Principiile nutriției la vîrstnici

Straton Irina
 Suntem ceea ce mâncăm, spune un proverb universal.
Acest lucru este valabil inclusiv la vârsta a treia. Hrana și
obiceiurile noastre alimentare se reflectă în modul în care ne
simțim, arătăm și în starea noastră de sănătate. Chiar dacă
impedimentele pe care îmbătrânirea ni le pune în cale par
uneori dificil de surmontat, o alimentație echilibrată și adaptată
nevoilor noastre poate ajuta mult. Alimentele slabe în calorii,
însă bogate în substanțe nutritive sunt benefice în păstrarea
unei greutăți corporale optime, dar și pentru întărirea
organismului și a sistemul imunitar împotriva bolilor și
afecțiunilor specifice acestei vârste.

• Nu doar corpul are de câștigat în urma unei alimentații corecte,

ci și creierul nostru, pentru că și el este hrănit cu substanțe
nutritive. Ceea ce mâncăm ne poate ajuta să ne concentrăm
mai bine, să avem o memorie mai bună, și mai mult decât atât,
să putem preveni boala Alzheimer.
Alimentația este foarte importanta si diferita
pentru fiecare categorie in parte: pentru cei
care fac sport, fie de placere, fie de
performanta, pentru copii si adolescenti,
pentru adulti cat si pentru varstnici.
Alimentatia corespunzatoare varstei actioneaza
esential asupra proceselor de imbatranire a
organismului si asupra modificarilor ce apar in
diferitele organe si sisteme contribuind la
mentinerea starii fiziologice normale si a
capacitatii de munca.
 Modificări fiziopatologice asociate
îmbătrânirii:
- reducerea masei corporale - duce la pierderea apetitului, a lipsei de
energie,poate fi evitată prin practicarea acivităţilor fizice.
- pierderea densităţii osoase – creşte riscul de fracturi şi osteoporoză.
- alterarea funcţiei imunitare, creşte riscul infecţiilor.
- reducerea simţurilor (olfactiv, gustativ), contribuie la pierderea apetitului.
- modificări digestive: pierderea danturii, senzaţia de „uscăcine a gurii”
(xerostomie), tulburări de deglutiţie, disfuncţii esofagiene – afectează
capacitatea de a mesteca alimentele, ingestia acestora şi reducerea
greutăţii corporale
- afectarea funcţiei digestive cu apariţia constipaţiei; gastrită atrofică cu
scăderea absorbţiei acidului folic, vit. B12, Fe; scăderea activităţii
lactazei cu reducerea aportului de Ca prin evitarea produselor lactate
- deteriorarea funcţiei renale şi a consumului de lichide cu scăderea ratei
filtrării glomerulare, reducerea eliminării medicamentelor şi creşterea
riscului de deshidratare
- alterarea funcţiei hepatice cu scăderea activităţii enzimelor de meta-
bolizare a medicamentelor şi încetinirea metabolismului unor
medicamente.
• Îmbătrînirea este un proces la baza caruia se afla
modificarile atrofice si degenerescente, care duc la
micsorarea capacitatilor de sinteza ale organismului si la
slabirea capacitatilor functionale ale tesuturilor
sistemelor organismului.
• La aceasta categorie de persoane intervin o serie de
modificari: alterarea danturii, scaderea secretiei
glandelor digestive, atrofierea mucoasei organelor
digestive, incetinirea metabolismului. De asemenea,
scade toleranta la glucide si viteza arderii lor; in
metabolismul lipidic apar unele dereglari - creste
continutul colesterolului si al grasimilor neutre in sange,
se intensifica depunerea lor pe vase cu avansarea
aterosclerozei.
• In ceea ce priveste organizarea alimentatiei rationale a
persoanelor varstnice, trebuie luate in considerare
capacitatile reduse ale sistemului digestiv, ceea ce impune
limitarea cantitativa a hranei. Pentru ameliorarea acestor
procese se recomanda utilizarea produselor alimentare cu
activitate biologica inalta, bogate in vitamine,
microelemente, fosfolipide, acizi grasi polinesaturati,
aminoacizi esentiali. Micsorarea capacitatii de munca
precum si lipsa lucrului fizic intens impun o limitare a
normelor de proteine.
In alimentatia persoanelor varstnice se limiteaza grasimile
deoarece a fost stabilita corelatia consumului inalt de
grasimi si dezvoltarea aterosclerozei.
• La efort fizic redus se recomanda limitarea consumului de
glucide, deoarece surplusul lor provoaca
hipercolesterolemie, utilizandu-se ca sursa de glucide:
painea de secara, painea de grau integrala, leguminoasele,
fructele.
• Alimentația persoanelor varstnice trebuie sa includa
cantitatea necesara de vitamine, indeosebi din categoria celor
care normalizeaza activitatea sistemului nervos,
cardiovascular si participa in reactiile de inhibitie a proceselor
de sclerozare. Spre exemplu, vitamina C, inclusa in ratia
alimentara in cantitati satisfacatoare, asigura desfasurarea
proceselor de oxidare si normalizeaza schimbul de substante.
• Un alt element mineral necesar pentru varstnici este
magneziul cu actiune antispastica, vasodilatatoare.
Insuficienta magneziului in organism se soldeaza cu marirea
depunerii calciului in vasele sanguine.
• Pe de alta parte, alimentatia varstnicilor trebuie sa contina
potasiu suficient, fiindca acesta contribuie la eliminarea apei
si a clorurii de sodiu din organism.
• In alimentatia varstnicilor se vor include produse cu orientare
alcalina ca laptele si derivatele lui, cartofii, fructele, legumele.
Rația alimentară a vîrstnicilor (60-74 ani) trebuie sa contina:
- proteine 68 g (barbati), 61 g (femei),
- lipide 77 g (barbati), 66 g (femei),
- glucide 335 g (barbati), 284 g (femei),
- valoarea energetica: 2300 kcal (barbati), 1975 kcal (femei).

Rația alimentară a bătrînilor (75-90 ani) trebuie sa contina:

- proteine 61 g (barbati), 55 g (femei),
- lipide 65 g (barbati), 57 g (femei),
- glucide 280 g (barbati), 242 g (femei),
- valoarea energetica: 1950 kcal (barbati), 1700 kcal (femei).

Persoanele varstnice trebuie sa acorde o deosebita atentie

regimului alimentar, avand in vedere ca la ei capacitatile
functionale ale organelor digestive sunt micsorate. Mesele se
vor servi la ore fixe, se vor evita abuzul de hrana si intervalele
lungi intre mese. Persoanele varstnice se vor alimenta de patru
ori pe zi, chiar este indicat regimul cu cinci mese pe zi, cu
limitarea cantitatii de alimente.