Sunteți pe pagina 1din 8

Analiza economico-financiară – Seminar 1

Analiza factorială a cifrei de afaceri

Analiza factorială = analiza unui indicator economic, analizat pe baza unui model

Model de analiză a cifrei de afaceri


Q CA = model multiplicativ
CA = N * e *
N Qe
CA = cifra de afaceri
Q CA
N* e* = factori direcţi
N Qe
'
Qe Mf Q M
* e ' = factori indirecţi
f
= *
N N Mf Mf
N = nr. salariaţi
Q e = producţia exerciţiului
M f = valoarea medie a mijloacelor fixe
'
M f = valoarea medie a mijloacelor productive

Modelele multiplicative au următoarele caracteristici:


• Fiecare fracţie reprezintă un factor;
• Factorii se analizează în ordinea în care apar în model.
Q e productivitatea medie anuală a muncii;
=
N
CA gradul de valorificare a producţiei exerciţiului;
=
Qe
M f = gradul de înzestrare tehnică a muncii;
N
M f = ponderea mijloacelor fixe productive;
'

Mf
Q e =randamentul mijloacelor fixe productive.
M f'

Etape ale analizei factoriale

1. Delimitarea obiectivului analizei: - analiza factorială a evoluţiei CA;

Q e CA
2. Alegerea modelului de analiză: CA = N * * ;
N Qe

3. Stabilirea ordinei de analiză a factorilor: CA – 1. N


Q M f Mf
' Qe
– 2. e – 2.1. ; – 2.2. ; – 2.3. '
N N Mf Mf
CA
– 3.
Qe

4. Cuantificarea (măsurarea) influenţei factorilor cu ajutorul metodelor cantitative de analiză


(metode cantitative şi calitative).
Metodele cantitative se utilizează pt. măsurarea matematică a influenţelor factorilor:
O primă metodă cantitativă = metoda balanţieră care se aplică atunci când între elementele
indicatoului analizat există relaţii de sumă şi/sau diferenţă (+; –); nu contează ordinea de analiză a
elementelor.

Principiul care stă la baza aplicării acestei metode este următoarea: elementele se analizează
succesiv iar un element o dată analizat se va utiliza cu valoare substituită până la finalul procesului
analizat.

A doua metodă = metoda substituirilor în lanţ care se aplică atunci când între factorii
indicatorului analizat există relaţii de înmulţire şi / sau împărţire.
Principiile care îi stau la bază sunt:

1. Ordonarea factorilor în modelul de analiză este condiţionată economic (nu se schimbă);


2. Factorii se analizează succesiv în următoarea ordine: factori cantitativi, de structură şi
calitativi;
3. Un factor o dată analizat se va utiliza cu valoarea substituită până la finalul procesului de
analiză.

Date pentru analiza factorială a CA:


Nr. Valori
Indicatori Simbol
Crt. N-1 N1
1 Cifra de afaceri CA 31.500 31.650
2 Nr. salariaţi N 160 163
3 Producţia ex. Qe 30.240 33.116
4 Valoarea medie a mijloace fixe Mf 2880 2964
'
5 Valoarea medie a mijloace productive M f 2160 2371,2
'
Mf
6 Ponderea mijloace fixe productive 0,75 0,8
Mf
CA
7 Gradul de valorificare CA Qe 1,0417 0,9957
Qe
8 Productivitatea muncii 189 203,166
N
Mf
9 Gradul de înzestrare tehnică a muncii 18 18,18
N
Qe
10 Randamentul mijloace fixe productive ' 14 13,97
M f

Factorii calitativi sunt prezenţi în toate metodele de analiză şi exprimă acelaşi lucru ca şi
indicatorul analizat.

Factorul de structură apare în modele în care există mărimi determinate prin măsurare (ex:
rezultatul brut):

Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar

Rezultatul din exploatare = Venituri de expl. – Cheltuieli de expl.

Rezultatul final = Venituri finale – Cheltuieli finale

Rezultatul brut = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar

2
1. Influenţa modificării nr. de salariaţi asupra modificării CA:
∆N Qe 0 CA0 Q Q
∆CA = N 1 * * − N 0 * e 0 * CA0 = ( N 1 − N 0 ) * e 0 * CA0 = (163 − 160 ) *189 *1,0417 = +591milLei
N 0 Qe 0 N 0 Qe 0 N 0 Qe 0
 influenţă pozitivă (cu cât creşte CA în condiţiile în care salariaţii au crescut cu 3 la nr.)

2. Influenţa productivităţii medii anuale a muncii asupra modificării CA:


∆Qe N
Qe1 CA0 Q Q Q 
∆CA = N 1 * * − N 1 * e 0 * CA0 = N 1 *  e1 − e 0  * CA0 = 163 * (203,166 − 189) *1,0417 = +2406milLei
N 1 Qe 0 N 0 Qe 0  N 1 N 0  Qe 0
=> CA creşte cu 2406 ca urmare a creşterii productivităţii muncii de la 189 la 203.166

3. Influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii asupra modificării CA:


∆ M f N '
M f1 M f 0 Qe 0 '
CA0 − * M f 0 * M f 0 * Qe 0 * CA0 =
∆CA = N 1 * * * '
* N1
N1 Mf0 Mf 0 Qe 0 N 0 M f 0 M f ' 0 Qe 0
 M f 1 M f 0  M f ' 0 Qe 0 CA0
= N1 *  − * * * = 163 * (18,18 − 18) * 0,75 *14 *1,0417 = +320milLei
 N N  M M
'
Q
 1 0  f 0 f 0 e0

 creşte CA cu 320 datorită creşterii gradului de înzestrare tehnică

2.2. Influenţa modificării ponderii mijl. fixe productive asupra modificării CA:
' '
∆ M f M f M f1 M f 1 Qe 0 CA M f 1 M f ' 0 Qe 0 CA0
0
∆CA = N1 * * * '
* − N1 * * * * =
N1 M f1 M f 0 Qe 0 N 1 M f 0 M f ' 0 Qe 0
M f 1  M f '1 M f 0  Qe 0 CA0
= N1 * * − * * =≈ 2160milLei
N 1  M f 1 M f 0  M f ' 0 Qe 0

Analiza economico-financiară – Seminar 2

Analiza factoriala a valorii adaugate

Nr Valori
Indicatori Simbol
crt N-1 N
1 Productia exercitiului Qe 7000 7250
2 Consumuri M 4725 4800
3 Valoarea adaugata Qa 2275 2450
4 Nr de salariati N 625 610
5 Fondul total de timp de munca T 1370000 1350800
Nr mediu de ore lucreate de 1
6 t 2192,31 2214,43
salariat
Prod medie anuala
7 Wh 0,510948 0,536719
(mii lei/h)
Valoarea medie adaugata la 1
8 va 0,325 0,338
leu productie a exercitiului

Etapa 1

3
Δ Qa= Qa1- Qa0=175 mii lei (vloarea adugata creste cu 175 mii lei)

Etapa 2
Qa=Qe*va; Qe=T*Wh; T=N*t

Etapa 3
Qa 1. Qe
1.1. T 1.1.1. N
1.1.2 t

Etapa 4 1.2.
1. influenţa2.modificării
va producţiei exerciţiului asupra modificării valorii adăugate

ΔQa ΔQe=Qe1*va0 – Qe0* va0=( Qe1- Qe0) va0=81 mil lei


→ influenta pozitiva
→ Qa creste cu 81 mil. lei datorita creşterii Qe cu 250.

1.1 influenta modificării fondului total de timp de munca asupra modificării valorii
adăugate
ΔQaΔT=T1*wh0*va0 – T0*wh0*va0= (T1- T0)* wh0*va0=-32
→ influenta negative
→ Qa scade cu 32 mil. lei datorita scăderii T.

1.1.1 influenta modificării nr. de salariaşi asupra modificării valorii adăugate


ΔQaΔN=N1*t0* wh0*va0 – N0*t0* wh0*va0=( N1- N0) *t0* wh0*va0=-54 mil. lei
→ influenta negative
→ scade Qa cu 54 mil lei datorita scaderii N

1.1.2 influenta nr. mediu de ore lucrate de un salariat asupra modificării valorii adăugate
Δ QaΔt= N1*t1* wh0*va0 - N1*t0* wh0*va0= N1*( t1- t0)* wh0*va0=22 mil. lei
→ situaţie favorabila
→ Qa creste cu 22 mil. lei datorită creşterii t

1.2 influenta modificării productivităţii medii orale asupra modificării valorii adăugate
Δ QaΔwh= T1*wh1*va0 – T0*wh0*va0= T1*( wh1- wh0) *va0=113 mil. lei
→ influenta pozitiva
→ Qa creste cu 113 mil. lei dat creşterii lui wh

2. influenţa modificării valorii medii adăugate la 1 leu producţie a exerciţiului asupra mod
valorii adăugate
Δ QaΔva= Qe1*va1 – Qe1* va0= Qe1*( va1- va0)=94mil lei
→ influenta pozitiva
→ creste Qa cu 94 mil. lei dat creşterii va

Atenţie - când înlocuiţi în problemă wh nu îl înlocuiţi cu valoarea din tabel ci transformat adică:

0,510948 = 0,000510948

0,536719 = 0,000536719
Analiză economico-financiară – Seminar 3

Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 Lei CA

4
Pe baza următoarelor date să se analizeze factorial evoluţia cheltuielilor la 1000 Lei CA:

Nr. Valori
Indicatori Simbol
Crt. N–1 N
1 Cifra de afaceri ∑q* p 2650 2875
2 Cheltuieli aferente CA ∑q*c 2175 2240
Volumul producţiei vândute în anul N
3
exprimat în preţuri ale anului N – 1
∑ q1 * p0 2725
Volumul producţiei vândute în N exprimate în
4
costuri din N – 1
∑ q1 * c0 2215
∑ q * c *1000
5 Cheltuieli la 1000 Lei CA C1000 = 820,75 779,13
∑q* p

1). Delimitarea obiectivului analizei:

Evoluţia cheltuielilor la 1000 Lei CA:


∆ C1000 = C1000
1 − C1000
2 = 779,13 − 820,75 = −41,62 (poz.)

1000
=
∑ q * c *1000
2). Alegerea modelului de analiză: C
∑q* p
1000
C – 1. q = volumul producţiei
2. p=preţul mediu de vânzare unitar
3. c = costul complet unitar aferent producţiei vândute

3). Stabilirea ordinei de analiză a factorilor:


g = structura producţiei vândute

4). Cuantificarea influenţei factorilor cu ajutorul substituirilor în lanţ:

1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute asupra modificării cheltuielilor la 1000


Lei CA:
∑ q1 * c0 ∑ q 0 * c0 2215
C1000
∆g = *1000 − *1000 = *1000 − 820,75 = 812,84 − 820,75 = −7,91
∑ q1 * p0 ∑ q0 * p 0 2725
'1000 1000
Cg C 0−
'1000
=> C − C 01000 = −7,91 (poz.)
Scad cheltuielile la 1000 Lei CA cu 7,91Lei/1000 ca urmare a modificării structurii CA.

2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare asupra modificării cheltuielilor la 1000 Lei


CA:
1000 ∑ q1 * c0 ∑ q1 * c0 2215
C = *1000 − *1000 = *1000 − 812,84 = −42,41Lei
∑ q1 * p1 ∑ q1 * p0 2875
' '1000 ''1000 = 812,84
C g, p C g
Scad cheltuielile la 1000 Lei CA ca urmare a creşterii preţurilor.
( ∑ q1 * p1 > ∑ q1 * p 0 )
=> p1 > p 0
2875 > 2725

5
3. Influenţa modificării costurilor complete unitare aferente producţiei vândute asupra
modificării cheltuielilor la 1000 Lei CA:
∑ q1 * c1 ∑ q1 * c0
C1000
∆c = *1000 − *1000
∑ q1 * p1 ∑ q1 * p1
C11000 ''1000
g , p,c C g, p
= 779,13 = 770,43

=> ∆ C 1000
∆c = 8,7 Lei (nefavorabil)
Cresc cheltuielile la 1000 Lei CA cu 8,7 Lei/mie ca urmare a creşterii costurilor.

( ∑ q1 * c1 > ∑ q1 * c 0)
2240 > 2215

Analiza profitului pe produs

Profit aferent produsului A:


pr = q i ( p i − c i )
prui = ( p i − c i )
q = cantitatea de produs i
p i = preţul de vânzare „i”
c i = costul complet pt. „i”

Nr. Valori
Indicatori Simbol
crt N–1 N
1 Cantitatea vândută qi 1600 1900
2 Preţul de vânzare pi 33.000 33.500
3 Costul complet unitar ci 24.000 24.200

Model de analiză: pri = q i p i − c i ( )


Ordine de analiză: pri - q i - cantitativ
p i , c i - calitativi

1). Delimitarea obiectului analizei:


∆pri = pr i1 − pr i 0 = 1900(33.500 − 24200) − 1600(33000 − 24000) =
= 17.670.000 − 14.400.000 = 3.270.000

=> ∆pri = 3.270.000


Creşte profitul pe produs.

2). Alegerea modelului de analiză: pri = q i ( pi − ci )


3). Ordinea de analiză: q i , p i , c i
.

4). Măsurarea influenţei factorilor:


6
1. Influenţa modificării cantităţii vândute asupra modificării profitului:
( ) ( ) ( )( )
∆pri ∆ q = q i1 p i 0 − c i 0 − q i 0 p i 0 − c i 0 = q i1 − q i 0 p i 0 − c i 0 =
i
= (1900 − 1600)(33000 − 24000) = 2.700.000
Creşte profitul

2. Inluenţa modificării costurilor complete unitare:


∆pri ∆ = ( − ) − ( − ) = ( − − + ) = − q i1 (ci1 − ci 0 ) = −380.000
c i q i1 p i 0 c i1 q i1 p i 0 c i 0 q i1 p i 0 c i1 p i 0 c i 0
Scade profitul ca urmare a creşterii costurilor.

3. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:


∆pri = ( − ) − ( − ) = ( − − + ) = − q i1 ( p i1 − p i 0 ) = 950.000
c i q i1 p i1 c i1 q i1 p i 0 c i1 q i1 p i1 c i1 p i 0 c i1
Creşte profitul ca urmare a creşterii preţurilor.

Analiză economico-financiară – Seminar 4

Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante


Viteza de rotaţie a activelor circulante se poate exprima:
1. ca număr de rotaţii (n)
CA
n=
Ac
Ac = active circulante
CA = cifra de afaceri
2. ca durată a unei rotaţii (Dr)
A
Dr = c ⋅ T Ac = St + Cr
CA
T = perioada de gestiune
CT = 360 zile sau T = 180 zile sau T = 90 zile sau T = 30 zile
St = stocuri
Cr = creanţe
Situaţia favorabilă, de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante, se constată atunci când
creşterea numărului de rotaţii ( n1 > n0 ) sau scade durata unei rotaţii ( Dr1 < Dr0 ) , altfel spus, atunci când
I CA > I Ac (cifra de afaceri creşte mai repede decât cresc activele circulante).

Durata unei rotaţi a activelor circulante (Dr)


Se analizează factorial pe baza următoarelor date:
T = 360 zile mil. lei
Nr. Valori
Indicatori Simbol
Crt. N-1 N
1 Cifra de afaceri CA 5.203.166 5.391.493
2 Stocuri St 297.341 303.316
3 Creanţe Cr 127.431 124.863
4 Active circulante Ac 424.772 428.179
Ac0 424.772
Dr0 = ⋅T = ⋅ 360 = 29.39 zile
CA0 5.203.166

7
Ac1 428.179
Dr1 = ⋅T = ⋅ 360 = 28.59 zile
CA1 5.391.493
∆Dr = Dr1 − Dr0 = 28.59 − 29.39 = −0.8 zile
Situaţie favorabilă, se accelerează viteza de rotaţie ( Dr1 < Dr0 )
Ac
Dr = ⋅ T model de analiză factorială; Ac = St + Cr
CA
Dr – 1 CA
– 2 Ac → 2.1 St.
→ 2.2 Cr.
1. Influenţa modificării cifrei de afaceri asupra modificării duratei unei rotaţi a activelor circulante
Ac Ac Ac0
∆Dr∆AC = 0 ⋅ T − 0 ⋅ T ⋅ T = Dr0 = 29.39 zile
CA1 CA0 CA0
424.772
= ⋅ 360 − 29.39 = 28.36 − 29.39 = −1.03 zile
5.391.493
Situaţie favorabilă, scade durata unei rotaţi a activelor circulante cu 1,03 zile ca urmare a creşterii
cifrei de afaceri ( CA1 > CA0 ) ; 5.391.493 > 5.203.166.
2. Influenţa modificării activelor circulante asupra modificării duratei unei rotaţi a activelor circulante
Ac1
⋅ T = Dr1
CA1
Ac Ac
∆Dr∆Ac = 1 − 0 ⋅ T = 28.59 − 28.39 = 0.23 zile
CA1 CA1
Situaţie nefavorabilă, creşte durata unei rotaţi a activelor circulante cu 0,23 zile ca urmare a
creşterii activelor circulante Ac1 > Ac0 ; 303.316 > 197.341.
2.1 Influenţa modificării structurilor asupra modificării duratei unei rotaţii a activelor circulante
∆St
St + Cr0 St + Cr0
∆Dr = 1 ⋅ 360 − 0 ⋅ 360 = 28.76 − 28.36 = 0.4 zile
CA1 CA1
Situaţie nefavorabilă, creşte durata unei rotaţi a activelor circulante cu 0,4 zile ca urmare a creşteri
structurilor.

2.2 Influenţa modificărilor creanţelor asupra modificări duratei unei rotaţi a activelor circulante
∆Cr
St + Cr1 St + Cr0
∆Dr = 1 ⋅T − 1 ⋅ T = 28.59 − 28.76 = −0.17 zile
CA1 CA1
Situaţie favorabilă, scade durata unei rotaţi a activelor cu 0,17 zile, ca urmare a scăderii creanţelor.
Pentru a stabili valoarea fondurilor eliberate ca urmare a accelerării vitezei de rotaţie ( Dr1 > Dr )
se utilizează următoarea relaţie:
CA1
( Dr1 − Dr0 ) = „+” nefavorabil, imobilizări de fonduri
T
= „-” favorabil, eliberări de fonduri
CA1
( Dr1 − Dr0 ) = 5.391.493 ( 28.59 − 29.39) = −11.981 mil. Lei; valoarea fondurilor eliberate ca
T 360
urmare a accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante ( Dr1 < Dr0 ) .