Anorexia nervosa

Este o boală caracterizată prin restrângerea majoră și de durată a aportului

de alimente, alături de existența unui sentiment de teamă față de
supraponderalitate și față de câștigul în greutate. Diagnosticul de anorexie
nervoasă a devenit mai frecvent în ultimii 20 de ani. Aproximativ 90 la sută
sunt femei între 12 și 25 de ani. Profilul tipic al unei persoane cu anorexie
nervoasă este o adolescentă, care este perfecționistă, muncitoare,
introvertită, rezistentă la schimbare și extrem de autocritică. Întotdeauna se
asociază tulburări de percepție generală sau localizată a greutății corporale.
În dese cazuri, chiar dacă pacientul e de acord că nu este supraponderal,
își vede abdomenul sau coapsele ca exagerat de mari, fără ca aceasta să
aibă corespondență cu realitatea. Un pacient cu anorexie se vede, în mod
clasic, ca fiind supraponderal sau obez, când în realitate este mult sub
greutatea normală. De asemenea, acesteia încearcă să controleze aportul
de calorii prin vărsături după mâncare sau prin utilizarea
necorespunzătoare a laxativelor, ajutoarelor dietetice, diuretice sau
clisme.Încerca înclusiv, să slăbească făcând efort excesiv. Oricât de multă
greutate este pierdută, persoana continuă să se teamă de creșterea în
greutate.
Simptomele anorexiei pot include:

 Pierderi importante în greutate

 Fobia creșterii în greutate
 Tulburări de evaluare a greutății și formei corpului
 Preocupare obsesivă față de calorii și alimentație
 Preferința de a mânca singur
 Depresie
 Tulburări de troficitate a fanerelor, apariția de lanugo
 Amenoree
 Hipotensiune, bradicardie, anemie
 Letargie
 Insomnii
 Par ce se subţiază
 Constipaţie
 Pielea uscată sau cu aspect gălbui
 Umflarea braţelor şi picioarelor
 Mâini şi picioare reci
Bulimia nervosa
Se caracterizează prin episoade recurente de mâncat compulsiv (cantități
mari de alimente concentrate caloric sunt ingerate în perioade scurte de
timp și prin senzația de lipsă de control a actului respectiv. Subiectul
încearcă să compenseze prin inducerea vomei, administrarea de laxative
sau diuretice, prin post absolut sau prin exerciții fizice exagerate ca timp și
intensitate. Aceasta deoarece, spre deosebire de pacientul anorexic, cel cu
bulimie este conștient de comportamentul alimentar anormal. În plus,
greutatea sa corporală este adesea aproape de normal sau chiar
superioară acestuia.
Alte simptome ar fi:

 Depresie sau tulburări afective diverse

 Menstre neregulate
 Eroziuni dentare
 Pirozis cauzat de esofagită indusă de vomă
 Colita din cauza adminstrării de laxative
 Probleme renale și electrolitice din cauza diureticelor
 Deshidratare din cauza inducerii de vome

Consumul compulsiv de alimente(Binge eating)

Tulburarea de alimentație binge începe de obicei la adolescența

târzie sau la vârsta adultă timpurie, adesea după o dietă majoră.
Puteți mânca chiar și atunci când nu vă este foame și veți continua să
mâncați mult timp după ce ați fost plin. De asemenea, s-ar putea să
fiți atât de rapid încât abia înregistrați ceea ce mâncați sau gustați.Se
caracterizează prin episoade recurente de binge, în decursul cărora
există sentimentul de lipsă de control asupra ingestiei de alimente Ca
și în cazul bulimiei, binge înseamnă consumul unei cantități de
alimente cu mult mai mari decât cea consumată în condiții similare, în
aceeași perioadă de timp, de către cei mai mulți oameni. Dar spre
deosebire de bulimie, nu urmează comportamente compensatorii,
motiv pentru care indivizii sunt supraponderali sau obezi. Binge eating
duce la o mare varietate de probleme fizice, emoționale și sociale.
Este mai probabil să suferiți probleme de sănătate, stres, insomnie și
gânduri suicidale .De asemenea, puteți prezenta depresie, anxietate
și abuz de substanțe, precum și creștere substanțială în greutate.
Printre criteriile importante de caracterizare a afecțiunii sunt:

 Episoade de binge apărute măcar o dată pe săptămână, timp de 6

luni
 Consum alimentar cu mult mai rapid decât normal
 Consum de alimente în cantitate mare și în lipsa senzației de foame
 Consum de alimente până când apare o senzație de disconfort
marcat
 Sentimentul de dezgust față de propria persoană după un astfel de
episod.

Pica

Pica este o tulburare psihologică caracterizată printr-un apetit pentru

substanțe care în mare parte nu sunt nutritive, cum ar fi gheața (pagofagie);
păr (trichofagie); hârtie (xilofagie); gips-carton sau vopsea; obiecte ascuțite
(acuphagia); metal (metalofagie); pietre (litofagie) sau sol (geofagie); sticlă
(hialofagie); fecale (coprofagie); și cretă.Pica primește o atenție semnificativ
mai mică ca o tulburare alimentară care afectează adolescenții; Un motiv
pentru acest lucru este că Pica afectează în mare măsură cei care suferă
de handicap intelectual, la orice vârstă. Cu toate acestea, un studiu efectuat
asupra adolescenților cu diferite niveluri de dizabilități mentale a constatat
că subiecții s-au implicat activ în comportamentul Pica și suferă, de
asemenea, de o deficiență severă de fier. Subiecții au consumat orez crud
și cuburi de gheață. La jumătate dintre fete s-a descoperit că au hemoragii
menstruale excesiv de grele, care ar fi putut cauza deficiențe nutriționale
care au condus la starea lor. Pentru a testa viabilitatea oferirii de articole
alternative, adolescenților li s-au prezentat o serie de articole Pica, pe lângă
articole alternative. Suma efortului asociat cu obținerea fiecăruia a fost
variabilă. Când efortul de răspuns a fost același pentru articolul alternativ și
elementele Pica, cele trei fete au ales elementele alternative. Doar când
alegerea articolelor alternative a fost mai „costisitoare”, fetele au revenit la
alegerea articolelor Pica pe care să le consume.

Mâncarea anumitor produse nealimentare poate duce uneori la alte condiții

grave. Aceste condiții pot include:
  otrăvire, cum ar fi intoxicații cu plumb
 infecții parazitare
 blocaje intestinale
 posibilitatea de înec cu unele din alimente

Night eating disorder 

Sindromul de mâncare nocturnă (NES) este o afecțiune care combină

supraalimentarea noaptea cu probleme de somn. Cu NES, mănânci mult
după cină, ai probleme cu somnul și mănânci când te trezești noaptea.

 Lipsa poftei de mâncare dimineața

 Un îndemn puternic de a mânca între cină și somn
 Insomnie patru sau cinci nopți pe săptămână
 credință că mâncarea este necesară pentru a ajunge la somn sau
pentru a reveni la somn
 stare de spirit deprimată care se agravează în orele de seară