.

Dragoș

26 November 2015 at 7:20 | Reply

Așa am măsurat. Eu vroiam să măsor și înainte de punte,


deci în alternativ, pentru a vedea pierderea pe
”alimentator”. Așa pe R de 56 de după punte consumul
reieșea de 9W cît au ledurile de fapt (0,1A limitarea cu
C de 2,2 ori 90V tensunea pe leduri). Iar măsurînd
curentul alternativ de dinainte de punte reieșea un
consum de 24W ceea ce îmi pare imposibil.

Ciprian

26 November 2015 at 14:46 | Reply

In primul rand, compensarea factorului de putere


de care vorbeam in articolul de fata nu se refera
si la situatiile in care ai sarcini neliniare, cum
sunt led-urile.

Apoi, deseneaza schema, noteaza pe ea ce valori


de masuratori ai obtinut, trimite-mi-o si apoi
stiind si eu exact despre ce circuit e vorba,
vedem ce consum ai, atat pe led-uri cat si global.
Asa clampanim un secol pana ma prind ce si cum
ai legat tu lucrurile.

22.

stefan

17 September 2015 at 19:26 | Reply

salut
imi cer scuze daca prima intrebarea este tampita ,pentru ca eu momentan sunt cam
varza in domeniu.
1. daca fabricantul motorului tot a masurat factorul de putere si l-a scris pe eticheta de
ce nu a pus el si condensatorul respectiv ?adica de ce nu se fabrica toate dispoyitivele
direct cu factorul 1?
2.daca avem un dispozitiv caruia nu ii stim factorul de putere (nu e pe eticheta)cum il
aflam?
3.din comentarii am inteles ca pentru un consumator racordat la reteaua de electricitate
(monofazata),daca pune condensator la motor sau nu tot factura aia o plateste.dar in
cazul in care cineva isi produce singur energia electrica prin eoliana sau panouri solare
economia care ar face-o cu factorul de putere 1 este considerabila sau nu?

Ciprian
17 September 2015 at 20:46 | Reply

Salut !

1. Pentru ca ar fi mai scumpe si le-ar vinde mai greu decat cei care vand
dispozitive care nu au compensare a factorului de putere. Investitia in
componentele necesare pentru compensare s-ar amortiza in cel mult cateva
luni, insa lumea cum nu prea stie ce este si la ce foloseste compensarea
factorului de putere, alege sa cumpere dispozitivele mai ieftine.
2. Cea mai simpla metoda cred ca este folosirea unui osciloscop cu 2 canale:
unul pt vizualizarea tensiunii si celalalt pentru vizualizarea intensitatii
curentului. Astfel afli care este defazajul dintre tensiune si curent (de exemplu
+37 de grade) si apoi pur si simplu calculezi cosinusul din valoarea acelui
defazaj.
3. Tu decizi asta. Factor de putere necompensat inseamna pierderi din energia
electrica disponibila. Adica, nu vei putea folosi decat o parte din puterea
produsa de acel generator, dar vei plati pentru toata. Ca idee, de regula, un
motor electric al carui factor de putere este necompensat va genera pierderi de
cel putin 10% din puterea pe care o consuma.

23.

maris ioan

8 September 2015 at 12:53 | Reply

Buna ziua Am montat pe apa un generator pmg cu neodim de 12 kw si la cel mai mic
consumator imi scade woltajul exemplu La un polizor de 750w scade de la 250V la
170v imi opreste din viteza la turbina ce se poate monta ?

Ciprian Atănăsoaei

8 September 2015 at 21:59 | Reply

Daca iti scade asa de mult tensiunea la o putere asa de mica inseamna ca
generatorul nu are cei 12 kW de care vorbesti. Ori e stricat ori e din fabrica
prost.

24.

pavel
8 May 2015 at 17:30 | Reply

Multumesc pentru informatii…eu credeam ca as putea face putina economie…scuzati


pentru greselile de punctuatie…

Ciprian

8 May 2015 at 17:37 | Reply

Pentru reducerea consumului de energie electrica vezi ca am zis cate ceva aici
https://hobbytronica.ro/reducerea-consumului-de-energie-electrica/ .

25.

pavel

5 May 2015 at 20:16 | Reply

salut am o intrbare la un boiler cu rezistena de 1800w un condensator ajuta la ceva fiid


vorba de energie reactiva? si daca da ce condensator trebue?

Ciprian Atănăsoaei

6 May 2015 at 16:40 | Reply

E asa de scumpa punctuatia ?

Daca e vorba de un consumator pur rezistiv inseamna ca nu apare putere


reactiva, factorul de putere este deja egal cu 1 si deci nu te ajuta cu nimic daca
adaugi un condensator.

bujiescu

6 May 2015 at 21:37 | Reply


In cazul asta condensatorul are alt rol. El face o filtrare a tensiunii la
conectarea si deconectarea rezistentei, pentru a nu bruia alte aparate
electrocasnice.

Ciprian

7 May 2015 at 7:04 | Reply

Boiler-ul este un reşou bagat intr-un vas cu apa. Ai vazut tu vreodata pe


cineva sa puna condensatori pe un resou, fierbator electric, radiator
electric sau alti consumatori pur rezistivi pentru a “nu bruia alte aparate
electrocasnice” ?

Singurul “bruiaj” creat de un boiler este o usoara scadere a tensiunii din


reteaua de alimentare. Oricum, aceasta scadere a tensiunii de alimentare
nu o poti rezolva cu un simplu condensator.

Daca nu crezi, experimenteaza :).

bujiescu

8 May 2015 at 10:08 | Reply

Domnule Ciprian, nu vreau sa te contrazic. Nu este locul aici


pentru lectii de electrotehnica. Incercati totusi sa va explicati
singur rolul condensatorilor conectati in paralel cu alimentarea,
la toate “resourile” cumparate. Chiar nu au producatorii aia ce
face cu niste condensatori si-i monteaza asa … la greutate.
Faptul ca vorbiti de “cineva sa puna condensatori pe un resou”,
ma face sa cred ca asta este nivelul dumneavoastra de pregatire,
indiferent de scolile absolvite. Apropos, cate “resouri” ati
desfacut … ma refer la cele din productie serie? Chiar nu aveau
condensatori?

bujiescu

8 May 2015 at 11:26 | Reply


Revin cu un link.
http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-
electricitate/PROTECTIA-IN-CONDUCTIE23886.php
Sper sa nu ti se para prea stufoasa explicatia, pentru ca
trateaza subiectul in general, dar nu este vina mea, nu eu
am scris articolul �
Astept replica domnule Ciprian, dupa care o sa te rog sa
ma elimini din lista de membrii ai siteului.

Cu stima.

Ciprian Atănăsoaei

8 May 2015 at 11:45 | Reply

Daca nu ai vrea sa ma contrazici, nu ai face-o :P. Te-am


invitat ca sa-mi probezi spusele cu un experiment. In
rest, e treaba ta ce crezi despre experienta mea.
Referitor la articolul sugerat de tine, daca te uiti atent ai
sa intelegi ca in el e vorba de semnale de mica putere, nu
de resouri, boilere sau alte chestii de putere. Un resou
incalzeste la fel fie ca reteaua de alimentare e plina de
semnale parazite fie ca nu.

Insa daca tu vrei neaparat, dezaboneaza-te si du-te si


pune condensatoare in serie cu boilere si resouri. Iti
garantez ca nu o sa se supere nimeni ;).

bujiescu

8 May 2015 at 14:12 | Reply

Observ totusi ca stii raspunsul corect.


Condensatorii aia nu protejeaza resoul, ci
celelalte aparate de pe langa … televizoare,
radiouri (de semnal mic). Resoul functioneaza
bine si fara condensator, dar o sa stie vecinii
cand il aprinzi sau stingi. Inca odata si inchei –
condensatorul “sunteaza parazitii” de frecventa
mai mare decat a retelei, aparuti in momentul
comutarii resoului (ca tot e vorba de el aici). Este
vorba de fenomene aparute in comutatie, nu in
functionare. Cat despre condensatoarele serie in
c.a. …. nu mai spun nimic, dar s-ar putea sa ai
surpriza (daca nu stiai) ca se folosesc si asa si nu
pentru filtrare :)). Nu are rost sa continuam aici
pentru ca e plictisitor pentru ceilalti colegi de
forum. Ai adresa mea de mail, trimite-mi acolo
raspunsul si putem discuta mai in amanunt daca
vrei.

Ciprian

8 May 2015 at 16:52 | Reply

Eh, atunci se pare ca e vorba de o


neintelegere: intr-adevar, atunci cand bagi
sau scoti brusc din circuit un consumator
considerabil apar niste variatii bruste de
curent care bla bla bla pot avea ca efecte
aparitia unor “pacanituri” in difuzoarele
unor aparate de radio, a unor linii ciudate
pe ecranul televizoarele care inca mai
folosesc antene TV sau cablu TV
analogic etc. In ziua de azi unde practic
totul e digital, efectele acestor paraziti nu
ne mai deranjeaza practic deloc. Dar iti
dau dreptate: chiar daca nu ne mai
deranjeaza asa de mult ca in era
predominant analogica, aceste semnale
parazite exista.

Articolul este despre economisirea


energiei electrice prin compensarea
factorului de putere. De aceea m-am
gandit ca prin adaugarea unor
condensatori pe boiler tu de fapt vrei sa
economisesti energie electrica.

P.S. daca ai ceva de spus si acel ceva este


bine argumentat esti binevenit sa
comentezi oricat aici.

bujiescu
8 May 2015 at 20:55 | Reply

Ma bucur ca am reusit sa ma fac


inteles. O parte din vina o am si
eu, pentru ca nu am reusit sa
explic bine. Ai acceptul meu daca
vrei sa stergi ce nu tine de
compensarea factorului de putere.

Dorobatat Nastase

10 September 2015 at 16:24 | Reply

Domnule Bujiescu, compensarea factorului de putere


inseamna micsorarea defazajului dintre vectorul tensiune
si vectorul curent.Defazajul este produs doar de bobine,
care lasa curentul in urma tensiunii si de condensatoare
care imping curentul in fata tensiunii. Daca un circuit
electric (o retea), are mai multe bobine trebuie
compensata cu condensatori, daca are mai multi
condensatori ,trebuie compensata cu bobine.Rezistentele
(boilere, resouri) nu produc defazaje intre curent si
tensiune.Condensatorii despre care vorbesti ca au un rol
in comutatie, sint montati in paralel cu bobinele reelor,
pentru a diminua efectul de crestere a tensiunii de la
bornele bobinei,, prin insumarea tensiunii de
autoinductie, produsa de variatia de descrestere a
curentului, la intrerupere. Condensatorii ,prin incarcare
preiau aceste supratensiuni, care sint periculoase pentru
consumatorii ce contin componente electonice,(mai ales
circuite de semnal) reducind substantial zgomotul
electric.

Dorobatat Nastase

10 September 2015 at 16:38 | Reply

La o analiza mai amanuntita,trebuie recunoscut ca


rezistentele de incazire nu sint pur rezistive, cele mai
multe sint construite ca o bobina, deci au si o inductie
proprie, care desi foarte mica,poate genera zgomot
electric la decuplare.Personal nu am intilnit
,condensatoare la aparate de incalzit. Aceste aparate in
general sint intrerupte foarte rar.

26.

SICA

6 March 2015 at 15:04 | Reply

frumos explicat si cu formule,dar in circuit trifazat formula puterii reactive este tot
Q=UXU/X.SIN FI?

Ciprian Atănăsoaei

6 March 2015 at 18:08 | Reply

In cazul trifazic, daca exista simetrie (adica daca cele trei tensiuni sunt egale si
daca consumatorul nu trage mai mult de pe o faza si mai putin de pe alta) la
formula de mai sus se inmulteste cu radical din 3 (adica 1.732). Asadar, in
acest caz Q = 1.732 * U * U *SINFI / X sau Q = 1.732 * U * I (unde I este
curentul mediu dat de una din cele 3 faze).

Pentru mai multe detalii poti da click aici:


http://iota.ee.tuiasi.ro/~aadascal/course1/Cir_3Fazate/a33_Puterea%20in
%20retelele%20trifazate.pdf

semineucluj

10 January 2016 at 4:45 | Reply

Sica !!! pt a scrie corect formule foloseste programul Latex

27.

amdeus

14 February 2015 at 2:24 | Reply


“factorul de putere variază în funcţie de puterea activă consumată de acestea”

Nu “sint” foarte sigur ca este corecta afirmatia aceasta . Pe placuta motorului din
imaginea prezentata este o singura valoare a factorului de putere , care este aceeasi la
orice incarcare .
In sistemele energetice , modificarea factorului de putere provine din modificarea
NUMARULUI de consumatori cu diferite comportamente (inductive, capacitive).
Sau altfel spus – defazajul (unghiul) dintre U si I la trecerea printr-o
bobina(infasurare) depinde de valorile lui U si I ?

Nu “sint” perfect , asa ca pot fi greseli/erori in cele afirmate de mine . Orice corectie e
bine venita !

Ciprian

14 February 2015 at 19:54 | Reply

Ai dreptate in proportie de 99%. Factorul de putere variaza cu puterea activa,


insa putin (asa cum se poate concluziona si de aici
http://retele.elth.ucv.ro/Rusinaru%20Denisa/curs%20pie/curs11pie.pdf la
capitolul 2b). Eu traiam cu impresia ca variatia factorului de putere este
principalul motiv pentru existenta instalatiilor de reglare a factorului de putere.
Am corectat articolul in aceasta privinta pentru a nu induce lumea in eroare.

Multumesc de observatie � !

amdeus

15 February 2015 at 11:21 | Reply

Dupa ce am dormit bine (era 2 noaptea cind am scris postul), am baut o


cafea tare si am mai citit odata ce am scris , am ajuns la concluzia ca
cea mai corecta afirmatie din postul meu precedent este :”Nu “sint”
foarte sigur ca este corecta afirmatia aceasta “. �
Dupa ce am citit link-ul dat , la care mai adaug si eu
http://www.euedia.tuiasi.ro/uee/uee_files/Lucrarea%2012.pdf (fig.12.2)
mi s-s aprins un beculet de alarma si concluzionez ca am trait cu o
convingere GRESITA .
Factorul de putere INTR-ADEVAR variaza cu incarcarea (sarcina ) pe
motor , si se vede clar in fig. 12.2 . Greseala mea (ca sa ma apar un pic)
este ca am considerat tot timpul ca putere reactiva fiind doar
componenta care depinde de I (curentul ) la mers in gol .
DECI cos(fi) de pe placuta motorului este cel din conditii nominale de
functionare , adica atunci cind puterea furnizata la arbore este cea
inscrisa pe placuta (0.37 KW in poze de mai sus). Si daca motorul nu e
incarcat la maxim , COS(FI) e mai mic ! Si ca una din solutii (pentru
compensarea factorului) este sa folosesti un motor de putere mai mica
dar care in conditiile respective sa fie incarcat aproape la puterea
nominala !

Cred ca in latina se spune ” MEA CULPA” !


Imi cer scuze pentru interventia mea care a fost ERONATA .

Dorobatat Nastase

10 September 2015 at 18:04 | Reply

Factorul de putere este adimensional si este egal cu cosfi acesta poate


influienta puterea in curent alternativ P=UxIxcosfi. El este determinat doar de
raportul dintre capacitatea si inductanata unui circuit. Orice circuit are
intotdeauna o capacitate si o inductanta proprie. Din formula se observa ca la
aceiasi putere si tensiune se poate livra un curent mai mare sau mai mic, invers
proportional cu cosfi I=P/Uxcosfi I=P/Ux1/cosfi . Rezulta de aici ca ca la o
putera constanta , varitia cosfi, afecteaza produsul UxI (puterea activa) de la
cosfi=1 (circuit pur rezistv), la cosfi=0 (circuit pur capacitiv fi=90grade, sau
pur inductiv fi=270 grade).Orice micsorare a lui cosfi, in cadranul 1 sau in
cadranul 4 este daunatoare utilizarii intregii capacitati de transport a energiei
electrice active , a unui circuit electric.In concluzie, pentra a livra aceiasi
putere si tensiune la un cosfi mai mic, curentul ar terbui sa creasca de la I la
Ix1/cosfi ,lucru ce duce la cresterea pierderilor de putere activa in conductori
P=UxI=IxRxI, adica cu patratul curentului.Acest lucru implica
supradimensionarea tuturor elementelor unui circuit si anume:conductori,
stilpi, izolatori, sigurante, contacte; un scenariu de neimaginat si imposibil de
realizat, din acest motiv trebuie efectuata compensarea.

Dorobatat Nastase

10 September 2015 at 19:02 | Reply

Intrucit puterea intr-un circuit este limitata, crestera curentului,(la


scaderea factorului de putere),atrage dupa sine o scadere a
tensiunii,care poate dezechilbra ,intreg sistemul energetic, pina la
dezmembrarea lui,
28.

Florin

5 February 2015 at 22:21 | Reply

E un comentariu minor, insa in codul culorilor este exact invers : Faza are culoarea
maro/negru (de obicei) sau orice culoare in afara de albastru deschis care este rezervat
pentru nul.Impamantarea este intotdeauna galben/verde.

Ciprian

6 February 2015 at 7:42 | Reply

Ai dreptate ! Am corectat. Multumesc de observatie ;).

29.

bujiescu

4 February 2015 at 1:24 | Reply

Factorul de putere se mai poate imbunatati folosind convertizoare de frecventa sau


compensatoare sincrone (vezi masina sincrona). In ordinea costurilor ar fi cea cu
condensatori, apoi folosirea CF si cea mai scumpa compensatorul sincron.

30.

Georgescu

6 January 2015 at 12:13 | Reply

Contoarele noastre de acasa acasa ( ma refer la cele moderne cu afisaj digital ) ce


putere integreaza ? Puterea activa sau cea aparenta ? Daca fac compensarea factorului
de putere se va cunoaste la factura ? Multumesc !

o
Ciprian

6 January 2015 at 18:15 | Reply

Din cate stiu eu, contoarele de acasa nu au functia de inregistrare a consumului


de energie reactiva, ele inregistrand doar consumul de energie activa. Neavand
contorizare pentru energia reactiva, nu conteaza daca faci sau nu compensarea
factorului de putere pentru ca oricum o vei plati la comun cu ceilalti abonati
(adica in pretul platit de toti abonatii se regaseste si pretul energiei reactive).

Asadar, compensarea factorului de putere are rost daca ai contor care poate
inregistra si energia reactiva. Un astfel de contor primesti de exemplu atunci
cand dispui de o instalatie electrica trifazata.

31.

Marius

3 November 2014 at 14:01 | Reply

Dețin un generator electric la care este conectat un condensator de 4uF, insă tensiunea
de iesire este de aprox. 320 V. Este posibil ca această tensiune mare să fie cauza
defecțiunii/incompatibilității condensatorului? Multumesc!

Marius

3 November 2014 at 16:38 | Reply

scuze 40uF

Ciprian

4 November 2014 at 19:50 | Reply

Ai facut o observatie si apoi intrebi care e cauza defectiunii. Eu iti raspund ca


nu stiu la ce defectiune te referi :p.

o
Dorobatat Nastase

10 September 2015 at 18:25 | Reply

Condensatorul are 40mF, dar ce tensiune de lucru are?. Tensiunea de 320v ai


masurat-o la mers in gol (fara sarcina)?, generaorul nu este supra-accelerat?, ce
putere are generatorul?. Condensatorul este prevazut de producator?, sau este
montat postcumparare?.

32.

Mihai

10 August 2014 at 9:58 | Reply

Vreau sa alimentez un motor trifazic la 220v ,cum sa procedez? Multumesc anticipat

Ciprian

11 August 2014 at 18:21 | Reply

De alimentat nu e greu, problema este ca pentru a obtine puterea maxima


trebuie sa calculezi si sa faci rost de un condensator. Mi-ai dat o noua idee de
articol, insa daca nu mai poti sa astepti trage o privire aici http://scheme-
electrice.com/cum-se-alimenteaza-un-motor-trifazic-la-220v/ .

33.

aparatemasura

7 August 2014 at 11:42 | Reply

Există orice alta metoda de imbunatatire a factorului de putere, alta decat folosind
condensatori?

Ciprian Atănăsoaei

7 August 2014 at 16:16 | Reply


Cel putin din cate stiu eu, nu.

bujiescu

4 February 2015 at 1:26 | Reply

Factorul de putere se mai poate imbunatati folosind convertizoare de


frecventa sau compensatoare sincrone (vezi masina sincrona). In
ordinea costurilor ar fi cea cu condensatori, apoi folosirea CF si cea mai
scumpa compensatorul sincron.

Dorobatat Nastase

10 September 2015 at 18:32 | Reply

Depinde de ce fel de putere reactiva este vorba, daca trebuie compensata o


energie reactiv-capacitiva atunci vei folosi bobine , de expl.motoare. Calculul
este acelasi expus de Ciprian, numai ca de aceasta data vei determina reactanta
inductiva necesara.

34.

Vio

8 July 2014 at 8:57 | Reply

Salut, am citit undeva ca masina de spalat, sursele de la calculator, frigider/congelator


etc. produc energie reactiva dar am mai citit si ca pe factura de energie electrica de la
apartament nu se plateste energia reactiva, este adevarat? daca totusi se plateste
diferenta este nesemnificativa sau montarea unor condensatori cu regulator automat ar
fi avantajoasa? multumesc si scuze daca intrebarea este aiurea.

Ciprian

8 July 2014 at 16:52 | Reply


Compensarea factorului de putere are rost doar atunci cand ai contor pentru
energie electrica reactiva. Apartamentele si casele in general nu au asa ceva,
deci cei de la Electrica nu au cum afla cat de multa sau sau cat de putina
energie electrica reactiva produc consumatorii tai.

35.

edi

4 July 2014 at 20:03 | Reply

Pt compensare energiei reactive la un motor de 15kw cu cos fi 0,75 și unul de 4kw-


cos0.07 ambele de 380v ce condensatori îmi trebuie?

Ciprian

5 July 2014 at 17:11 | Reply

Citeste articolul de mai sus.

Dorobatat Nastase

10 September 2015 at 18:37 | Reply

Cos0.07?, sigur nu e cosfi= 0.7?

36.

Szanto Norbert

15 June 2014 at 14:25 | Reply

Am un motor trifazic de 0.75kw antiexploziv. Este legat in stea si dupa cate inteleg se
poate lega in triunghi la 220 sau cel putin asta cred ca inseamna semnele de pe tablita
lui (triunghi, stea, 220/380). Daca Cos este 0,74 atunci asta ar insemna ca trebuie
condensatori de 65 microFarazi?, Si teoretic ar trebui sa functioneze. Intrebarea ar mai
fi daca nu cumva se incalzeste cu atatia condensatori? Sau pot folosi mai putini si restu
sa leg la butonul de pornire???
PS: daca tot intrebi de greseli…la calculul capacitatii ai scris 23.625 in loc de 23,725
asta banuiesc ca este o greseala si nu vreun calcul ascuns:-P:-)

37.

Florin

13 June 2014 at 20:21 | Reply

Salut! Oare la calculul reactantei Xc care rezulta din formula Qc=(U2/x)*sin(fi), nu


cumva s-a uitat de acest sin(fi) care in cazul de fata ar fi: 0.714, in care caz valoarea
condensatorului nepolarizat ar fi C=187.9uF ?

Ciprian

13 June 2014 at 20:57 | Reply

Eu stiu ca puterea reactiva Q=(UxU)/X, fara nici un sin (fi). Uite o referinta
http://en.wikipedia.org/wiki/AC_power#Real.2C_reactive.2C_and_apparent_p
ower .

Oricum, daca mai vezi ceva ce ti se pare gresit te rog sa-mi atragi atentia ;).

Florin

13 June 2014 at 21:13 | Reply

Probabil ca stii si ca sin2 (fi) + cos2 (fi)=1, nu? Si ca P=U*I*cos (fi) si


Q=U*I*sin (fi) iar S=U*I (doar in curent alternativ monofazat). Daca ai
S2=P2+Q2 cum iti mai iese tie triunghiul puterilor? (toate cifrele 2
inseamna “la patrat”), formula cu reactanta la reactiv ti-a iesit din legea
lui Ohm: U=Z*I, unde tu ai pastrat partea “imaginara”-reactiva sau
inductiva si ai spus U=Xc*I, de unde I=U/Xc rezulta
Q=((UxU)/Xc)*sin (fi)…

Ciprian
13 June 2014 at 21:55 | Reply

Triunghiul puterilor se creeaza folosind doar valorile celor 3


puteri (nu ai nevoie de nici un fel de informatie despre valoarea
lui fi).

In rest insa, rationamentul tau pare logic. Si totusi, in toate


sursele pe care le-am consultat pana acum relatia lui Q apare asa
cum am publicat-o si eu, adica fara nici un sin (fi). Acu is prea
obosit ca sa ma dumiresc de unde apare contradictia asta, insa
cand ma voi lamuri voi reveni si aici cu un raspuns.

Florin

14 June 2014 at 21:37 | Reply

Salut! Ai avut destul de mult timp pentru gandire. Daca


nu ma crezi, citeste aici:

http://www.scritub.com/tehnica-
mecanica/MSURAREA-PUTERII-SI-ENERGIEI-
E12158.php

In acelasi timp te rog sa nu te mai contrazici cu mine pe


astfel de banalitati (de energetica de baza), pe care daca
nu le stapanesti, nu poti da sfaturi altora.

Ciprian

15 June 2014 at 8:10 | Reply

Nu esti tu in masura sa decizi cat timp imi rezerv


eu pentru a da un raspuns; nu mi-am asumat nici
o raspundere fata de tine, deci raspund cand am
chef/timp/pot. Apoi, e dreptul tau sa crezi ca eu
nu stapanesc aceste “banalitati” sau ca tu esti un
guru in energetica. Insa aici nu-ti voi tolera decat
argumentele (bune de altfel), nu si orgoliul. Asa
ca fie ca-ti place sau nu, te voi contrazice ori de
cate ori o (sa cred eu ca) am ceva de spus.

Ciprian

24 June 2014 at 14:26 | Reply

Pana la urma si eu si Florin avem


dreptate. Formula generala a puterii
reactive este, asa cum a spus si Florin:
Q=(U*U/X) * sin(fi), unde “fi” este
defazajul intre tensiune si curent. Acest
defazaj arata cat din energia primita de o
bobina sau de un condensator este data
inapoi generatorului.

Daca intr-un circuit avem un condensator


sau o bobina din care energia electrica nu
se pierde in nici un fel, toata energia
primita de acel condensator sau bobina
este trimisa inapoi catre generator. Daca o
sa ne uitam pe un osciloscop, o sa vedem
ca in acest caz defazajul dintre tensiune si
curent va fi de 90 de grade.

Daca insa in acelasi circuit o parte din


energia electrica primita de acel
condensator sau acea bobina se
transforma in altceva (caldura, energie
mecanica, lumina etc.) atunci energia
primita de condensator sau bobina se va
intoarce doar partial catre generator. Daca
o sa ne uitam pe un osciloscop, o sa
vedem ca in acest caz defazajul dintre
tensiune si curent va fi mai mic de 90 de
grade.

In cazul articolului de fata este vorba de


aflarea energiei reactive produse de un
condensator, din care energia electrica nu
se pierde in nici un fel (condensatorul nu
se incalzeste, nu produce energie
mecanica etc.). Prin urmare, acesta va
provoca un defazaj intre tensiune si
curent de 90 de grade. Tinand cont de
acest lucru, relatia mentionata de Florin
ar deveni Q=(U*U/X) * sin(90 de grade),
adica Q=(U*U/X) * 1 sau intr-o forma si
mai simplificata Q=(U*U/X).
Daca insa ne-a propune sa calculam
energia reactiva a bobinei motorului
trebui sa folosim relatia lui Florin pentru
ca in acest caz o parte din energia primita
de motor se transforma in energie
mecanica si caldura, defazajul ar fi mai
mic de 90 de grade, iar sin (fi) nu ar mai
fi 1 si deci nu-l mai putem ignora.

In concluzie, relatia data de mine este o


varianta simplificata a relatiei data de
Florin, varianta care insa este valabila
doar intr-un caz particular.

Sper ca acum lucrurile sunt clare.

Florin

24 June 2014 at 20:44 | Reply

Singura formula valabila este Q=U*I*sin(fi) – in cazul


motorului si Q=(U*U)/Xc – in cazul de fata, doar pentru
determinarea capacitatii electrice C, cu sin(fi)=1; Multa
sanatate si spor in toate!

Ciprian

24 June 2014 at 20:47 | Reply

Imi pare bine ca am ajuns in sfarsit la o


concluzie comuna :). Succes si tie !

38.

Dumitru

6 June 2014 at 10:39 | Reply

Buna ziua, revenind la intrebarea mea din 14 mai 2014 13:32 , am primit de la
furnizorul boilerului cu inducție electromagnetică informatia ca valoarea
condensatorului trebuie sa fie de 250 uF/400 V .
Pe piata din Romania se gasesc doar condensatori de start pentru motoare la aceste
valori ( 100 uF/400 V+100uF/400 V+50uF/400 V, nepolarizati, legati in paralel).

Pot folosi acesti condensatori?

Cu multumiri

Ciprian

6 June 2014 at 14:19 | Reply

Tu de fapt intrebi daca 2 condensatoare de 100uF/400V legate in paralel cu


unul de 50uF/400V, au acelasi efect ca si un condensator de 250uF/400V.
Raspunsul este da ;).

Dumitru

6 June 2014 at 15:04 | Reply

Eu intreb daca pot folosi aceste condensatoare de pe piata romanasca,


care sunt pentru pornit motoare.

Multumesc.

Ciprian

7 June 2014 at 19:23 | Reply

Daca e vorba de condensatori nepolarizati (deci exclus


electrolitici), atunci raspunsul este da.

39.

Marcel
3 June 2014 at 9:29 | Reply

In conditiile in care este montata o baterie de compensare la un consumator, alimentat


printr-un transformator propriu, la mersul in gol se va inregistra energie reactiva in
contor?

Ciprian

3 June 2014 at 13:15 | Reply

Da.

40.

Dumitru

14 May 2014 at 13:32 | Reply

Buna ziua. Cum pot calcula valoarea unui condensator pentru un circuit care contine
un inductor electromagnetic de incalzit apa (un boiler cu inductie electromagnetica)
care are o putere de 7 kW si se alimenteaza la reteaua de 220/50Hz?

Ciprian

14 May 2014 at 17:34 | Reply

Calea mai simpla: afli cumva factorul de putere al acelei bobine si urmezi
modul de calcul din articol.
Calea mai putin simpla:
– masori cumva inductanta bobinei boiler-ului;
– introduci inductanta bobinei in calculatorul de aici pentru a-i afla valoarea
reactantei inductive;
– afli valoarea condensatorului de compensare folosind a saptea formula din
articol, unde inlocuiesti Xc cu valoarea reactantei inductive obtinute anterior.
Atentie ! In acea formula, inductanta trebuie introdusa in [H] iar capacitatea
care rezulta este exprimata in [F] farazi.

P.S. nu ar strica sa ne spui daca pe eticheta echipamentului tau nu sunt


mentionate si alte informatii. Poate ne mai inspiram si de acolo ;).
41.

Norberto

26 April 2014 at 4:50 | Reply

Ce pot face in cazul in care nu am nici osciloscop si nici nu stiu cat e defazajul dintre
tensiune si curent?

Ciprian

26 April 2014 at 10:38 | Reply

Nu vad ce ai putea face (si sa fie mai simplu decat a face rost de un osciloscop
sau de a afla valoarea factorului de putere specificata declarata de producator).
Insa am zis deja, factorul de putere, cel putin in cazul motoarelor electrice este
mai mereu marcat pe ele.

42.

nita

19 March 2014 at 22:22 | Reply

Puterea activa absorbita de motor era inainte de montajul condensatorului 42,3 kWh,
cos de fi 0,83 inductiv, curent absorbit aprox 72A, dupa montaj am 43 kWh si cos de fi
0,94 inductiv, curentul absorbit de la generator a scazut cu 10 A la aprox 62, reactiva a
scazut foarte mult cu aprox 20 kVAr la fel si aparenta. Problema nu cred ca este de
dimensionare, condensatorul meu este de 25kVAr pe faza. Ma ajuta foarte mult la
reducerea incarcarii pe tablou si vreau sa stiu de unde vine cresterea asta, sa aibe
legatura cu factorul deformant pentru ca imi cresc armonicile in retea si din pacate nu
am o bobina dimensionata pentru instalatia mea. Multumesc.

Ciprian

19 March 2014 at 22:49 | Reply


Cer scuze, prima data am citit din viteza putere reactiva in loc de activa. Din
cate stiu eu, nu cred ca acea crestere este de la condensatorii de compensare.
Putere activa inseamna ca energia electrica se transforma in altceva, in caldura,
lucru mecanic, lumina, sau orice altceva. Oricum cresterea e mica deci nu stiu
daca are rost sa-ti bati capul cu ea, pentru ca e o crestere de doar 2 %. O
posibila explicatie ar putea fi faptul ca daca ai redus puterea reactiva, ai redus
putin si caderile de tensiune pe cablurile de alimentare si astfel pe motor ajung
tensiuni ceva mai mari.

P.S. condensatorul este montat conectat foarte aproape de bornele motorului


sau nu prea ?

nita

20 March 2014 at 18:56 | Reply

Salut si multumesc pentru raspuns, intradevar tensiunea a crescut usor


la bornele motorului. Condensatorul este montat la tabloul de
alimentare, o distanta de aproximativ 10 metri. Pe mine ma interesa
foarte mult sa vad daca mai pot reduce din pierderile de energie, ca apoi
sa investesc intro baterie de condensatoare.

Ciprian

20 March 2014 at 22:38 | Reply

Pai 10 metri de cablu intre condensator si motor nu e chiar


putin. Poti incerca sa legi de proba condensatorii de compensare
exact pe bornele motorului (cu niste cabluri evident mai scurte)
si vezi ce se intampla. Sau (desi nu e prea economic) poti
incerca sa folosesti pentru alimentarea motorului niste cabluri
mult mai groase. E un motor electric nu un microprocesor, nu
vad ce altceva ar putea provoca cresterea asta de putere activa.

Dar oricum nu prea inteleg, ti se pare inacceptabila cresterea aia


cu 2% a puterii active ?

Si inainte de a te gandi sa investesti intr-o baterie de


condensatoare ar fi bine sa calculezi ce condensatori de
compensare ar trebui.
43.

Nita

19 March 2014 at 19:22 | Reply

Salut. Am montat pe un motor trifazat de 45 kW un condensatore trifazat in triunghi si


din cate am observant din analize puterea activa a crescut usor cu aproximativ 0,8kW,
mai absoarbe si condensatorul putere activa?

Ciprian

19 March 2014 at 19:35 | Reply

A crescut cu 0,8KW fata de ce ? De unde stii daca ai ales valoarea optima a


condensatorilor de compensare ?

S-ar putea să vă placă și