PROIECT DE CERCETARE

STUDENTI: DUMBRAVA DANA-EUGENIA MOROSAN PAULA PINZARIU ANA-MARIA URSZ ROXANA-IONELA Grupa IV Anul III

Influenta factorilor psihologici asupra riscului de comportament alimentar

Date relevante ale cunoaterii n domeniu i motivaia temei

Comportamentul alimentar si consecintele, fie pozitive, fie negative ale acestuia, constituie o problema la nivel global al societatii actuale. Avand in vedere caracterul permisiv al accesibilitatii la modelele sociale (mass-media), in prezent lumea se confrunta cu un grad ridicat de risc de tulburare de comportament alimentar, operationalizat prin bulimie si anorexie. Desigur ca tulburarea de comportament alimentar are o baza genetica si influente culturale; dar studiul de fata isi doreste sa afle corelatia dintre factorii psihologici determinanti in riscul de tulburare de comportament alimentar. S-a demonstrat ca influenta genetica nu este pur si simplu cauza mostenirii oricaror gene, ci rezulta dintr-o interactiune mult mai complicata intre mai multe gene si factori genetici. Bazele acestui factor implicat in tulburarea de comportament alimentar releva faptul ca sunt anumite gene care influenteaza apetitul si metabolismul individului. Cercetarile au aratat ca influentele socio-culturale joaca un rol crucial in aparitia riscului de tulburare de comportament alimentar, in special acelor persoane care urmaresc o imagine ideala a frumusetii. Imaginile din mass-media (reviste, televizor, reclame) sunt nerealistice, modificate si avand scopul de a dezvolta o imagine culturala a perfectiunii care, de fapt, nu exista. Studiile facute asupra anorexiei si bulimiei nervoase au identificat un numar de trasaturi ale personalitatii care pot fi prezente inainte, in timpul si dupa tratamentul tulburarii de comportament alimentar. Factorii: perfectionismul, trasaturile obsesiv-compulsive, emotiile negative, stima de sine scazuta si caracteristicile asoociate unei personalitati evitante. Este de asemenea important sa spunem ca infometarea induce schimbari importante in cognitie, comportament si in relatiile interpersonale. Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala, minima. Bulimia nervoasa se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat compulsiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate cum ar fi varsaturile autoprovocate, abuzul de laxative, de diuretice sau de alte medicamente, posturi sau exercitii fizice excesive. O perturbare in perceperea conformatiei si greutatii corpului este element esential atat al anorexiei, cat si al bulimiei nervoase. De asemenea, este prevazuta o categorie, tulburarea de comportament alimentar fara alta specificatie, pentru codificarea tulburarilor care nu satisfac criteriile pentru tulburare de comportament alimentar specifica. Obezitatea simpla este inclusa in Clasificarea Internationala a Maladiilor (CIM), drept conditie medicala generala, dar ea nu apare in DSM-IV, deoarece nu s-a stabilit ca aceasta este asociata in mod constant in sindromul psihologic si comportamental. Obiectivul unui studiu referitor la stima de sine si tulburarile de alimentatie legata de gen a fost de a determina daca aceste doua caracteristici au contribuit la dezvoltarea tulburarilor de alimentatie. Studiul a implicat un total de 100 de elevi care au participat prin completarea unui sondaj folosit pentru a examina stima de sine si obiceiurile alimentare. Rezultatele au aratat ca

participantii care au raportat un nivel ridicat de stima de sine au raportat de asemenea si mai putina experienta in ceea ce priveste alimentatia. In plus, s-a constatat ca femeile au raportat o stima de sine scazuta si de asemenea o experienta legata de tulburarea de alimentatie, spre deosebire de barbati. Aceste rezultate au indicat o corelatie semnificativa intre stima de sine si tulburari de alimentatie precum si o corelatie semnificativa intre femei si barbati si stima de sine, precum si intre gen si tulburari de alimentatie. Femeile sunt mai predispuse decat barbatii de a suferi tulburari de alimentatie (Cassandra B. Fremder, self-esteem and eating disorders as related to gender) Un alt studiu facut in Romania a vrut sa evalueze deprinderile alimentare specifice pe grupe de varsta la un lot populational de 464 de persoane din judetul Bacau, urban si rural, plin aplicarea unui chestionar adaptat de frecventa alimentara. Rezultatele au indicat faptul ca in lotul impartit pe medii de rezidenta se constata diferente privitoare la deprinderile alimentare si stilul de viata. Subiectii din mediul urban par sa fie mai interesati de reducerea consumului de grasimi saturate, colesterol, sare in exces, cresterea consumului de legume si fructe spre deosebire de cei din mediul rural. (Cecilia Lucaci, studiu transveral prind evaluarea obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, 2010) Influenta greutatii corporale prezente si dezirabile asupra riscului de aparitie a tulburarilor de comportament alimentar, ( 2011, Stefania Miclea, Monica Albu, Cluj) a incercat sa arate diferentele dintre greutatea actuala si greutatea dorita in trei grupuri de femei: femei care isi doresc sa ia in greutate, sa se mentina si femei care vor sa slabeasca. Studiul s-a facut pe 91 de femei cu varsta intre 18 si 34 de ani fara tulburari de comportament alimentar. Rezultatele au aratat ca femeile care-si doresc sa aiba o greutate diferita de cea pe care o au, au un risc mai mare sa dezvolte o tulburare de comportament alimentar, spre deosebire de femeile care sunt multumite cu greutatea pe care o au. Asocierea dintre riscul de a dezvolta tulburari de comportament alimentar si caracteristice psihologice studiate (EDI-3) difera in functie de relatia intre greutatea actuala si greutatea dorita. Conceptele de baza ale cercetarii Slanez (1996) a creat scala aproape perfecta (The Almost Perfect Scale) care contine 4 variabile: standarde si ordine, relatie, anxietate si procrastinatie. El distinge intre perfectionismul adaptativ si maladaptativ. Ambele presupun un scor ridicat in ceea ce priveste standardele si ordinea cu deosebirea ca perfectionistii maladaptativi tind sa obtina scoruri mari si la anxietate si procrastinatie. Perfectionismul este unul dintre cei 16 factori de personalitate indentificati de Raymond Cattel si poate fi corelat cu constiinciozitatea si neuroticismul din modelul Big Five. Ascetismul inseamna negarea aspectelor placute ale vietii, deoarece placerea lor produce conflicte interne pentru individul in cauza, si apare sub forma de momente de singuratate sociala sau intima. Ascetismul este refuzul oricarei placeri fizice, chiar si a celor mai inocente, pentru a proteja eul impotriva nevoilor pulsionale care sunt o sursa de angoasa. Pentru psihologi riscul este cu atat mai semnificativ, cu cat este reprezentat de extinderea unei renuntari in planul unor lucruri necesare: individul refuza placerile orale, refuza hrana sau o reduce substantial, astfel expunandu-si sanatatea la riscuri inutile ajungand la anorexie (Psiholog Ionela-Janina Sabou)

Perfectionismul si ascetismul sunt indicatori care inglobeaza conceptul de control exagerat al indivizilor, concept ce va fi masurat in planul de cercetare propus. Scorul mic la scala de perfectionism inseamna ca individul nu are standarde de performanta rigide sau neadecvate, in timp ce un scor ridicat inseamna ca individul are nevoie permanenta de a atinge cele mai inalte standarde de performanta. Scorul mic la scala de ascetism inseamna ca individul nu simte nevoia de a cauta virtutea prin urmarirea unor idealuri spirituale, precum autodisciplina, negarea de sine, sacrificiul de sine si controlul nevoilor corpului. Scorul ridicat la aceasta scala inseamna ca individul are tendinte extreme de a cauta virtutea prin urmarirea acelorasi idealuri spirituale. El manifesta o tendinta foarte puternica de a oferi conotatii pozitive obtinerii de virtuti prin austeritatea autoimpusa. Un scor mic la variabila dependenta inseamna ca individul nu manifesta o nemultumire semnificativa fata de greutatea sa si forma corporala, in timp ce un scor ridicat indica faptul ca acesta are nemultumiri extreme fata de forma si dimensiunile corpului sau. Designul cercetarii: Scopul cercetarii: Numeroase studii au demonstrat faptul ca nemultumirea fata de propriul corp si dorinta de a avea o alta greutate decat cea existent reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea unei tulburari de comportament alimentar. Pornind de la ideea ca neconcordanta dintre greutatea corporala a unei persoane si greutatea pe care si-o doreste poate constitui un factor de stres, proiectul de cercetare prezent isi propune sa investigheze reactiile factorilor psihologici asupra riscului de tulburare de comportament alimentar. Ipotezele: 1. Problemele interpersonale la femei prezinta un risc mai mare de tulburare de comportament alimentar, spre deosebire de barbati. 2. Riscul de tulburare de comportament alimentar apare cu precadere la persoanele care au un grad de control exagerat de inalt, comparativ cu persoanele care au un grad scazut al perfectionismului. Variabile: Variabila dependenta: riscul de tulburare de comportament alimentar nemultumirea fata de propriul corp. Variabile independente: genul femei -barbati Control exagerat- perfectionism -ascetism Participanti: Proiectul de cercetare are are doua variabile independente cu cate doua niveluri fiecare, asta insemnand ca avem un design experimental de tip 2x2. Pentru fiecare nivel al variabilelor independente avem 30 de subiecti, asta insemnand ca instrumentul se va aplica pe un numar de 120 de subiecti, barbati si femei in mod egal. Lotul de subiecti este reprezentat de studentii de la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Iasi, specializarea psihologie. Instrumente folosite: Chestionar EDI-3- David M. Garner Am folosit chestionarul de D.M.GARNER pentru autoevaluarea trasaturilor sau constructelor psihologice care s-au dovedit a fi relevante din punct de vedere clinic la

persoanele cu tulburari de comportament alimentar. Prin folosirea chestionarului, vrem sa evaluam simptomele relevante pentru dezvoltarea tulburarilor de comportament alimentar. Din structura chestionarului EDI-3 vom utiliza scala psihologica a controlului exagerat operationalizata prin perfectionism si ascetism, aplicata atat la persoanele de gen feminin cat si la persoanele de gen masculin, scala pe care am descris-o mai sus. Chestionarul este aplicat individual, prin raspunderea subiectilor la 91 de intrebari. Scala cuprinde 6 variante de raspuns, acestea fiind: Intotdeauna, De obicei, Adesea, Cateodata, Rar si Niciodata. Rezultatele asteptate includ un grad ridicat de nemultumire a corpului la femei in comparatie cu barbatii. De asemenea si gradul de perfectionism este mai ridicat la femei decat la barbati. Ne asteptam la un grad mai ridicat de risc de tulburare de comportament alimentar la femei decat la barbati. Exista riscul ca rezultatele sa nu poata fi extrapolate la populatia generala, deoarece subiectii sunt alesi doar din Facultatea de Psihologie din Iasi. Avand in vedere ca masuram nemultumirea fata de corp, poate creste riscul de inconsecventa, influentand astfel rezultatele studiului. Concluzii In cazul in care rezultatele studiului vor fi relevante, acest lucru poate constitui un pas important in prevenirea si combaterea tulburarilor de comportament alimentar. Prin cunoasterea factorilor psihologici cauzali pentru tulburarile de comportament alimentar putem determina cresterea gradului de autocunoastere. Daca un individ are un grad ridicat pentru autocunoastere, se creaza o relatie corelationala intre caracteristicile psihologice si riscul de tulburari de comportament alimentar, risc ce poate fi diminuat. Consideram ca acest studiu va ajuta la constientizarea faptului ca atat barbatii, cat si femeile sunt supusi riscului de a experimenta o tulburare de acest fel, iar intre perfectionism si gradul de ascetism, de exemplu, nu exista o diferenta de gen. Atat barbatii, cat si femeile sunt susceptibili de a avea un grad ridicat de autoapreciere care le-ar putea modifica actiunile in ceea ce priveste controlul alimentar. Familia si mass-media au o influenta puternica in dezvoltarea preocuparilor exagerate legate de greutate si a practicilor privind controlul acesteia. Presiunea parintilor asupra adolescentilor, referitoare la slabit, sublinierea aspectelor negative ale cresterii in greutate, precum si incurajarea consumului alimentelor cu un continut scazut de calorii, pot conduce la adoptarea unor metode nesanatoase de control al greutatii si la urmarea continua a unor diete. Atitudinea critica a familiei poate accentua nemultumire si preocupari exagerate privind forma si greutatea corpului. Evitarea consecintelor negative ale pierderii in greutate se realizeaza prin stabilirea unor obiective realiste. Identificarea factorilor psihologici care motiveaza persoana respectiva sa recurga in continuare la comportamentele care au condus la pierderea in greutate poate avea un efect pozitiv asupra mentinerii greutatii propuse pe termen lung. (Maria Ladea, Nutritie si sanatate mintala, Bucuresti, 2012) Ca recomandare pentru persoanele cu un grad ridicat de perfectionism si ascetism ce poate duce la marirea riscului de tulburare de comportament alimentar, este indicata terapia cognitiv comportamentala si de asemenea adoptarea unei alimentatii corecte si sanatoase in functie de individ.

Bibliografie Cassandra B. Fremder, self-esteem and eating disorders as related to gender, 2009; Cecilia Lucaci, studiu transveral prind evaluarea obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, Universitatea de Medicina si Farmacie, Gr. T. Popa, Iasi, 2010; Stefania Miclea, Monica Albu, Infleunta greutati corporale prezente si dezirabile asupra riscului de aparitie a tulburarilor de comportament alimentar, SC.; COGNITROM. S.R.L, Institutul de Istorie George Baritiu, Cluj-Napoca, 2011; Coordonator Maria Ladea, Nutritie si sanatate mintala, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti 2012 www. Rasfoiesc.com/educatie/psihologie/perfectionismul-in-psihologia-93.php www.nedc.com.au/risk-factors

Chestionar EDI-3