NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ PROFILACTICĂ

ŞI CURATIVĂ

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

MATOSTAT ŞTEFANIA
Comportamentul alimentar este ansamblul acţiunilor şi
atitudinilor legate de alimentaţie.
Alimentaţia nu înseamnă doar hrană, ci un întreg
ansamblu, din care fac parte:
-trăsăturile psihologice,
-biologice (neuro-hormonale, digestive etc.) ale persoanei,
ca individualitate şi ca parte a mediului său înconjurător
– familie, societate, serviciu, cu tot ce presupun acestea:
- obiceiuri culturale, religioase,
-constrângeri financiare,
-de timp etc.

Comportamentul alimentar este constituit dintr-
un ansamblu de tendinte ale comportamentului
de conservare, la baza carora se afla trebuintele
de hrana, care declanseaza un comportament
specific de cautare al alimentelor si satisfactia
satietatii.
 În zilele noastre, alimentaţia presupune în
primul rând alegeri: Aceste alegeri au devenit
însă extrem de dificile,
 în care alimentele sunt peste tot,

 calitatea este foarte variabilă,

 timpul este preţios,

 constrângerile financiare sunt mari, şi, în plus,

 industria alimentară, mass-media şi comerţul în

general sunt extrem de puternice.
 Stilul de viaţă modern este capabil să
bulverseze absolut toate elementele
comportamentului alimentar, prin numeroase
mecanisme:
+tulburarea sistemului de plăcere-recompensa,
+tulburarea ritmului programat neuro-hormonal,
+prevalenţa apetitului asupra
senzaţiei de foame.
 Tulburarile alimentare sunt caracterizate prin perturbări
severe de comportament alimentar, o excesivă preocupare cu
privire la greutatea corporală și al aspectului fizic care
se traduce într-o anxietate sporită față de mâncare.
Cele mai cunoscute tulburări de acest gen sunt:
 anorexia nervoasă,

 bulimia nervoasă,

 și tulburarea de mâncat compulsiv;

 Aceste tulburări se caracterizează prin comportamente
alimentare disfuncționale, cum sunt restricția
alimentară severă sau supra-
alimentarea excesivă, însoțite de sentimente de disconfort
(teamă, rușine, vinovăție) și preocupare intensă legată de
forma și greutatea corporală.
 Anorexia nervoasa, ca fenomen de infometare
intentionata este cea mai severa tulburare a
comportamentului alimentar aparuta la
pubertate si adolescenta, in care mecanismul
foame-apetit poate fi complet inhibat.
 Bulimia nervoasă se caracterizează prin episoade
repetate de mâncat compulsiv urmate de comportamente
compensatorii inadecvate, cum ar fi vărsături
autoprovocate, abuz de laxative, de diuretice, perioade
lungi de post și exerciții fizice excesive.
MANCATUL COMPULSIV

Persoanele care suferă de tulburarea de mâncat compulsiv

sunt fie supraponderale, fie la o greutate corporala normală.
Simptomele tulburării de mâncat compulsiv includ:
-mâncat până la senzația de disconfort fizic;
-mâncatul unei cantități mari de alimente, în lipsa senzației de
foame;
-mâncat singur din cauza sentimentului de jenă legat de
propriul comportament alimentar;
-sentimentul de dezgust sau vinovăție legat de supraalimentare.
 Tulburările comportamentului alimentar (bulimia nervoasă,
anorexia nervoasăși tulburarea de mâncat compulsiv) sunt
considerate tulburări de natură psihică datorită faptului că la
baza lor se află atât credințe nerealiste cu privire la forma și
greutatea corporală, cât și emoții negative intense (teamă,
dezgust, vinovăție, etc)care împiedică un comportament
adecvat.
 Este important ca abordarea terapeutică să se facă
atât din punct de vedere psihic cât și fizic, date fiind
implicațiile asupra sănătății fizice pe care aceste tulburări le au

 Tratamentul adecvat se realizează

în cadrul unei echipe terapeutice formată din medic psihiatru,
psihoterapeut, medic nutriționist, medic endocrinolog și, la
nevoie, medic cardiolog și medic stomatolog.