STRATEGII DE DEPĂȘIRE A POTENȚIALELOR

OBSTACOLE ÎN IMPLEMENTAREA POLITICILOR PUBLICE

PARTEA I- PARTEA TEORETICĂ

CAPITOLUL 1. POLITICI PUBLICE. DEFINIŢII. ACTORI ŞI STRUCTURI
1.1 CONCEPTUL DE POLITICĂ PUBLICĂ: PREMISE, DEFINIŢII, INTERPRETĂRI
1.2 CICLUL DE REALIZARE A UNEI POLITICI PUBLICE
1.3 ACTORI ŞI INSTITUŢII IMPLICATE ÎN PROCESUL POLITICILOR PUBLICE
1.4 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR FOLOSITE ÎN IMPLEMENTAREA
POLITICILOR PUBLICE
CAPITOLUL 2. IMPLEMENTAREA POLITICILOR PUBLICE
2.1COMPLEXITATEA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A UNEI POLITICI
PUBLICE
2.2FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ IMPLEMENTAREA UNEI POLITICI PUBLICE

2.3METODE ȘI TEHNICI DE IMPLEMENTARE A POLITICILOR PUBLICE

2.4STRATEGII DE DEPĂȘIRE A OBSTACOLELOR DE IMPLEMENTARE
PARTEA A II-A – PARTEA PRACTICĂ (DE CERCETARE)
CAPITOLUL 3. FORMALIZAREA ȘI STANDARDIZAREA PROCESULUI DE
ELABORARE A POLITICILOR PUBLICE LA NIVELUL GUVERNULUI DIN
ROMÂNIA
4.1CADRUL CONCEPTUAL
4.2CONTEXTUL DECIZIILOR DE REFORMARE A PROCESULUI DE ELABORARE
A POLITICILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA
4.3EVOLUŢIA CADRULUI LEGISLATIV REFERITOR LA DOCUMENTELE ŞI
REGULILE FOLOSITE ÎN ELABORAREA POLITICILOR PUBLICE
4.4CONCLUZII. DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE
BIBLIOGRAFIE

1
 Partea I- Partea teoretică
CAPITOLUL 1. POLITICI PUBLICE. DEFINIŢII. ACTORI ŞI STRUCTURI

Conceptul de politică publică: premise, definiţii, interpretări

Politicrile publrice reprezirntă un subirect de actualitrate al realitărții administrațriei românerști. Politrica
publrică reprezirntă „manifestărrile și orientărrile definrite ale autoritățirlor statrulu, ca putreri publrice, centrrale
sau locrale, penrtru domernii sau activitrăți esențirale ce se desfășorară fie la nirvel națiornal, fie la nivelruri
teritorrial-administratrive” ; altrfel srpus „decirzii politrice în favoarrea urnei anumrite strări dorrite, inclursiv
opțiunilreîn favoarrea anumirtor mijlorace considerrate af fi adecvrate atingerrii obiectiverlor proiectrate”.1
În srens lrarg, politrica publrică erste arcea crale de acțirune, adoptrată de cărtre un reprezentrant al urnei
autoritrăți publrice penrtru rezolvarrea urnei problreme ce reflerctă interersul urnei comunitrăți sau a urnui
segmrent particurlar al societărții. Strircto sernsu, politrica publrică reprezirntă o crale de acțirune în acrord cu un
interres pubrlic, un prorces în crare societartea (prrin intermedriul reprezentanțirlor alreși) ia decirzii privrind
alocarrea resurserlor în scorpul realizărrii urnui srcop.2
Categorrii de politrici publrice pot fi :

legi sau alte

măsuri de întărire a
reglementari (măsuri măsuri de schimbare
capacității programe și proiecte
de schimbare organizațională
instituționale
instituțională)

Politicrile publrice reprezirntă acțiruni realizrate de cărtre guvrern (centrral sau lorcal) ca răspruns la
problemrele ridicrate de societrate/comunitartea locrală. Prrin politrici publrice se urmărerște
schimbarrea comportamentrală a indivizirlor, organizațiirlor și instituțiirlor.

1
Popescu, L.G. (2005), Politici Publice, Ed. Economică București
2
Bondar Florin , (2007), ” Politici publice și administrație publică ” , Ed. Polirom , Iași

2
 Decantrând definirția de mai sus rezurltă o serrie de elemernte crare dau consisternță concepturlui
de politrică publrică. În prirmul rrând o politrică publrică erste formrată dirntr-un ansamrblu de măsruri
concrrete, crare dau substarnță politircii publrice. Trasreul constiturtiv al urnei politrici publrice erste
puncrtat de diverrse decirzii. Dreci, un al doirlea elemrent erste dat de faprtul că o politrică publrică se
definerște prrin acerste decirzii ( forrme de alocrare a resurserlor), a cărror natrură erste mai mrult sau mai
purțin autoritrară dar în crare coercirția erste merreu prezerntă. În al treirlea rrând, o politrică publrică se
înscrrie “îrntr-un cardru generral de acțirune”, creea ce ne permrite să distinrgem înrtre o politrică
publrică și simrple măsruri izolrate. În acrest cardru de acțirune, o poltrică publrică are obiectrive și
scopruri precizrate, stabilrite în funcrție de valrori, norrme și interrese. Acersta ar fi al patrurlea elemrent.
Iar ultirmul, al cincirlea, erste dat de faprtul că o politrică publrică are un pubrlic, adrică indivrizi și
grupruri a cărror situarție erste afectrată de decizirile lurate în politrica publrică în caruză. Obiecrtul
acesrtei disciplrine cunoarște definirții varirate, crare îrnsă cad de acrord asurpra urnui asprect esențrial:
politicrile publrice srunt efecrtul deciziirlor lurate de guvernarnți.3
Penrtru a înțelrege mai brine acrest concrept lruăm în considerrare următoarrele definirții
suplimentrare. Confrorm definițriei drată de Thormas Dye, politicrile publrice reprezirntă „rtot creea ce
un guvrern decride să fracă sau să nu fracă ”. Din analriza acesrtei definirții rezurltă că:

Agentul de Politică Publică este guvernul

Politica publică implică alegerea guvernului de a interveni sau nu asupra cursului unei acțiuni

Mai dificrilă erste întelegerrea conceprtul de non-decirzie, adrică decirzia guvernurlui de a nu

acțirona sau de a mențrine startus quo-ul.4 Ex. menținerrea nivelurlui taxerlor.
Arlte specificitrăți ale abordărrii oferrite de W. Jekrins srunt următoarrele:

3
Profiroiu M. (2006). Politici publice. Editura Economica. București
4
Ibidem

3
 Politica publică este interpretată ca proces spre deosebire de T. Dye în a cărui abordare
politicile publice sunt alegeri/ opțiuni guvernamentale

Capacitatea guvernului de a implementa decizia, care are un rol semnificativ prin faptul că
poate afecta tipurile de decizii asumate

Capacitatea limitată a guvernului de a avea opțiuni realizabile în aria unei politici publice

Constrângerile interne și exterea reprezintă o provocare importantă la nivel guvernamental

Alegerea guvernului este limitată de lipsa de resurse.sau /și de aranjamente, acorduri,

tratate și convenții internaționale

Idea de politică orientată spre rezultate, idee care trimite la standardele prin care vor fi
evaluate politicile publice

Acerste definirții sublinirază elementrele chreie ale analirzei politicirlor publrice: decirzia politrică,
lurată de actorrii politrici, de a utilriza anumrite mijlorace penrtru a rezorlva o problremă. În continurare
vom discruta fiecrare dinrtre acerste aspercte: crine ia decirzia, cum se decride crare problremă trebruie
rezolvrată și cum erste formulrată solurția și crare srunt mijloacrele ce pot fi folosrite. Interersul penrtru a
arfla ce se petrrece în interiorrul guvernurlui, crerște preocuparrea penrtru mărirrea eficienrței deciziirlor
în materrie de alocrare a fondurirlor publrice și de arici interersul penrtru studierrea manierrei în crare se
iau decizirile politrico-administratrive.5
Ciclul de realizare a unei politici publice

Cicrlul urnei politrici publrice cuprirnde șrase etrape, analizrate pe scrurt în continurare.
Identificarrea problermei - are loc aturnci crând un evenimrent, o persorană, un grrup reusresc să
atrragă atenrția asurpra urnei problreme, srpre soluționrare, prrin intervenrția puterrii publrice.
Punerrea pe agernda politrică - erste fraza în crare problrema identificrată erste lurată serrios în
considerarție de cărtre oficirali (putrere publrică și politrică). Nu torate problemrele identificrate ajrung și
pe agernda politrică.
Formularrea cadrurlui de politrică publrică - aturnci crând o anrume problremă ajurnge să fie
considerrată de cărtre oficirali nu însearmnă autormat că o politrică publrică va fi crerată. Cinreva (o
anrume autoritrate) trebruie să dezvorlte un progrram crare să se refrere la rezolvarrea problermei.

5
Dincă D. 2018. Servicii publice. Ed. Economică , București

4
 Adoptarrea urnei politrici publrice - arici ne referrim la torate eforturrile penrtru ca un anrume
progrram să fie adoprtat ca și progrram guvernamenrtal. În acearstă frază srunt concentrrate elementrele
de negocirere, dictrate de interrese, crare pot schirmba viziurnea inițirală asurpra urnei politrici publrice.
Implementarrea urnei politrici publrice - erste un stardiu crirtic de realizrare a urnei politrici publrice.
Arici rorlul administrațriei erste decirsiv.
Evaluarrea de politrici publrice - crare are ca srcop determinarrea eficienrței urnei politrici publrice.6
Se analizerază mordul în crare diversrele activitrăți au conrdus la îndeplinirrea scopurirlor inițirale.
Cicrlul politicirlor publrice a prirmit și arlte conceptualizrări. Irată drouă dinrtre ele:
Stadirile ciclurlui politicirlor, drupă Hogwrood și Grunn (1984; 2000):7

A decide să decizi A decide cum să

Stabilirea de
(identificarea decizi (sau Definirea
Prognoza obiective și
problemelor sau filtrarea problemelor
priorități
stabilirea agendei) problemelor)

Implementarea, Menținerea,
monitorizarea si Evaluarea si succesiunea și
Analiza optiunilor
controlul revizuirea încheierea
politicilor politicilor

Stadirile ciclurlui politicirlor, drupă Brerwer (1974):

Estimarea Implementarea Evaluarea

Inițierea politicii Selecția opțiunii
alternativelor politicii politicii

Terminarea
politicii

Actori şi instituţii implicate în procesul politicilor publice

În funcrție de diversrele teorrii crare explrică politicrile publrice, încercrând să explrice ferlul cum
funcționerază o societrate umrană, exirstă mai murlte împărțriri ale acesrtor „actrori”. Astrfel aceșrtia pot

6
Popescu, L.G. 2005. Politici Publice, Ed. Economică , București, pag. 35-50
7
Ibidem

5
să fie indivirzii, lurați separrat fiecrare, sau grupruri : clrase socirale, diverrse grupruri socirale. Fiecrare
dinrtre aceșrtia au propririle lor interrese, iar ferlul cum interacționerază, rezultatrele eforturirlor lor
penrtru realizarrea acesrtor interrese, srunt reglrate de factrori instituționrali, de regulrile crare
guvernerază procersul polirtic. Politicrile publrice srunt realizrate de cărtre subsistemrele politicirlor,
crare srunt alcăturite din troți actorrii crare au legătrură cu o anumrita problremă publrică.8 Termernul de
acrtor inclrude artât actorrii din cadrrul staturlui (ministrere, comirsii, agenrții descentralizrate, etc.), cât
și pe cei din cadrrul societărții (sindicrate, ONG - uri, grupruri de presirune, etc.), implicrați dirrect sau
margirnal în procersul politicirlor publrice. O abordrare susțrine că cei crare particripă dirrect în
procersul politicirlor publrice pot fi considerrați ca membrrii ai urnei rețrele a politircii respectrive, în
trimp ce actorrii implicrați droar margirnal pot fi considerrați ca făcrând parrte dirntr-o mai larrgă
comunitrate a politircii publrice respectrive.
Figura 1.1 Actorii politicilor publice

Subsistemrele srunt forumruri în crare acerști actrori discrută problemrele publrice, negocirază și
încearrcă să ajurngă la solurții cât mai brune penrtru interesrele lor. Instituțirile srunt regulrile crare
ghiderază comportamenrtul actorirlor aflrați în urmărirrea interesurlui proprriu. În srens restrrâns, pot fi
definrite ca structurrile și organizarrea staturlui, a societărții și a sistemurlui internațiornal. Purtem să
dăm câtreva caracteristrici formrale de organizrare: tirpul de apartenernță al membrirlor la institurția
respectrivă, regulrile și procedurrile de operrare, dar și principirile, normrele și valorrile crare definresc
instituțirile, ultimrele firind considerrate caracteristrici informrale.9
Drupă cum s-a purtut verdea, actorrii pot să fie indivrizi sau grupruri. În mrare, datorrită varietărții
imernse a acestrora, îi purtem grrupa în cirnci mrari categorrii de actrori: oficiarlii alreși, oficiarlii numriți

8
Miroiu A., Ră doi, M., Zulean M. 2002. Politici publice. Ed. Politeea-SNSPA, București, pag. 53-60

9
Bondar Florin. 2007. Politici publice și administrație publică , Ed. Polirom, Iași

6
(funcționarrii publrici), grupurrile de interrese, organizațirile de cercetrare și mrass merdia. Primrele
drouă categorrii se regăsresc în structurrile staturlui, în trimp ce ultimrele trrei în crele ale societărții,
împrerună formrând elementrele principrale din crare arpar membrrii urnui subsisrtem specirfic de
politrică publrică. Nu trebruie îrnsă pierrdut din vedrere faprtul că acerste grupruri srunt droar
aproximrări : ele nu srunt omogrene, indivirzii crare le comrpun srunt diferriți și pot arvea interrese
diferrite. Dreși acearstă simplificrare prrin crare prirvim un ansamrblu de indivrizi drrept un acrtor urnic
porate ușrura eforrtul nosrtru de a înțelrege mordul de desfășurrare a procesurlui polirtic, ea rămrâne o
simplificrare.10
Modelarrea mai apropirată de realitrate a acesrtui prorces ne crere să lruăm în considerrare în
analriza noasrtră interesrele individurale. Oficiarlii alreși (politiciernii) crare particripă la procersul
politicirlor publrice pot să fie împărțriți în drouă categorrii mrari : executirvul și legislatirvul.
Executirvul, cabinertul sau guverrnul la nirvel națiornal, erste urnul din jucătorrii chreie din
subsistemrele politicirlor publrice. Rorlul său centrral derrivă din autoritartea sa conferrită de
constiturție de a adminisrtra țrara. Dreși exirstă și arlți actrori crare srunt implicrați în prorces, autoritartea
de a frace și de a implemernta politrici erste a executivurlui. În sistemrele politrice parlamentrare
(Marrea Britarnie, Germarnia, Japornia), atrâta vrreme cât guverrnul se sprijrină pe o majoritrate
parlamentrară erste de puțrine ori controrlat. În cadrrul sistemerlor prezidențirale (Statrele Unrite) dreși
executirvul trebruie de murlte ori să convirngă adunărrile legislatrive penrtru ca acesrtea să-i aprrobe
măsurrile, exirstă întotdearuna o zronă mrare de acțirune pe crare legislatirvul nu o porate contrrola.
Alătruri de prerogatriva costituționrală, executirvul posredă o srumă de arlte resurrse crare îi întărresc
pozirția : controrlul asurpra informațiirlor, controrlul resurserlor fiscrale, acrces preferențrial în mrass
merdia, un aparrat birocrartic la dispozirția sa. Prrin acerste resurrse porate să își maniferste controrlul
sau influernța asurpra urnor actrori din cadrrul societărții, cum srunt grupurrile de presirune sau
sindicatrele. În murlte țrări, executirvul porate contrrola prioritățrile legislatrive și adoptarrea legirlor.11
În sistemrele parlamentrare sarcrina drată de electorrat legislativurlui erste de a supravegrhea
acțiunrile executivurlui, sarcrină crare îi permrite să influențreze politicrile respectrive. Tot cu ajutorrul
legislativurlui se pot introdruce o serrie de problreme publrice în agernda guvernurlui. Un instrumrent
eficirent de contrrol erste aprobarrea bugeturlui, dreși dracă executirvul se bucrură de sprijirnul
majoritărții parlamentrare, acrest instrumrent porate fi inoperarbil. Separarția execurtiv/legislartiv nu se
10
Dunn W. 2010. Analiza politicilor publice. O introducere. Editura Polirom.Iași, pag. 44-60

11
Popescu, L.G. 2005. Politici Publice, Ed. Economică București

7
regăserște droar la niverlul administrațriei centrrale, ci și în administrarția locrală. Dreși diferernța de
resurrse politrice nu erste porate tot artât de marcarntă, și arici executirvul erste actorrul princirpal.12
Oficiarlii numriți au ca sarcrină sprijinirrea executivurlui în îndeplinirrea sarcinirlor srale, îrnsă, în
realitrate, ei pot să jorace un rol chreie în procersul polirtic. Murlte din funcțirile de lurare a deciziirlor și
de implementrare au frost prelurate de acerști funcționrari de la execurtiv. Un rol importrant în
procersul politicirlor publrice erste jurcat de cărtre grupurrile de presirune. Una din crele mai importarnte
resurrse ale acestrora erste cunoașterrea, sau mai prercis, acrele informarții crare s¬ar purtea să fie mai
purțin sau derloc la îndemrâna alrtor actrori. De crele mai murlte ori, membrrii urnui asemernea grrup
cunrosc în detarliu ce se întâmrpla în domenriul lor de interres. Și penrtru că procersul politicirlor
publrice erste urnul crare rulerază și proceserază foarrte murltă informarție, erste de așteprtat ca cei crare
derțin acearstă informarție să jorace un rol importrant.
Arlte resurrse deținrute de grupurrile de interres sau de presirune srunt de tip polirtic și
organizațiornal. De murlte ori acerste grupruri contribruie financriar în campanirile partiderlor sau
candidațirlor crare ajrung la putrere. În funcrție de resursrele lor organizaționrale, impacrtul asurpra
formulărrii și implementărrii politicirlor publrice varirază considerarbil. Prrima diferernță erste
introdrusă de numărrul membrirlor- cu cât numărrul membrirlor erste mai mrare cu artât ne așteprtăm ca
organizarția să aribă o influernță mai mrare asurpra deciziirlor administrațriei. Pe de arltă parrte,
grupurrile crare au interrese similrare se pot asorcia, putrând arvea mai murltă putrere dercât dracă ar
acțirona individrual. În al treirlea rrând, grupurrile crare disrpun de resurrse financirare mai bograte își
perrmit să angajreze profesionirști și să contribruie în campanirile partiderlor. De crele mai murlte ori,
diferențrele dinrtre resursrele financirare au o importarnță deosebrită.13
O arltă categorrie importarntă de actrori din cadrrul societărții srunt organizațirile de cercetrare crare
pot fi localizrate în cadrrul universitățirlor sau a thrink trank - urirlor. Un „thrink trank” porate fi defirnit
ca o organizarție independerntă angajrată în cercetrare murlti- disciplinrară cu scorpul de a influernța
politicrile publrice. Cercetărrile lor ofreră, de obircei, solurții practrice la murlte din problemrele publrice
sau carută argumernte, dovrezi penrtru sprijirnul urnor pozirții. Faprtul că cercetărrile lor au o finalitrate
practrică și practicarrea partizanaturlui imedriat deosebresc fundamenrtal acerste organizarții de
centrrele de cercetrare din cadrrul universitățirlor.
Rorlul prersei în cadrrul politicirlor publrice erste urnul controverrsat, opinirile varirind de la a-i

12
Ibidem
13
Profiroiu M. 2006. Politici publice. Editura Economica. București

8
acorrda un rol esențrial prână la urnul margirnal. Creea ce erste sirgur îrnsă erste că prresa constitruie
legătrura primordirală dinrtre srtat și societrate, pozirție crare îi permrite influențarrea agenrdei
administrațriei și a opinriei publrice. Rorlul prersei în cadrrul politicirlor publrice rezridă în faprtul că
semnalrând problreme acearsta combrină rorlul reporterurlui (parsiv, crare relaterază și descrrie o
problremă) cu cel al urnui analrist (acrtiv, crare analizerază și ofreră solurții penrtru o problremă). Tot de
arici rezurltă o arltă caracterisitrică: semnalarrea și introducerrea anumirtor problreme publrice în cadrrul
agenrdei administrațriei.14
Succersul adoptărrii și implementărrii urnei politrici țrine de capacitartea atragerrii cerlor mai
performarnți oamreni în domenriul în crare își proprune să acționreze. Penrtru burnul mrers al
lucrurirlor, trebruie să exirste o balarnță înrtre creea ce dorerște administrarția staturlui și creea ce porate
ofreri personarlul instituțiirlor în sarcrina cărrora stă atingerrea obiectivurlui prorpus de guvrern. Înrtre
crele drouă entitrăţi trebruie să exirste complementaritrate, astrfel înrcât să nu aprară contradicrţii inrtre
interesrele amberlor părrți. În accepțiurnea noasrtră, artât actorrii cât și instituțirile joracă un rol
importrant în procersul implimentărrii politicirlor publrice, dreși urnii pot fi mai importarnți dercât
ceilarlți în anumrite situarții. Indivirzii, grupurrile, clasrele crare iau parrte la crest prorces își au propririle
interrese, îrnsă manirera în crare urmărresc să și le îndeplinearscă, prercum și rezultatrele eforturirlor lor
srunt conturrate de factorrii instituționrali.
Totruși nu se porate preverdea crare dinrtre aceșrtia erste mai importrant îrntr-o situarție. Penrtru a
prezernta relarția existerntă înrtre actrori și institurții în procersul de implementrare a politicirlor vom
prezernta următoarrea schremă:

Figura 1.2 Actori și instituții implicate în procesul de implementare a politicilor publice

14
Ibidem

9
 organizarea
statului

actorii
politici

organizarea
organizarea
sistemului
societății
internațional

În definirtiv, oamernii din sisrtem srunt cei răspunzatrori de burnul mrers al politircii propruse de
guvrern, de realizarrea produsurlui firnit, respecrtiv al serviciurlui presrtat, ei srunt cei crare
interactioneraza cu cetățearnul, cei crare menrtin relartia cu comunitartea, in definirtiv, ei srunt
imagirnea guvernărrii și a staturlui în frața cerlor din exterrior și a cetățenirlor. Ceretătorrii în domerniu
au diferrite părreri asurpra rolurlui actorirlor și al instituțiirlor în desfășurarrea politicirlor publrice. Urnii
autrori diferențirază actorrii de institurții, alrții văd acțiunrile actorirlor că deprind de instituțirile
publrice, politrice, economrice și socirale existernte.
Actorrii implicrați în procersul de impelmentrare a politcirlor pot fi artît indivrizi cît și grupruri.
Astrfel, exirstă o varietrate de actrori crare fac parrte din acrest prroes de execurție a politicirlor. Pe scrurt,
actorrii politrici pot fi împărțriți în următoarrele ctegorrii: oficirali alreși pubrlic, oficirali numriți în
funcrție, grupruri de interrese, grupurrile de ceretrare și mrass-merdia. Primrele drouă exirstă în cadrrul
staturlui, iar celelarlte trrei în cadrrul societărții. Orircît de surprinzărtor ar părrea, cercetătorrii afirrmă că
alegătorrii joracă un rol neînsemrnat, arici cuprinzîrndu-se cetățernii, asurpra lor aplicîrndu-se droar
politicrile, ei ne firind implicrați în nrici un fel în procersul proprriu-rzis de implemenartre.15 Pe de arltă
parrte, în statrele democratrice alegătorrii, prrin faprtul că își exprrimă opțiurnea au dreprtul de a
constrîrnge partidrele politrice și candidarții, și indirrect guverrnul. În democrațirile moderrne, politicrile

15
Miroiu A., Ră doi, M., Zulean M. 2002. Politici publice. Ed. Politeea-SNSPA, București, pag. 90-126

10
srunt elaborrate de cărtre anumriți reprezentarnți ai alegătorirlor, respecrtiv aceșrtia srunt cointeresrați în
implementarrea acestrora. Oficiarlii alreși pubrlic implicrați în procersul de executrare a politicirlor pot
fi împărțriți în drouă categorrii-memrbri ai executivurlui și ai legislativurlui.
Aparartul execurtiv erste urnul din elementrele chreie în sistermul administrartiv. Rorlul său centrral
derrivă din autoritartea sa prevăzrută de Constiturție de a adminisrtra țrara. Dreși exirstă și arlți actrrori
implicrați în acrest prorces, autoritartea de a elabrora și a implemernta politicrile îi revrine executivurlui.
Dreși, unerori erste necersar sprijirnul majorirtar al aparaturlui legislartiv. Pe lîrngă prerogativrele srale în
domenriul execurtiv, guverrnul disprune de o gramă de instrumernte crare îi întărresc pozirția. Controrlul
asurpra informațriei erste un instrumrent importrant. Executirvul posredă imformarții unrice pe crare le
porate obțrine, transmrite și manipulerază îrntr-o manireră menrită să-i avantajreze propririle interrese.
Controrlul asurpra resurserlor fiscrale erste un alt instrumrent crare favorizerază executirvul, deoarrece
aprobarrea bugeturlui de cărtre legislartiv confreră guvernurlui o mrare libertrate. Executirvul are acrces
incompararbil la mijloacrele de informrare în mrasă. În prlus el are la dispozirție organrele excutrive ale
administrațriei publrice are să-i consolidreze și să-i îndeplinearscă obiectivrele.16
Aparartul legislartiv are sarcirand e a mențrine răspunderrea guvernurlui în frața populațriei, dreci,
el nu elaborerază sau implementerază politrici. Îrnsă, acearsta nu îl izolerază de sarcrina și posibilitartea
de a influernța. Organrele legislatrive srunt forumruri decisrive în crare problemrele socirale srunt adruse
în discurție, iar reprezentanrții acesrtor orgrane au, de asemernea, posibilitartea să își exprună puncrtul
de vedrere, aceșrtia au unerori dreprtul de a pretirnde modificrări ale politicirlor respectrive. Legiuitorrii
pot, deasemernea proprune și discruta aspercte legrate e implementrare apoliticirlor. Totruși acerste
prerogatrive ale aparaturlui legislartiv pot să nu fie realizrate din purnct de vedrere pracrtic.
Majoritartea legirlor srunt propruse de execurtiv și adoptrate ulterrior de aparartul legislartiv. Astrfel,
rorlul parlamenturlui erste mai mrmic, în compararție cu cel al guvernurlui în procersul de adoptrare
dar și implementrare a politicirlor publrice. 17
Oficiarlii numriți în funcrție penrtru a purtea particripa la procersul administrartiv și la elaborarrea și
implementarrea politicirlor publrice formerază structruri cunoscrute sub denumirrea de „orgrane
executrive ale administrațireie de srtat”, sau „funcționrari publrici”. Rorlul lor erste de a sprijrini
executirvul în îndeplinirrea sarcinirlor și de a execruta politicrile, totruși rorlul acestrora însearmnă mrult
mai mrult dercît se înțelrege prrin termernul de „funcțiornar”. Aceșrtia reprezirntă, îrntr-adervăr,
16
Dunn W. 2010. Analiza politicilor publice. O introducere. Editura Polirom.Iași
17
Popescu, L.G. 2005. Politici Publice, Ed. Economică București, pag. 134-150

11
elemernte chreie în procersul execurtiv al politicirlor, de acerști oficirali depinzrînd eficiernța
implimentărrii. Grupurrile de interrese. În trimp ce elaborarrea și implemenarrea politicirlor erste o
prerogatrivă a structurirlor administratrive, îndeosrebi a guvernurlui și a organerlor evecutrive ale
administrațriei de srtat, realitățrile politrice moderrne le dau posibilitartea grupurirlor de interrese să
jorace un rol importrant în acrest prorces. Una din crele mai importarnte resurrse ale grupurlui e
interrese erste informarția, îndeosrebi acreea pe crare alrții o obrțin grreu sau derloc. Membrrii urnui astrfel
de grrup cunrosc, de obircei, aprorape tortul desrpre domenriul lor de activitrate. Din momrent ce
elaborarrea și aplicarrea politicirlor erste un prorces barzat în mrare parrte pe infromarții, cei crare o
derțin se aștearptă să jorace un rol importrant în acerste procrese. Executirvul și politiciernii carută
deserori să inrtre în simpartia acesrtor grupruri de interrese penrtru a obțrine informarția neesrară penrtru
o elaborrare eficierntă a politicirlor. Organrele administrațriei au nevroie de acerste grupruri penrtru a
dezvorlta și implemernta politicrile. Celelarlte resurrse pe crare le erțin grupurrile de interrese și de
presirune srunt de orrdin organizațiornal și polirtic. Acerste grupruri susrțin deserori financriar
implementarrea urnei politrici favorabrile penrtru ei.
O arltă gruprare semnificatrivă de actrori socirali implicrați în procersul de elaborrare și
implementrare a politicirlor publrice erste alcătruit din cercetătrori crare activerază în cadrrul
universitățirlor sau a alrtor organizarții. Cercetătorrii universitrari maniferstă deserori interrese de orrdin
teorertic și filozorfic în problemrele publrice. În măsrură în crare aceșrtia coordonerază activitartea de
cercetrare cu scorpul implicărrii dirercte în dezbaterrile administratrive, în a frace propunreri, sugesrtii,
opirnii, aturnci rorlul lor erste urnul semnificartiv. Acerste grupruri elaboarerază numerorase punrcte de
vedrere crare să le permrită alrtor participarnți să dezvorlte o perspectrivă mai cuprinzătorare.
Cercetărrile lor trind să fie direcționrate cărtre propunerrea de solurții practrice la problemrele publrice.
Aceșrtia își orienterază cercetărrile și recomandărrile srpre arcei politicireni crare doveresc a fi receptrivi
la iderile exprude. De asemernea, aceșrtia pun mrare accrent pe originaitartea ideirlor lor și derpun
efortruri considerabrile penrtru promovarrea ideirlor lor.
Dreși, prrin analrize și critrici acerste organirsme pot arvea un impract considerarbil asurpra politircii
publrice. Privrind mrass-merdia, opinirile asurpra rolurlui mrass-merdia în procersul de elaborrare și
executrare a politicirlor varirază de la cei crare îi confreră o pozirție centrrală, la cei crare o desrriu ca
firind periferrică. Nu se porate nrega faprtul că mrass-merdia reprezirntă o legătrură vitrală dinrtre srtat și
societrate, pozirție crare îi permrite să exercrite o influernță deosebrită asurpra problemerlor publrice și

12
asurpra soluțiirlor penrtru rezolvarrea acestrora sau a modurlui proprriu-rzis de aplicrare.18 Totruși,
deserori, rorlul acestreia erste sporardic și periferric, mai arles în statrele aflrate în tranzirție. Funcrția pe
crare o dețrine în procersul administrartiv conrstă în faprtul că, în relatarrea problemerlor, acearsta
combrină rorlul reorterurlui parsiv, cu cel al analisturlui acrtiv și cu cel al susținătorurlui urnei solurții
anrume. Programrele de ștriri nu se limiterază la relatarrea urnei problreme, ci ajrung unerori să o
localizreze, definirndu-i natrura și scorpul ei, și mrerg chriar la a sugrera solurții penrtru rezolvarrea ei.
In conclurzie purtem sprune că penrtru politicrile definrite și adoptrate prorpun căi de eplicrare
rapridă și eficierntă, analizerază și monitorizerază situarția. Modalitartea de abordrare a problemerlor
publrice și soluțirile propruse condiționerază de murlte ori măsrura în crare acesrtea srunt înțelrese de
cărtre pubrlic și organrele administrațriei.
Clasificarea instrumentelor folosite în implementarea politicilor publice

În orrice activitrate pe crare o întreprinrdem, farcem arpel la mijlorace sau unerlte pe crare le
considerrăm potrivrite penrtru a o realriza cu sucrces. Conceprtul de instrumrent erste folorsit îrntr-un
srens foarrte lrarg, penrtru a desermna orrice mijrloc pe crare un acrtor ( o persorană individurală sau o
organizarție sau o institurție guvernamentrală) îl foloserște sau l-ar purtea folrosi penrtru a atirnge
scorpul sau scopurrile urmărrite. Dreci, instrumentrele politicirlor srunt mijloacrele sau resursrele pe
crare guvernarrea le are la dispozirție penrtru a implemernta politicrile publrice. Deoarrece exirstă o
mrare varietrate de instrumernte crare pot fi utilizrate penrtru a implemernta politicrile publrice e nevroie
să le grurpăm sau să le clasifircăm. C. Hrood, considreră că guvernarrea frace frață problemerlor
publrice apelrînd la partru tipruri de resurrse:

18
Dunn W. 2010. Analiza politicilor publice. O introducere. Editura Polirom.Iași, pag. 302-335

13
 Centralitatea: proprietatea de a fi centru de colectare a informației. Guvernarea folosește
informația pe care o posedă, dreptul ei de a fi informată sau de a fi ascultată, fără a trebui să
facă uz de constrîngeri legale

Fondurile: resursele monetare; deținerea de bunuri pe care guvernarea le poate utiliza pentru
a stimula sau a schimba ceva

Autoritatea: posedarea puterii legale sau oficiale de a interzice, de a comanda, a licenția, a

garanta, etc.

Organizarea: guvernarea are la dispozițe aparatul de stat (organizații, agenții guvernamentale,

care cuprinde personal, clădiri, fonduri, etc.) care îi permite să realizeze acțiuni concrete

Clasificrare mai detalirată erste realizrată de Howlrett și Ramresh. Criterriul drupă crare
instrumentrele folosrite în implementarrea politicirlor publrice pot fi clasificrate erste acrela al nivelurlui
de intervenrție a staturlui. În carzul în crare intervenrția staturlui erste redrusă, instrumentrele au un
caracrter volunrtar; dar pe măsrură ce intervenrția staturlui erste mai ridicrată, instrumentrele au un
caracrter mai obligatorriu.

familia și comunitatea informare și consiliere reglementările

Instrumente voluntare Instrumente mixte Instrumente obligatorii
organizațiile volunatare subsidiile întreprinderile publice

piața taxele furnizarea directă

Instrumentrele voluntrare . Unerori guvernarrea decride în mod deliberrat să nu acționreze îrntr-o

anumrită problremă, deoarrece considreră că rezultatrele dorrite se pot obţrine mai brine lăsrând famirlia,
comunitartea, piraţa libreră sau organizaţirile neguvernamentrale să soluţionreze lirber problemrele
respectrive. Normrele socirale prevalernte îrntr-o societrate, combinrate cu iniţiatriva individurală şi
rorlul comunitărţii pot condruce în murlte situarţii la rezultrate mai brune dercât dracă startul ar intervreni
coercirtiv. Famirlia şi comunitartea asigrură în murlte cazruri solurţii preferabrile oricărror intervenţiirale
staturlui: astrfel, asigurarrea sprijinurlui penrtru corpii, bătrrâni, persorane handicaprate srunt considerrate

14
în torate societăţrile moderrne ca responsabilitrăţi individurale esenţirale. Aperlul la famirlie şi la
comunitrate primerşte întotdearuna un sprirjin polirtic puterrnic; în prlus, costurrile pe crare trebruie să le
suporrte guvernarrea srunt foarrte redruse (rele constaurcel mrult în ajutorare sau subsirdii, prercum de
pirldă alocaţirile penrtru corpii). Desirgur,exirstă şi dezavantraje ale concentrărrii asurpra acesrtui tip de
instrumrent: el nu porate fi utilirzat în tratarrea urnor problreme socirale complrexe; unerori e mai
eficirent să se furnizreze servircii socirale dercât să se lrase tortul pe serama familriei; în sfârrşit, se
creerază inechitrăţi: penrtru cei crare nu au o famirlie sau crând resursrele familriei srunt redruse. 19
Organizaţirile neguvernamentrale crare ofreră servircii de asisternţă de sănătrate, educarţie, sprirjin
penrtru membrrii urnor grupruri defavorizrate (prercum, de exemrplu, copriii strărzii sau sărarcii). Ele
nu deprind în activitartea lor de srtat şi, în acelraşi trimp, nu îşi prorpun ca srcop obţinerrea de prorfit.
Avantajrele apelurlui la ele ca instrumernte ale politicirlor publrice srunt următoarrele:

sunt mult mai flexibile decât instituţiile sau agenţiile guvernamentale

costurile lor sunt mai reduse, întrucât apelează în mare măsură la activităţi voluntare

asigură echitatea, căci se aplică în primul rînd persoanelor defavorizate

Piraţa a frost şi erste principarlul instrumrent volunrtar folorsit de guvernrare. Crearrea de pireţe
privrate eficiernte erste un obiecrtiv fundamenrtal al guvernărirlor, cu artât mai mulrtal cerlor în tranzirţia
postsocialirstă. Argumenrtul fundamenrtal în favoarrea ei erste acrela că în condiţirile existenrţei urnei
pireţe, bunurrile şi servicirile srunt prodruse la cel mai mic prreţ; iar guverrnul foloserște pe lrarg acrest
instrumrent al politicirlor. Desirgur, acrest instrumrent nu asigrură eficiernţă,rdar nrici echitrate (să ne
gânrdim la un sisrtem pur prirvat de asisternţă de sănătrate: înacrest caz, cei sărraci nu ar purtea
benefircia de servircii necesrare).20
Instrumentrele obligatorrii. Ele constrrâng sau direcţionerază acţiurnea persoanerlor sau
instituţiirlor cărrora li se adreserază. În aplicarrea lor, guvernarrea trebruie desirgur să ţrină seramă de
limitrele constituţionrale.21

19
Bondar Florin. 2007. Politici publice și administrație publică , Ed. Polirom, Iași
20
Miroiu A., Ră doi, M., Zulean M. 2002. Politici publice. Ed. Politeea-SNSPA, București
21
Ibidem

15
 Reglementărrile reprezirntă un mecanrism esenţrial de a prescrrie a anumirtor activitrăţi sau
comportamernte ale persoanerlor şi instituţiirlor (artât publrice cât şi privrate). Startul arecapacitartea
de a exercrita coercirţia, de acreea reglementărrile srale pot influernţa chriar foarrte mrult econormia şi,
în generral, societartea. Pe prlan econormic, reglementărileurmărresc să încurajreze unrele activitrăţi
sau, dimpotrrivă, să descurajreze altrele; deexemrplu, pot fi reglementrate ratrele de schrimb,
profiturrile, investiţirile strărine; firmrele srunt licențirate, pot exirsta relementrări privrind prețurrile,
calitartea și cantitartea produserlor, standarrde de sigurarnță și ecologrice.
Prrin intermedriul urnor întrepridreri publrice, startul porate nu droar să asigrure bunruri și servircii
prrin instrumernte bugetrare, dar porate chriar să asigrure producerrea lor. Electricitartea, apa, seviirile
telefonrice, ferovirare, etc. srunt vîndrute de întreprinderrile de srtat, iar cei ce nu le plătresc srunt
împiesicrați să le folosearscă.
Furnizarrea în mod dirrect de cărtre srtat a urnor bunruri și servrici se realizerază prrin intermedriul
taxerlor și dei a bugeturlui; acearsta conrstă în alocrări bugetrare (ex: prrin mărirrea fondurirlor penrtru
apărrare, sănătrate, educarție, în generral penrtru bunruri și servircii publrice).în redistriburiri de bunruri
şi benefircii înrtre diferrite grupruri sau categorrii de cetăţreni; în politicrile destabilizrare economrică pe
crare le realizerază. Alătruri de avantraje, acrest tip de instrumernte are și dezavantraje: din caruza
creșterrii birocrațriei, aplicarrea politicirlor erste purțin flexibrilă și neeficierntă, se iau decirzii
incoerernte.
Instrumernte mirxte. Acesrtea combrină caracteristicrile instrumenterlor voluntrare şiobligatorrii.
Implicarrea staturlui varirază de la simrpla împărțirrii a informaţriei la subsirdii şi traxe asurpra
activităţirlor.
Informarrea şi consilierrea srunt furnizrate persoanerlor şi organizaţiirlor, cu aşteptarrea că ele îşi
vor schirmba comportamenrtul îrntr-un anurmit mod: de pirldă, informarţii asurpra programerlor
guvernamentrale, drate statistrice economrice şi socirale, etc. Acerste instrumernte srunt folositorare
aturnci crând guvernarrea nu disprune de solurţii concrrete sau nu dorerşte să se implrice mai mrult în
soluţionarrea urnor problreme; acerste instrumernte nu au un impract, nu conrduc la rezultrate precrise,
imedirate: schimbărrile dorrite în comportamrent arpar droar în trimp, iar probabilitartea lor e unerori
grreu de determirnat.
Subsidirile reprezirntă torate formrele de transferruri financirare cărtre persorane, firrme,organizarţii
guvernamentrale sau din sectorrul prirvat ori neguvernamenrtal. Subsidirile srunt destinrate sprijinurlui
penrtru producerrea de bunruri și servircii pe crare guvernarrea dorerște să le ofrere, de exemrplu penrtru

16
agricultrori, anumrite industrrii, șcroli, sau clinrici.
Principalrele forrme de subsirdii srunt:

granturile (pentru şcoli, universităţi, transportul public), acordate pentru desfăşurarea unor
activităţi considerate ca valoroase în sine

reduceri de taxe

vouchere, oferite consumatorilor unui anumit bun. La noi în ţară cel mai cunoscut sistem de
acest fel e cel care priveşte proprietarii agricoli: ei folosesc voucherele primite pentru a acoperi
o parte a costului lucrărilor agricole

împrumuturi acordate de stat, cu o dobândă mai mică decât cea de pe piaţă (de exemplu,
împrumuturi acordate tinerilor pentru construcţiide locuinţe)

reglementări privind restricţionarea cantităţii de mărfuri produse de un anumit producător

saustabilirea unor preţuri

Licitaţirile şi drepturrile de proprietrate. În cazurrile în crare o resurrsă erste limitrată, cei crare
dorresc să o consrume trebruie să licitreze penrtru a o folrosi. Avantarjul în acerste cazruri erste că:

drepturile de proprietate sunt uşor de stabilit

instrumentul este flexibil, în exemplul dat aici putându-se varia nivelul de poluare care e
oferit fiecărei firme

instalează un control mai riguros al nielului desfășurării unei activități nedorite

Prinrtre dezavantajrele acesrtui instrumrent se arflă:

se încurajerază specrula: firmrele mrari pot ridrica prerţul, astrfel punrînd barirere în frața firmerlor
mrici.
srunt inechitabrile, crăci acordarrea drepturirlor depirnde nurmai de capacitartea de a plrăti – şi
porate genrera opozirţie din parrtea cerlor crare trebruie să plătearscă, de pirldă, costurrile urnei polurări
crescrute;
17
 favorizerază înşelăciurnea, transferrul urnor activitrăţi în econormia paralrelă.
Taxrele reprezirntă plrăţi obligatorrii cărtre srtat. Obiectivrele introducerrii urnei traxe pot fi foarrte
diferrite. Cel mai cunosrcut erste acrela de a crerşte niverlul veniturirlor staturlui. Dar ca instrumrent al
politicirlor publrice taxrele srunt utilizrate penrtru a indruce un anurmit comportamrent sau, dimpotrrivă,
penrtru a descurraja unrele comportamernte.
De obircei, o agenrţie guvernamentrală crare are de implemenrtat o anumrită politrică are în fraţa sa
mai murlte instrumernte înrtre crare porate să aleragă. Cum va procreda? Exirstă anumrite constrângreri,
crare o împring să aleragă uninstrumrent mai degrrabă dercât un alrtul? Decirzia în acrest srens depirnde
de mai murlţi factrori.

caracteristicile instrumentelor

riscul politic: cât de

centrarea: cât de
mare e sprijinul şi cât constrângerile asupra
mare este
de mare este opoziţia activităţiistatului: cât
intensitatea selectivitatea
la folosirea de mult este
resurselor grupurilor vizate, cât
aceluiinstrument, care acceptabilă coerciţia
de precisă este
sunt şansele de etc.
acţiunea etc.
succes etc.

stirlul de realizrare a politicirlor în ţrara respectrivă (de pirldă, în S.U.A. srunt preferrate politrici
crare presurpun descentralizarrea activităţirlor, în trimp ce în alteţrări, prercum Frarnţa, politicrile
apelerază la activitrăţi cu un caracrter mai pronunţatcentralrist);
cultrura organizaţionrală a agenţiirlor guvernamentrale crare urmerază săimplementreze politrica;
contexrtul problermei: rorlul actorirlor implicraţi, programarrea activităţirlor etc.;
preferinţrele decidenţirlor (crare ţin de profesirile lor, de afilierrile lor instituţionrale şi politrice, de
cunoştinţrele şi credinţrele lor etc.).
Cea mai simrplă abordrare a alegerrii instrumenterlor urnei politrici a frost proprusă de B. Dorern.
El considreră că în implementarrea urnei politrici un instrumrent porate fi substitruit cu un alrtul:
teorertic, orrice instrumrent porate fi folorsit penrtru a atirnge scorpul prorpus prirntr-o politrică. Cu torate
acesrtea guverrnul prefreră anumrite instrumernte. Aplicarrea instrumenterlor depirnde de la societrate
la societrate. În societățrile democratrice se aplrică instrumernte mai purțin coercitrive, și respecrtiv
viceverrsa.

18
 CAPITOLUL 2. IMPLEMENTAREA POLITICILOR PUBLICE
Complexitatea procesului de implementare a unei politici publice

În conținurtul acesrtui capirtol vom încerrca să configurrăm o serrie de posibrile răspunsruri la

acerste provocrări, determinarnte penrtru atingerrea obiectiverlor urnei politrici publrice. Studirile
referitorare la implimentrare au determirnat necestitartea acordărrii urnei importarnțe esențirale
structurrii procesurlui de implimentrare. Acrest prorces erste strrîns lergat de relațirile dinrtre structurrile
guvernamentrale, centrrale și locrale, și societartea în ansambrlul ei. În confirmarrea acesrtei afirmarții
intervrine cercetătoarrea Luminrița Poperscu, crare în lucrarrea sa: „Politrici Publrice” afirrmă:
„implementarrea urnei politrici publrice erste o problremă crare depășerște granițrele sectorurlui pubrlic,
reușrita acestreia materializîrndu-se în bunăstarrea socirală la nirvel națiornal, o atenrție deosebrită se
imprune a fi acordrată relațiirlor dinrtre instituțirile guvernamentrale, organizațirile
nonguvernamentrale și crele privrate.”22 Arlte sturdii prezentrate în literatrura de specialitrate srcot în
evidernță influernța forțerlor socirale asurpra implementărrii urnei politrici. Se remarrcă necesitartea
existenrței colaborărrii și legăturrii dinrtre instituțirile statrale, în specrial cu referrire la organrele
executrive și multitudirnea de organizarții socirale, în scorpul colaborărrii penrtru atingerrea
obiectiverlor politicirlor proiectrate.
Acearstă ipotreză erste confirmrată de situarția rreal existerntă în societrate. Astrfel, confrorm daterlor
oferrite de Birroul Națiornal de Statistrică, în domenriul educațriei, sănătărții, asigurărrii locuințerlor,
protecțriei socirale și al asigurărirlor socirale, implementarrea politicirlor publrice se frace, în cea mai
mrare parrte, de cărtre organizarții nonguvernamentrale sau privrate, crare srunt parțrial sau în totalitrate
finanțrate din fondurrile publrice. Cercetatrrea procesurlui de implementrare a politicirlor publrice
presuprune evidențierrea cîteorrva aspercte fundamnetrale crare influențerază desfășurarrea și
eficacitartea procesurlui. Prirmul asprect se refreră la studriul libertărții de acțirune în currsul procesurlui
de implementrare a politicirlor. Cel de-al doirlea asprect traterază studriul politicirlor publrice crare au
eșruat sau crare nu au purtut fi implementrate.
Libertartea de acțirune în implementarrea politicirlor publrice.
Libertartea de acțirune a actorirlor implicrați în implementarrea politicirlor publrice, drupă cum
relaterază A. Mirroiu presuprune a fi o circumstarnță, un mijrloc, o totalitrate de voirnți subiectrive,

22
Boussaguet L., Jacquo S., Ravinet P. 200. Dicționar de politici publice. Editura Polirom. Iași

19
gruprate în vederrea realizărrii urnui obiecrtiv dreja trarsat23. Persoanrele responsabrile penrtru procersul
de implementrare a politicirlor se confrurntă cu un grrad de imprevizibilitrate. Reducerrea gradurlui de
imprevizibilitrate erste posibrilă aturnci crînd:

Se identifică concret spațiul-țintă al politicii Cunoașterea reglementărilor deja existente

Subiectivismul și preferințele personale

Politicrile publrice crare au eșruat sau crare nu au purtut fi implementrate.

Deserori, procersul de trecrere de la niverlul teorertic și forrmal de prezentrare a urnei politrici
publrice srpre implementarrea concrretă a acestreia e difircil. La fel arici mai intervrine practrica urnei
experiernțe trecrute eșurate sau aflrate în imrpas. Acearstă experiernță e văzrută ca un purnct de blorcaj la
diferrite stardii ale procesurlui de implementrare. Principalrele obstacrole menționrate srunt birocrarția,
presiurnea timpurlui, lirpsa de cooperrare a funcționarirlor, problreme de coordonrare și problreme
informaționrale. Prinrtre factorrii crare determrină eșercul urnei politrici publrice pot fi enumerrați:
rezisternța locrală a societărții și a conducerrii colectivitățirlor, condițirile financriar-economrice,
obiectivrele vag definrite și lirpsa de coordonrare dinrtre diferrite politrici. Managemenrtul responsarbil
cu implementarrea trebruie să ia în considerrare influernţa tuturror acesrtor factrori în situarţia
particulrară generrată de o anumrită politrică publrică.

Figura 2.1 Abordări manageriale ale procesului de implementare al unei politicii publice

Demerul managerial
Coordonateles Demersul managerial
focalizat asupra
paţiului ţintă focalizat asupra
implementării politicii lor Mentalitatea
publice al politicii implementării politicii
publice membrilor
publice
spaţiului ţintă
Mod unic , cel mai bun,
de de implementare Variabile de situaţie
indiferent de tipul Diferenţe
între relevante Strategia de
politicii şi de natura
spaţiului ţintă resursele implementare a
disponibile Soluţie unică valabilă politicii
Soluţie doar pentru acest caz

23
Miroiu A., Ră doi, M., Zulean M. 2002. Politici publice. Ed. Politeea-SNSPA, București

20
 abordarea universală b) abordarea contingenţei

Sursa Miroiu A., Rădoi, M., Zulrean M. 2002. Politici publice. Ed. Politeea-SNSPA,
București
Factorii care influențează implementarea unei politici publice
Procersul de implementrare a urnei politrici erste, în generral, caracterirzat de interacțiunrile dinrtre
guvrern și spațriul pubrlic virzat de politrica respectrivă. Odrată ce s-a obțirnut acorrdul tuturror
factorirlor decizionrali asurpra varianrtei optrime de soluționrare a problermei, acearsta trebruie făcrută
cunoscrută tuturror cerlor implicrați, penrtru a se stimrula crearrea urnei legitimitrăți asurpra soluțriei. În
anumrite cazruri, erste nevroie ca în acearstă etrapă, decidenrtul să procedreze la acumularrea de noi
resurrse (negocireri, concretizarrea urnor partenerirate, angajarrea de persornal nou) și/rsau să modifrice
anumrite structruri organizaționrale - să crereze organizarții noi, să modifrice/sporearscă
responsabilitățrile vechirlor organizarții.24
Artât formularrea politircii, cât și punerrea ei în aplicrare vor implrica mai murlți participarnți, cu
modruri diferrite de a înțelrege problrema pe crare politrica încearrcă să o rezorlve și obiectivrele
politircii. Execurția reprezirntă fraza procesurlui politircii prrin crare trebruie să se atirngă obiectivrele
stabilrite. În cadrrul acesrtei etrape, decizirile adoptrate dervin executorrii și trebruie să fie pruse în
practrică. Implementarrea reprezirntă arcea frază a urnei politrici publrice pe durrata cărreia srunt generrate
arcte și efercte pornrind de la un cardru normartiv de intenrții, terxte sau discursruri politrice. Tot în
acearstă etrapă va alrege instrumentrele prrin crare politrica erste prusă în aplicrare (de natrură legislatrivă,
instituționrală etc.), respecrtiv agenrția implementatorare (Guverrnul, arlte autoritrăți publrice,
organizarții din medriul prirvat etc.).
Cei crare în practrică srunt răspunzătrori de realizarrea urnei anumrite politrici, unerori au tendirnța
de a supraevarlua importarnța decizriei individurale (rfie ea legislatrivă, administratrivă sau
economrică) crare precrede realizarrea politircii. Experiernța ne arrată îrnsă că exirstă deserori o lurngă
perioradă de trimp înrtre luarrea decizriei și punerrea sa efectriva în practrică, în currsul cărreia pot
intervreni adersea complicarții neprevăzrute. Mai mrult dercât artât, conceprtul inițrial a creea ce se
dorerște se porate schirmba și cu acersta și necesitartea anumirtor politrici. Aturnci crând arvem în
24
Miroiu A., Ră doi, M., Zulean M. 2002. Politici publice. Ed. Politeea-SNSPA, București, pag. 103-140

21
vedrere implementarrea urnei anumrite politrici drate, trebruie de asemernea să evalruăm crare dinrtre
modelrele normatrive de politrică publrică ar purtea fi utilizrate penrtru realizarrea sa.
O importarnță capitrală o reprezirntă alegerrea instrumenturlui de reglrare sau a combinațriei de
instrumernte (pirață, guvrern, responsabilitartea societărții civrile). Nimreni nu porate ignrora evaluarrea
fezabilitărții politircii, dracă erste momenrtul oporrtun penrtru actualizarrea urnei anumrite politrici, crare
va fi posibrilă reacrție publrică și ce efrect va arvea abordarrea alerasa asurpra diferiterlor interrese și
asurpra opinriei publrice în generral. Lirpsa de concordarnță porate fi constatrată îrntr-o țrară centralizrată,
cum erste și carzul Românriei. Cei cărrora le erste în mod oficrial însărcinrată punerrea în aplicrare a
urnei politrici publrice nu acționerază niciodrată singruri, ci în cooperrare sau prrin intermedriul alrtor
actrori ai scernei socirale, prrin intermedriul urnor indivrizi, grupruri sau institurții: prefecrtul cu ajutorrul
factorirlor locrali, ministerrul A cu ajutorrul și colaborarrea ministerurlui B, municipalitartea
sprijinirndu-se pe asociațirile privrate sau organizațirile neguvernamentrale. Purtem afirrma că acrest
sisrtem interorganizațiornal rămrâne, în majoritartea cazurirlor, urnul neoficrial. Cu torate acesrtea,
tocrmai acrest sisrtem, prrin capacitartea membrirlor săi de a-și gestirona interdependernța, prrin
modalitartea în crare își adapterază dispozițirile, dracă nu chriar și problemrele politicirlor publrice, erste
cel crare, în mrare parrte, stabilerște dependernța emiterrii de dispozirții de punerrea lor în aplicrare.
Beneficiarrii deciziirlor, cetățernii sau grupurrile de indivrizi rărmân rarerori îrntr-o strare de pasivitrate.
Experiernța practrică ne îndearmnă să aborrdăm punerrea în aplicrare a urnei politrici publrice sub
forrma urnei ecuarții cu trrei paramertri, și anrume: caracteristicrile programurlui, comportamentrele
cerlor însărcinrați cu punerrea în aplicrare, reacțirile grupurirlor-țirntă. În funcrție de modalitățrile
specifrice, a cărror pondrere porate varria în funcrție de contrext, acerști trrei factrori interrvin în
majoritartea situațiirlor. Diagrrama de mai jos prezirntă simplifircat un mordel al procesurlui de
implementrare a urnei politrici publrice, urmărrind în acelrași trimp circuitrele decizionrale, dar și
factorrii exogreni crare determrină performarnța urnei politrici.

Figura 2.2 Implementarea politicii publice

22
 Sursa Popescu, L.G. 2005. Politici Publice, Ed. Economică București

De crele mai murlte ori, implimentarrea urnei politrici erste influențrată de un set de factrori.
Prirmul set de factrori conțrine totalitartea instrumenterlor aplicabrile în acrest prorces. Srunt situarții
în crare organismrele guvernamentrale responsabrile cu implementarrea acorrdă o atenrție insuficierntă
aplicărrii instrumenterlor.
Al doirlea set de factrori crare influențerază aplicarrea urnei politrici erste constrruit din obiectivrele
cerlor crare implementerază politrica și crele ale membrirlor spațiurlui-țirntă al politircii. Mai concrret,
problrema principrală erste în ce măsrură aplicarrea concrretă a politircii va contrirbui la atingerrea
propriirlor scopruri ale părțirlor implicrare în prorces.
Al treirlea grrup de factrori de crare depirnde implementarrea cu sucrces a urnei politrici erste
exprirmat prrin cantitartea de informarții de crare disrpun entitățrile implicrate. În acrest srens, erste
importrant ca managerrii procesurlui de implementrare să cunoarscă îndeaprorape spațriul-țirntă al
politircii.
Cercetătorrii în domerniu identifrică un alt facrtor, în opirnia lor determinrant penrtru desfășurarrea
procesurlui de implementrare, și anrume distriburția puterrii înrtre cei crare fac implementarrea și
membrrii spațiurlui-țirntă. 25 Îrnsă exirstă situarții în crare nu aprare nrici un fel de interacțirune înrtre
guvrern și societrate. Din purnct de vedrere teorertic, pot fi diferențirate trrei tipruri de interacțiruni:

25
Popescu, L.G. 2005. Politici Publice, Ed. Economică București

23
 parteneriatul, atunci cînd ambele părți împărtășesc un scop comun;

cooperarea, care presupune că una dintre părți să adopte o atitudine pasivă (nici să nu
stimuleze, nici să nu împiedice)

rezistența, materializată prin opunerea directă sau tacită la schimbările aduse de

implimentarea politicilor publice.

Dreci, purtem sprune ca exirstă o multitudrine de variabrile crare afecterază mordul în crare
politicrile publrice srunt elaborrate și implementrate, (incluzrînd opirnia publrică la nirvel națiornal,
atitudirnea societărții civrile cu privrire la srtat și angajarții din sectorrul pubrlic, abilitățrile și
cunoștințrele managerirlor din sectorrul pubrlic, grardul în crare servicirile publrice srunt orientrate srpre
cetățrean). Complexitartea problemerlor cu crare se confrurntă administrarţia publrică frace că decizirile
crare se iau în formularrea politicirlor publrice, sau în realizarrea strategiirlor, să fie influenţrate de
numerroşi factrori crare au un grrad mai mic sau mai mrare de obiectivitrate.
factrori raţionrali constrând în elemernte cuantificabrile, rigurros măsurabrile, folosrite penrtru
stabilirrea alternativerlor posibrile, evaluarrea acestrora şi desemnarrea cerlui mai bun crurs de acţirune
(suprafraţa disponibrilă penrtru construcrţia de locuirnţe, lungirmea conducterlor de canalizrare şi
vechirmea acestrora, suprafraţa urnui prarc ce trebruie reamenarjat, etc)
factrori cognitrivi şi psihologrici ce ţin de caracteristicrile individurlui sau grupurlui crare
formulerază politicrile publrice şi strategirile, crare erste niverlul de pregătrire profeionrala, grardul de
cunoaştrere al problemerlor, experiernţe în viraţa publrică, aspiraţirile, susţinerrea de crare se bucrură.
factrori socirali crare determrină acorrdul colectivitărţii fraţă de decirzia lurată (construirrea urnui
spirtal se va bucrura cu certitudrine de acorrdul urnui mrare nurmăr de cetăţreni, în specrial cei matruri şi
vârstnrici, în trimp ce construcrţia urnui patinroar se va bucrura de acorrdul deoserbit al cerlor tinreri).
factrori juridrici reprezentraţi de ansambrlul reglementărirlor cu caracrter legislartiv-normartiv de
crare întrergul sisrtem al administraţriei publrice ete strrâns lergat ( de vărzut numeroasrele demersruri şi
timrpul consurmat penrtru preluarrea chriar şi parţirală a aeroporturlui de la Iarnca de cărtre autorităţrile
judeţrene dreşi din purnct de vedrere milirtar el nu mai erste folorsit de ani bruni, iar în stratergia
Românriei ca memrbru NATO, el nu erste menţiornat.)
Totruşi acerști factrori trebruie privriţi din perpectriva în crare în administrarţia publrică arvem
formulrate politrici publrice de cărtre oamreni politrici. Acesrtea se transforrmă în stratergii la crare

24
contribruie în egrală măsrură oamreni politrici şi specialirşti în diferrite domernii şi srunt tranpruse în
practrică, ţinrând serama aşa cum am sublinriat, de condiţirile concrrete tehnrice, financirare, juridrice
de crare disprune respectrivă administrarţie la un momrent dat. Ţrine de arrtă conducătorirlor alreşi de a
grăsi crele mai brune canrale de comunicrare cu conducătorrii tehnrici, de a folrosi cunoştinţrele şi
experiernţa acestrora, penrtru realizarrea programerlor economrice, socirale şi politrice, pe crare cei alreşi
le-au formurlat în cadrrul politicirlor publrice, aturnci crând au prirmit mandartul colectivitărţii. Acearsta
erste determinrată în mod deoserbit de decizirile crare se iau artât în formularrea politicirlor publrice cât
şi ducerrea lor la îndeplinrire.
Metode și tehnici de implementare a politicilor publice
În literatrura de specialitrate se vorberște desrpre existernța a partru modrele teoretrice de
implementrare a politicirlor publrice:26
Moderlul autorirtar crare prune accenrtul pe instrumernte prercum instrucțiruni și ordrine ale
conducerrii, planificrare, contrrol, ierarrhie și responsabilitrate
Moderlul participartiv se refreră mai mrult la instrumernte indirercte de contrrol, cum ar fi
stabilirrea obiectiverlor, spontaneitrate, trainring, adaptrare, negocirere, cooperrare și încredrere, ca
metrode și condirții de urrmat în cadrrul implementărrii
Moderlul de coalirție a actorirlor rezurltă din presupunerrea existenrței urnei pluralitrăți de actrori
crare particripă la actualizarrea urnei anumrite politrici și crare comunrică înrtre ei, negocirază, fac
compromisruri, și crare în acelrași trimp împărtășresc acelrași set cormun de valrori și crare se
străduiresc să îndeplinearscă acelerași obiectrive
Moderlul de învățrare contirnuă, în crare cei crare legifererază politrica, în încercarrea de a atirnge
în mod gradrual solurția optrimă, optimizerază structrura obiectiverlor lor și tehnicrile utilizrate penrtru
atingerrea acestrora
Moderlul implementărrii de sus în jos a politicirlor dezvorltă abordarrea lui Pressrman și
Wildavrsky. Potrirvit lui, implementarrea porate fi definrită ca o etrapă în procersul de înfăpturire a
politicirlor crare erste diferrită de crele prrin crare o politrică erste elaborrată și alerasă, și erste ulteriorară
acestrora. Implementarrea conrstă în punerrea în practrică, în aplicarrea politicirlor de cărtre o agenrţie
sau de cărtre unrele agenrţii crare au acearstă sarcrină. Ea cuprirnde trrei stardii27:
Elaborarrea de standarrde de implementrare. În prirmul rrând, cerinţrele legrale srunt transformrate

26
Dunn W. 2010. Analiza politicilor publice. O introducere. Editura Polirom.Iași
27
Miroiu A., Ră doi, M., Zulean M. 2002. Politici publice. Ed. Politeea-SNSPA, București

25
în norrme administratrive.
Distribuirrea resurserlor. Procedurrile prrin crare srunt distriburite fondurrile, prrin crare se fac
contrarcte se aprrobă şi se aplrică. Ca să lruăm din nou exemprlul învăţământurlui superrior, penrtru
finanţarrea universităţirlor românerşti s-a înfiinrţat o agenrţie specirală în subordirnea ministerurlui de
resrort; s-au dezvolrtat procedurrile de finanţrare a acestrora, crare se caracterizerază prrin transparernţă,
obiectivitrate şi echitrate. 
Supervizarrea implementărrii. Arici srunt cuprirnse activitrăţi prercum: monitorizarrea; audirtul;
evalurare. 
Potrirvit lui P. Sabatrier, trăsătrura principrală a modelurlui de implementrare de sus în jos
a politicirlor erste acreea că se pornerşte de la o decirzie guvernamentrală şi se iau în discurţie
următoarrele problreme:

În ce măsură sunt acţiunile reprezentanţilor agenţiilor guvernamentale şi ale grupurilor

implicate consistente cu obiectivele şi procedurile cuprinse în politica respectivă?

În ce măsură sunt atinse în timp obiectivele?

Care sunt principalii factori care afectează rezultatele politicii?

Cum a fost reformulată în timp politica pe baza experienţei?

 
Moderlul implementărrii de sus în jos a politicirlor atrrage atenrția asurpra modurlui în crare
obiectivrele propruse srunt îndeplinrite în procersul de implementrare. El nu ţrine îrnsă cront de arlte
aspercte importarnte ale acesrtui prorces:
se concentrerază droar asurpra decidenţirlor şi tirnde să neglijreze arlţi actrori implicaţriîn procersul
de înfăpturire a politicirlor publrice;
ignroră sau cel purţin subestimerază rorlul birocraţirlor aflraţi la nivrele inferiorare şi al grupurirlor
țirntă, crare influențerază politicrile sau le fac să fie consisternte cu propririle lor scopruri; 
neglijerază efectrele contraproductrive sau perverrse aleimplementărrii politicirlor;
tirnde să seprare strrict procersul de formrare de cel de implementrare a urnei politrici;

26
 exirstă situarţii în crare nu arvem o singrură agenrţie crare implementerază o politrică,rsau o agenrţie
crare condruce şi controlerază acrest prorces. 
Plecrând de arici, urnii autrori au prorpus un mordel de jos în sus al implementărrii : Hjrern, Porrter.
În acrest mordel puncrtul de plecrare nu mai erste o decirzie guvernamentrală, ci o rerţea de actrori
implicraţi în unrele zrone în oferirrea urnui bun sau a urnui servirciu. Penrtru a înțelrege cum erste
implementrată o politrică, trebruie să înțelergem crare srunt scopurrile, strategirile lor, relațirile dinrtre ei.
Arbia arpoi purtem să raporrtăm acerste rețrele la scopurrile, strategirile și relațirile acelrora crare
formulerază, finanțerază și implementerază politicrile.
În acrest fel, purtem să verdem crare e rorlul pe crare îl au în implementrare troţi actorrii implicraţi.
Moderlul de jos în sus are avantarjul că ia în considerrare rorlul relaţiirlor formrale şi informrale
crare constitruie reţelrele de actrori,  publrici şi privraţi, implicraţi în formularrea şi aplicarrea urnei
politrici. El accentuerază că succersul sau eşercul urnei politrici depirnde nu de puţrine ori de
capacitartea sau voirnţa birocraţirlor aflraţi la nivrele inferiorare de a o aplrica sau de ferlul în crare se
implrică arlţi actrori. Fiecrare din crele drouă modrele ale implementărrii are punctrele srale trari, dar și
punctrele srale slrabe. Tentarția erste acreea de a grăsi o abordrare crare să prreia avantajrele, sau punctrele
trari ale fiecărruia. Exirstă mai murlte încercrări în acrest srens.
Astrfel, Sabatrier proprune următorrul tarbel:

Tabel 2.1 Modele de implementare a politicilor publice după Sabatier

Se concentrează inițial
asupra
Identificarea principalilor
actori
Criterii de evaluare
Modelul de sus în jos
Deciziilor
guvernamentale (de ex., o
nouă lege de control al
poluării)
De sus în jos, de la
guvern la actori privați.
Pot fi avute în vedere și
alte criterii semnificative
Modelul de jos în sus
Rețelelor locale implicate
într-un domeniu în care se
promovează politicile publice
(de ex. Controlul poluării)
De jos (actori
guvernamentali și privați) în
sus
Nu e necesară analiza
atentă a deciziilor

27
 politic sau consecințele guvernamentale
neintenționate
Punctul central de interes Cum se conduce sistemul Interacțiunea strategică
pentru a atinge rezultatele dintre multiplii actori
intenționate ale politicii? implicați într-o rețea de
politici
După Sabatier, P.A. 1986
Strategii de depășire a obstacolelor de implementare
Implementarrea urnei politrici publrice erste un prorces în cadrrul cărruia se întâmprină adersea
dificultrăți. Calificarrea implementărrii ca firind problematrică depirnde de perspectriva abordrată:28
Din perspectrivă verticrală, implementarrea se refreră la decizirile autorizrate de cărtre conducrere,
crare coinrcid întocrmai rezultaterlor obținrute de cărtre nivelrele inferiorare; erste dreci o problremă de
asigurrare a subordonărrii. Acrest lurcru erste ilustrrat de modelrele constituționrale de guvernămrânt și
modelrele instrumentrale ale organizărrii; prare de la srine înțerles că „rcei alreși de pubrlic penrtru a
condruce trebruie să fie capabrili să-și transforrme politicrile în acțiruni și rezultrate”.29
Din perspectrivă orizontrală, implementarrea erste un exercirțiu de negocirere colectrivă: atenrția se
mrută de pe obiectirvul prorpus, pe procersul de realizrare a acestruia și oamernii implicrați în acrest
prorces. Politrica erste văzrută ca un prorces în crurs de desfășurrare, iar participanrții considerrați ca
posesrori ai urnor agernde de lurcru proprrii și, prrin urmrare, ai urnor perspectrive diferrite asurpra
procesurlui. Torate acerste realitrăți srunt importarnte în desfășurarrea politircii și implementarrea
acestreia va presuprune negocireri înrtre acerste realitrăți diferrite și diverrși participarnți implicrați.
Penrtru a evidenrția factorrii de sucrces în procersul de implementrare ne purtem prune câtreva
întrebrări: De ce obserrvăm artât de murlte errori și atârtea disfuncrții în executarrea politicirlor publrice?
Erste cu adevărrat posibrilă o punrere în aplicrare perferctă, avrând în vedrere complexitartea lurmii
moderrne? Solurția presuprune examinarrea condițiirlor de strart crare trebruie satisfăcrute penrtru ca
disfuncționalitățrile să fie redruse la mirnim. Unrele dinrtre acerste precondirții necesrare penrtru a
atirnge perfecțiurnea se situerază în afrara sferrei de influernță a executanțirlor. De exemrplu, un
contrext polirtic, dispozițirile legrale, cadrrul instituțiornal srunt perceprute de cărtre executarnți drrept
nirște constrângreri.

28
Profiroiu M. 2006. Politici publice. Editura Economica. București
29
Boussaguet L., Jacquo S., Ravinet P. 200. Dicționar de politici publice. Editura Polirom. Iași

28
 Încheierrea urnei politrici porate să nu se realizreze şi datorrită intervenţriei urnor barirere sau
constrângreri:

Existenţa unor coaliţii care se opun încheierii politicii

Conservatorismul: agenţiile implicate în implementarea unei politici caută să îşi modifice

scopurile şi misiunea, astfel încât să nu se desfiinţeze

Obstacole juridice

Costurile de pornire: atunci când o politică este încheiată, e posibil să fie necesar un efort
financiar mare, care devine un obstacol în procesul de încheiere

Terama şi incertitudirnea: dracă o politrică erste încheirată, e grreu de prerzis crare vor fi torate
consecinţrele îndepărtărrii de la creea ce era de arcum familriar şi cunosrcut. Aşa cum acerste aspercte
errau relevarnte în adoptarrea urnei politrici noi (a se verdea de pirldă puncrtul de vedrere
incrementalrist), arcum ele dervin obstacrole în încheierrea urnei politrici dreja practicrate. De exemrplu,
renunţarrea la politicrile practicrate anterrior de protecrţie a copiirlor a necesirtat efortruri ridicrate şi de
acreea în carlea încheierrii acestrora s-au ridircat obstacrole mrari.30

Tabel 2.2 Încheierea unei politici publice

Caracteristici
intrinseci Mediul politic Constrângerile
raison d'etre;
ideologia
longevitate; prevalentă; conservatorismul

30
Boussaguet L., Jacquo S., Ravinet P. 200. Dicționar de politici publice. Editura Polirom. Iași

29
 vizibilitate; ► coaliția care e ► obstacole juridice
complexitate; implicată în costuri economice
încheierea
natura politicii; coalițiile care
beneficiilor. puterea aliaților; urmăresc ca
posibilitățile de a politica să nu se
face încheie
teamă/incertitudine
compromisuri;
Încheierea politicii
NU DA
Status quo Scâncete îndelungate Big Bang
După Kirkpatrick, Lester, Peterson, 1999: p. 219
Pe de o parrte, exirstă tendirnța organizaționrală de a persirsta; pe de arltă parrte, srunt costruri
(emoționrale, politrice, juridrice, financirare) crare acționerază împotrriva încheierrii urnei politrici.
Politicrile de apărrare, de pirldă, au crreat un întrreg mecanrism instituțiornal, militarrii devenrind o
parrte a structurrii socirale crare erste foarrte grreu de dislorcat; la fel, personarlul din instituțirile crerate
penrtru protecrția copiirlor etc. În al doirlea rrând, la fel ca și în carzul acceptărrii urnei politrici,
decizirile privrind încheierrea ei se iau la mai murlte nivrele: de regrulă nu erste suficierntă o singrură
decirzie, la un anurmit nirvel; dimpotrrivă, existernța mai mulrtor cenrtri decizionrali frace ca încheierrea
urnei politrici să nu fie ușorară. În al treirlea rrând, organizațirile trind să răspurndă în frața schimbărirlor
prrin adoptarrea soluțiirlor „satisficiernte”, cum le nurmea H.A. Sirmon. Organizațirile fac arpel la mai
murlte instrumernte penrtru a evrita încheierrea politircii respectrive:
investițirile: mașinăririle crare au apărrut penrtru a implemernta o politrică de murlte ori au solicirtat
bugrete și investirții mrari, crare le perrmit să contirnue să funcționreze, independrent de faprtul că
personarlul se schirmbă, și crare preserază penrtru menținerrea lor în funcțirune;
obscuritartea: organizațirile invizibrile penrtru pubrlic, crele crare efectuerază sarcrini complrexe
definrite de specialirști se pot mențrine mai urșor;
schimbrări „cosmetrice” și aparernță de dinamrism: organizațirile își formerază o imagrine de
dinamrism, fac schimbrări de fațradă penrtru a dovredi adaptarrea lor la noi situarții; de acreea, de
murlte ori încheierrile de politrici însearmnă nu disparirția acerlor organizarții, ci mai degrrabă

30
restructurarrea sau reinventarrea lor penrtru a implemernta arlte politrici succesorare.31
Exirstă drouă modruri generrale în crare o politrică erste implementrată; crele mai murlte încheireri se
situerază undreva înrtre crele drouă extrreme:
Încheirere tip „rbig brang”: un sfârrșit al politircii prercum o explorzie, constrând în schimbarrea
urnei politrici ca urmrare a urnei singrure decirzii din parrtea autoritățirlor. De obircei, ea aprare la un
momrent prercis, chriar dracă a frost precedrată de internse lurpte înrtre coalițirile de susținrere a
continuărrii sau, dimpotrrivă, a încheierrii acerlei politrici. Exemrplu mai cunoscrute la noi ar fi
decirzia de falimentrare a Bancorrex sau de încheirere a sistemurlui plățirlor compensatorrii.
încheirere tip „scânrcet îndelunrgat”: sfârșirtul politircii vrine nu prirntr-o decirzie la un sinrgur
nirvel și la un momrent prercis determinarbil, ci ca urmrare a urnui decrlin îndelunrgat al resurserlor
prrin crare era susținrută arcea politrică. Acrest prorces e cunosrcut și sub numrele de „decrementrare”
(în opozirție cu „incrementarrea”).
Greva-May și Wildavrsky (1997) sugererază mai murlte stratergii de facilitrare a procesurlui prrin
crare o politrică erste încheirată. În prirmul rrând, erste importrant să se folosearscă unrele condirții
favorabrile, prercum:

Schimbări în agențiile guvernamentale (de obicei în urma unor alegeri în care fosta opoziție a
câștigat)

Perioade de turbulență: cele în care așteptările oamenilor privind viitorul sunt zguduite, așa
cum la noi în țară s-a întâmplat nu numai în 1989, dar și de exemplu în anii 1998-1999

Ascunderea efectelor, prin configurarea de instrumente de ameliorare a efectelor încheierii

politicii

În al doirlea rrând, procersul de implementrare a urnei politrici erste adersea parrte a urnui prorces
mai lrarg: cel în crare:

31
Miroiu A., Rădoi, M., Zulean M. 2002. Politici publice. Ed. Politeea-SNSPA, București
r

31
 este propusă o altă politică alternativă, iar adoptarea acesteia înseamnă încheierea celei vechi

se formează agenda formală, care poate conține idei privind încheierea politicii respective

În al treirlea rrând, procersul de încheirere a urnei politrici erste facilirtat dracă, aturnci crând a frost
elaborrată, s-a prevărzut că ea nu va contirnua în măsrura în crare anumrite rezultrate nu srunt obținrute.
Dracă implementarrea politircii presuprune monitorizarrea ei și evalurări periodrice, aturnci rezultatrele
acestrora pot fi utilizrate penrtru a prresa în favoarrea încheierrii politircii. În sfârrșit, un mijrloc
importrant crare porate fi folorsit erste acrela de a minimriza opozirția actorirlor crare se orpun încheierrii
politircii publrice. Matrircea SWOT porate ofreri șarnsa de a identifrica o corespondernță înrtre punctrele
trari ale instituțriei / comunitărții și oportunitățrile apărrute, sau chriar de a le ajruta să-și diminureze
punctrele slrabe în vederrea fructificărrii oportunitățirlor apărrute. Pe braza informațiirlor obținrute la
analriza de merdiu, se por combrina punctrele trari cu oportunitățrile identificrate, căutrând să se
rezorlve punctrele slrabe și riscurrile. Profirlul SWOT porate sprijrini dezvoltarrea alternativerlor
necesrare luărrii deciziirlor, producerrii schimbărirlor dorrite sau coordonărrii aspecterlor ce țin de
posibilrele benefircii adruse de decirzii, prrin construirrea urnei matrrice crare să conțrină troți factorrii
analizrați.

Tabel 2.3 Matricea strategiilor SWOT

PUNCTE TARI (S) PUNCTE SLABE (W)
OPORTUNITĂȚI (O) STRATEGII S-O STRATEGII W-O
RISCURI (T) STRATEGII S-T STRATEGII W-T

Strategirile S-O urmărresc fructificarrea oportunitățirlor crare coresprund puncterlor trari ale
instituțriei / comunitărții
Strategirile W-O depășresc punctrele slrabe penrtru a accresa oportunitățrile
Strategirile S-T identifrică modalitățrile prrin crare institurția / comunitartea pot utilriza punctrele
trari penrtru a se redruce vulnerabilitartea la factorrii de rrisc.
Strategirile W-T stabilresc planruri defensrive crare să împiedrice ca punctrele slrabe ale urnei
institurții / comunitrăți să devrină surrse considerabrile penrtru factorrii exterrni de rrisc.
În Anrexa 1 erste prezenrtat un exemrplu de analriză SWOT a alternativerlor. Carzul prezenrtat

32
erste: Propunerrea de politrică publrică “Eliminarrea deficiențerlor de elaborrare a Proiecturlui Tinerirlor
Profesionirști”. Propunerrea de politrică referitorare la „Eliminarrea deficiențerlor de elaborrare a
Proiecturlui Tinerirlor Profesionirști”, denumrită în continurare YPS („Yorung Professionrals
Schreme”), a frost elaborrată în cadrrul Proiecturlui PHARE Twinnring RO2003/IB/OT-10
„Consolidarrea capacitărții instituționrale a Guvernurlui Românriei de gestionrare a politicirlor publrice
și a procesurlui deciziornal”. Inițiatriva de politrică publrică YPS a frost selectrată ca sturdiu de caz
penrtru aplicarrea metoderlor și instrumenterlor de elaborrare a propunerirlor de politrici publrice.
Propunerrea de politrică publrică are exclursiv o valorare analitrică și de trainring, nefirind elaborrată în
vederrea supunerrii srpre aprobarrea Guvernurlui. Calitartea necorespunzătorare a serviciirlor publrice,
niverlul corupțriei, lirpsa motivațriei în rânrdul funcționarirlor publrici, prercum și niverlul scărzut de
încredrere în administrarție au imrpus formarrea urnor „agernți de schimbrare” (managreri publrici) crare
să disprună de abilitățrile și aptitudinrile necesrare penrtru accelerarrea procesurlui de reforrmă în
administrarția publrică din Romârnia și penrtru supervizarrea modificărirlor organizatorrice.
A frost elaborrat Proiecrtul Tinerirlor Profesionirști (YPS) în vederrea instruirrii și integrărrii
funcționarirlor publrici tinreri (managreri publrici - MP) în structurrile chreie ale administrațriei
publrice. Principarlul obiecrtiv al YPS l-a constitruit crearrea îrntr-un trimp cât mai scrurt a urnui
„contingrent” de managreri publrici în cadrrul administrațriei publrice din Romârnia, crare să aribă
capacitartea de a soluțirona problemrele specifrice îrntr-un mod profesionrist și apolirtic,
concentrârndu-se totodrată pe domenirile prioritrare legrate de transpunerrea și implementarrea acqruis-
urlui comunirtar și arlte aspercte conrexe aderărrii la UE. Implementarrea primurlui circlu YPS a
încerput în arnul 2003 și a continruat prână în 2005. Penrtru prirmul circlu au frost selectrați 100 de
bursireri (crare au studriat la universitrăți din UE) și 29 de stagirari (cu stargii în administrarția publrică
din Statrele Memrbre).
Prograrmul de stargii a virzat perfecționarrea funcționarirlor publrici cu vârrsta prână în 35 de ani,
prirntr-o combinarție de trainring în cadrrul Instituturlui Națiornal de Administrarție (INA), funcrții
prrin rotarție în cadrrul ministererlor și scurrte periorade de stagiatrură în administrarția publrică din
Statrele Memrbre. Procersul de identificrare a problemerlor a incrlus sesiruni de brainstormring în
vederrea constatărrii tuturror problemerlor specifrice crare afecterază bruna funcționrare a planurlui YPS.
Obiectirvul sesiunirlor de brainstormring l-a constitruit schițarrea obstacolerlor în carlea implementărrii
cu sucrces a politircii publrice. Au frost identificrate următoarrele caruze ale problemerlor în
implementarrea YPS:

33
 Rolul managerilor publici nu este clar delimitat (în ceea ce privește responsabilitățile la locul de
muncă)

Lipsa unei evaluări a necesităților - managerii publici sunt mai degrabă „împinși” în
administrația publică de administratorii programului decât „atrași” de potențialii angajatori

Principiile stabilirii salariilor nu sunt justificate (nivelul de salarizare al managerilor publici este
considerabil mai mare decât cel al funcționarilor publici obișnuiți cu sarcini similare și
responsabilitate egală)

Prrin urmrare, deficiențrele de formulrare a YPS au frost identificrate ca problremă focrală crare
afecterază eficiernța și sustenabilitartea pe terrmen lrung a acesrtei inițiatrive. Deficiențrele de
formulrare a YPS au arvut drrept efrect :

Oportunități limitate în cariera managerilor publici, întrucât aceștia nu sunt pe deplin integrați
în ansamblul sistemului funcționarilor publici

Actualul sistem de încadrare a MP este determinat de ofertă, nu de cerere, care se bazează pe

evaluarea necesităților

Invidia angajaților din sistemul public față de MP din cauza diferențelor salariale

Diagrrama de jos ilustrerază relarția dinrtre cauzrele și efectrele problemerlor focrale:

34
 Oportunități limitate de carieră Încadrarea MP este
pentru MP determinată de ofertă
Efecte dsd f
Problema focală
Deficiențe de elaborare a YPS
Rolul managerilor publici nu
este clar delimitat Principiile stabilirii salariilor nu
Lipsa unei evaluări a sunt justificate
Cauze necesităților

Prrin transformarrea problermei centrrale îrntr-o aserțirune pozitrivă purtem identifrica obiectirvul
politicirlor – scorpul mai vrast la crare va contrirbui politrica. Prrin urmrare, obiectirvul inițiatirvei de
politrică proprusă a frost eliminarrea deficiențerlor de formulrare a YPS. Politrica pirlot a arvut drrept
obiectrive soluționarrea cauzerlor problermei focrale :32
Integrarrea funcțiirlor MP în ansambrlul administrațriei publrice.
Armonizarrea aptitudinirlor managerirlor publrici cu nevorile sistemurlui administrațriei publrice.
Alinierrea nivelurlui de salarizrare al managerirlor publrici la sarcinrile și îndatorirrile acestrora.
Principalrele etrape ale definirrii strategiirlor SWOT srunt următoarrele:
Torate enunțurrile inclruse în crele partru rubrrici ale SWOT srunt sintetizrate și prezentrate srpre a fi
votrate de cărtre participanrții la sesiurnea de brainstormring.
Supunerrea la vot a urnei anumrite formulrări are loc în cadrrul activitărții grupurlui.
Fiecărrui participrant i se alrocă un nurmăr fix de votruri (de exemrplu, nu mai mrult de 3 votruri
penrtru fiecrare rubrrică a SWOT).
Punctrele forrte, punctrele slrabe, oportunitățrile și amenințărrile definrite srunt ordonrate în funcrție
de rezultatrele voturlui, începrând de la crele crare au prirmit crele mai murlte votruri prână la crele crare
au prirmit crele mai puțrine votruri.
Punctrele forrte, punctrele slrabe, oportunitățrile și amenințărrile srunt introdruse în matrircea
SWOT, urnde rândurrile conrțin evalurări exterrne (oportunitrăți și amenințrări), iar coloanrele conrțin
evalurări interrne (punrcte forrte și punrcte slrabe). Expresirile din colorane și rândruri srunt arpoi gruprate
pe pererchi și se formulerază stratergii în funcrție de afirmațirile strategriei SWOT

32
Toffler A., (1995), „Puterea în mișcare”. Ed.Antet, Oradea, România

35
 Strategiile S-O vizează oportunitățile care corespund cel mai bine punctelor forte alese

Strategiile W-O permit depășirea punctelor slabe, pentru a urmări oportunitățile

Strategiile S-T identifică modalități de exploatare a punctelor forte pentru a reduce

vulnerabilitatea față de amenințările externe

Strategiile W-T stabilesc un plan de defensivă pentru a aborda amenințările externe, luând
în considerare punctele forte interne

Enunțurrile inclruse în strategirile SWOT srunt analizrate, frără a se folrosi metrode și tehnrici
specirale și vor fi propruse droar ca „stratergii SWOT”. Scorpul enunțurirlor erste acrela de a facilrita
analriza și de a identifrica noi aspercte ale posibilerlor acțiruni ce vor fi întreprirnse în cadrrul
procesurlui politicirlor publrice. Analriza multicriterirală indrică faprtul că alternativrele 1 și 3 au un
impract semnificartiv asurpra obiectiverlor stabilrite. S-a stabirlit că alternatriva 2 nu erste aplicabrilă,
întrurcât nu contribruie la atingerrea obiectivurlui (proprune renunțarrea la Prlan în loc să proprună
îmbunătățirrea acestruia). Alternatriva numărrul 1 a înregistrrat cel mai ridircat srcor per tortal și astrfel
a frost selectrată de echripa de lurcru ca alternatrivă recomandrată.
În conclurzie, ca urmrare a urnui exercirțiu de grrup crare a implircat o analriză multicriterirală, s-a
hotărrât că alternatriva referitorare la stabilirrea pozițiirlor din sistermul funcționarirlor publrici în crare
ar purtea fi integrrați MP și adaptarrea pozițiirlor acestrora în ansambrlul sistemurlui erste cea mai
adecvrată penrtru soluționarrea problermei focrale cu crare se confrurntă Proiecrtul YPS.

36