Comportamentul alimentar și tulburarile acestuia

Prof. Coordonator: Conf. Dr. Ing. Gontariu Ioan

Student: Gheorghiu Ștefania-Iuliana
Anul I, Grupa 1b
Universitatea ,,Stefan cel Mare’’ Suceava
Facultate de Inginerie Alimentară- Control și Expertiza Produselor Alimentare

O tulburare de alimentație este o boală care provoacă tulburări grave ale dietei de zi cu zi
cum ar fi consumul de cantități extrem de mici de alimente sau o supraalimentare severă. O
persoană cu o tulburare de alimentatie poate începe prin a mânca doar cantități mai mici sau
mai mari de alimente, dar la un moment dat, nevoia de a mânca mai puțin sau mai mult va
scăpa de sub control. Un stress sever sau o îngrijorare cu privire la greutate corporală sau în
legătură cu modul în care arată corpul, poate semnala, de asemenea, o tulburare de
alimentatie. Tulburările de alimentatie comune includ anorexia, bulimia nervoasă și
tulburarea poftei de mâncare.
Tulburările de comportament alimentar sunt probleme importante care afectează sănătatea
fizică și psihică, precum și viața socială și profesională a oamenilor.
Într-adevăr, trăim vremuri în care epidemia mondială de obezitate face ravagii, inclusiv în
primii ani de viață. Am devenit cu adevărat obsedați de greutatea corporală și acest lucru
poate fi bun, în măsura în care devenim mai atenți la ce și cât mâncăm. Dar aria tulburărilor
de comportament alimentar, unde este încadrată și anorexia, nu reprezintă nici pe deoparte
soluția ci, din contră, formează o categorie de afecțiuni ce pot conduce la deces și care se
tratează în echipe interdisciplinare, unde medicii psihiatri, psihologii și dieteticienii trebuie să
conlucreze strâns.
Tulburările de comportament alimentar sunt diverse și, alături de cele majore, anorexia
mentală, bulimia și consumul compulsiv de alimente, apar și tulburări de genul tulburărilor de
comportament alimentar restrictiv sau tulburări al căror tablou este mai vag descris, dar cu
implicații nu mai puțin serioase asupra vieții și sănătății omului, tulburări de hrănire și
alimentație nespecifice.
Tulburările de comportament alimentar înseamnă modificarea profundă a patternului de
alimentație, pe o perioadă lungă de timp. O tulburare de comportament este și consumul
alimentar excesiv, dar și cel deficitar. Cauzele tulburărilor de comportament alimentar sunt
diverse și studiile efectuate în domeniu nu au putut indica precis o singură motivație
. Până în prezent, știm că ele pot avea la origine senzația de nemulțumire sau preocuparea
referitoare la greutate sau forma corpului (localizat sau în ansamblu) sau, după cum sugerează
unele studii, necesitatea de a avea control asupra unei componente esențiale a
comportamentului zilnic. Dar determinarea socio-culturală a afecțiunilor respective nu este
unicul factor cauzator. Sistemele complexe de recompensă de la nivelul sistemului nervos
central par a juca și ele un rol bine definit, ca și o anume componentă genetică, sugerată
inițial de apariția acestor probleme la gemeni.
Dacă debutul unei tulburări de comportament alimentar poate fi pur și simplu consumul
unor porții mai mari sau mai mici de mâncare, evoluția tendinței de a mânca prea mult sau
prea puțin scapă de sub control și intră în sfera patologicului.
Cel mai adesea, o tulburare de acest gen debutează în adolescență sau în prima perioadă a
vârstei de adult. Cercetări recente, însă, surprind debutul afecțiunilor respective și la copil sau
la adultul vârstnic. Ele trebuie văzute nu ca fiind un eșec de comportament din cauza unei
slăbiciuni a puterii de decizie a individului, ci ca afecțiuni în care modelul patologic de

2
Universitatea ,,Stefan cel Mare’’ Suceava
Facultate de Inginerie Alimentară- Control și Expertiza Produselor Alimentare

alimentație evoluează în bună parte independent de puterea de decizie a individului, mai ales
că se știe demult că tulburările apar frecvent în asociere cu alte afecțiuni psihiatrice, cum ar fi
sindromul depresiv sau cel anxios, precum și alături de diverse adicții.
În continuare vă prezent unele caracteristici ale celor mai importante tulburări de
comportament alimentar:

Anorexia nervosa
Este o boală caracterizată prin restrângerea majoră și de durată a aportului de alimente,
alături de existența unui sentiment de teamă față de supraponderalitate și față de câștigul în
greutate. Întotdeauna se asociază tulburări de percepție generală sau localizată a greutății
corporale. În dese cazuri, chiar dacă pacientul e de acord că nu este supraponderal, își vede
abdomenul sau coapsele ca exagerat de mari, fără ca aceasta să aibă corespondență cu
realitatea. Un pacient cu anorexie se vede, în mod clasic, ca fiind supraponderal sau obez,
când în realitate este mult sub greutatea normală.
Principalele manifestări sunt:
 Pierderi importante în greutate,
 Fobia creșterii în greutate,
 Preocupare obsesivă față de calorii și alimentație,
 Depresie, etc.
Pacientul își măsoară obsesiv greutatea sau circumferințele zonelor care i se par exagerat de
„grase”. Stima de sine este influențată mult de variațiile de greutate corporală. O creștere a
acesteia este percepută ca un eșec esențial. Un element important este lipsa percepției
comportamentelor adiacente ca fiind aberante. Pacientul nu sesizează că se comportă anormal
din niciun punct de vedere. Complicațiile sunt multiple, cele cardiovasculare, de scădere a
imunității și psihoneurologice fiind cele mai importante.
Bulimia Nervosa

Bulimia este legata de un ciclu de hiperfagie (consumul de cantitati mari de mancare intr-o
perioada scurta de timp), urmat de simtul pierderii controlului asupra cantitatii de mancare
ingerata care rezulta in adoptarea de strategii neadecvate pentru arderea caloriilor consumate.

Bulimia poate trece neobservata de catre familie sau prieteni pe parcursul mai multor ani,
deoarece persoanele afectate par sa manance normal si nu scad neaparat mult in greutate.

Tulburarea poftei de mâncare

Cu tulburarea poftei de mâncare o persoană își pierde controlul asupra alimentației. Spre
deosebire de bulimia nervoasă, perioadele de tulburare a poftei de mâncare nu sunt urmate de
eliminare, exerciții fizice excesive sau post. Ca rezultat, persoanele cu tulburarea poftei de
mâncare de multe ori sunt supraponderale sau obeze. Persoanele cu tulburarea poftei de
mâncare care sunt obeze au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare și
hipertensiune arterială. Ele experimentează vinovăție, rușine și stres în legătură cu pofta lor
de mâncare, ceea ce poate duce la mai multă poftă de mâncare.

3
Universitatea ,,Stefan cel Mare’’ Suceava
Facultate de Inginerie Alimentară- Control și Expertiza Produselor Alimentare

Comportamentul alimentar restrictiv

Se caracterizează prin evitarea sau restricția în ceea ce privește ingestia de alimente. Pacienții
au o lipsă totală de interes în ceea ce privește consumul de alimente, în urma unei experiențe
anterioare negative. Adesea, boala debutează în copilărie, iar părinții descriu copilul ca având
un apetit dificil, ca fiind mofturos etc. Este de multe ori asociată cu autismul.
Printre criteriile de diagnostic amintim:

 Pierderea semnificativă în greutate

 Eșec de creștere la copil
 Deficiențe nutriționale semnificative
 Nu poate participa la perioade de consum de alimente în colectivitate.

Tratament:
Trebuie subliniat că tulburările de comportament alimentar sunt curabile și că abordarea
precoce este, ca și în alte boli, un element important în rezolvarea rapidă și în evitarea
recăderilor. Latura nutrițională, dietetică, este numai o componentă a tratamentului și ea
rămâne de eficiență temporară, dacă boala nu este abordată pe toate planurile.

Reamintim că planul de tratament trebuie să fie complex, el necesitând atât consiliere

nutrițională, cât și, cel mai adesea, management medicamentos și consiliere psihologică. În
anorexie se începe cu restabilirea greutății, tratamentul tulburărilor psihologice, și se
continuă cu reducerea sau chiar eliminarea comportamentelor care au declanșat boala și cu
prevenirea recidivelor.

Studii contemporane caută soluții, bazându-se pe cunoașterea patofiziologiei tulburărilor de

comportament alimentar și urmăresc influențarea unor circuite neuronale, a unor
neurotransmițători sau hormoni, cum ar fi folosirea de molecule semnalizatoare sau a
receptorilor sistemelor de autoreglare (serotonina, glutamatul), dopamina (pentru sistemul
hedonic) sau histamina,și insulina

Concluzie:
În urma unei alimentații necorespunzătoare, mai repede sau mai târziu, apar o serie de
tulburări care perturbă sănătatea omului. Fenomenele care însoțesc dezechilibrele alimentare
sunt cauzate de lipsa unei alimentații diversificate și echilibrate sau de către un comportament
alimentar dăunător. La baza dezechilibrului alimentar, stă adesea malnutriția, atât în cazul
subalimentației (subnutriției) cât și în acela a supraalimentație (supranutriției).

4
Universitatea ,,Stefan cel Mare’’ Suceava
Facultate de Inginerie Alimentară- Control și Expertiza Produselor Alimentare

Bibliografie:
1.https://www.revistagalenus.ro/nutritie-si-farmacie/tulburarile-de-comportament-alimentar/
2.http://www.psihoterapiesipsihologie.ro/informatii/sanatatea-mintala/174-tulburarile-de-
alimentatie
3.https://castlecraig.ro/dependenta/dependente-comportamentale/tulburari-alimentare