Cuprins

1.Reglementarea si definitia telemuncii pe plan international

si European...........................................................................1
2.Problema reglamentarii si definitia telemuncii in
Republica Moldova...............................................................3
3.Specificul telemuncii.........................................................3
4. Natura juridica a telemuncii..............................................5
5. Trasaturile caracteristice ale contractului de telemunca...6
6.Concluzii............................................................................7
7.Bibliografie........................................................................8

1.Reglementarea si definitia telemuncii pe plan international

si European
Interesul general n ceea ce privete conceptul de telemunc a aprut pentru
prima dat n timpul crizei petroliere de la nceputul anilor `70. Atunci a fost
sugerata ideea ca tehnologia informatiei are capacitatea de a substitui
deplasarea fizica prin comunicatia electronica, realizind munca la dinstanta.
Odata cu activarea interesului general, aceasta forma flexibila de munca sa
bucurat de o atentie sporita. A dobindit un numar mare de definitii, mai intii pe
cale doctrinara si apoi prin reglementari.
Exista numeroase discutii in legatura cu prioritatea acestora de a cuantifia
intr-un mod universal acceptabil, fenomenul in cauza, datorita faptului ca pe
linga termenul de telework favorizat de catre europeni mai gasim si termenul
de telecomuting in Statele Unite ale Americii. Insa observam faptul ca acesti
doi termeni se regaseste atit in Europa cit si in SUA, cu acceptiuni identice.
Astfel din aceste considerente putem da o definitie a notiunii de telemunca prin
prisma afirmatiei lui Jack Nilles afirma ca telemunca este munca in afara
biroului, una sau mai multe zile pe saptamina, fie acasa, sediu clientului sau
intr-un centru dotat cu aparatura speciala telecomunicatiilor ori substituirea
totala sau partiala a transportului de munca prin intermediul telecomunicatiei.
El afirma faptul ca fenomenul de teleunca are loc atunci cind actiunei muncii
implica orice forma de substitutie a transportului catre locul de munca cu
utilizarea tehnologiei informationale sub forma telecomunicatiilor sau a
computerilor, in acest fel are loc transferul muncii catre lucrator.
In concordanta cu tendinta de a utiliza prefixul e ca un indicator al utilizarii
tehnologiei informatiei si comunicatiei (TIC) intr-un oare care domeniu de
activitate, vom recunoaste prezenta in spatiul conceptual si al unor cuvinte cum
este e-Work, utilizata in diverse situatii si are in vedere aspectul distantei, pe
care il contine la nivelul semantic, in opinia unor autori e-Work nu inseamna in
mod necesar munca la distanta, cit si munca asistata de tehnologii informatice
si de comunicare, desi exista o serie de autori care utilizeaza termenul numai in
contextul localizarii muncii.
Cadrul european, incheiat la Bruxelles in 2002 intre partenerii sociali
defineste telemunca in art.2 alin (1), ca fiind acea forma de organizare sau de
realizare a muncii utilizind tehnologiile informatice in cadrul unui contract sau a
unei relatii de munca, in care munca- ce ar putea fi realizata, in egala masura,
in localurile angajatorului- este efectuata in afara acestora, in mod regulat. In
continuare in art.2 alin (1) din acelasi acord se precizeaza ca partea care
presteaza munca intr-un astfel de contract poarta denumirea de telesalariat.
In continutul relatiilor de munca din Europa, Statele Unite si tarile Asiei de Est,
programul de telemunca al UE constitue o componenta importanta a politicilor

de dezvoltare. Parlamentul European vede telemunca ca o directie majora de

cercetare si actiune. Comisia europeana a initiat numeroase actiuni pentru
stimularea ei. Exista doua documente pricipale care definesc conceptul acestei
ativitati- Cartea Alba si Raportul Europa si societatea informationala Globala,
cunoscut sub numele de raportul Bangemann- prin care se atrage atentia
asupra necisitatii adoptarii de catre tarile membre a unor masuri de sprijinire a
telemuncii, recomandind in acest sens achiar sa se ia ca modele Conventia
Organizatiei Internationale a Muncii, nr.177 din 1996 privind munca la
domiciliu si Recomandarea Organizatiei Internationale a Muncii nr.184 din 1996
privind munca la domiciliu. Totusi acordul- cadru european privind telemunca
din 2002 este singura reglementare mai ampla care este inspirata din
documentele mentionate mai sus, dar care nu au fost insa incorporate in
dreptul comunitar printr-o directiva. El este aplicat deocamdata direct si
autonom fata de Comisia de parteneri sociali. Evident aceasta face doar o
deschidere in domeniul ce permite acoperirea diverselor forme ale telelucrului.
Scopul acordului cadru european este atit modernizarea organizarii muncii cit
si reconcelierea vietii active cu cea sociala, incluzind astfel angajamente
flexibile pentru realizarea echilibrului intre flexibilitate si securitatea muncii. De
aceea, in functie de evolutiile pietii muncii este de asteptat ca Uniunea
Europeana sa adopte si alte reglementari ale telemuncii.
n septembrie 2006, n cadrul dialogului social european, a fost definitivat
primul raport comun asupra aplicrii acestui Acord-cadru. Potrivit acestuia, n
marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene (cu excepia Ciprului,
Estoniei, Lituaniei i Slovaciei), dar i n Islanda i Norvegia, acordul-cadru s-a
aplicat cu respectarea mecanismelor i a tradiiilor acestora n domeniul
relaiilor de munc, fie prin convenii colective naionale sau sectoriale - de
ramur (cum este, spre exemplu, cazul Danemarcei, Franei, Greciei, Italiei,
Luxemburgului, Suediei, Belgiei), fie prin adoptarea unor coduri de conduit
(Anglia, Irlanda), fie, n sfrit, prin adoptarea unor legi (Italia, Portugalia,
Republica Ceh, Ungaria).

2.Problema reglamentarii si definitia telemuncii in

Republica Moldova si Romania
In Republica Moldova desi nu avem reglamentari specifice prin telemunca
nimic nu se opune ca un astfel de contract individual de munca sa se poata
incheia si,de astfel,si incheie.Partile pot negocia in mod liber cu respectarea
prevederilor generale referitoare la contractul individual de munca si a art 5
Codul Muncii (referitor la principii de baza ale reglamentarii juridice de munca)

si a articolului 1332 din Codul Civil referitor la faptul ca nu se poate face

tranzactii cu privire chestiunii care intereseaza ordinea publica
Insa in temeiul art 139 alin (1) si (2) din Tratatul Instituind Comunitatea
Europeana dialogul dintre parteneri sociali se poate concretiza in acordari
care pot fi puse in aplicarea prin alte acordari intervenite intre partenerii sociali
din statele memblre,sau la crererea parteneriatelor care le-au incheiat, prin
decizii ale Consiliului.
Rezultatul reese deci ca un acord colectiv incheiat la nivelul Uniunii Europene
poate fi transpus in realitatea economica, sociala si juridica din statele membre
si prin actiunea exclusiva a partenerilor sociali. Cum o parte a confederatiilor
patrronale si sindicale de la nivelul Uniunii Europene, si la nivelul noi sunt
operante pentru partenerii sociali de la nivel national obligatiile incluse in
acordurile colective de la nivelul Uniunii Europene. La fel art.12 din Acordul
cadru privind telemunca se prevede expres ca partenerii sociali trebuie sa puna
in lucru acest acord potrivit procedurilor si practicilor proprii confederatiilor
patronale si sindicale din statele membre. Este ceea ce in mod firesc ar trebui
sa faca si in tara noastra confederatiile patronale si sindicale, eventual pentru
anexa la contractul colectiv de munca unic la nivel national. Fireste, nimic nu se
opune ca inainte de consacrarea conventionala sau ulterior acesteia legiuitorul
sa reglementeze el insasi elementele specifice contractului individual de
telemunca. S-ar raspunde, astfel unor cerinte presante ale practicii sociale si
juridice.
n Romnia telemunca a fost definit n literatura juridic ca o form de
organizarei/sau de prestare a muncii n condiiile tehnologiilor moderne ale
informaiei, pe baza unui contract sau a unei relaii de munc n care munca se
desfoar de regul n afara ntreprinderii
sau ca o form de desfurare a muncii relativ recent, caracterizat prin
faptul ca activitatea comparabila cu cea realizata la sediul angajatorului , se
presteaza cu regularitate, in afara acestui sediu, utilizindu-se tehnologiile
informatice aflate in legatura cu reteaua informatica a angajatorului.
Pentru sectorul privat romnesc telemunca nc nu este foarte rspndit.

n s anumite surse media sunt optimiste. De exemplu, furnizorul de

echipamente i soluii audio-video Avitech estimeaz c sistemele de
videoconferin sunt folosite deja n special n mediul corporate, nct sunt
anse ca utilizarea telemuncii cu ajutorul acestor echipamentes se dezvolte i
n Romnia.
Exist ns un interes crescnd n acest domeniu, acest lucru fiind evident
atunci cnd
observm realitatea din jurul nostru i anume: creterea numrului organizaiilo
r careutilizeaz tot mai multe aplicaii ale tehnologiei informaiei i de

comunicare; cretereaspectaculoas a nivelului de utilizare a reelei Internet, a

calculatoarelor personale i a telefoniei mobile; existena
unei viziuni asupra Societii Informaionale i a unei strategii guvernamentale
n acest sens; nivelul ridicat al colaborrilor i aprecierea de care se bucur
sectorul romnesc al tehnologiei informaiilor n rile dezvoltate.

3.Specificul telemuncii
Pornind de la definitia telemuncii din Acordul- cadrul european privind
telemunca rezulta, pe de o alta parte ca aceasta se limiteaza numai la un
contract individual de munca, excluzind astfel munca autonoma, iar, pe de alta
parte, ca locul muncii si felul muncii sunt elemente specifice contractului
individual de munca.Insa acestea nu au incidenta asupra sistemului normal al
organizarii muncii, in sensul ca subordonarea telesalariatului fata de angajator
ramine in continuare un element esential. Deci, ceea ce caracterizeaza
notiunea legala de telemunca este combinatia din punct de vedere functionalorganizatoric a doua elemente topografic si tehnografic. Cu alte cuvinte, pentru
a se configura un raport de telemunca, respectiva prestatie executata in afara
localurilor angajatorului, prin intermediul elementului tehnologic, trebuie atit sa
poata fi legata cu sediul angajatorului. In acest sens se arata ca distantele si
spatiul pot fi tratate in telemunca ca o idee singulara, ea reprezinta aceeasi
variabila, conceptul de timp sau de distante in timp.
a)Locul Muncii-din definitia telemuncii data de Acordul-cadru european, precum
si diversele studii realizate in legatura cu alte forme ale muncii la distantamunca mobila ori semimobila, prestata cu ajutorul tehnologiilor informationale
sau activitatii desfasurate in telecentru, reese ca telemunca, in sens strict
juridic exclude formele mentionate; in cazul acestora este vorba fie de o clauza
de mobilitate intr-un contract tipic de munca, fie de o implicare a angajatorului
in sensul ca locatiile mentionate, chiar daca se afla in afara sediului abisnuit de
lucru al acestuia sunt in fond tot locatii descentralizate.
b) Felul Muncii se arata ca in domeniul telemuncii utilizarea preponderant a
tehnologiei informatiilor trebuie sa fie elemental initial si nu accesoriu al
prestatiei,nu atit si nu numai in faza de trimitere a rezultutului atre sediul
central de aparenta cit in reala,si efectiv faza executive a prestatiei insasi .
Vorbim practice, de activitati desfasurate intr-un loc denumit Birou
Virtual.Rezulta ca ,sine qua nontelesalariatii trebuie sa aiba cunostinte in

domeniul tehnologiei informationale si, mai mult,sa fie in masura sa utilizeze

mijloacele modern de comunicare.
Desi este un facilator al evolutiei catre virtualitate ,tehnologia nu reprezinta
o conditie suficienta pentru crearea una asemenea studierii
organizationale.Multe organizatii virtuale folosesc tehnologii care deacum au
devenit conventionale si accesibile tuturor, dar sunt organizatii virtuale, nu
datorita acestor tehnologii, ci ca urmari a inovatiei in domeniul structurilor de
afaceri dintre companiile partenere. Inovatia tehnica nu realizeaza, si nu va
realiza schimbarea in mod implicit, fiind nevoie de reorganizare, de regindirea
fiecarui element component al afacerii. Nu toate atributiile din fisa postului pot
avea loc la domiciliu, deoarece se necesita ca acestea, fiind strict determinat
apartament sau case- sa aiba o amenajare si dotare corespunzatoare, sa
permita delimitarea activitatii profesionale de viata privata, precum si
respectarea normelor de securitate si sanatate in munca. Pe de alta parte,
functiile care permit ca atributiile sa se desfasoare cu usurinta nu numai la
domiciliu, dar si in alte locuri alese de salariat, preponderant cu ajutorul
tehnologiei telecomunicatiei, sunt cele care se presteaza la procesarea,
transformarea, manipularea, si difuzarea informatiei cum este cazul activitatilor
desfasurate de analisti, programisti, web-designer, de persoanele a caror
activitate presupune introducerea de date aferente contabilitatii primare ori
comertului electric, de manageri, traducatori, cumultanti, consilieri, redactori,
mediatori. Rezulta ca sunt excluse, prin natural or, efectuarea de sarcini care
necesita contactul nemijlocit cu publicul/clientii, accesul la materie sau
informative care datorita specificului lor sau logisticii nu pot fi scoase inafara
societatii, ori activitatea de control a unor asemenea munci.

4. Natura juridica a telemuncii

Din analiza elementelor mentionate rezulta ca, in ceea ce priveste natura sa
juridica, contractual individual reglementat de Acordul- cadru din 2002 este
indiscutabil un contract de munca avind ca particularitate faptul ca munca se
desfasoara in conditiile tehnologiei informatiei la domiciliu, telesalariatul sau un
alt loc de acesta, cu exceptia locatiilor angajatorului.
Deci suntem in prezenta unui contract numit, grefat de contractul individual
de munca la domiciliu. Se poate spune ca reprezinta o forma avansata a
acestuia, urmare a globalizarii si tendintei tot mai accentuate de dezvoltare
informationala si tehnico-stiintifica. De aceea, desi la nivelul international, nici

normele Organizatiei Internationale a Muncii si nici cele a Uniunii Europene nu

fac referire cuprinzatoare la telemunca, nu gresim daca sustinem ca un
important izvor de drept international pentru contractul individual de telemunca
este Conventia nr.177/1996 privind munca la domiciliu, adoptata de OIM, care
se constitue prima norma international in materie, dar care nu a fost ratificata
de Republica Moldova.
Observam ca definitiile telemuncii si alte munci la domiciliu cu elementul
comun utilizarea tehnologiei informationale in prestarea muncii.
In acest sens, s-a aratat ca in art.290/292 din Codul Muncii nu sunt incluse
suprapunerea notiunelor de munca la domiciliu si telemunca, intru cit conditiile
de desfasurare a activitatii si de realizare a contractului este lasata, in principiu
la atitudinea partilor.
Conform art.290 alin.1 Codul Muncii RM salariatii de munca la domiciliu sunt
considerate persoanele care au incheiat un contract individual de munca
privind prestarea muncii la domiciliu cu folosirea materialelor, instrumentelor si
mecanismelor puse la dispozitie de angajator sau procurate din mijloace proprii.
In cazul folosirii de salariat cu munca la domiciliu a instrumentelor si
mecanismelor proprii, acestuia i se plateste io compensatie pentru uzul lor.
Plata acestei compensatii precum si compensarea unor cheltuieli legale de
prestarea muncii la domiciliu, se efectueaza de angajator in modul stabilit de
contractulk individual de munca. Modul si termenele de asigurare a salariatilor
de munca la domiciliu cu materie prima, material si umifabricate, de efectuarea
a achitarilor pentru productia finite de necessitate a contravalorii materiilor
apartinind salariatilor cu munca la domiciliu precum si de preluare a productiei
finite, se stabilesc de contractul individual de munca.Conform art.291 Codul
Muncii lucrarile puse in sarcina salariatilor cu munca la domiciliu nu le pot fi
contraindicate conform certificatului medical si trebuie sa se execute in conditii
de respectarea normelor de protective si igiena amuncii.

5. Trasaturile caracteristice ale contractului de telemunca

Ca orice contract de munc i contractul individual de telemunc se
caracterizeaz prin urmtoarele:
a)
b)
c)
d)
e)

este
este
este
este
este

act juridic bilateral;

contract sinalagmatic (bilateral);
contract cu titlu oneros, comutativ;
contract consensual;este contract intuitu personae;
contract cu executare succesiv;

f)
g)
h)
i)
j)

este contract constitutiv de drepturi;

implic obligaia de a face;
poate fi afectat de un termen;
nu poate fi afectat de o condiie;
este un contract numit de drept al muncii.

a) Contractul individual de telemunc este un act juridic bilateral deoarece nu

poate avea, ca regul, dect dou pri: cel ce presteaz munca - telesalariatul i cel ce angajeaz - angajatorul. Telesalariatul este ntotdeauna o persoan
fizic care se oblig s presteze o anumit activitate n baza unui contract
individual de munc. Angajatorul poate fi o persoan fizic sau juridic - care
utilizeaz fora de munc a telesalariatului i beneficiaz de rezultatele ei n
schimbul unei remuneraii.
b) Contractul individual de telemunc este contract sinalagmatic, ntruct d
natere la drepturi i obligaii reciproce i interdependente ntre pri, cauza
juridic a obligaiei uneia dintre ele fiind obligaia reciproc a celeilalte, fiecare
dintre pri avnd, concomitent, fa de cealalt parte, att calitatea de debitor
ct i pe cea de creditor. Angajatorul este obligat s plteasc remuneraia i s
asigure condiii adecvate de munc, iar telesalariatul este obligat s desfoare
munca la care s-a obligat. ntruct trecerea de la munca obinuit la telemunc
implic numai adoptarea unei modaliti diferite de desfurare a muncii, nu
este influenat statutul de angajat.
c) Contractul individual de telemunc este contract
cu titlu oneros, comutativ, n sensul c fiecare parte procur celeilalte un
folos patrimonial, urmrind obinerea altui folos patrimonial, n schimbul
primului, i sunt cunoscute, nc de la ncheierea contractului, existena i
ntinderea obligaiilor reciproce ale prilor. Angajatorul urmrete, spre
exemplu, dac este societate comercial s-i ndeplineasc obiectul de
activitate cu consecina obinerii de beneficii, iar telesalariatul urmrete s
obin n schimbul muncii o remuneraie.
d) Contractul individual de telemunc este consensual. Fiind grefat pe
contractul individual de munc la domiciliu, contractul individual de telemunc
se supune regulii prevzute de art. 58 alin. (1) i art. 56 alin. (3) din Codul
muncii care dispune c acest contract se ncheie numai n form scris, n
baza consimmntului prilor. Dac prile n mod consensual au stabilit c
doresc un contract de telemunc, de exemplu pe durat determinat, cu timp
integral sau parial, respectiv cu norm ntreag sau fracionat, n funcie de
specificul activitii, n lipsa formei scrise se prezum c suntem n prezena
unui contract obinuit, ncheiat pe durat nedeterminat, pentru norm
ntreag.

e) Contractul individual de telemunc este ncheiat, cu privire la fiecare dintre

prile sale, intuitu personae. Ca i consecin a acestui caracter juridic,
moartea uneia dintre pri, atunci cnd i telesalariatul i angajatorul sunt
persoane fizice, sau ncetarea persoanei juridice, angajator, atrag ncetarea de
plin drept a contractului. Deoarece obiectul contractului const ntr-un fapt
personal al debitorului este evident c angajatorul va avea n vedere la
ncheierea acestuia calitile profesionale i personale ale celui pe care l va
angaja. De aceea, dei telesalariatul poate beneficia de ajutorul membrilor
familiei sau a unui auxiliar la realizarea muncii, numai primul poart
rspunderea n faa angajatorului pentru calitatea lucrrilor, executate
mpreun cu membrii lui de familie. Reglementarea posibilitii participrii
membrilor de familie la activitatea prestat de telesalariat este un aspect care
decurge din grefarea contractului individual de telemunc pe contractul de
munc la domiciliu, ntlnit n alte ri din Uniunea European cum ar fi Belgia,
Elveia, Frana, Germania, Italia, Spania, dar i n fostele ri ale Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste, pentru care doctrina i practica nu exclud
suprapunerea contractului de munc la domiciliu cu cel de telemunc, ca de
exemplu Rusia, Belorusia, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan, Kargzstan.
Telesalariatul, de regul, caut s se angajeze avnd n vedere obiectul de
activitate al celeilalte pri, condiiile de plat i de desfurare a muncii pe
care le dorete ct mai avantajoase, astfel, contractul individual de telemunc
fiind ncheiat intuitu personae i n privina angajatorului.
f) Contractul individual de telemunc este contract cu executare succesiv, n
sensul c executarea acestuia se realizeaz n timp. Drept consecin, n cazul
neexecutrii sau al executrii necorespunztoare de ctre una din pri a
obligaiei ce i revine sanciunea va fi desfiinarea conveniei numai pentru
viitor - exnunc - nu i pentru trecut, retroactiv - extunc - , ca n cazul
rezoluiunii. O alt consecin a acestui caracter este faptul c nulitatea nu i
va produce efectele retroactiv, executarea fiind ireversibil. Telesalariatul se
angajeaz s presteze munca pe toat durata de existen a contractului, iar
angajatorul se angajeaz s plteasc o remuneraie, la numite intervale de
timp determinate, n schimbul muncii.
g) Contractul individual de telemunc este contract constitutiv de drepturi.
Reamintim c sunt constitutive de drepturi acele contracte care au ca obiect
constituirea unor drepturi i care produc efecte, de regul, din momentul
ncheierii lor, determinnd o situaie juridic nou ntre pri. Ca urmare a
acestei negocieri se nate, n spe, un raport juridic de telemunc, deci
drepturi i obligaii inexistente pn la acel moment pentru telesalariat i
angajator.

h) Contractul individual de telemunc implic obligaia de a face. Prin

contractul individual de telemunc, att telesalariatul, ct i angajatorul i
asum o obligaie de a face. Obligaia de a face este ndatorirea ce revine
subiectului pasiv de a efectua o lucrare, i, n general, orice prestaie pozitiv n
afara acelora care se ncadreaz n noiunea de a da (a constitui sau a
transmite un drept real oarecare).
i) Contractul individual de telemunc - poate fi afectat de un termen.
Contractul individual de telemunc poate fi afectat de un termen cert. Termenul
este un eveniment viitor i sigur ca realizare, pn la care este amnat fie
nceperea, fie ncetarea exerciiului drepturilor subiective i executrii
obligaiilor civile. Dup criteriul efectului su, termenul este de dou feluri:
suspensiv i extinctiv. Suspensiv este acel termen care amn nceputul
exerciiul dreptului subiectiv i executrii obligaiei corelative, pn la mplinirea
lui. Extinctiv este acel termen care amn stingerea exerciiului dreptului
subiectiv i executrii obligaiei corelative, pn la mplinirea lui. Dup criteriul
cunoaterii, sau nu, a datei mplinirii sale termenul este de dou feluri: cert i
incert. Cert, este termenul a crui mplinire este cunoscut. Incert, este
termenul a crui mplinire nu este cunoscut, ca dat calendaristic. Astfel, n
cazul contractului individual de telemunc pe perioad determinat suntem n
prezena unor termene extinctive deoarece pn la mplinirea termenului pentru
care s-a ncheiat contractul, acesta i va produce toate efectele sale iar, la
mplinirea termenului, aceste efecte nceteaz. De asemenea, contractul
individual de telemunc poate fi afectat de un termen suspensiv cert, cum este
situaia n care acesta a fost ncheiat la o dat anterioar celei de la care va
ncepe s-i produc efectele n persoana salariatului i a angajatorului.
Contractul individual de telemunc nu poate fi afectat de un termen incert
ntruct obligaia telesalariatului este o obligaie de mijloace, fr ns ca nsui
rezultatul urmrit s fie scopul obligaiei sale, obiectul lui fiind prestarea muncii
i nu rezultatele ei.
j) Contractul individual de telemunc nu poate fi afectat de o condiie. Condiia
este un eveniment viitor i nesigur ca realizare, de care depinde existena
actului juridic.

6. Reglementarea telemuncii n temeiul Acordului-cadru

european privind telemunca
ncheierea contractului individual de telemunc reprezint acea operaiune
juridic, consecin a negocierii individuale, ce presupune realizarea acordului
de voin a celor dou pri - telesalariat i angajator. n conformitate cu art. 3
din Acordul-cadru european privind telemunca, att angajatorul, ct i
telesalariatul au dreptul s formuleze o ofert cu privire la prestarea muncii n

aceast form, ambele pri, n funcie de interesul concret, putnd refuza sau
accepta oferta. Aceast ofert poate interveni i n timpul executrii unui
contract individual de munc obinuit. n prima ipotez este vorba despre un
raport de telemunc originar, n cel de-al doilea de transformarea acestuia n
raport de telemunc. Telemunca originar din punct de vedere genetic nu difer
n mod substanial de raportul de munc tradiional, dect prin modalitile de
executare a prestaiei i prin caracterizarea tipic de ctre elementul
topografic. Prin faptul c telemunca are un caracter voluntar nu trebuie s
nelegem c aceasta este un drept al salariailor. Pentru c are prerogativa
organizrii muncii, angajatorul este n msur s aleag aceast posibilitate pe
baza unor criterii cum ar fi:
a) atribuiile postului sunt portabile i pot fi executate n afara locului de
munc principal;
b) angajaii nu au nevoie de o supervizare apropiat sau interacionri cu
colegii i/sau cu clienii; dac este necesar contactul cu publicul,
supervizorul/managerul trebuie s contureze modalitatea n care
angajatul poate s ndeplineasc cerinele pentru contactul necesar fan-fa sau alte tipuri de contact cu biroul principal;
c) angajatul deine un nalt nivel de abiliti i cunotine cerute de ctre
post;
d) angajatul are cunotine de tehnologia informaiei i are un spaiu
determinat n locuin unde i poate ndeplini obiectivele;
e) munca poate fi monitorizat cu obiective cuantificabile, la fel ca la sediul
angajatorului.
Potrivit art. 3 din Acordul-cadru european privind telemunca dac
angajatorul propune aceast form de munc n timpul executrii contractului,
neacceptarea ei de ctre salariat nu reprezint un motiv de modificare
unilateral a condiiilor de munc aplicabile salariatului n cauz, de sancionare
ori de concediere disciplinar.
Art. 3 din Acordul-cadru european privind telemunca stipuleaz c prestarea
muncii n aceast modalitate poate fi convenit cu respectarea normelor
Directivei 91/533/CE privind obligaia angajatorului de a informa lucrtorul
asupra condiiilor aplicabile contractului sau raportului de munc. De regul,
aceasta se consider ndeplinit la momentul semnrii contractului individual
de munc sau a actului adiional, dup caz. n acest sens sunt i prevederile art.
17 alin. (1) i (11) din Codul muncii romnesc. nainte de a trece la informare,
prile i verific reciproc capacitatea juridic. Dup aceast verificare, trebuie
s se exprime n mod valabil consimmntul cu privire la obiectul i cauza
contractului individual de telemunc. ntruct pentru contractul de munc la
domiciliu pe care este grefat cel de telemunc nu avem reglementate reguli

speciale cu privire la capacitatea prilor, obiectul, cauza i manifestarea

valabil a consimmntului, se aplic regulile generale n materie. Potrivit art. 3
i 4 din Acordul-cadru european, telesalariaii beneficiaz de aceleai drepturi i
obligaii ca i ceilali salariai ai angajatorului. n acelai sens sunt i prevederile
art. 4 din Acordul naional francez interprofesional din 2005 privind telemunca.
Relundu-le, art. 4.2 din Acordul privind telemunca la domiciliu ncheiat la
nivelul societii Renault stipuleaz c telesalariaii au aceleai drepturi
individuale ca cei din cadrul ntreprinderilor, subliniind c trebuie acordat
atenie deosebit dreptului de formare profesional i de dezvoltare a carierei.
Se are n vedere cu prioritate asigurarea formrii profesionale pentru
cunoaterea i stpnirea acelor informaii i tehnici utile aducerii la ndeplinire
atribuiilor de serviciu i comunicrii prin intermediul tehnologiei informaiei.
Acordul-cadru european pune accent pe dreptul telesalariailor de a participa
activ la desfurarea relaiilor colective de la sediul angajatorului. Se arat c ei
au aceleai drepturi de acces la calitatea de membru de sindicat ca toi ceilali
salariai. Similare sunt i prevederile art. 4.3 din Acordul privind telemunca la
domiciliu ncheiat la nivelul societii Renault i cele ale art. 17 din Convenia
colectiv de munc belgian de la nivel naional privind telemunca. n cele din
urm se pune accentul pe comunicarea dintre telesalariai i sindicate care
trebuie informai i consultai cu privire la introducerea telemuncii. Avnd n
vedere faptul c telesalariatul i desfoar activitatea la domiciliul su,
angajatorului i revine obligaia de a respecta viaa privat a acestuia, n
conformitate cu art. 6 din Acordul-cadru european privind telemunca. n
stabilirea tuturor modalitilor de control, dreptul lucrtorilor la intimitate
trebuie tratat ca o problem fundamental a drepturilor omului. De aceea i
dreptul de acces la domiciliul telesalariatului n vederea verificrii respectrii
normelor i instruciunilor privind sntatea i securitatea n munc
(reglementat pentru angajator, reprezentanii salariailor i autoritile
competente) este condiionat, potrivit art. 8 din Acordul-cadru european privind
telemunca de acordul telesalariatului, de o notificare prealabil. Cum n cadrul
raportului de telemunc frecvent se ntmpl ca instrumentele de telemunc s
fie utilizate de telelucrtor n viaa sa privat n cazul n care nu este interzis
navigarea pe Internet sau utilizarea potei electronice, este posibil ca
angajatorul, care controleaz toate conexiunile efectuate de ctre subordonatul
su pe perioada unei zile, s le intercepteze i pe cele realizate n scopuri
personale. De aceea, prin contractele colective sau individuale de telemunc
trebuie sunt interzise efectuarea investigaiilor cu privire la prerile politice,
religioase i sindicale ale lucrtorilor, respectiv cu privire la fapte care nu sunt
relevante pentru scopul evalurii atitudinii sale profesionale. n msura n care
angajatorul instaleaz n locul n care telesalariatul i desfoar activitatea un
dispozitiv de supraveghere, va trebui s nu se ncalce dispoziiile privind viaa
privat a telesalariatului, precum i dispoziiile existente n materie cuprinse n

Directiva nr. 90/270/C.E.E. referitoare la ecranele de vizualizare. Potrivit

acesteia, utilizarea echipamentului nu trebuie s constituie o surs de risc
pentru salariai. Msurile concrete vizeaz: ecranul de afiare, tastatura, masa
de lucru sau suprafaa de lucru, scaunul de lucru, mediul de lucru, sub aspectul
condiiilor de spaiu, de iluminare de zgomot, cldur, de radiaii, precum i
interfaa operator/ calculator.

6.Concluzii
In concluzie putem afirma ca telemunca este un concept nou
pentru Republica Moldova dar care vine cu inovatii si cu schimbari
benefice in ceea ce priveste organizarea muncii fiindca in prim plan
apar costurile i facilitile oferite lucrtorilor ca principalele
avantaje ale biroului virtual, dar dezavantaje precum contactul slab
cu o organizaie, cu mediul organizaional i managerial al acesteia,
dificultile de comunicare cu personalul de pe acelai nivel ierarhic
sau de pe niveluri ierarhice diferite, accesul dificil la resurse
materiale, conduc n continuare la o abordare precaut a
telelucrului. Cu toate acestea, n anumite domenii de activitate i
pentru anumite categorii de personal, formele flexibile de munc
pot constitui o alternativ atrgtoare, convenabil i, mai ales,
profitabil pentru ambele pri ale contractului de munc.

Sunt de parerea ca Contractul de telemunca prin libertatea pe

care o ofera salariatului, faciliteaza angajarea a citor mai multe
personae in cimpul muncii, propunind conditii comode pentru fiecare
persoana care isi poate organiza timpul de lucru si de odihna dupa
placut sau si independent de birou si rutina cotidiana poate indeplini
un lucru.

7.Bibliografie
1. Nicolae Romandas, Eduard Boisteanu Dreptul muncii,
Chisinau 2007
2. Nicolae Romandas, Eduard Boisteanu Dreptul muncii,
Chisinau 2014
3. Codul Muncii Republicii Moldova
4. https://ru.scribd.com/doc/123949087/telemunca
5. http://revistaie.ase.ro/content/15/Informatica35.pdf
6. https://ru.scribd.com/document/250112609/Telemunca

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Disciplina Dreptul Muncii

Tema: Raporturile

juridice

de telemunca

Coordonator stiintific:
A efectuat: Colac Natalia ,gr. 209

Chisinau 2016