International si European...........................................2 2.Problema reglamentarii si definitia telemuncii in Republica Moldova si Romania..................................3 3.Specificul telemuncii...............................................4 4. Natura juridica a telemuncii..................................6 5. Trasaturile caracteristice ale contractului de telemunca..................................................................7 6. Reglementarea telemuncii n temeiul Acordului- cadru european privind telemunca............................9 6.Concluzii...............................................................12 7.Bibliografie...........................................................13 1.Reglementarea si definitia telemuncii pe plan International si European
Interesul general n ceea ce privete conceptul de telemunc a aprut pentru
prima dat n timpul crizei petroliere de la nceputul anilor `70. Atunci a fost sugerata ideea ca tehnologia informatiei are capacitatea de a substitui deplasarea fizica prin comunicatia electronica, realizind munca la dinstanta. Odata cu activarea interesului general, aceasta forma flexibila de munca sa bucurat de o atentie sporita. A dobindit un numar mare de definitii, mai intii pe cale doctrinara si apoi prin reglementari. Exista numeroase discutii in legatura cu prioritatea acestora de a cuantifia intr-un mod universal acceptabil, fenomenul in cauza, datorita faptului ca pe linga termenul de telework favorizat de catre europeni mai gasim si termenul de telecomuting in Statele Unite ale Americii. Insa observam faptul ca acesti doi termeni se regaseste atit in Europa cit si in SUA, cu acceptiuni identice. Astfel din aceste considerente putem da o definitie a notiunii de telemunca prin prisma afirmatiei lui Jack Nilles afirma ca telemunca este munca in afara biroului, una sau mai multe zile pe saptamina, fie acasa, sediu clientului sau intr-un centru dotat cu aparatura speciala telecomunicatiilor ori substituirea totala sau partiala a transportului de munca prin intermediul telecomunicatiei. El afirma faptul ca fenomenul de teleunca are loc atunci cind actiunei muncii implica orice forma de substitutie a transportului catre locul de munca cu utilizarea tehnologiei informationale sub forma telecomunicatiilor sau a computerilor, in acest fel are loc transferul muncii catre lucrator. In concordanta cu tendinta de a utiliza prefixul e ca un indicator al utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiei (TIC) intr-un oare care domeniu de activitate, vom recunoaste prezenta in spatiul conceptual si al unor cuvinte cum este e-Work, utilizata in diverse situatii si are in vedere aspectul distantei, pe care il contine la nivelul semantic, in opinia unor autori e-Work nu inseamna in mod necesar munca la distanta, cit si munca asistata de tehnologii informatice si de comunicare, desi exista o serie de autori care utilizeaza termenul numai in contextul localizarii muncii. Cadrul european, incheiat la Bruxelles in 2002 intre partenerii sociali defineste telemunca in art.2 alin (1), ca fiind acea forma de organizare sau de realizare a muncii utilizind tehnologiile informatice in cadrul unui contract sau a unei relatii de munca, in care munca- ce ar putea fi realizata, in egala masura, in localurile angajatorului- este efectuata in afara acestora, in mod regulat. In continuare in art.2 alin (1) din acelasi acord se precizeaza ca partea care presteaza munca intr-un astfel de contract poarta denumirea de telesalariat. In continutul relatiilor de munca din Europa, Statele Unite si tarile Asiei de Est, programul de telemunca al UE constitue o componenta importanta a politicilor de dezvoltare. Parlamentul European vede telemunca ca o directie majora de cercetare si actiune. Comisia europeana a initiat numeroase actiuni pentru stimularea ei. Exista doua documente pricipale care definesc conceptul acestei ativitati- Cartea Alba si Raportul Europa si societatea informationala Globala, cunoscut sub numele de raportul Bangemann- prin care se atrage atentia asupra necisitatii adoptarii de catre tarile membre a unor masuri de sprijinire a telemuncii, recomandind in acest sens achiar sa se ia ca modele Conventia Organizatiei Internationale a Muncii, nr.177 din 1996 privind munca la domiciliu si Recomandarea Organizatiei Internationale a Muncii nr.184 din 1996 privind munca la domiciliu. Totusi acordul- cadru european privind telemunca din 2002 este singura reglementare mai ampla care este inspirata din documentele mentionate mai sus, dar care nu au fost insa incorporate in dreptul comunitar printr-o directiva. El este aplicat deocamdata direct si autonom fata de Comisia de parteneri sociali. Evident aceasta face doar o deschidere in domeniul ce permite acoperirea diverselor forme ale telelucrului. Scopul acordului cadru european este atit modernizarea organizarii muncii cit si reconcelierea vietii active cu cea sociala, incluzind astfel angajamente flexibile pentru realizarea echilibrului intre flexibilitate si securitatea muncii. De aceea, in functie de evolutiile pietii muncii este de asteptat ca Uniunea Europeana sa adopte si alte reglementari ale telemuncii. n septembrie 2006, n cadrul dialogului social european, a fost definitivat primul raport comun asupra aplicrii acestui Acord-cadru. Potrivit acestuia, n marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene (cu excepia Ciprului, Estoniei, Lituaniei i Slovaciei), dar i n Islanda i Norvegia, acordul-cadru s-a aplicat cu respectarea mecanismelor i a tradiiilor acestora n domeniul relaiilor de munc, fie prin convenii colective naionale sau sectoriale - de ramur (cum este, spre exemplu, cazul Danemarcei, Franei, Greciei, Italiei, Luxemburgului, Suediei, Belgiei), fie prin adoptarea unor coduri de conduit (Anglia, Irlanda), fie, n sfrit, prin adoptarea unor legi (Italia, Portugalia, Republica Ceh, Ungaria).
2.Problema reglamentarii si definitia telemuncii in
Republica Moldova si Romania
In Republica Moldova desi nu avem reglamentari specifice prin telemunca
nimic nu se opune ca un astfel de contract individual de munca sa se poata incheia si,de astfel,si incheie.Partile pot negocia in mod liber cu respectarea prevederilor generale referitoare la contractul individual de munca si a art 5 Codul Muncii (referitor la principii de baza ale reglamentarii juridice de munca) si a articolului 1332 din Codul Civil referitor la faptul ca nu se poate face tranzactii cu privire chestiunii care intereseaza ordinea publica Insa in temeiul art 139 alin (1) si (2) din Tratatul Instituind Comunitatea Europeana dialogul dintre parteneri sociali se poate concretiza in acordari care pot fi puse in aplicarea prin alte acordari intervenite intre partenerii sociali din statele memblre,sau la crererea parteneriatelor care le-au incheiat, prin decizii ale Consiliului. Rezultatul reese deci ca un acord colectiv incheiat la nivelul Uniunii Europene poate fi transpus in realitatea economica, sociala si juridica din statele membre si prin actiunea exclusiva a partenerilor sociali. Cum o parte a confederatiilor patrronale si sindicale de la nivelul Uniunii Europene, si la nivelul noi sunt operante pentru partenerii sociali de la nivel national obligatiile incluse in acordurile colective de la nivelul Uniunii Europene. La fel art.12 din Acordul cadru privind telemunca se prevede expres ca partenerii sociali trebuie sa puna in lucru acest acord potrivit procedurilor si practicilor proprii confederatiilor patronale si sindicale din statele membre. Este ceea ce in mod firesc ar trebui sa faca si in tara noastra confederatiile patronale si sindicale, eventual pentru anexa la contractul colectiv de munca unic la nivel national. Fireste, nimic nu se opune ca inainte de consacrarea conventionala sau ulterior acesteia legiuitorul sa reglementeze el insasi elementele specifice contractului individual de telemunca. S-ar raspunde, astfel unor cerinte presante ale practicii sociale si juridice.
n Romnia telemunca a fost definit n literatura juridic ca o form de
organizarei/sau de prestare a muncii n condiiile tehnologiilor moderne ale informaiei, pe baza unui contract sau a unei relaii de munc n care munca se desfoar de regul n afara ntreprinderii sau ca o form de desfurare a muncii relativ recent, caracterizat prin faptul ca activitatea comparabila cu cea realizata la sediul angajatorului , se presteaza cu regularitate, in afara acestui sediu, utilizindu-se tehnologiile informatice aflate in legatura cu reteaua informatica a angajatorului.
Pentru sectorul privat romnesc telemunca nc nu este foarte rspndit.
n s anumite surse media sunt optimiste. De exemplu, furnizorul de echipamente i soluii audio-video Avitech estimeaz c sistemele de videoconferin sunt folosite deja n special n mediul corporate, nct sunt anse ca utilizarea telemuncii cu ajutorul acestor echipamentes se dezvolte i n Romnia.
Exist ns un interes crescnd n acest domeniu, acest lucru fiind evident
atunci cnd observm realitatea din jurul nostru i anume: creterea numrului organizaiilo r careutilizeaz tot mai multe aplicaii ale tehnologiei informaiei i de comunicare; cretereaspectaculoas a nivelului de utilizare a reelei Internet, a calculatoarelor personale i a telefoniei mobile; existena unei viziuni asupra Societii Informaionale i a unei strategii guvernamentale n acest sens; nivelul ridicat al colaborrilor i aprecierea de care se bucur sectorul romnesc al tehnologiei informaiilor n rile dezvoltate.
3.Specificul telemuncii
Pornind de la definitia telemuncii din Acordul- cadrul european privind
telemunca rezulta, pe de o alta parte ca aceasta se limiteaza numai la un contract individual de munca, excluzind astfel munca autonoma, iar, pe de alta parte, ca locul muncii si felul muncii sunt elemente specifice contractului individual de munca.Insa acestea nu au incidenta asupra sistemului normal al organizarii muncii, in sensul ca subordonarea telesalariatului fata de angajator ramine in continuare un element esential. Deci, ceea ce caracterizeaza notiunea legala de telemunca este combinatia din punct de vedere functional- organizatoric a doua elemente topografic si tehnografic. Cu alte cuvinte, pentru a se configura un raport de telemunca, respectiva prestatie executata in afara localurilor angajatorului, prin intermediul elementului tehnologic, trebuie atit sa poata fi legata cu sediul angajatorului. In acest sens se arata ca distantele si spatiul pot fi tratate in telemunca ca o idee singulara, ea reprezinta aceeasi variabila, conceptul de timp sau de distante in timp.
a)Locul Muncii-din definitia telemuncii data de Acordul-cadru european, precum
si diversele studii realizate in legatura cu alte forme ale muncii la distanta- munca mobila ori semimobila, prestata cu ajutorul tehnologiilor informationale sau activitatii desfasurate in telecentru, reese ca telemunca, in sens strict juridic exclude formele mentionate; in cazul acestora este vorba fie de o clauza de mobilitate intr-un contract tipic de munca, fie de o implicare a angajatorului in sensul ca locatiile mentionate, chiar daca se afla in afara sediului abisnuit de lucru al acestuia sunt in fond tot locatii descentralizate.
b) Felul Muncii se arata ca in domeniul telemuncii utilizarea preponderant a
tehnologiei informatiilor trebuie sa fie elemental initial si nu accesoriu al prestatiei,nu atit si nu numai in faza de trimitere a rezultutului atre sediul central de aparenta cit in reala,si efectiv faza executive a prestatiei insasi . Vorbim practice, de activitati desfasurate intr-un loc denumit Birou Virtual.Rezulta ca ,sine qua nontelesalariatii trebuie sa aiba cunostinte in domeniul tehnologiei informationale si, mai mult,sa fie in masura sa utilizeze mijloacele modern de comunicare.
Desi este un facilator al evolutiei catre virtualitate ,tehnologia nu reprezinta
o conditie suficienta pentru crearea una asemenea studierii organizationale.Multe organizatii virtuale folosesc tehnologii care deacum au devenit conventionale si accesibile tuturor, dar sunt organizatii virtuale, nu datorita acestor tehnologii, ci ca urmari a inovatiei in domeniul structurilor de afaceri dintre companiile partenere. Inovatia tehnica nu realizeaza, si nu va realiza schimbarea in mod implicit, fiind nevoie de reorganizare, de regindirea fiecarui element component al afacerii. Nu toate atributiile din fisa postului pot avea loc la domiciliu, deoarece se necesita ca acestea, fiind strict determinat apartament sau case- sa aiba o amenajare si dotare corespunzatoare, sa permita delimitarea activitatii profesionale de viata privata, precum si respectarea normelor de securitate si sanatate in munca. Pe de alta parte, functiile care permit ca atributiile sa se desfasoare cu usurinta nu numai la domiciliu, dar si in alte locuri alese de salariat, preponderant cu ajutorul tehnologiei telecomunicatiei, sunt cele care se presteaza la procesarea, transformarea, manipularea, si difuzarea informatiei cum este cazul activitatilor desfasurate de analisti, programisti, web-designer, de persoanele a caror activitate presupune introducerea de date aferente contabilitatii primare ori comertului electric, de manageri, traducatori, cumultanti, consilieri, redactori, mediatori. Rezulta ca sunt excluse, prin natural or, efectuarea de sarcini care necesita contactul nemijlocit cu publicul/clientii, accesul la materie sau informative care datorita specificului lor sau logisticii nu pot fi scoase inafara societatii, ori activitatea de control a unor asemenea munci.
4. Natura juridica a telemuncii
Din analiza elementelor mentionate rezulta ca, in ceea ce priveste natura sa
juridica, contractual individual reglementat de Acordul- cadru din 2002 este indiscutabil un contract de munca avind ca particularitate faptul ca munca se desfasoara in conditiile tehnologiei informatiei la domiciliu, telesalariatul sau un alt loc de acesta, cu exceptia locatiilor angajatorului. Deci suntem in prezenta unui contract numit, grefat de contractul individual de munca la domiciliu. Se poate spune ca reprezinta o forma avansata a acestuia, urmare a globalizarii si tendintei tot mai accentuate de dezvoltare informationala si tehnico-stiintifica. De aceea, desi la nivelul international, nici normele Organizatiei Internationale a Muncii si nici cele a Uniunii Europene nu fac referire cuprinzatoare la telemunca, nu gresim daca sustinem ca un important izvor de drept international pentru contractul individual de telemunca este Conventia nr.177/1996 privind munca la domiciliu, adoptata de OIM, care se constitue prima norma international in materie, dar care nu a fost ratificata de Republica Moldova. Observam ca definitiile telemuncii si alte munci la domiciliu cu elementul comun utilizarea tehnologiei informationale in prestarea muncii. In acest sens, s-a aratat ca in art.290/292 din Codul Muncii nu sunt incluse suprapunerea notiunelor de munca la domiciliu si telemunca, intru cit conditiile de desfasurare a activitatii si de realizare a contractului este lasata, in principiu la atitudinea partilor. Conform art.290 alin.1 Codul Muncii RM salariatii de munca la domiciliu sunt considerate persoanele care au incheiat un contract individual de munca privind prestarea muncii la domiciliu cu folosirea materialelor, instrumentelor si mecanismelor puse la dispozitie de angajator sau procurate din mijloace proprii. In cazul folosirii de salariat cu munca la domiciliu a instrumentelor si mecanismelor proprii, acestuia i se plateste io compensatie pentru uzul lor. Plata acestei compensatii precum si compensarea unor cheltuieli legale de prestarea muncii la domiciliu, se efectueaza de angajator in modul stabilit de contractulk individual de munca. Modul si termenele de asigurare a salariatilor de munca la domiciliu cu materie prima, material si umifabricate, de efectuarea a achitarilor pentru productia finite de necessitate a contravalorii materiilor apartinind salariatilor cu munca la domiciliu precum si de preluare a productiei finite, se stabilesc de contractul individual de munca.Conform art.291 Codul Muncii lucrarile puse in sarcina salariatilor cu munca la domiciliu nu le pot fi contraindicate conform certificatului medical si trebuie sa se execute in conditii de respectarea normelor de protective si igiena amuncii.
5. Trasaturile caracteristice ale contractului de telemunca
Ca orice contract de munc i contractul individual de telemunc se
caracterizeaz prin urmtoarele:
a) este act juridic bilateral;
b) este contract sinalagmatic (bilateral); c) este contract cu titlu oneros, comutativ; d) este contract consensual;este contract intuitu personae; e) este contract cu executare succesiv; f) este contract constitutiv de drepturi; g) implic obligaia de a face; h) poate fi afectat de un termen; i) nu poate fi afectat de o condiie; j) este un contract numit de drept al muncii.
a) Contractul individual de telemunc este un act juridic bilateral deoarece nu
poate avea, ca regul, dect dou pri: cel ce presteaz munca - telesalariatul - i cel ce angajeaz - angajatorul. Telesalariatul este ntotdeauna o persoan fizic care se oblig s presteze o anumit activitate n baza unui contract individual de munc. Angajatorul poate fi o persoan fizic sau juridic - care utilizeaz fora de munc a telesalariatului i beneficiaz de rezultatele ei n schimbul unei remuneraii.
b) Contractul individual de telemunc este contract sinalagmatic, ntruct d
natere la drepturi i obligaii reciproce i interdependente ntre pri, cauza juridic a obligaiei uneia dintre ele fiind obligaia reciproc a celeilalte, fiecare dintre pri avnd, concomitent, fa de cealalt parte, att calitatea de debitor ct i pe cea de creditor. Angajatorul este obligat s plteasc remuneraia i s asigure condiii adecvate de munc, iar telesalariatul este obligat s desfoare munca la care s-a obligat. ntruct trecerea de la munca obinuit la telemunc implic numai adoptarea unei modaliti diferite de desfurare a muncii, nu este influenat statutul de angajat.
c) Contractul individual de telemunc este contract
cu titlu oneros, comutativ, n sensul c fiecare parte procur celeilalte un folos patrimonial, urmrind obinerea altui folos patrimonial, n schimbul primului, i sunt cunoscute, nc de la ncheierea contractului, existena i ntinderea obligaiilor reciproce ale prilor. Angajatorul urmrete, spre exemplu, dac este societate comercial s-i ndeplineasc obiectul de activitate cu consecina obinerii de beneficii, iar telesalariatul urmrete s obin n schimbul muncii o remuneraie.
d) Contractul individual de telemunc este consensual. Fiind grefat pe
contractul individual de munc la domiciliu, contractul individual de telemunc se supune regulii prevzute de art. 58 alin. (1) i art. 56 alin. (3) din Codul muncii care dispune c acest contract se ncheie numai n form scris, n baza consimmntului prilor. Dac prile n mod consensual au stabilit c doresc un contract de telemunc, de exemplu pe durat determinat, cu timp integral sau parial, respectiv cu norm ntreag sau fracionat, n funcie de specificul activitii, n lipsa formei scrise se prezum c suntem n prezena unui contract obinuit, ncheiat pe durat nedeterminat, pentru norm ntreag. e) Contractul individual de telemunc este ncheiat, cu privire la fiecare dintre prile sale, intuitu personae. Ca i consecin a acestui caracter juridic, moartea uneia dintre pri, atunci cnd i telesalariatul i angajatorul sunt persoane fizice, sau ncetarea persoanei juridice, angajator, atrag ncetarea de plin drept a contractului. Deoarece obiectul contractului const ntr-un fapt personal al debitorului este evident c angajatorul va avea n vedere la ncheierea acestuia calitile profesionale i personale ale celui pe care l va angaja. De aceea, dei telesalariatul poate beneficia de ajutorul membrilor familiei sau a unui auxiliar la realizarea muncii, numai primul poart rspunderea n faa angajatorului pentru calitatea lucrrilor, executate mpreun cu membrii lui de familie. Reglementarea posibilitii participrii membrilor de familie la activitatea prestat de telesalariat este un aspect care decurge din grefarea contractului individual de telemunc pe contractul de munc la domiciliu, ntlnit n alte ri din Uniunea European cum ar fi Belgia, Elveia, Frana, Germania, Italia, Spania, dar i n fostele ri ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pentru care doctrina i practica nu exclud suprapunerea contractului de munc la domiciliu cu cel de telemunc, ca de exemplu Rusia, Belorusia, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan, Kargzstan. Telesalariatul, de regul, caut s se angajeze avnd n vedere obiectul de activitate al celeilalte pri, condiiile de plat i de desfurare a muncii pe care le dorete ct mai avantajoase, astfel, contractul individual de telemunc fiind ncheiat intuitu personae i n privina angajatorului.
f) Contractul individual de telemunc este contract cu executare succesiv, n
sensul c executarea acestuia se realizeaz n timp. Drept consecin, n cazul neexecutrii sau al executrii necorespunztoare de ctre una din pri a obligaiei ce i revine sanciunea va fi desfiinarea conveniei numai pentru viitor - exnunc - nu i pentru trecut, retroactiv - extunc - , ca n cazul rezoluiunii. O alt consecin a acestui caracter este faptul c nulitatea nu i va produce efectele retroactiv, executarea fiind ireversibil. Telesalariatul se angajeaz s presteze munca pe toat durata de existen a contractului, iar angajatorul se angajeaz s plteasc o remuneraie, la numite intervale de timp determinate, n schimbul muncii.
g) Contractul individual de telemunc este contract constitutiv de drepturi.
Reamintim c sunt constitutive de drepturi acele contracte care au ca obiect constituirea unor drepturi i care produc efecte, de regul, din momentul ncheierii lor, determinnd o situaie juridic nou ntre pri. Ca urmare a acestei negocieri se nate, n spe, un raport juridic de telemunc, deci drepturi i obligaii inexistente pn la acel moment pentru telesalariat i angajator. h) Contractul individual de telemunc implic obligaia de a face. Prin contractul individual de telemunc, att telesalariatul, ct i angajatorul i asum o obligaie de a face. Obligaia de a face este ndatorirea ce revine subiectului pasiv de a efectua o lucrare, i, n general, orice prestaie pozitiv n afara acelora care se ncadreaz n noiunea de a da (a constitui sau a transmite un drept real oarecare).
i) Contractul individual de telemunc - poate fi afectat de un termen.
Contractul individual de telemunc poate fi afectat de un termen cert. Termenul este un eveniment viitor i sigur ca realizare, pn la care este amnat fie nceperea, fie ncetarea exerciiului drepturilor subiective i executrii obligaiilor civile. Dup criteriul efectului su, termenul este de dou feluri: suspensiv i extinctiv. Suspensiv este acel termen care amn nceputul exerciiul dreptului subiectiv i executrii obligaiei corelative, pn la mplinirea lui. Extinctiv este acel termen care amn stingerea exerciiului dreptului subiectiv i executrii obligaiei corelative, pn la mplinirea lui. Dup criteriul cunoaterii, sau nu, a datei mplinirii sale termenul este de dou feluri: cert i incert. Cert, este termenul a crui mplinire este cunoscut. Incert, este termenul a crui mplinire nu este cunoscut, ca dat calendaristic. Astfel, n cazul contractului individual de telemunc pe perioad determinat suntem n prezena unor termene extinctive deoarece pn la mplinirea termenului pentru care s-a ncheiat contractul, acesta i va produce toate efectele sale iar, la mplinirea termenului, aceste efecte nceteaz. De asemenea, contractul individual de telemunc poate fi afectat de un termen suspensiv cert, cum este situaia n care acesta a fost ncheiat la o dat anterioar celei de la care va ncepe s-i produc efectele n persoana salariatului i a angajatorului. Contractul individual de telemunc nu poate fi afectat de un termen incert ntruct obligaia telesalariatului este o obligaie de mijloace, fr ns ca nsui rezultatul urmrit s fie scopul obligaiei sale, obiectul lui fiind prestarea muncii i nu rezultatele ei.
j) Contractul individual de telemunc nu poate fi afectat de o condiie. Condiia
este un eveniment viitor i nesigur ca realizare, de care depinde existena actului juridic.
6. Reglementarea telemuncii n temeiul Acordului-cadru
european privind telemunca
ncheierea contractului individual de telemunc reprezint acea operaiune
juridic, consecin a negocierii individuale, ce presupune realizarea acordului de voin a celor dou pri - telesalariat i angajator. n conformitate cu art. 3 din Acordul-cadru european privind telemunca, att angajatorul, ct i telesalariatul au dreptul s formuleze o ofert cu privire la prestarea muncii n aceast form, ambele pri, n funcie de interesul concret, putnd refuza sau accepta oferta. Aceast ofert poate interveni i n timpul executrii unui contract individual de munc obinuit. n prima ipotez este vorba despre un raport de telemunc originar, n cel de-al doilea de transformarea acestuia n raport de telemunc. Telemunca originar din punct de vedere genetic nu difer n mod substanial de raportul de munc tradiional, dect prin modalitile de executare a prestaiei i prin caracterizarea tipic de ctre elementul topografic. Prin faptul c telemunca are un caracter voluntar nu trebuie s nelegem c aceasta este un drept al salariailor. Pentru c are prerogativa organizrii muncii, angajatorul este n msur s aleag aceast posibilitate pe baza unor criterii cum ar fi:
a) atribuiile postului sunt portabile i pot fi executate n afara locului de
munc principal; b) angajaii nu au nevoie de o supervizare apropiat sau interacionri cu colegii i/sau cu clienii; dac este necesar contactul cu publicul, supervizorul/managerul trebuie s contureze modalitatea n care angajatul poate s ndeplineasc cerinele pentru contactul necesar fa- n-fa sau alte tipuri de contact cu biroul principal; c) angajatul deine un nalt nivel de abiliti i cunotine cerute de ctre post; d) angajatul are cunotine de tehnologia informaiei i are un spaiu determinat n locuin unde i poate ndeplini obiectivele; e) munca poate fi monitorizat cu obiective cuantificabile, la fel ca la sediul angajatorului.
Potrivit art. 3 din Acordul-cadru european privind telemunca dac
angajatorul propune aceast form de munc n timpul executrii contractului, neacceptarea ei de ctre salariat nu reprezint un motiv de modificare unilateral a condiiilor de munc aplicabile salariatului n cauz, de sancionare ori de concediere disciplinar.
Art. 3 din Acordul-cadru european privind telemunca stipuleaz c prestarea
muncii n aceast modalitate poate fi convenit cu respectarea normelor Directivei 91/533/CE privind obligaia angajatorului de a informa lucrtorul asupra condiiilor aplicabile contractului sau raportului de munc. De regul, aceasta se consider ndeplinit la momentul semnrii contractului individual de munc sau a actului adiional, dup caz. n acest sens sunt i prevederile art. 17 alin. (1) i (11) din Codul muncii romnesc. nainte de a trece la informare, prile i verific reciproc capacitatea juridic. Dup aceast verificare, trebuie s se exprime n mod valabil consimmntul cu privire la obiectul i cauza contractului individual de telemunc. ntruct pentru contractul de munc la domiciliu pe care este grefat cel de telemunc nu avem reglementate reguli speciale cu privire la capacitatea prilor, obiectul, cauza i manifestarea valabil a consimmntului, se aplic regulile generale n materie.
Potrivit art. 3 i 4 din Acordul-cadru european, telesalariaii beneficiaz de
aceleai drepturi i obligaii ca i ceilali salariai ai angajatorului. n acelai sens sunt i prevederile art. 4 din Acordul naional francez interprofesional din 2005 privind telemunca. Relundu-le, art. 4.2 din Acordul privind telemunca la domiciliu ncheiat la nivelul societii Renault stipuleaz c telesalariaii au aceleai drepturi individuale ca cei din cadrul ntreprinderilor, subliniind c trebuie acordat atenie deosebit dreptului de formare profesional i de dezvoltare a carierei. Se are n vedere cu prioritate asigurarea formrii profesionale pentru cunoaterea i stpnirea acelor informaii i tehnici utile aducerii la ndeplinire atribuiilor de serviciu i comunicrii prin intermediul tehnologiei informaiei. Acordul-cadru european pune accent pe dreptul telesalariailor de a participa activ la desfurarea relaiilor colective de la sediul angajatorului. Se arat c ei au aceleai drepturi de acces la calitatea de membru de sindicat ca toi ceilali salariai. Similare sunt i prevederile art. 4.3 din Acordul privind telemunca la domiciliu ncheiat la nivelul societii Renault i cele ale art. 17 din Convenia colectiv de munc belgian de la nivel naional privind telemunca. n cele din urm se pune accentul pe comunicarea dintre telesalariai i sindicate care trebuie informai i consultai cu privire la introducerea telemuncii. Avnd n vedere faptul c telesalariatul i desfoar activitatea la domiciliul su, angajatorului i revine obligaia de a respecta viaa privat a acestuia, n conformitate cu art. 6 din Acordul-cadru european privind telemunca. n stabilirea tuturor modalitilor de control, dreptul lucrtorilor la intimitate trebuie tratat ca o problem fundamental a drepturilor omului. De aceea i dreptul de acces la domiciliul telesalariatului n vederea verificrii respectrii normelor i instruciunilor privind sntatea i securitatea n munc (reglementat pentru angajator, reprezentanii salariailor i autoritile competente) este condiionat, potrivit art. 8 din Acordul-cadru european privind telemunca de acordul telesalariatului, de o notificare prealabil. Cum n cadrul raportului de telemunc frecvent se ntmpl ca instrumentele de telemunc s fie utilizate de telelucrtor n viaa sa privat n cazul n care nu este interzis navigarea pe Internet sau utilizarea potei electronice, este posibil ca angajatorul, care controleaz toate conexiunile efectuate de ctre subordonatul su pe perioada unei zile, s le intercepteze i pe cele realizate n scopuri personale. De aceea, prin contractele colective sau individuale de telemunc trebuie sunt interzise efectuarea investigaiilor cu privire la prerile politice, religioase i sindicale ale lucrtorilor, respectiv cu privire la fapte care nu sunt relevante pentru scopul evalurii atitudinii sale profesionale. n msura n care angajatorul instaleaz n locul n care telesalariatul i desfoar activitatea un dispozitiv de supraveghere, va trebui s nu se ncalce dispoziiile privind viaa privat a telesalariatului, precum i dispoziiile existente n materie cuprinse n Directiva nr. 90/270/C.E.E. referitoare la ecranele de vizualizare. Potrivit acesteia, utilizarea echipamentului nu trebuie s constituie o surs de risc pentru salariai. Msurile concrete vizeaz: ecranul de afiare, tastatura, masa de lucru sau suprafaa de lucru, scaunul de lucru, mediul de lucru, sub aspectul condiiilor de spaiu, de iluminare de zgomot, cldur, de radiaii, precum i interfaa operator/ calculator.
6.Concluzii
In concluzie putem afirma ca telemunca este un concept nou
pentru Republica Moldova dar care vine cu inovatii si cu schimbari benefice in ceea ce priveste organizarea muncii fiindca in prim plan apar costurile i facilitile oferite lucrtorilor ca principalele avantaje ale biroului virtual, dar dezavantaje precum contactul slab cu o organizaie, cu mediul organizaional i managerial al acesteia, dificultile de comunicare cu personalul de pe acelai nivel ierarhic sau de pe niveluri ierarhice diferite, accesul dificil la resurse materiale, conduc n continuare la o abordare precaut a telelucrului. Cu toate acestea, n anumite domenii de activitate i pentru anumite categorii de personal, formele flexibile de munc pot constitui o alternativ atrgtoare, convenabil i, mai ales, profitabil pentru ambele pri ale contractului de munc. Sunt de parerea ca Contractul de telemunca prin libertatea pe care o ofera salariatului, faciliteaza angajarea a citor mai multe personae in cimpul muncii, propunind conditii comode pentru fiecare persoana care isi poate organiza timpul de lucru si de odihna dupa placut sau si independent de birou si rutina cotidiana poate indeplini un lucru.
7.Bibliografie
1. Nicolae Romandas, Eduard Boisteanu Dreptul muncii,
Chisinau 2007 2. Nicolae Romandas, Eduard Boisteanu Dreptul muncii, Chisinau 2014 3. Codul Muncii Republicii Moldova 4. https://ru.scribd.com/doc/123949087/telemunca 5. http://revistaie.ase.ro/content/15/Informatica35.pdf 6. https://ru.scribd.com/document/250112609/Telemunca Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Drept Disciplina Dreptul Muncii
Tema: Raporturile juridice
de telemunca Coordonator stiintific: Felicia Pcalu A efectuat: Colac Natalia ,gr. 209