Aspecte de diagnostic

şi tratament a urticariei
la copii
Tatiana Gorelco
doctor în medicină, şef secţie
alergologie IMşiC
 Definiţii
Urticaria este o maladie manifestă prin
elemente papuloase, ce apar rapid în timp,
absolut reversibile, însoţite de prurit, cu
dimensiuni de la cîţiva milimetri pînă la
cîţiva centimetri.
Elementele urticariene se dezvoltă ca urmare a
edemului stratului papilos al dermei.
 Etiologie
 Produse alimentare (nuci, pește, crustacee, miere,
ouă, tomate etc.) și aditive alimentare (sulfiți,
salicilate, coloranți)
 Medicamente (peniciline, cefalosporine,
antiinflamatoare nesteroidiene, opiate, salicilate,
atropina, insulina)
 Sînge și prerarate de sînge
 Înțepături de insecte ( himenoptere, păiangeni)
 Factori fizici (frig, rece, soare, eforturi fizice)
 Factori psihogeni
 Date epidemiologice
 Frecvenţa urticariei la copii constitue 2,1-6,7% (Pite
H. et al., 2013)
 La copiii mai mici de 2 ani preponderent se dezvoltă
formele acute de urticarii, la vîrsta de la 2 la 12 ani
se întîlnesc atît formele acute, cît şi cele cronice, cu
predominarea formelor acute, iar în perioada de
pubertat predomină urticariile cronice (Kaplan AP,
2009)
 Cel puţin un episod de urticarie apare la 15-25%
populaţie (T.Zuberbier, 2014)
În 40-50% cazuri urticaria este însoţită de
edemul angioneurotic ce se dezvoltă în
rezultatul afectării straturilor mai profunde
ale pielii (dermul profund şi ţesutul
subcutanat)
Spre deosebire de alte tipuri de edeme,
angioedemul este tranzitor şi distribuit
asimetric
Urticaria
Urticaria
Clasificarea urticariei (EAACI, 2013)
Spontană Spontană acută Durata pînă la 6 săpt.
Spontană cronică Durata peste 6 săpt.

Fizică Urticaria
- la frig Acţiunea frigului
- presională Presiuni asupra pielii
- solară Acţiunea solară
- dermografică Traume minime
- vibraţională Acţiunea vibraţiei

Tipuri Urticaria colinergică Emoţii, transpir

particulare Urticaria acvogenă Contact cu apa
Urticaria de contact Urticarogenele
Idusă de efort fizic Efort fizic
 Povara urticariei cronice la copii
 Triggerii fizici sunt cea mai răspîndită cauză a urticariei
cronice la copii (Church MK, 2011)
 Copiii cu urticarie cronică mai rareori dezvoltă
angioedeme, comparativ cu vîrstnicii: 15% și 40%
respectiv (Volonakis m et al., 1995)
 La 90% copii cu urticarie cronică nu se reușește de a
identifica cauza erupțiilor urticariene (Sheikh J., 2005)
 Durata suferinței pacienților cu urticarie cronică:
- peste 6 săptămîni – 100%
- peste 6 luni – 50%
- peste 10 ani – 20%
Maladii anterior incluse în grupul
urticariilor
 Mastocitoza tegumentară
 Vasculita urticariană
 Urticaria familiară a frigori
 Angioedemele nehistaminergice (de ex. EAE)
 Anafilaxia indusă de efort fizic
 Sindroamele kriopirin asociate
 Urticaria – simptom al maladiei de bază
 Maladii de sistem a țesutului conjunctiv: lupus eritematos,
artrita juvenilă, dermatomiozita, febra reumatismală etc.
 Afecțiunile inflamatorii intestinale: maladia Krohn, colita
ulceroasă
 Patologia endocrină: tireoidite
 Sindroamele periodice asociate cu receptorul 1 al
factorului de necroză tumorală (TRAPS)
 Sindroamele criopirin asociate (Familial cold
autoinflammatory syndrome, Muckle-Wells syndrome,
sindromul CINCA/NOMID)
 Diagnosticul
Diagnosticul oricăror forme de urticarie este vizual:
elemente papuloase, însoţite de prurit, absolut
reversibile timp de pînă la 24 ore. Edemul
Quinche, ce deseori se asociază cu urticaria, are o
localizare asimetrică, mai frecvent manifestîndu-se
pe faţă, în regiunea articulaţiilor, reversibil.
Examinările în aceste cazuri au drept scop:
- depistarea cauzei posibile a maladiei;
- aprecierea formei de urticarie;
- determinarea maladiilor asociate urticariei.
Diagnosticul urticariei se bazează pe:

 Datele anamnestice;
 Datele examenului obiectiv;

 Datele examenului paraclinic

 UAS 7 - urticaria activity score
Bal Numărul de papule Prurit

0 Abs. Abs.

1 Leger (<20 elemente în 24 Mild (este, dar nu

ore) derangează)
2 Mediu (20-50 elemente în Mediu (intensiv, dar nu
24 ore) acţionează asupra
activităţii diurne şi
somnului)
3 Intens (<50 elemente în Intens (derangează
24 ore) activităţile şi somnul)
 Diagnosticul de laborator
Acută spontană Analiza sumară a sîngelui (pentru aprecierea
(primul episod) nivelului de eozinofile)
Diagnostic suplimentar deobicei nu necesită

Acută spontană Analiza sumară a sîngelui

(recidive) IgE total în ser
La necesitate IgE specific
PCR
Examenul biochimic sanguin
Examinări parazitologice
Fizică Analiza sumară asingelui
IgE total
Testele de provocare:acţiunea vibratorului,
cubuleţului de giaţă, apei fierbinţi, exerciţiilor
etc.
Examinări suplimentare de laborator necesită
doar formele de urticarie cronică spontană
IgA, IgM, IgG, C3,C4-fracţia,
Clinică C1-inhibitor (în caz de angioedeme recidivante
+ereditatea)

H. pylori , invazii parazitare, TTH, T3,

Clinică anticorpi antitireoidici, FR, PCR,
ASL-O, ANA, triptaza serului

Clinică Biopsia pielii

 Diagnosticul diferenţial al urticariilor

 Alte afecţiuni alergice ale pielii (eritem exudativ

multiform, exantem medicamentos)
 Maladii infecţiose (infecţia prin Parvovirus B19,
sindromul „mînă-gură-picior“, sindromul
Gianotti-Crosti)
 Vasculita urticariană
 Maladiile autoinflamatorii (kriopirinopatiile)
Eritemul exudativ-multiform
Eritemul exudativ-multiform
 Eritemul exudativ-multiform

Eritemul exudativ multiform este o afecţiune

acută a pielii datorată unei reacţii alergice la
anumite medicamente, produse alimentare
sau infecţii , ce se manifestă prin apariţia pe
piele a unor leziuni eritematoase în formă de
ţintă şi veziculo-buloase.
Leziunile apar brusc afectînd în mod tipic
membrele inferioare şi superioare, iar în
unele cazuri şi membranele mucoase.
Exantemul medicamentos
 Exantemul medicamentos

Exantemul medicamentos este o afecţiune

acută şi diseminată a pielii datorată unei
reacţii alergice la unele medicamente, ce
pătrund în organism în mod enteral sau
parenteral şi mai rar aspiraţional.
Maladia se manifestă prin apariţia pe piele a
unui exantem pruriginos. Acesta poate fi
veziculos, eritemo-scuamos sau peteşial.
Aprecierea exactă a timpului apariţiei erupţiilor – moment
crucial al diagnosticului diferenţial al exantemului
medicamentos
Erupţiile apar de regulă la a 6-10 zi de la iniţierea
tratamentului, iar în unele cazuri mult mai tîrziu – la a
3-4 săptămînă (în caz de terapie cu carbamazepină)
Deseori exantemul medicamentos se dezvoltă la copiii cu
mononucleoză, trataţi cu aminopeniciline
În caz de administrare a carbamazepinei pacienţilor
infectaţi prin HVs tip 6 poate a se dezvolta sindromul
DRESS („drug rash + eosinophilia + systemic
symptoms” )
Vasculita urticariană
 Vasculita urticariană

Leziunea cea mai caracteristică este papula

eritemetoasă purpurică, care nu se palidează la
presiune, ireversibilă timp de 24 ore
Localizarea preponderentă la nivelul membrelor
inferioare
Evoluţia se caracterizează prin valuri eruptive
recidivante, erupţiile fiind însoţite de senzaţie de
arsuri, înţepături, mai rar dureri
În formele acute-alterarea stării generale, febră,
artralgii, mialgii
Infectarea prin Parvovirus B19
Infectarea prin Parvovirus B19
 Infectarea prin Parvovirus B19

 Maladia debutează prin semne şi simptome de

răceală: febră uşoară, cefalee, inflamaţie
faringeană, tulburări digestive, ce durează 5-10
zile
 Cîteva zile mai tîrziu, apare un rach facial la
nivelul obrajilor.eventual erupţia se extinde la
nivelul braţelor, trunchiului,feselor, unde
prezintă un aspect dantelat
 Rach-ul poate apărea şi dispărea pînă la 3
săptămîni
Sindromul „mînă-gură-picior“
Sindromul „mînă-gură-picior“
Sindromul „mînă-gură-picior“
 Sindromul „mînă-gură-picior“

 Infecţie virală, cauzată de virusul Coxacke A16,

ce se manifestă prin stare generală
alterată,cefalee, febră, anorexie
 Erupţiile apar în formă de macule în jurul gurei
şi în interiorul cavităţii bucale, care se
transformă în 24-48 ore în mici vezicule. Sunt
tipice şi leziunile de la nivelul palmelor şi
tălpilor, ce se vindecă în 7-10 zile şi nu lasă
sechele
 Erupţiile nu sunt însoţite de prurit
Sindromul Djanotti-Krosti
Sindromul Gianotti-Krosti
 Sindromul Gianotti-Krosti

 Răspuns cutanat caracteristic unor infecţii

virale: VHB, VEB, CMV, rotavirus, RSV,
parainfluenza, Coxacke
 Preponderent sunt afectaţi copiii de la 6 luni la
12 ani
 Se caracterizează prin erupţii papuloase cu
dimensiuni de la 1 la 5 mm localizate pe faţă,
membre, fese, simetric dispuse, însoţite de prurit.
Erupţiile nu se localizează pe trunchi.
Principiile de bază ale terapiei urticariei la
copii
 Respectarea regimului alimentar
 Depistarea şi excluderea din întrebuinţare a
medicamentelor, ce au putut cauza maladia
 Evitarea factorilor de inducţie în caz de
urticarie fizică
 Eradicarea agenţilor infecţioşi şi tratarea
maladiilor apte de a menţine urticaria
 Efectuarea terapiei simptomatice
medicamentoase
 Terapia medicamentoasă simptomatică

În terapia urticariilor la copii se folosesc:

 Remediile H1 antihistaminice

 Remediile corticosteroidiene

 Inhibitorii receptorilor leucotrienici

 Anti-IgE anticorpii

 Ciclosporina A
 Terapia utricariei

 H1 antihistaminice nonsedative (ns AH)

persistenţa simptomelor peste 2 săptămîni
 Creşterea dozei de ns AH (pînă la 2 ori)
persistenţa simptomelor peste 1-4 săptămîni
 De adăugat montelucast sau omalisumab sau
ciclosporin A
În caz de exacerbare severă: steroizi sistemici pe o peroiadă
de pînă la 10 zile.
 Remediile antihistaminice nonsedative
Preparate Denumirea comercială Vârsta de la care se administrează

Loratadină Claritine De la 2 ani

Erolin
Desloratidină Aerius De la 6 luni
Desobel
Lordestin
Cetirizină Zyrtec De la 2 ani
Parlazin
Aler-G
Zodac
Levocitirizină Xyzal De la 6 luni
Zodac Express
Polezin
Rupatadine Rupafin De la 2 luni

Fexofenadină Telfast De la 6 ani

Alegra
Altiva
Alfast
Ebastină Kestine De la 6 ani

Bilastină Nixar De la 12 ani

 Terapia utricariei

 Omalizumab (1A) cîte 300 mg/4 săpt. subcutanat

cu efect maxim peste 12 săptămîni.
 Montelucast Na (2C) copiii cu vîrsta de la 6 luni
la 5 ani 4 mg/24 ore; de la 6 la 14 ani – 5 mg/24
ore; peste 15 ani – 10 mg/24 ore
 Ciclosporin A (1A) – doza inițială 2,5-5
mg/kg/24 ore în 2 prize. Cura de tratament 8
săptămîni
 Terapia utricariei
 Corticosteroizii (2C), prednisolon 1-2 mg/kg/24
ore, nu mai mult de 50 mg, pe timp de 3-7 zile,
max 10 zile.
 În caz de insuficiență cardio-vasculară acută e
necesară administrarea epinefrinei 0,01 mg/kg
i/muscular
 La dezvoltarea sindromului pruriginos agresiv se
recomandă terapia anxiolitică – Hydroxizin
hydrochlorid 1-2 mg/kg în 2-3 prize pe termen de
3-5 zile
Vă mulţumesc
pentru atenţie!