INTRODUCERE

Piața muncii a cunoscut în ultimul deceniu o evoluție puternică, tinzând și ea să se

globalizeze, astfel a adus la un ritm rapid de creștere si dezvoltare a tehnologiei informației și
comunicației (TIC), ceea ce a determinat apariția unor noii economii, digitală, în cadrul căreia,
individul și micile întreprinderi, alături de marile companii, au mai multe oportunități, pentru a
juca un rol important în societate.

Ca urmare, mai mulți angajați au putut lucra din locații îndepărtate - adică separate de
sediul angajatorului lor - prin utilizarea rețelelor de calculatoare și a dispozitivelor de
telecomunicații. Angajații care lucrează în acest mod sunt denumiți „telelucrători”.

Telemunca se asociază, de obicei, activităților la care intrările/ieşirile sunt informaţii, iar

rezultatele pot fi transmise prin componente TIC.

Scopul acestei cercetări este acela de a evidenția la modul concret cum a fost resimțit
fenomenul la nivelul companie si la nivel de individ.

Pentru o analiză eficientă a fenomenului s-au ales cinci instituții, în urma cărora am putut
identifica modalitățile de implementare a telemuncii, schimbările, resursele necesare, efectele
acesteia asupra comportamentului organizației, inclusiv avantajele și dezavantajele abordării
telemuncii de către companii.

Urmând ca în final stabilirea concluziilor pentru a putea trasa o linie clară în ceea ce
privește perioada de dinaintea implementării telemuncii în companii și perioada de după
implementare.
 Conceptul de telemuncă a luat naștere în Statele Unite ale Americii în anul 1980, unde
prima companie ce a permis angajaților din departamentul de call center să lucreze de acasă a fost
compania americană J.C. Penney iar în anul 2000, s-a impus adoptarea primelor măsuri
legislative în ceea ce privește telemunca, aceasta a continuat și în anul 2010, în care s-a
înregistrat peste 59% din persoane care lucrau de acasă, fiind și anul în care munca de acasă este
recunoscută oficial. Acest fenomen a continuat să crească și în anul 2018, unde s-a înregistrat de
până la 70% din populația mondială, care lucra cel puțin o dată pe săptămână de acasă. Însă, anul
2020, a fost anul care a punctat cel mai bine această formă de muncă, forțând la dezvoltarea
tehnologiei de informație și comunicației și totodată obligând angajatorii să recurgă la această
metodă în diferite domenii, astfel, sute de milioane de angajați trebuind să lucreze de acasă,
factorul principal fiind apariția pandemiei de noul virus SARS-CoV-2.

Factori:

Experiența persoanelor care lucrează la domiciliu nu se aseamănă cu a celorlalţi, termenul

de telemuncă neputând fi generalizat. Experiența individuală poate fi pozitivă sau negativă şi
depinde de influenţa mai multor factori:
- munca prestată
- statutul profesiei
- modalitatea de retribuire
- condiţiile care decurg din profesie
- condiţiile de viaţă de la domiciliu
- circumstanţele personale ale lucrătorului la domiciliu
- factorul tehnologic
- numărul de joburi "la distanță" disponibile
- viteza medie a internetului
- factori externi (COVID-19)
- indisponibilitatea angajaților de a venit în orașul de lucru
Tipuri de telemuncă:

- Telemunca la domiciliu presupune translaţia biroului tradiţional de la sediul organizaţiei

la domiciliul angajatului, cu toate dotările necesare pe care le implică funcţia şi genul de
muncă ale persoanei respective: mobilier, calculator legat în reţea, telefon, fax, copiator şi
alte dotări specifice muncii prestate.
- Telemunca ocazională se referă la acei angajaţi care îşi desfăşoară activitatea, în
principal, la sediul organizaţiei şi, ocazional, o zi pe săptămână, de exemplu, la domiciliu.
- Telemunca semimobilă este un pas avansat faţă de varianta ocazională, deoarece implică o
mobilitate sporită a angajaţilor faţă de un spaţiu fix de muncă, dar presupune, în
continuare, o legătură permanentă cu biroul fizic, după un program prestabilit.
- Telemunca cu program aleator combină munca la domiciliu cu cea la sediul organizaţiei
sau al clienţilor acesteia, în proporţii diferite.
 Banca Naţională a României

Ca și orice altă instituție, și Banca Naţională a României a avut de suferit în urma pandemiei
de noul virus SARS-CoV-2, care a adus transformări majore privind digitalizarea dar și
menținerea relațiilor cu clienți, chiar și cu angajații, astfel adoptând a nouă formă de muncă,
telemunca, străină pentru aceasta.

 Ce masuri a luat BNR privind telemunca?

„Toate măsurile care au fost luate în banca naţională au fost pentru asigurarea continuităţii
operaţionale şi asta s-a făcut în toate felurile deja binecunoscute, cu rotaţie de echipe, cu
funcţionare în paralel la sediile principale şi centrale de rezervă, prin evitarea suprapopulării
nenecesare în instituţie cu personal important, dar non-critic, care îşi poate desfăşura activitatea şi
de la distanţă, astfel încât provocarea a fost de la 0 la 100%, inclusiv zero posibilitate de a face
telemuncă, adică lipsa unor reglementări interne, până la trimiterea celei mai mari părţi a
salariaţilor în telemuncă. Asta s-a întâmplat în mai puţin de două săptămâni, de la 0 la 70%” –
Mugur Tolici, Director Resurse Umane BNR.

 Care sunt provocarile?

Una dintre provocarile instituției este reprezentată de digitalizarea în întregime a

documentelor și nu numai. Astfel, s-a ajuns de la un circuit aproape total pe hârtie al
documentelor la un circuit electronic, într-un timp extrem de scurt, care în perioada stării de
urgenţă a atins probabil un nivel de 90-95%. Tot ce intra din afara băncii prin registratura BNR,
toate documentele care se transmiteau între direcţii au fost cumva digitalizate, transmise
electronic, utilizarea e-mailului de serviciu a devenit revalentă, aproape singurul mijloc de
comunicare. S-a trecut de la întâlnirile fizice, la întâlniri pe platformele existente, precum Webex
şi Teams.

 Cum se fac angajarile adoptând această formă de muncă?

 Recrutarea pentru toate posturile de muncă libere în BNR se va face 100% online. Până acum,
instituția punea accent pe interviurile “face to face” și se cerea profesionalism şi competenţe
sporite, acum au adăuga noi cerinţe, generate de digitalizarea muncii: rezilienţă, flexibilitate,
asumare, inclusiv cereri precum: viteză bună la internet etc.

 Ce se întâmplă cu angajații care nu sunt eligibili pentru telemuncă?

Pentru angajaţii BNR care nu au fost eligibili pentru telemuncă, în sprijinul lor a fost creată
posibilitatea de a sta acasă, în zile libere plătite, cu condiţia recuperării acestor zile în următoarele
12 luni.

 Există o parte negativă a telemuncii pentru BNR?

Telemunca aduce o serie de dezavantaje atât pentru individ cât și pentru instituție. Pentru
angajați una dintre acestea este reprezentată de lipsa comunicării dintre colegi, precum și
pierderea evaluării muncii şi a performanţelor, concomitent cu recunoaşterea acestora. În ceea ce
privește instituția, una dintre problemele majore ale acesteia este legarea la serverul BNR ce
durează șase ore consecutive, durată ce este considerată o zi de muncă, iar timpul de răspuns
pentru o solicitare este de maximum 30 de minute, prin email.
 Avantaje Dezavantaje
Reducerea costurilor și creșterea Aspectele legislative: nu sunt totdeauna clare, de pildă
performanței calculatoarelor și ce taxe și impozite trebuie plătite (de patron, de
telecomunicațiilor; angajat).
Pericolul de a munci prea mult; pierderea sporurilor de
Libera alegere a timpului de lucru.
noapte, week-end sau vacanţe.
Lucrul este amânat din cauza unei afecţiuni medicale;
în cazul unei boli, nu se ştie cine-i va ţine locul, nu are
Lucrătorul nu este deranjat.
dreptul de a-şi amâna termenele de predare a
lucrărilor;
Accesibilitatea angajaților
Apariția unei economii de rețea, în
Pierderea controlului
care telecomerțul va juca un rol
Reducerea productivității
central;
Probleme de securitate Fluxul informațional;
Puţine conflicte cu colegii sau cu
Pierderea comunicării cu colegii.
superiorii.
Comportamentul nu poate fi Pierderea evaluării muncii şi a performanţelor,
controlat sau monitorizat. concomitent cu recunoaşterea acestora.
Standardele de la locul de muncă nu sunt garantate;
Scăderea timpului şi costului protecţia muncii la domiciliu şi sfaturile inspectorilor
afectat transportului. sunt limitate; defectarea echipamentelor,
pierderea/accesarea neautorizată a datelor.
Împletirea mai uşoară a muncii cu
Influenţe asupra vieţii particulare.
responsabilităţile familiale.
Lucrătorii nu mai ştiu cum se dezvoltă compania;
pierderea posibilităţii de promovare; apariţia a două
Supravegherea mai uşoară a
clase de lucrători: cei care au activităţi potrivite pentru
copiilor.
telelucru, cei care au spaţiu corespunzător pentru
telelucru;
Bibliografie:

– https://truehr.ro/cum-a-evoluat-telemunca/
– “Noi forme de muncă şi activităţi în societatea bazată pe informaţie şi cunoaştere”-
Prof.dr. Ion Gh. ROŞCA, Asist.drd. Marian STOICA
– https://www.bcg.com/publications/2020/remote-work-works-so-where-do-we-go-from-
here
– https://financialintelligence.ro/bnr-a-trimis-in-mai-putin-de-doua-saptamani-de-la-
inceperea-pandemiei-70-dintre-salariati-in-telemunca/
– https://www.economica.net/tolici--bnr--banca-centrala-face-recrutari-de-personal-doar-
online--ce-conditii-trebuie-sa-indeplineasca-cei-care-opteaza-pentru-
telemunca_190018.html