CZU [159.922.8:612.

3]
STUDIUL TULBURĂRILOR ALIMENTARE LA ADOLESCENTE
Iulia RACU, conferențiar universitar, doctor,
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău;
Rodica BIVOL, masterandă,
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău
Abstract. This article presents an experimental research of eating disorders in adolescence.
The research included 90 female adolescents. By applying the SCOFF Questionnaire, the
Edinburgh Bulimia Inventory, and Garner-Garfinkel's Mental Anorexia Self-Evaluation Scale,
we noticed that 52% of adolescents have the risk of possibility of eating disorders, 6% have the
possibility of having bulimia and 3% have the possibility of having the anorexia. Applying the
Body Image Avoidance Questionnaire (BIAQ), we have established the link between eating
behavior disorders and body image avoidance in adolescents. So we discovered that girls
featuring the possibility of an eating disorder have a high level of body image avoidance.
Keywords: eating disorders, bulimia, anorexia, body image, adolescents.
Tulburările de comportament alimentar presupun modificarea profundă a pattern-ului
de alimentație pe o perioadă lungă de timp. O tulburare de comportament este considerat
atât consumul alimentar excesiv, cât și cel deficitar. Cele mai des întâlnite tulburări de
comportament alimentar sunt anorexia nervoasă și bulimia nervoasă [4].
Anorexia nervoasă este o tulburare alimentară ce se manifestă prin de refuzul încăpă-
țânat de a consuma alimente, lucru care duce o scădere însemnată a greutății; frica sporită
de a crește în greutate; apariția unei tulburări de imagine în ceea ce privește greutatea și
forma corporală sau a incapacității semnificative de a recunoaște greutatea scăzută a cor-
pului; evaluare proprie influențată extrem de aspectul fizic și de greutate [1, p. 24].
Bulimia nervoasă reprezintă tulburarea de comportament alimentar ce se caracterizează
prin episoade repetitive de mâncat compulsiv (unui episod îi este proprie înghițirea într-un
interval scurt de timp a unei cantități exagerate de hrană); prin preocuparea permanentă cu
referire la mâncare; prin sentimentul de lipsă a controlului în timpul unui astfel de episod;
prin comportamente compensatorii neadecvate și recurente îndreptate spre prevenirea creș-
terii în greutate (vomă autoprovocată, laxative și diuretice utilizate neadecvat, înfometare
sau solicitare fizică epuizantă). Aceste episoadele de mâncat compulsiv, cât și compensa-
rea neadecvată, au loc cel puțin odată pe săptămână timp de minim trei luni [2]. Ca și în
cazul anorexiei nervoase, forma corporală și greutatea fizică are o excesivă influență asu-
pra imaginii de sine și a autoevaluării propriu-zise [5].
Adolescența este o vârstă cu multiple schimbări în dezvoltarea umană. Adolescentele
cresc în înălțime și în greutate. Schimbările produse nu sunt deloc calme și armonioase. În
adolescență este foarte mare și presiunea socială. Pe fonul schimbărilor enumerate adoles-
centele sunt destul de preocupate de aspectul lor fizic. Grija pentru menținerea unei ima-
gini fizice dezirabile poate deveni o obsesie care poate, ulterior, determina apariția și insta-
urarea tulburărilor de comportament alimentar. Pentru adolescentele contemporane sunt
caracteristice așa tulburări alimentare cum ar fi: anorexia nervoasă și bulimia nervoasă.
Ținând cont de cele menționate, considerăm de o importanță sporită și de o actualitate
incontestabilă cercetarea tulburărilor de alimentație la adolescente, cât și a factorilor psiho-
logici care ar putea servi drept determinante (evitarea imaginii corporale) ale acestor tulbu-
rări. Eșantionul cercetării a fost compus din 90 de adolescente cu vârsta de 16 – 18 ani,
studente într-un colegiu din orașul Chișinău.
Pentru identificarea posibilității/imposibilității tulburărilor de alimentație, bulimiei,
anorexiei și evitarea imaginii corporale la adolescente am aplicat următoarele teste/chestio-

264
nare/inventare: Chestionarul SCOFF, Inventarul Bulimiei Edinburgh, Scala de autoevaluare a
Anorexiei Mentale Garner-Garfinkel și Chestionarul de evitare a imaginii corporale (BIAQ).
Prin intermediul Chestionarului SCOFF am încercat identificarea lipsei sau posibilită-
ții unei tulburări de comportament alimentar la adolescente.

Fig. 1. Rezultatele pentru tulburările de alimentație la adolescente

Analizând figura 1, observăm că la 48% dintre adolescente se înregistrează lipsa unei tul-
burări de alimentație, lor fiindu-le proprie acceptarea imaginii corporale și o atitudine rațională
față de alimentație. Ele nu au accese de mâncat compulsiv sau, dacă le au, nu trăiesc ulterior
sentimente de vinovăție, nu se înfometează și au un regim alimentar destul de permisiv.
Observăm că 52% dintre fetele de vârstă adolescentă prezintă posibilitatea unei tulburări
alimentare. Lor le este caracteristică teama pronunțată de a spori în greutate, evaluarea pro-
priei persoane fiind influențată exagerat de forma corporală. Trăiesc episoade de mâncat
compulsiv, urmate de comportamente compensatorii inadecvate (laxative, epuizare fizică).
Pentru obținerea unor rezultate mai precise, am administrat pe întregul eșantion și In-
ventarul Bulimiei Edinburgh și Scala de autoevaluare a Anorexiei Mentale Garner-Garfinkel.
Rezultatele pentru bulimia nervoasă la adolescente le avem reprezentate în figura 2.

Fig. 2. Rezultatele pentru bulimie nervoasă la adolescente

60% din adolescente prezintă un comportament alimentar normal, ceea ce înseamnă
că ele nu au drept scop controlul strict al greutății și că alimentația propriu-zisă are un rol
secundar în viața lor de zi cu zi, neavând o influență majoră asupra stării de sănătate sau
asupra funcționării psihologice și sociale. 34% dintre adolescente au comportamentul ali-
mentar neobișnuit, acestea preocupându-se de greutatea și forma corporală și încercând
mereu să-și corecteze regimul alimentar.
6% dintre adolescente înscriu posibilitatea unei bulimii nervoase. De obicei, acestor
fete le este complicat să-și accepte corpul așa cum este, fiind mereu în căutare de diete noi,
mai efective decât precedentele. Au o alimentație destul de deficitară, fapt ce generează
adesea accese de mâncat compulsiv, urmate de diverse comportamente compensatorii.
În continuare am studiat interrelația între tulburările de alimentație și bulimie după
coeficientul de corelație Spearman.
Tabelul 1. Corelația dintre tulburările de alimentație și bulimie după coeficientul
de corelație Spearman
Variabilele Coeficientul de corelație (r) Pragul de semnificație (p)
Tulburările de alimentație / Bulimie r=0,541 p<0,001

265
 Tabelul 1 prezintă o corelație semnificativă pozitivă între tulburările de alimentație și
bulimie (r=0,541, p<0,001). Adolescentele ce au punctaj ridicat pentru tulburările de ali-
mentație demonstrează și punctaj ridicat pentru bulimie. Vom menționa că adolescentele
ce manifestă tulburări de alimentație se caracterizează și prin bulimie.
Rezultatele pentru anorexia nervoasă sunt ilustrate în figura 3.

Fig. 3. Rezultatele pentru anorexie nervoasă la adolescente

97% dintre adolescente nu suferă de anorexie nervoasă, deci nu își limitează extrem
consumul zilnic de calorii și nu exagerează importanța aspectului fizic și a greutății corpo-
rale. Aceste adolescente își acceptă condiția fizică și se simt confortabil în propriul corp.
3% dintre adolescente manifestă posibilitatea unei anorexii nervoase. Comportamen-
tul lor este îndreptat spre a scădea în greutate cu orice preț. Aceste adolescente sunt domi-
nate de tendința de a avea un corp perfect slab, lipsit de orice urmă de grăsime. Au un re-
gim alimentar foarte strict, calculează cantitatea de calorii consumate zilnic și își elaborea-
ză și implementează diverse metode de ardere a acestora.
Tabelul 2. Corelația dintre tulburările de alimentație / bulimie și anorexie
după coeficientul de corelație Spearman
Variabilele Coeficientul de corelație (r) Pragul de semnificații (p)
Tulburări de alimentație / Anorexie r=0,465 p<0,001
Bulimie / Anorexie r=0,489 p<0,001
În conformitate cu tabelul 2 evidențiem doi coeficienți de corelație semnificativi pozi-
tivi: între tulburările de alimentație și anorexie (r=0,465, p<0,001) și între bulimie și ano-
rexie (r=0,489, p<0,001). Astfel, adolescentele ce prezintă punctaj ridicat pentru tulburările
de alimentație obțin un punctaj ridicat pentru anorexie. Asemănător este și pentru adoles-
centele cu punctaj ridicat pentru bulimie, la ele atestăm punctaj ridicat și pentru anorexie.
Adolescentele cu tulburări de alimentație demonstrează anorexie. Similar vom menționa și
pentru adolescentele ce prezintă bulimie, ele dau dovadă și de anorexie.
Evitarea imaginii corporale a fost investigată prin administrarea Chestionarului de
evitare a imaginii corporale (BIAQ).
Rezultatele pentru evitarea imaginii corporale sunt prezentate în figura 4.

Fig. 4. Rezultatele evitarea imaginii corporale la adolescente

Figura 4 ne permite să observăm că 32% dintre adolescente prezintă un nivel scăzut
de evitare a imaginii corporale, ceea ce înseamnă că sunt satisfăcute de felul în care arată și
se simt în armonie cu propriul corp.
266
 58% dintre adolescente au un nivel mediu de evitare a imaginii corporale. Aceste ado-
lescente se caracterizează printr-un grad moderat spre scăzut de acceptare a modului în care
arată. Au tendință de a-și aprecia greșit greutatea corporală și de a-și ascunde așa-numitele
„defecte ale siluetei”.
10% dintre adolescente înregistrează un nivel înalt de evitare a imaginii corporale. De
obicei, aceste adolescente au o atitudine nesănătoasă față de sine și de propriul corp, nu le
place cum arată și simt că au eșuat în atingerea idealului propriu. Tind să poarte haine mai
largi sau chiar cu câteva mărimi mai mari, pentru a ascunde „zonele-problemă”. Evită să
îmbrace haine mulate sau revelatoare, chiar și în contexte necesare (sală, plajă). Este foarte
probabil ca aceste adolescente să sufere de dismorfie.
Studiul nostru a cuprins și identificarea interrelațiilor dintre tulburările de alimentație /
bulimie / anorexie și evitarea imaginii corporale după coeficientul de corelație Spearman.
Tabelul 3. Corelația dintre tulburările de alimentație / bulimie / anorexie și evitarea imaginii
corporale după coeficientul de corelație Spearman
Variabilele Coeficientul de corelație (r) Pragul de semnificație (p)
Tulburările de alimentație / Evitarea
r=0,452 p<0,001
imaginii corporale
Bulimie / Evitarea imaginii corporale r=0,462 p<0,001
Anorexie / Evitarea imaginii corporale r=0,555 p<0.001
Tabelul 3 prezintă următoarele corelații semnificative pozitive: între tulburările de ali-
mentație și evitarea imaginii corporale (r=0,452, p<0,001), între bulimie și evitarea imagi-
nii corporale (r=0,462, p<0,001) și între anorexie și evitarea imaginii corporale (r=0,555,
p<0,001). Adolescentele ce au punctaj ridicat pentru tulburările de alimentație obțin punctaj
ridicat pentru evitarea imaginii corporale. La adolescentele cu scor ridicat pentru bulimie
atestăm și scor ridicat pentru evitarea imaginii corporale. Similar constatăm și pentru ado-
lescentele ce au scor ridicat pentru anorexie, la ele, evidențiem și punctaj ridicat pentru evi-
tarea imaginii corporale. Vom constata că adolescentele ce au tulburări de alimentație, bu-
limie și anorexie se caracterizează prin evitarea imaginii corporale.
În concluzie, vom menționa că la 52% din adolescente înregistrăm posibilitatea unei tul-
burări de alimentație, la 6% din adolescente atestăm posibilitatea unei bulimii și la 3% din
adolescente observăm posibilitatea unei anorexii. De asemenea, am identificat interrelații în-
tre tulburările de alimentație, bulimie și anorexie și evitarea imaginii corporale. Adolescente-
le cu o imagine corporală evitantă au risc mai mare de a dezvolta o tulburare de alimentație.
Bibliografie:
1. ENEA, Violeta, DAFINOIU, Ion. Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare și tratament. Iași:
Polirom, 2012. 232 p.
2. ENEA, Violeta, MĂIREAN, Cornelia, DAFINOIU, Ion. Bulimia nervoasă. Teorie, eva-
luare și tratament. Iași: Polirom, 2016. 272 p.
3. ENEA, Violeta, MOLDOVAN, Adela, ANTON, Raluca. Tulburările de comportament
alimentar și obezitatea la copii și adolescenți. Iași: Editura Polirom, 2017. 248 p.
4. AMERICAN PSYCHIATRY ASSOCIATION. Diagnostic and Statistical Manual of Men-
tal Disorders (5th ed.). Arlington: American Psychiatric Publishing, 2013. pp. 329-354.
5. GROGAN, Sarah. Body Image. Understanding body dissatisfaction in men, women, and
children (Third edition). London: Routledge, 2016. 228 p.
6. FAIRBURN, Christopher. Cognitive Behavior Therapy and Eating Disorders. New York:
Guilford Press, 2008. p. 324.
7. WONDERLICH, Stephen. Personality and eating disorders. In: C. G. Fairburn, K. D.
Brownell (eds.). Eating diorders and obesity: a comprehensive handbook. 2nd edition.
New York: Guiford Press, 2005. p. 204-209.

267