Departamentul Pediatrie

Tulbură ri de alimentație: criterii

diagnostice, intervenție timpurie

Coordonator: Asistent universitar
Eremciuc Rodica
Realizat: Conica Corina
medic rezident pediatru anul I
Chișinău 2021
 Generalită ți
 Adolescenta este o perioada in care starea emotionala si
psihologica a tinerilor este adesea instabila. Printre dificultatile
acestei perioade se numara si tulburarile alimentare.
 Tulburări alimentare constau intr-o varietate de conditii
psihologice care duc la aparitia de obiceiuri alimentare
nesanatoase. Acestea pot incepe cu o obsesie pentru mancare,
aspectul corporal si greutatea proprie si pot avea consecinte
nefaste, daca nu sunt tratate. Simptomele diverselor tulburari
alimentare includ restrictionarea severa a mancarii, mancatul,
vomitatul si sportul in exces. Desi oricine poate dezvolta o astfel de
tulburare, majoritatea pacientilor sunt adolescenti si femei tinere. 2
 Tipuri de tulbură ri alimentare
Anorexia nervoasă

Anorexia atletică

Bulimia nervoasă

Mîncatul compulsiv

Abuz alimentar episodic

Mîncatul compulsiv noaptea

Ortorexia nervoasă
3
 Anorexia nervoasă
• Anorexia este o tulburare alimentară caracterizată prin scădere în
greutate inadecvată vâ rstei sau prin dificultatea de a menține masa
corporală pentru înă lțimea, vâ rsta și statura persoanei. Literatura de
specialitate atrage atenția asupra a două tipuri de anorexie:
o restrictivă (limitarea numă rului zilnic de calorii ingerate și a
tipurilor de alimente consumate)
o anorexia evacuatorie (folosirea diureticelor și a laxativelor pentru
a îndepă rta surplusul de hrană și lichide).
• Principalul mecanism care stă la baza acestei tulbură ri psihiatrice
este reprezentat de devalorizarea imaginii de sine
4
 Epidemiologie
• Afecțiunea nu ține cont de vâ rstă , sex, orientare sexuală sau etnie.
• Statisticile au indicat faptul că  0. 3-0. 4% dintre femeile tinere vor
suferi de această tulburare psihică și 0. 1% dintre bă rbați vor întruni
criteriile pentru diagnosticul de anorexie nervoasă .
• Alți specialiști consideră că boala debutează cu mai mare probabilitate
în perioada adolescenței sau în primii ani ai maturită ții.
• Anorexia este privită ca a treia cea mai comună afecțiune cronică la
tineri după astmul bronșic și diabetul zaharat de tip I

5
 Cauzele apariției anorexiei
• Factori psihologici(stima redusă față de sine; tendința spre
despresie; perfecționismul; dificultă ți în gestionarea
stresului)
• Factori de mediu(debutul pubertă ții; evenimente stresante
de viață ; norme impuse de societatea occidentală )
• Factori biologici și genetici(dezechilibru hormonal;
dereglari functionale a creierului; istoric familial)

6
 Semne și simptome
• ratarea meselor, consumul redus de hrană,
evitarea orică rui tip de mâ ncare grasă ;
• minciuni legate de momentul meselor și despre
produsele consumate;
• numărarea obsesivă a caloriilor din
mâ ncare;
• minciuni referitoare la greutatea corporală ;
• apelarea la medicamente care să diminueze
apetitul;
• provocarea vărsăturilor;
• ritualuri alimentare secrete sau ciudate
(refuzul de a mâ nca în preajma altora, în locuri
publice sau modul ritualistic de a mâ nca:
fragmentarea alimentației și implicare în
diverse jocuri cu alimentele)
•balonarea sau constipația;
•durerile de cap, senzația de amețeală sau de cap gol;
•sentimentul de oboseală;
•tulburările de gândire, confuzia, tulbură rile de
memorie și de judecată , depresia;
•senzația de frig;
•decolorarea tegumentelor mâ inilor și ale picioarelor
din cauza circulației periferice afectate;
•uscăciunea pielii, friabilitatea unghiilor și că derea
pă rului;
•osteoporoza și pierederea masei musculare sau a
masei adipoase;
•tulbură rile de somn;
•disconfortul abdominal;
•tulburările de ciclu menstrual;
•tulburările de ritm cardiac;
•hipotensiunea arterială 7
 Diagnostic
Criterii după DSM–5(Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders)
• restricționarea numă rului de calorii adecvat necesită ților
organismului, producâ nd o reducere ponderală semnificativă în
raport cu vâ rsta, sexul, să nă tatea fizică sau curbele de dezvoltare;
• teama intensă de a nu se îngră șa, în ciuda lipsei aportului alimentar;
• crearea unei imagini eronate în modul în care greutatea sau aspectul
fizic sunt percepute de individul care suferă de anorexie; tulbură ri de
percepție referitoare la masa corporală sau aspectul fizic; negarea
efectului scă derii ponderale asupra să nă tă ții fizice a individului.

8
 Anorexia atletică la adolescenți
• Anorexia atletica presupune o dependenta de exercitii fizice, din
dorinta de a slabi. In cazul acestei tulburari alimentare, adolescentul se
simte obligat sa faca exercitii fizice aproape epuizante, alocand
majoritatea timpului sau acestei activitati.
Adolescentul bolnav se simte extrem de vinovat atunci cand nu poate sa
faca miscare si amelioreaza acest sentiment inducandu-si stari de voma.
• Factorii de risc pentru aparitia anorexiei atletice la adolescenti sunt
inceperea unei diete alimentare pentru imbunatatirea rezultatelor
sportive, diete restrictive si fluctuatii in greutatea corporala, lipsa unui
antrenor.

9
 Bulimia nervoasă
• Bulimia este legata de un ciclu de hiperfagie (consumul de
cantitati mari de mancare intr-o perioada scurta de timp),
urmat de simtul pierderii controlului asupra cantitatii de
mancare ingerata care rezulta in adoptarea de strategii
neadecvate pentru arderea caloriilor consumate. Aceste
strategii cuprind vomitatul indus, folosirea laxativelor,
diureticelor si pastilelor ce provoaca varsaturi. Exercitiile fizice
in mod excesiv, restrictionarea de la mancare si folosirea
medicamentelor care scad apetitul sunt de asemenea practicate
ca metode de control al greutatii.
10
 Bulimia nervoasă
• Adolescentii sunt mai predispusi la aparitia bulimiei
deoarece se confrunta mai des cu scaderea stimei de sine
si ganduri negative cu privire la propria imagine, grija
pentru greutatea corporala, stari de depresie si sentimentul
de vina pentru propriul comportament. 
• Bulimia nervoasa apare deseori la adolescentii obezi sau
dupa episoade de anorexie si de obicei in jurul varstei
de 18-20 ani.

11
 Bulimia nervoasă
• Bulimia nervoasa se manifesta in doua moduri: in primul caz
adolescentul isi provoaca stari de voma, isi administreaza laxative,
diuretice si clisme, iar in cel de-al doilea caz, dupa abuzul alimentar,
tanarul urmeaza o dieta restrictiva sau face miscare fizica in exces.
• Adolescentul bulimic mananca in secret, evita restaurantele sau
intalnirile sociale la care se mananca, merge la baie imediat dupa masa,
foloseste pastile de slabit, se teme constant sa nu fie gras, indiferent de
greutatea corporala, vorbeste tot timpul despre mancare si greutate,
urmeaza deseori diete stricte. Starea sa psihica este foarte
schimbatoare, osciland intre extreme, de la depresie la surescitare
psihomotorie (manie).
12
 Semne și simptome
• buze crapate
• eroziunea smaltului dintilor (provocata de acidul gastric)
• iritatii in gat
• inflamatia esofagului
• calusuri (formatiuni de piele ingrosata) la nivelul mainilor (din cauza contactului cu
dintii in timpul provocarii varsaturilor)
• inflamatia glandelor salivare
• capilare sparte la nivelul fetei (cauzate de efortul din timpul varsaturilor)
• sangerari rectale (provocate de laxative)
• fluctuatii in greutatea corporala
• deshidratare
• afectiuni renale
• rupturi in tractul gastrointestinal superior. 13
 Mîncatul compulsiv
• Adolescentii ce sufera de aceasta tulburare
alimentara mananca foarte mult la o masa, in mod
necontrolat si in special multa mancare "fast food" si
dulciuri. Aceste persoane prezinta o dependenta de
mancare. Mancarea este folosita ca o modalitate de a-si
ascunde emotiile si sentimentele, pentru a "umple un gol
interior" sau pur si simplu pentru a face fata stresului zilnic.

14
 Cauze
• Cea mai intalnita cauza a mancatului obsesiv episodic
sunt dietele stricte - adolescentul isi "tine in frau" poftele
alimentare, pana in momentul in care izbucneste intr-un
acces de abuz alimentar.
• Mancatul compulsiv poate fi provocat si de o trauma
emotionala - abuz sexual sau emotional, divortul parintilor,
decesul persoanei iubite, violenta fizica, etc.

15
 Semne și simptome
• adolescentul mananca mult mai repede
decat de obicei;
• mananca pana cand are o senzatie de
disconfort abdominal;
• mananca necontrolat cantitati foarte mari
de mancare chiar daca nu ii este foame;
• mananca singur, deoarece ii este rusine de
obiceiul sau; adesea tanarul asteapta cu
nerabdare sa ramana singur si sa se
"imbuibe" cu mancare.
• mananca atunci cand este plictisit sau
depresiv;
• dupa episod de mancat compulsiv
adolescentul se simte vinovat si chiar
dezgustat de sine insusi.
• obezitate
• dureri articulare
• scaderea apetitului sexual
• stari schimbatoare
• oboseala
• insomnie
• inducerea starilor de voma
• abuzul de exercitii fizice sau dietele stricte
Netratata, aceasta tulburare alimentara duce la
aparitia unor boli grave: obezitate, diabet,
colesterol ridicat, boli de
inima, hipertensiune, depresie profunda. Pe
termen lung, afectiunile asociate sunt boli
renale, artrita, deteriorarea oaselor si atac
16
cerebral.
 Mîncatul în timpul nopții
• La adolescentele care mananca foarte mult in timpul serii si
noptii, consumul de alimente in aceasta perioada este
asociat cu stari de agitatie si insomnie - aceasta tulburare
alimentara afecteaza in acelasi timp somnul si starea
psihica. Tinerii afectati de aceasta tulburare alimentara sunt
deseori obezi, simt ca nu au nici un control asupra
alimentelor consumate si mananca de multe ori in secret
sau atunci cand nu le este foame, dupa care sunt coplesiti de
sentimentul de vina si remuscare.
17
 Semne caracteristice
•  Prima masa a zilei este consumata la cateva ore de la trezire.
•  Mai mult de jumatate din aportul nutritiv zilnic este consumat intre
cina si micul dejun de a doua zi.
•  Adolescentul mananca mai mult in perioada de dupa cina decat in
timpul cinei.
•  Aparitia sentimentelor de vina si remuscare in timpul mancatului
noaptea.

Pentru diagnostic pozitiv aceste semne trebuie să persiste mai mult de

2 luni
18
 Ortorexia nervoasă
• Ortorexia nervoasa, adica obsesia pentru alimentatia sanatoasa
impinsa spre extrem, pana la malnutritie.
• Ortorexia nervoasa apare mai ales la adolescentii ai caror
parinti au fost foarte stricti in legatura cu alimentatia lor, sau
ca urmare a preocuparii permanente de a evita imbolnavirea.
Acesti tineri au capatat un comportament anxios vis-a-vis de
mancarurile considerate nesanatoase sau care ingrasa,
refuzandu-le cu indarjire. Mancarurile conservate sau cu grasimi
sunt aproape motiv de fobie pentru acesti adolescenti.

19
 Ortorexia nervoasă
• Adolescentii care sufera de ortorexia nervoasa isi dedica o
foarte mare parte din timp alegerii si "trierii" alimentelor
care corespund standardelor proprii de consum.
Acest comportament obsesiv - compulsiv devine un stil de
viata. Tinerii care sufera de aceasta tulburare alimentara nu
vor sa slabeasca si isi doresc sa fie sanatosi si "puri". Spre
deosebire de anorexie, aceasta boala este produsa de obsesia
pentru calitatea si nu cantitatea alimentatiei consumate.

20
 Semne și simptome
•  mintea tanarului este preocupata de mancarea sanatoasa mai mult de 3 ore pe zi;
•  planificarea meniului cu o zi inainte;
•  adolescentul este foarte satisfacut de faptul ca a ales o alimentatie sanatoasa, insa
mancarea nu-i face o placere deosebita;
•  mesele zilnice sunt din ce in ce mai sarace;
•  izolare sociala;
•  sentimentele critice pentru cei care nu consuma aceeasi alimentatie;
•  renuntarea la alimentele preferate in trecut, in favoarea noilor "alimente
potrivite";
•  sentimentul de vinovatie sau dezgust in momentul abaterii de la dieta
autoimpusa;
•  sentimentul de control total oferit de urmarea dietei sanatoase.

21
 Diagnosticul tulbură rilor de alimentație

• Primul punct pentru a diagnosticul TA este examinarea

obiectivă a pacientului, calcularea indicilor corporali,
evaluara tabloului clinic
• Diagnosticul de laborator ce include evaluarea AGS, AGU,
biochimia singelui, indicilor hormonali
• Diagnosticul instrumental ca ECG, USG a organelor interne
si a glandei tiroide, RMN cutiei craniene pentru depistarea
unor formatiuni patologice.

22
 Diagnosticul tulbură rilor de alimentație

• Există numeroase teste în formă de chestionare pentru evaluarea starii pacientului:

• The Eating Attitudes Test (E.A.T.)/Testul Atitudinilor in Alimentatie. Acesta este
folosit pentru a explora Anorexia Nervosa si are atat un scor total, cat si trei
subscoruri: bulimie, control si dieta. 
• The Bulimic Investigatory Test, Edinburgh (BITE)/ Testul Investigativ Bulimic,
Edinburgh. Acesta ajuta la diagnosticarea Bulimiei Nervosa. Dispune de doua scale:
cea a simptomelor, care masoara atitudinea fata de mancare,greutate si scala
gravitatii, care masoara concret comportamentele bulimice.
• The Body Shape Questionnaire (BSQ)/Chestionarul de Forma a Corpului. Acesta
este un test de autoevaluare.
• Eating Restraint Questionnaire (ERQ)/ Chestionarul de Restrictionare a
Alimentatiei. Acesta masoara nivelul de restrictie a alimentatiei. 
23
The Eating Attitudes Test (E.A.T.)

24
Bulimic Investigatory Test, Edinburgh(BITE)

25
The Body Shape Questionnaire(BSQ)

26
Eating Restraint Questionnaire (ERQ)

27
 Tratament
• Tratamentul tulbură rilor alimentare este unul complex și necesită lucrul in echipa a
mai multor specialiști, așa ca: medic psihiatru, consilier psihologic, dieteticieni,
medic pediatru, medic de familie.
• Tratmentul poate fi inițiat în servicii spitalicești sau în ambulatoriu, în funcție
de gravitatea bolii. Perioadele mai lungi de spitalizare sunt recomandate atunci
câ nd: persoana a pierdut semnificativ în greutate; pierderea ponderală este continuă
în ciuda alimentă rii corespunză toare; se dezvoltă anumite complicații medicale
precum: tulbură rile cardiace, confuzia, modificarea nivelului de electroliți; persoana
suferă din pricina depresiei severe sau este tentată să apeleze la suicid.
• În ceea ce privește recuperarea, statisticele evidențiază că  doar 1/4 dintre
persoanele anorexice se vor recupera complet. Majoritatea (50-70%) vor avea
recă deri, iar în cazul a 20% dintre pacienți decesul survine în urma complicațiilor
bolii.
28
 Terapia psihologică
• Durata acesteia este variabilă , însă , pentru cazurile ușoare sau
moderate, este cuprinsă între 6-12 luni. Există mai multe forme
de terapie care pot ajuta persoanele cu tulburare alimentară ,
dintre care se pot menționa:
 terapia cognitiv-analitică
 terapia cognitiv-comportamentală
 terapia interpersonală
 terapia psihodinamică focalizată pe problema de sănătate
 terapia familială
 terapia de grup. 29
Mulțumesc pentru atenție!

30