Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.

2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

CAPITOL 2
Analiza indicatorilor valorici ai producției și comercializării

2.4. Analiza valorii adăugate

Aplicaţii rezolvate:

I. Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate

Metodologia de analiză:

1. Se calculează abaterile absolute şi relative (indici)

2. Se calculează ponderile elementelor componente ale valorii adăugate, respectiv ratele de
remunerare a factorilor de producţie care participă la obţinerea valorii adăugate.
În analiza structurală a valorii adăugate se utilizează modelul aditiv:

Valoarea adăugată(VA) = Cheltuieli de personal (Cp) + Cheltuieli cu amortizarea (Cam) +

Cheltuieli cu impozite (Cimp) + Cheltuieli cu dobânzile(Cdob) + Profit al exploatarii
(ajustat)(P)

3. Se interpretează situaţia arătată de rezultatele obţinute ca urmare a calculelor efectuate.

Baza de date necesare analizei structurale a valorii adăugate

si calculul abaterilor şi ratelor de remunerare
Tabel nr. 1

Perioada Perioada Abateri

Nr. crt. Indicatori precedenta curenta absolute Indici
Valoarea adăugată (VA)
1 187.060.173 210.009.519 22.949.346 112,27%
- lei-
2 Cheltuieli de personal (Cp) 85.866.494 95.702.731 9.836.237 111,46%
Cheltuieli cu amortizarea
3 20.558.918 21.722.969 1.164.051 105,66%
(Camz)
Cheltuieli cu impozite
4 39.246.975 46.266.487 7.019.512 117,89%
(Cimp)
5 Cheltuieli cu 3.647.567 4.686.718 1.039.151 128,49%

1|Page
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

dobânzile(Cdob)
Profit al exploatării
6 37.740.219 41.630.614 3.890.395 110,31%
(ajustat)(P)*
Rata de remunerare a
7 45,90% 45,57% -0,3% 99,28%
personalului (rd.2/rd.1)
Rata de remunerare a
8 capitalului tehnic 10,99% 10,34% -0,6% 94,12%
(rd.3/rd.1)
Rata de remunerare a
9 20,98% 22,03% 1,0% 105,00%
statului(rd.4/rd.1)
Rata de remunerare a
10 1,95% 2,23% 0,3% 114,45%
creditorilor (rd.5/rd.1)
Rata de remunerare a
11 20,18% 19,82% -0,4% 98,25%
acționarilor (rd.6/rd.1)
* Profitul exploatarii (ajustat) este un rezultat al exploatării corectat cu ajustările privind
provizioanele şi deprecierile (altele decât amortizarea capitalului fix), alte venituri/cheltuieli de
exploatare şi cheltuielile cu dobânzile (Profitul exploatarii (ajustat) = Rezultatul exploatarii –
Chelt. dobânzi + Alte cheltuieli de exploatare – Alte venituri din exploatare)

 Interpretarea rezultatelor obținute:

Din datele analizate se poate observa faptul că s-a produs o creștere a VA cu aproape 23
milioane lei, ceea ce in mărime relativă reprezintă o creștere cu 12,27%. Acest lucru se datorează
creșterii tuturor cheltuielilor componente ale VA: cu personalul, cu amortizarea, cu impozitele,
cu dobânzile, dar si a profitului exploatării ajutat. Cea mai mare influenţă în dinamica valorii
adăugate o au cheltuielile cu personalul, care cresc cu 9.836.237 lei. In ciuda acestui aspect,
ponderea cheltuielilor cu personalul a suferit o scădere ( ICp < IVA), lucru ce se observă din
analiza evoluţiei ratei de remunerare a personalului, care scade de la 45,90% în anul precedent, la
45,57% în anul curent. Nu este o modificare importantă, care să fi fost efectul unor decizii de
substituire a factorilor de producţie, ci este rezultatul ritmurilor diferite de creştere a tuturor
elementelor din structura VA. Ponderea resursei umane la formarea valorii adăugate rămâne
ridicată, ceea ce demonstrează caracterul activităţii/dependenţa faţă de personal.
În opoziție cu ponderile cheltuielilor cu personalul, cu amortizarea şi a profitului din
exploatare , cheltuielile cu impozite şi cele cu dobânzile îşi majorează ponderile în VA în anul
curent (( ICamz < IVA, IP < IVA , ICimp > IVA , ICdob > IVA). Deşi scade rata de remunerare a

2|Page
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

capitalului tehnic, se observă că valoarea cheltuielilor cu amortizarea creşte cu 5,66%, fapt ce

demonstrează cel puţin preocuparea pentru efectuarea de investiţii de mentenanţă. Creşterea
valorică a cheltuielilor cu impozitele şi taxele poate reflecta modificări ale reglementărilor din
sector sau efectul negative al unor controale fiscale (aspect de investigat în detaliu). Majorarea
valorii cheltuielilor cu dobânzile cu 28,49% este fie efectul unei finanţări externe mai mari, fie al
creşterii costului finanţării existente (dobânzi variabile).
Rezultatele ne arată o influenţă mai mare a cheltuielilor, comparativ cu profitul din
exploatare ajustat, în anul curent, deoarece rata de remunerare a acţionarilor scade cu 0,4%, în
favoarea elementelor de cheltuieli.
Prin urmare, compania îşi menţine, pe perioada analizată, structura de participare a
factorilor de producţie la obţinerea de valoarea adăugată relativ la nivelul exerciţiului anterior,
având o politica de remunerare a personalului, de investire şi de finanţare destul de stabile şi
adaptate necesitaților activităţii.

II. Analiza factorială a valorii adăugate

Metodologia de analiză:

1. Se calculează influenţele factorilor, utilizând metoda substituirilor în lanţ.

Modelul de analiză se bazează pe metoda deductivă/ca sold de determinare a valorii adăugate:

VA = Marja comerciala netă (MCn) + Productia exercitiului(Qe ) - Consumuri intermediare (Ci)

(model de analiză)

Unde:

 = (formula sintetică de determinare a valorii

adaugate la 1 leu Qe si MC)
şi

 = (formula analitică)

3|Page
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

 T = (fondul total de timp de muncă exprimă efortul, ca timp, al întregului

personal angajat)

 (productivitatea medie orară a muncii se va calcula, în cadrul

modelului, considerând efectul suma dintre Qe şi MCn)

2. Se interpretează situaţia arătată de rezultatele obţinute ca urmare a calculelor efectuate.

Baza de date pentru analiza factorială a VA

Tabel nr. 2
Perioada Perioada
Nr. Indicatori Indice (%)
precedenta curenta
Crt.
Productia exercitiului (Qe) 70.732.235 63.692.186 90,05%
1 -lei-
57.777.369 48.283.578 83,57%
2 Consumuri intermediare (Ci)
12.954.866 15.408.608 118,94%
3 Valoarea adaugata (VA)
Fond total de timp de munca 994.400 873.792 87,87%
4 (T =Ns*ts ) ore-om
565 492 87,08%
5 Numar mediu de salariati (Ns)
Productivitatea medie orara 71,13 72,89 102,47%
6 (Wh=Qe/T) lei/sal
Timp mediu lucrat de un salariat 1.760 1.776 100,9%
7 (ts) ore/sal
Valoarea adaugata la 1 leu
productia exercitiului 0,18 0,24 133,33%
8 ( =VA/Qe)
Valoarea adaugata la 1 leu - 0,20
9 productie a ex., recalculata ( )

Notă: Atunci când se analizează valoarea adăugată doar pentru o activitate de producţie, modelul nu va
conţine indicatorul MCn.

4|Page
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

 Metodologia de analiză factorială:

( model specific unei activităţi de producţie)

Notă: Valoarea adăugată cuprinde, în cazul comercializării de mărfuri, şi marja comercială,

presupunând adecvarea modelului la conţinutul activităţii desfăşurate de firmă

Ns
T
Qe ts
wh
VA
gi
va
vai

∆VA=VA1-VA0 = + 2.453.742 lei

1. Modificarea valorii adăugate în funcție de variaţia producției exercițiului

∆VA(∆Qe)= Qe1* 0 – Qe0* 0 = (Qe1 - Qe0 ) * 0 = - 1.289.411 lei

Din care, în funcţie de factorii indirecți:

1.1. Modificarea valorii adăugate în funcție de variaţia fondul total de timp de

muncă:
∆VA(∆T)= T1* 0* 0 - T0* 0* 0 = (T1-T0) * 0* 0 = - 1.571.260 lei

Din care factori indirecti:

1.1.1. Modificarea valorii adăugate în funcție de numărul de salariați

∆VA(∆Ns)= Ns1* 0 * 0* 0 - Ns0* 0 * 0* 0 = (Ns1- Ns0)* 0*

* 0* = - 1.673.815 lei

1.1.2. Modificarea valorii adăugate in functie de timpul mediu lucrat de un

salariat
Ns1* 1 * 0* 0 - Ns1* 0 * 0* 0 = Ns1 *( 1 - 0)* * 0* 0∆VA
(∆ )= = + 102.555 lei

5|Page
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

1.2. Modificarea valorii adăugate în funcție de productivitatea medie orară a muncii:

∆VA(∆Wh)= T1* 1* 0 - T1* 0* 0 = T1*( 1- 0) * 0 = + 281.849 lei

2. Modificarea valorii adăugate în funcție de valoarea adăugată medie la 1 leu producția

exercițiului:
∆VA( )= Qe1* 1 – Qe1* 0 = Qe1*( 1- 0) = + 3.743.153 lei

Din care factori indirecți:

2.1. Modificarea valorii adăugate în funcție de structura producţiei exerciţiului pe

produse:
∆VA(∆gi) = Qe1  r v a  v a 0  = + 1.425.200 lei

2.2. Modificarea valorii adăugate în funcție de valoarea adăugată la 1 leu producţie

a exerciţiului pe produse:

 
∆VA(∆vai) = Qe1  v a1 r v a = + 2.317.953 lei

 Verificarea rezultatelor:
∆VA = ∆VA(∆Qe) + ∆VA( ) = + 2.453.742 lei

şi ∆VA(∆Qe) = ∆VA(∆T) + ∆VA(∆Wh) = - 1.289.411 lei

∆VA(∆T) = ∆VA(∆Ns) + ∆VA (∆ ) = - 1.571.260 lei

∆VA( ) = ∆VA(∆gi) + ∆VA(∆vai) = = + 3.743.153 lei

 Interpretarea rezultatelor obţinute:

Se observă că valoarea adăugată a înregistrat în anul curent o creștere cu aproape 20 de
procente față de perioada de referinţă, respectiv cu 2.453.742 lei. Conform modelului de analiză
abordat în analiza factorială, această creștere nu se datorează producției exercițiului, întrucât
dinamica negativă a indicatorului determină o reducere a valorii adăugate cu 1.289.411 lei,
factorul cu influenţă pozitivă şi dominantă fiind nivelul relativ al valorii adăugate faţă de
producţia exerciţiului ( ).
O cauză care stă la baza scăderii producției exercițiului şi, implicit a valorii adăugate, este
reducerea fondului total de timp de muncă cu aproape 12 procente. Fondul total de timp de
muncă (T) a scăzut în acest exercițiu financiar întrucât dimensiunea personalului s-a redus cu 73

6|Page
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

de angajaţi, timpul mediu lucrat de un salariat fiind în perioada analizată cu doar 16 ore mai mare
decât în perioada de referinţă. Cauzele reducerii numărului de salariați ar putea consta în
tehnologizarea activităţii, ieşiri de personal, în timp ce creşterea timpului lucrat de un salariat
este rezultatul extinderii timpului de lucru efectiv disponibil în anul curent.
Creșterea înregistrată de productivitatea medie orară a contribuit la sporirea valorii
adăugate cu 281.849 lei. Cauzele ce au condus la creșterea productivitătii medii orare pot fi
creșterea calificării forței de muncă, sau a performanțelor mijloacelor fixe şi exprimă utilizarea
intensivă a resurselor.
Însă cea mai importantă contribuție este adusă de valoarea adăugată la 1 leu producția
exercițiului, care duce la o creștere cu + 3.743.153 lei a valorii adăugate. Deşi influenţele celor
doi factori indirecţi este diferită ca intensitate, aceştia acţionează pozitiv asupra variaţiei valorii
adăugate.
Modificarea structurii producției a condus la creșterea valorii adăugate cu 1.425.200 lei.
Influența pozitivă a structurii producției (gi) se explică prin scăderea ponderii produselor care
aveau în perioada de bază o valoare adăugată la 1 leu producție mai mică decât valoarea medie
adăugată pe întreprindere ( 0), în favoarea ponderii produselor cu o valoare adăugată la 1 leu
producție mai mare decât valoarea medie adăugată pe întreprindere. Influența modificării
structurii producției exercițiului se apreciază ca fiind justificată în cazul în care a fost
determinată de cerere.
Valoarea adaugată la 1 leu producție pe tipul de produse a crescut la majoritatea produselor
și a condus la un plus de valoare adăugată pe întreprindere de 2.317.953 lei. Această situație
poate fi determinată de optimizarea consumurilor intermediare (respectiv micşorarea ponderii
cheltuielilor efectuate către terţi pentru obţinerea producţiei) la nivelul întregii activităţi.
Situaţia analizată nu necesită măsuri majore privind asigurarea unei creşteri necesare de
valoare adăugată, care este un rezultat semnificativ în dimensionarea activităţii firmei, ci doar o
monitorizare atentă a mişcării personalului, în acest caz, şi accentul pe acţiunea factorilor
intensivi.

7|Page
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

Aplicaţii de rezolvat:

1. Identificați elementele care participă la formarea valorii adăugate şi relaţia de

determinare în care acestea participă la calculul valorii adăugate (metoda aditivă sau prin
diferenţă/ca sold). Marcaţi cu “DA/NU” şi „ADITIVA/SOLD” în coloana “Observații”:

Nr.
ELEMENT Observații
crt.
1 Producția exercițiului
2 Venituri din vânzarea mărfurilor
3 Producția vândută
4 Alte venituri din exploatare
5 Cheltuieli cu impozite și taxe (în afară de cheltuieli privind
impozitul pe profit și T.V.A.)
6 Cheltuieli cu materii prime și materiale
7 Cheltuieli cu personalul
8 Cheltuieli privind mărfurile
9 Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător
10 Venituri din producţia de imobilizări corporale
11 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale DA/ADITIVA
12 Cheltuieli externe (cu energia și apa)
13 Cheltuieli privind prestațiile externe
14 Cheltuieli cu dobânzile
15 Venituri aferente stocurilor de produse finite
16 Venituri financiare

8|Page
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

2. Calculaţi valoarea adăugată prin metoda aditivă, ratele de remunerare a factorilor care
participă la obţinerea valorii adăugate şi analizaţi dinamica indicatorilor utilizând
corelaţiile dintre aceştia. Interpretaţi situaţia.
mii lei
Nr. Perioada Perioada
INDICATORI
crt. precedentă curentă
1 Cheltuieli cu personalul 120.359 136.572

2 Cheltuieli cu amortizarea 51.950 51.279

3 Cheltuieli cu impozitele şi taxele 2.480 2.519

4 Cheltuieli cu dobânzile 176 182
5 Rezultat al exploatarii (ajustat) 48.517 35.870

3. Interpretaţi cazul următor:

Indicele cheltuielilor financiare cu dobânzile = 112%
Indicele cheltuielilor cu personalul = 110%
Indicele cheltuielilor cu amortizarea = 102%
Indicele valorii adăugate = 115%

4. Se cunosc următoarele date :

Nr. Indicatori Perioada Perioada

Crt. precedentă curentă
1 Productia exercitiului(Qe) –mii lei 240 873 291 183
2 Consumuri intermediare(Ci) 157 014 195 139

a. Să se calculeze valoarea adăugată şi să se analizeze dinamica acesteia, în corelaţie cu

dinamica producţiei exerciţiului şi consumurilor intermediare.
b. Să se cuantifice, utilizând metoda substituirilor în lanţ, influenţa producţiei exerciţiului
asupra variaţiei valorii adăugate.

5. Pe baza datelor din tabelul de mai jos, măsuraţi influenţa fondului total de timp de muncă
asupra variaţiei valorii adăugate, pe baza modelului de analiză factorială a valorii
adăugate cunoscut şi utilizând metoda substituirilor în lanţ.

Nr. Indicatori Perioada Perioada

Crt. precedentă curentă
1 Producţia exerciţiului 1.384.393 1.475.765
2 Valoarea adăugata 255.193 207.503
3 Fond total de timp de muncă 2.207.040 2.237.760

9|Page
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

6. Din calculul influenţelor factorilor asupra variaţiei valorii adăugate, prin aplicarea
metodei substituirilor în lanţ, au fost obţinute valorile din tabelul următor. Calculaţi
valorile lipsă şi interpretaţi situaţia, cunoscând modelul de analiză factorială a
indicatorului.

Modificări (∆) Valori

Valoarea adăugată,
din care datorită: +40.000
Influența modificării producției exercițiului x
Influența modificării fondului total de timp de muncă y
Influența modificării numărului mediu de salariați + 5.000
Influența modificării timpului mediu lucrat de un salariat + 18.000
Influența modificării productivității medii orare (determinată pe baza producției
exercițiului) + 2.000
Influența modificării valorii medii adăugate la 1 leu producția exercițiului + 15.000
Influența modificării structurii producției exercițiului z
Influența modificării valorii adăugate la 1 leu producția exercițiului pe produs + 10.000

Aplicații tip grilă

1. Pe baza următoarelor date :

Nr. Perioada Perioada

Indicatori
Crt. precedenta curenta
1 Producţia exerciţiului 63.692.186 56.451.650
2 Valoarea adăugată 15.790.772 9.398.654
3 Fond total de timp de muncă 873.792 859.200
Influenta productivităţii orare a muncii asupra modificarii valorii adăugate este de :
a. + 1.233.015 lei ;
b. - 1.531.397 lei ;
c. + 121.441 lei ;
d. - 1.985.105 lei ;

2. Se cunosc :
Indicele cheltuielilor cu personalul = 114%
Indicele cheltuielilor cu amortizarea = 95%
Indicele valorii adaugate = 109%
Situaţia se interpretează astfel :

a. au crescut rata de remunerare a capitalului tehnic si rata de remunerare a

personalului;
b. au scazut rata de remunerare a capitalului tehnic si rata de remunerare a personalului;

10 | P a g e
Introducere în analiza economico-financiară – seminar Cap.2
Lect. univ. dr. DanielaŢuţui

c. a crescut rata de remunerare a investitorilor si a scazut rata de remunerare a

capitalului tehnic;
d. a scazut rata de remunerare a capitalului tehnic si a crescut rata de remunerare a
personalului.

3. Se cunosc :
Indicele cheltuielilor cu impozite si taxe = 116% ,
Indicele rezultatului din exploatare (ajustat) = 89%
Indicele valorii adăugate = 122%,
Situaţia se interpretează astfel :

a. au crescut rata de remunerare a acţionarilor şi rata de remunerare a statului;

b. au scazut rata de remunerare a acţionarilor şi rata de remunerare a statului;
c. a crescut rata de remunerare a acţionarilor şi a scazut rata de remunerare a statului;
d. a scazut rata de remunerare a acţionarilor şi a crescut rata de remunerare a statului.

4. Pe baza următoarelor date :

Nr. Indicatori Perioada Perioada

Crt. precedenta curenta
1 Fondul total de timp de muncă (T) – ore-om 506.000 343.980
2 Timp mediu lucrat de un salariat(ts) – ore/sal. 2.000 1.764

Numarul mediu de salariati in perioada curenta este de :

a. 253 angajati si creste fata de perioada precedenta;
b. 253 angajati si scade fata de perioada precedenta;
c. 195 angajati si creste fata de perioada precedenta;
d. 195 angajati si scade fata de perioada precedenta.

5. Pe baza următoarelor date :

Nr. Indicatori Perioada Perioada

Crt. precedenta curenta
1 Productia exercitiului(Qe) –mii lei 240.873 291.183
2 Consumuri intermediare(Ci) 157.014 195.139

Valoarea adăugată la 1 leu producţia exerciţiului in perioada curentă este de :

a. 0,33 lei si creste fata de perioada precedenta ;
b. 0,33 lei si scade fata de perioada precedenta ;
c. 0,35 lei si creste fata de perioada precedenta ;
d. 0,35 lei si scade fata de perioada precedenta ;

11 | P a g e