Analiza factorială a VA

Model de analiză:

VA  Qe  va
Qe  T  wh
T  Ns  t

va 
g i  vai
100

Bază de date

Tabel 1 – Date inițiale

- mii lei -

Nr. crt. Indicatori 2017 2018 Indici

(0) (1) (%)
1 Producţia exerciţiului 267.960 320.000 119,42
2 Consumurile intermediare provenite de 174.174 176.000 101,05
la terţi
3 Fondul total de timp de muncă (ore) 446.600 400.000
4 Numărul mediu de salariaţi (persoane) 220 200
5 Valoarea adăugată medie la 1 leu  - 0,425 -
producția exercițiului recalculată (lei) (
r
va )

Rezolvare

Tabel 2 – Date derivate (obținute pe baza celor din Tabelul 1)

Nr. 2017 2018 Indici

Indicatori
crt. (0) (1) (%)
6 VA (1-2) mii lei 93786 144000 155.54
7 Va la 1 leu( 6/1) lei 0,35 4,5 128,57
8 Wh (1/3) mii lei/ora 0,6 0,8 135,33
9 t (3/4) ore 2233 2000 98,58

Cu ajutorul metodei substituției în lanț si a schemei de analiză factorială din curs calculați
influențele celor 8 factori (2 factori direcți, 4 factori indirecți de gradul II şi 2 factori indirecţi
de gradul III) asupra variației valorii adăugate.
 Ca urmare a analizei factoriale efectuate (metoda substituţiei în lanţ), se constată o
creştere a valorii adăugate cu 1.771,2 mii lei, respectiv cu 6,93% faţă de prevederile din
bugetul de venituri şi cheltuieli. Situaţia se apreciază pozitiv, înregistrându-se o creştere mai
rapidă a valorii adăugate comarativ cu dinamica producţiei exerciţiului (IVA > IQe, respectiv
106,93% > 105,31%), ceea ce denotă o sporire a gradului de valorificare a resurselor
materiale procurate de la terţi.
Aprofundând analiza prin stabilirea contribuţiei factorilor direcţi la obţinerea sporului
absolut, rezultă că 76,6% din modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei exerciţiului, iar
23,4% sporirii valorii medii adăugate la 1 leu producţie.
Producţia exerciţiului a crescut cu 2.088 mii lei, determinând, în condiţiile date, sporirea
valorii adăugate cu 1.357,2 mii lei. Producţia exerciţiului şi, implicit, valoarea adăugată prin
intermediul acesteia au fost influenţate de modul de utilizare (extensiv şi intensiv) a
potenţialului uman.

Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a fondului total de timp de muncă
(T), ca efect al nerealizării numărului mediu scriptic de salariaţi (NS) şi a timpului de muncă
pe salariat (t), a avut ca efect scăderea valorii adăugate cu 1.632,8 mii lei. Scăderea numărului
de personal şi a timpului mediu de muncă poate fi considerată o decizie justificată, societatea
orientându-de ulterior spre sporirea productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv, se
constată o creştere a productivităţii medii orare cu 25 lei, care se reflectă în sporirea valorii
adăugate cu 2.990 mii lei.
Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut cu 0,01 lei şi a
determinat sporirea cu 414 mii lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă
reducerea cu 1% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate.