ROMÂNIA

JUDEŢUL IAŞI – CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI

INSECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN IAȘI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PAȘCANI

Pașcani, strada Gării nr. 157,

telefon/fax: 0232762562
email: scsp_pascani@yahoo.com
site: www.scoalaspecialapascani.ro

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

PERIOADA 2017 – 2021

1

 Argument

Tehnologia oferă posibilități fără precedent pentru îmbunătățirea calității, accesului

și a echității în domeniul educației... este un instrument cheie pentru o învățare mai eficientă
și pentru reducerea barierelor în domeniul educației...
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Strasbourg, 20.noiembrie.2012

Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2017-2021 își propune să

contureze o viziunea a Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani ținând cont de așteptările
beneficierilor serviciilor noastre, elevii cu dizabilități mintale și asociate, dar și a tuturor
participanților la actul educațional și terapeutic, profesori, facilitatori, voluntari, etc. Acest
proiect își propune o regândire a procesului de predare-învățare-evaluare prin stimularea
copilului în spaţii atractive, experimentarea senzațiilor, crearea oportunităților de învățare și
monitorizarea progresului cu ajutorul tehnologiei și strategiilor moderne educaționale și
terapeutice, atât în mediul școlar, cât și extrașcolar, raportându-ne la particularitățile
individuale ale fiecărui copil.
Premisele de la care pleacă această construcție se regăsesc în obiectivele Europa 2020
și în direcțiile strategige propuse de politicile educaționale românești prin programele
Ministerului Educaţiei şi ale Guvernului României și adaptate la realitatea obiectivă constatată
a unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi noile tipuri de dizabilități ale elevilor.
Pentru realizarea unei mai bune dezvoltări strategice am îmbinat analiza clasică cu
elemente de apreciative inquire pentru a releva o viziune ce adună dorințele și așteptările
actorilor comunității școlare, legate într-un climat educațional propice și identitate
instituțională prin reflexii afective la nivel de fiecare individ.
Această metodă de dezvoltare strategică s-a realizat plecând de la o radiografie
complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra
mediului organizaţional intern.
Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi
mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra
activităţii unităţii, o radiografie instituțională necesară unei analize comparative cu parametri
de excelență educațională europeană.
Scopurile strategice propuse vor să pună în valoare „punctelor tari" (capitalul de
referință a comunității școlare) şi să fructifice „oportunităţile" oferite de transformările la
nivel național și european, de cadrul legislativ sau de comunitate.
Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a făcut
pe baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului
economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate
de Consiliul Judeţean Iași, Primăria Municipiului Iași, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iași,
Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Direcţia Judeţeană de Statistică.
S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor
şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultările cu
elevii, propunerile avansate de comitetul reprezentativ al elevilor, al părinţilor, voluntarii și

2

facilitatorii parteneri în actului educațional și terapeutic, de reprezentanţii comunităţii locale şi
alți parteneri tradiţionali ai instituţiei.
Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să cuprindă în propria-i viziune
acele elemente ce o pot orienta către un viitor asumat local, național și în Uniunea Europeană.
Să includă elementele de digitalizare, de profesionalizare și de includere într-o viață socială
dinamică, elementele necesare adaptării și acceptării spațiului multicultural european.
Performanţele obţinute în ultimii ani de Şcoala Gimnazială Specială Pașcani ne
îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în operă intenţia de
dezvoltare instituţională a colectivului didactic şi să orienteze interesul de formare şi instruire
a elevilor spre recuperare şi integrare socială.

3

 Capitolul I

1. Diagnoza mediului extern

1.1 Prezentarea orașului
1.1.1 Asezare
Municipiul Paşcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, în
vestul judeţului Iaşi, la intersecţia paralelor 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’
longitudine estică. La sud se mărgineşte cu comunele Mirosloveşti şi Stolniceni-Prăjescu, la
est cu Ruginoasa şi Todireşti , la nord cu Vânători şi Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.
În partea de jos a oraşului, la 208 m altitudine faţă de nivelul mării, sunt localităţile
suburbane Lunca Paşcani şi Blăgeşti, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim
localităţi suburbane Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni.
Municipiul Paşcani are o suprafaţă de 75,49 km2 și se află situat la o distanţă medie de
aproximativ 550 km faţă de capitala României – Bucureşti.
Toponimul Paşcani provine de la numele boierului Oană Paşcă, stăpânul acestor locuri în
secolul al XV-lea. Prima atestare documentară datează din anul 1453 din timpul domnitorului
Moldovei, Alexandru al II-lea.
Este situat în partea de sud a Podişului Sucevei, ocupând de la vest la est subunităţi cu
caracteristici distincte. Podişul Fălticenilor, cunoscut şi sub numele de Podişul Moţca, se
caracterizează prin prezenţa unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini
de peste 400 - 450 m, altitudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul şi 455 m în dealul
Lutăriei.
Culoarul Siretului se suprapune luncii şi teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o
suprafaţă plană, largă de 3,5 - 4,3 km şi cu altitudine de 205 - 215 m. Podişul Dealul Mare
este reprezentat prin subdiviziunea şeii Ruginoasa - un ansamblu de dealuri largi şi platouri,
unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225 - 355 m
1.1.2 Economie
Dacă în trecut municipiul Paşcani era cunoscut ca un oraş preponderent industrial,
schimbările economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziţia la
economia de piaţă, s-au făcut simţite şi aici, existând după 1989 un declin în acest domeniu.
Unele întreprinderi de tradiţie pentru această zonă s-au închis sau şi-au restrâns activitatea, au
apărut firme noi, dinamice şi moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerinţele
pieţei. Comerţul a luat amploare, devenind foarte activ: materiale de construcţii, echipamente
industriale, perdele şi materiale textile, produse de panificaţie, produse agroalimentare,
produse nealimentare, etc.
Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din
administrativul municipiului Paşcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze
produse agricole către piaţa oraşului, pe de altă parte, prezenţa slabă a activităţilor de
prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai parte a
mărfurilor alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei.
Ramură de tradiţie, rămâne o ocupaţie importantă a locuitorilor, chiar şi după
transformarea localităţii în centru urban. În momentul de faţă suprafaţa agricolă este de 5.274
ha. Din suprafaţa totală a teritoriului administrativ de 6.028 ha, 754 ha reprezintă intravilanul.

4

Structura fondului funciar este următoarea: suprafaţa totală a fondului funciar 5.274 ha, din
care: arabil – 4.041 ha, fâneţe şi păşuni – 1.196 ha, vii şi livezi – 47 ha, teren neagricol –
1.563 ha. În zona Paşcani, în funcţie de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz,
orzoaică, ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume.
Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne,
lapte, ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale.
Patrimoniul forestier se întinde în cea mai mare parte în jurul Paşcanilor; doar câteva pâlcuri
de păduri de luncă din Valea Siretului se află în arealul propriu-zis al oraşului. Pădurea
Paşcanilor este administrată de către Ocolul Silvic Paşcani, care cuprinde pădurile de la:
Boureni, Soci, Brăteşti, Moţca, Valea Seacă, Tătăruşi, Sireţel, Vascani Ruginoasa, Mirceşti şi
Lunca Siretului, precum şi cele din raza oraşului
Societăţile comerciale specializate, cu capital de stat şi privat, efectuează către
populaţie un important volum de prestări; ponderea cea mai mare o au serviciile cu caracter
industrial, servicii de telecomunicaţii, de transport, întreţinere şi reparaţii autovehicule,
servicii de Internet, servicii de poştă şi curierat, servicii financiare, culturale, sport şi altele.
Astfel, există două oficii poştale, doi furnizori de telefonie fixă, 7 bănci, o cooperativă
de credit, o unitate CEC, 9 societăţi de asigurări, 2 mari furnizori de servicii Internet, o
televiziune prin cablu, 4 staţii PECO, spălătorii auto, service-uri auto, etc.
Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea oraşului Paşcani a fost poziţia
geografică, la intersecţia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu Orientul
Apropiat precum şi Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin reţeaua rutieră şi traseele de
cale ferată, municipiul Paşcani are legături directe pentru transporturile de călători şi mărfuri
cu oraşul Iaşi, capitala judeţului, cu oraşul Tg. Neamţ spre vest, cu oraşul Suceava spre nord,
cu Bucureşti, capitala tării spre sud.

1.1.3 Cultura

Biblioteca orăşenească este instalată într-un local propriu, cu dotări specifice unei
biblioteci publice numărând 110 mii volume şi îi trec anual pragul 40 de mii de cititori.
Casa de Cultură înființată în 1960, este susţinută prin cercuri culturale, cursuri, precum
şi prin Ansamblul folcloric „Rapsozii Siretului”, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Rudi
Nesvadba”, Trupa de dans de societate „Dream Dance”. Casa de Cultură are colaborări cu
Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoşani, Teatrul
„George Bacovia” Bacău, Filarmonica din Botoşani şi Filarmonica din Iaşi şi cu Muzeul
Literaturii Române din Iaşi.
Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat în decembrie 1997 şi îşi desfăşoară
activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” şi Palatului Copiilor „Iordache
Cantacuzino”. Muzeul deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie,
etnografie şi religie. Încă de la începutul anului 1998, Muzeul Municipal Paşcani s-a aflat în
strânsă colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi.

5

 1.2 Analiza PEST(E)

O instituție școlară, pentru a fi performantă și a ajunge la nivelul excelenței trebuie să

fructifice și să integreze în programul educațional toate elementele oferite din spațiul politic,
economic, social, tehnologic şi ecologic. Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată
semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local,
regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile şi
economice şi culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul digital sau industrial,

precum şi datoria societății de a păstra și crea un mediu natural sănătos sunt surse
educaționale ce pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea
finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi
desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie
să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor.
Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Şcolii
Gimnaziale Speciale Pașcani.

1.2.1 Factori politici

Cadrul legislativ, specific învăţământului special și special integrat, preconizează

descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ – Planul strategic al Ministerului
Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse
umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate
culturală, standarde europene.
Adaptarea legislației specifice învățământului special la nevoile instituției școlare
creând pârghii necesare intervenției asupra copilului cu dizabilități severe prin definirea
rolului de facilitator.
Apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în
administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul
unităţilor de învăţământ special și special integrat prin Strategia de dezvoltare a Județului
Iași pentru perioada 2014-2020.
Deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi
consiliere; crearea unei zone de leadersheap instituţional care să acopere toate depertamentele.
Liberalizarea unor sectoare şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe
la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor unde
apariția celor pe suport electronic presupune existența unei anumite infrastructuri în domeniu,
achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);
Existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ special şi special
integrat românesc la standardele europene şi internaţionale;
Cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru
dezvoltarea infrastructurii învăţământului, perioada de finanțare 2014-2020.
Sporirea resurselor materiale şi informaţionale aflate la dispoziţia unităţilor de
învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele

6

europene – programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente
sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);
Finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi -Programul
guvernamental „Lapte – Corn”, Programul „Euro 200″.
Existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor
cu finalităţi în educaţie şi formare profesională instrumentate de universități și Casa Corpului
Didactic
Cadrul legal favorabil accesării de către unităţile şcolare a fondurilor structurale
pentru perioada de finanțare 2014-2020.

1.2.2 Factori economici

Cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la

diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări sau facilitarea unor servicii tehnice și de
perfecționare) ;
Descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului,
astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material
de care dispun. Orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor de învățământ
special și special integrat spre o cultură a proiectelor cu finanțare extrabugetară;
Migraţia forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă
din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.

1.2.3 Factori sociali

Fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ

ceea ce generează o nesiguranță a cifrelor de școlarizare și o transformare a profilului
educabilului;
Creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea
ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorțurilor dau noi coordonate a
mediului de proveniență a școlarului și impun noi strategii de intevenție educațional-
terapeutică şi diversificarea ofertei de consiliere şi consultanţă.
Oferta educaţională trebuie să fie adaptată intereselor elevilor în funcție de abilitățile și
cunoștințele din familie, tradiții locale sau familiale dar şi a ofertei aflate pe piaţa locală a
muncii;
Școala oferă servicii educaționale și terapeutice copiilor cu dizabilități mintale și
asociate din Pașcani și comunile limitrofe, situație ce impune ca orice planificare strategică să
răspundă așteptărilor şi realităţilor din această comunitate;
Rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare
instituţională;
Cererea crescândă venită din partea comunităţii și a partenerilor strategici și
tradiționali pentru voluntariat, trand-ul social pentru implicare comunitară din ultimul timp,
impune dezvoltarea unui program de voluntariat instituțional integrativ, valorificarea şi
valorizarea voluntariatului;

7

 1.2.4 Factori tehnologici

Civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunoştinţele

să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor
didactice pentru adaptarea și crearea premiselor atractive ale actului educațional și terapeutic;
Răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet,
televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor în timp
scurt;
Rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot
parcursul vieţii, şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a
carierei;
Practica pedagogică modernă prin integrarea elementelor informatice în actul
educațional și terapeutic (AEL, Internet, tablă interactivă, monitor PROLITE, softuri
educaționale, etc.) conduce la modernizarea actului educaţional tradiţional prin digitalizarea
acestuia;

1.2.5 Factori ecologici

Integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în

protejarea mediului de către unităţile şcolare;
Educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară pentru îndeplinirea
sarcinilor europene ce ne revin în domeniile de colectare selectivă a deșeurilor dar și prin
dezvoltarea mediului într-o direcție bună prin dezvoltarea conduitelor pro mediu;
Dezvoltarea proiectelor ecologice pentru rezolvarea situațiilor problematice de mediu,
la nivel local și de a forma conduite civice în domeniul ecologic;
Economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel
încât să se protejeze mediul înconjurător.
Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor
de acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale Speciale Pașcani pentru perioada 2017-2021.

8

Capitolul II

2. Diagnoza mediului intern

2.1 Prezentare generală
2.1.1 Scurt istoric al unității școlare
Primele forme de învăţământ s-au manifestat în urma votării Legii obligativităţii
învăţământului primar şi a organizării învăţământului secundar din 6 decembrie 1864, în
timpul domnieie lui Al. I.Cuza.
Dezvoltarea industrială a localităţii a favorizat dezvoltarea unor forme de învăţămât,
de cultură şi de sport.
Înființarea în anul 1873 a Școalei Primare C.F.R. Pașcani, sau școala „din vale” sau
„din gară” cum îi spuneau pășcănenii, este legată de apariția și dezvoltarea Atelierelor C.F.R.
Coloniștii germani și poloni aduși de societatea Offenheim pentru facerea căii ferate
Burdujeni- Iași și organizarea Atelierelor C.F.R. din Pașcani, au acceptat să rămână în
localitate cu condiția de a li se face biserică și școală. Imediat s-a construit o biserică catolică
în care a funcționat și școala câțiva ani, limbile de predare pentru elevi fiind germana și
polona, elvii fiind majoritatea copii de cetățeni
străini și nu știau românește.
În 1880 școala s-a mutat într-o baracă, în
incinta Atelierelor C.F.R..
„Acest local și mai ales locul unde era așezat
făcea pe elevi să simtă zilnic cum se câștigă
existența, căci din primul pas făcut, se întâlneau cu
părinții lor veșnic în activitate, … glasul
învățătorului era acoperit de zgomotul făcut de uneltele mânuite de părinții lor, ceea ce cred
că îi făcea să prețuiască, să respecte munca.”
Dar localul era total impropriu unei școli. Revizorul școlar Serafim Ionescu
menționează în 1895 că localul este cât se poate de necorespunzător, cu o curte strâmtă cu
noroi până la glezne, că sălile de clasă sunt strâmte și se umplu cu scrum de la fabrică dacă
deschizi geamurile, că în antreurile mici băltește apa, iar „dacă se deschide ușa miazmele și
umezeala bahnei viciază și mai rău atmosfera școlii”.
Abia în 1928, după multe intervenții, rapoarte și cercetări, datorită energiei și
stăruinței inspectorului Atelierelor C.F.R., fiu de învățător, d-l Inginer C. Atanasiu, s-a
terminat și dat în folosință Școlii Primare C.F.R. Pașcani un local vrednic de a adăposti o
școală. Avea patru săli de clasă, o cancelarie, o sală de serbări, muzeu, trei vestiare, două
coridoare și locuință pentru director (d-l V. Pienescu la acea vreme) compusă din: două odăi
cu hol, bucătărie, spălătorie, două cămăruțe și o verandă. În curte mai era o magazie pentru
lemne și locuință pentru servitor formată din două odăi.
Deși spațioasă, școala s-a dovedit neîncăpătoare, astfel că, în urma demersurilor
directorului general CFR, H. Vogtberg, s-a construit o nouă anexă cu încă patru săli de clasă,
cu două săli pentru atelierele de lemnărie și lucru de mână, o cameră pentru material, două
săli pentru dușuri și baie. Pentru că s-a considerat a fi binefăcător prestigiului și bunului nume
al școlii, s-au construit trei apartamente pentru locuința învățătorilor.

9

 După al doilea război mondial, cele două Gimnazii din Pașcani, unul de băieți, altul de
fete care funcționaseră până atunci în deal (Pașcani Târg) pe proprietatea moșierului Mihai
Theodorescu, din cauza distrugerii zonei, au fost
nevoite să se instaleze în edificiul Școlii Primare
CFR. Ambele gimnazii au funcționat împreună cu
școala primară și cu Grădinița CFR.
Gimnaziul CFR s-a transformat în 1946 în
Liceul Teoretic CFR Pașcani, din dorința
pășcănenilor întorși din refugiu de a înființa un
liceu care să-i scutească de dificultățile impuse de
frecventarea de către copiii lor a liceelor din Iași,
Suceava, Fălticeni sau Roman. În 1948 datorită
reformei învățământului liceul a fost trecut din administrația CFR în administrația
Ministerului Învățământului.
Nume legate de Școala Primară C.F.R. au fost cel al învățătorului Ștefan Dimitriu,
primul dascăl originar din Pașcani, al lui Dimitrie Turculeț, învățător și director, despre care
în 1939, Marcela Nicolau, inspector al Școlilor CFR scria: „…om de inițiativă și de muncă,
identificat cu nevoile lumii ceferiste, a reușit să facă din școala primară ce conduce un centru
de cultură, în jurul căruia să găsească adăpost și reculegere întreaga suflare ceferistă din
Pașcani.”
Un nume legat de Liceul Teoretic CFR Pașcani este cel al d-lui profesor Buruiană
Nicolae, director al acestei instituții în perioadele 1947-1948 și 1954-1978, „timp de un sfert
de veac” după cum îi place dumnealui să spună. (Astazi la ceas aniversar, la 40 de ani de
învățământ special pășcănean, dar și la 95 de ani de viață, salutăm prezența în școală a d-lui
profesor Buruiană Nicolae și-i mulțumim pentru materialele iformative puse la dispoziție și
pentru serile de taifas acordate.)
D-l învățător D. Turculeț scria despre elevii școlii: „Din miile de elevi ce au trecut la
această școală mulți au ocupat și ocupă locuri de onoare în societate. Începând cu modeștii dar
harnicii și cuminții lucrători și terminând cu Înalt Prea Sfințitul Visarion Puiu, Mitropolit al
Bucovinei, mulți fac cinste școalei noastre… Cu o cultură aleasă și înzestrat cu o voință fermă
și hotărâtă, înțelegător al sufletului omenesc și a rostului bisericii, el nu este cinstea școalei și
a Pașcanilor numai, ci este cinstea și gloria neamului nostru.”
Din anul 1976, documente existente atestă schimbarea destinației clădirii, înfiinţându-
se Şcoala Ajutătoare.
Primul an şcolar de învăţământ special, la Școala Ajutătoare, debutează cu 8 clase
primare însumând 117 elevi, cu internat şi cantină.
La grupa pregătioare erau 15 elevi înscrişi în catalog dar fără notare, cu un număr de
20 de ore pe săptămână, pe parcursul a 6 zile, având o oră de Observare conform orarului din
catalog.
Erau trei clase I paralele, A, B și C în fiecare clasă fiind înscriși câte 15 elevi, două
clase a II-a cu 15 respectiv 14 elevi înscriși, o clasă a III-a cu 16 elevi înscriși (înv.
Nechiforiuc Elena) și o clasă a IV-a cu 14 elevi înscriși (înv. Galben Iwenalie).
Primul elev care apare înregistrat în registrul matricol este Aniţoaei C. Iulian din
comuna Movileni, jud. Iaşi, urmat de Avasiloaie P. Viorica – din Iaşi, Diaconiţă Vasile-

10

 Stolniceni Prăjescu, Dorneanu M.
Constantin- sat Păuşeşti, com.
Dumeşti, jud. Iaşi, Frenţoaia I. Maria,
Gălămânzi Maria, Hîrtopeanu Mihaela
şi mulţi alţii.
Primele cadre didactice ale
Școlii Ajutătoare au fost: director înv.
Ciurea Aurică, înv. Arşinel Constantin,
înv. Hreamătă Vasile, înv. Galben
Iwenalie, înv. Nechifociuc Elena, înv.
Radu Maria, trecuţi în nefiinţă, Bucan
Olga, Elefteriu Maria.
În cel de-al doilea an de funcţionare a şcolii lista este completată cu defectologii Lupu
Lucia, Ouatu Ermina, Ouatu Silviu, Cojocaru Maria, Pîntea Corneliu, Stancu Florentina,
Mancaş Mihaela, Drăgătescu Rodica, Secrieru Carmen - profesor maistru, Damian Nataşa -
profesor educaţie fizică, învăţători educatori: Radu Constantin, Iacob Olga, Pralea Domnica,
Asofiei Aritena, Mustaţă Elena, Focşa Ioana, Antonesei Maria.
Şcoala având internat şi cantină, în ianuarie 1977 se obţine dotarea cu o maşina de tip
ARO.
După primele documente tehnoredactate descoperite în athiva școlii am putea
concluziona că prima maşină de scris s-a achiziţionat în luna martie 1979.
Pe parcursul anilor școala a suferit numeroase transformări:
În anul școlar 1998-1999 denumirea Școlii Ajutătoare se modifică în Școala Specială
Pașcani, iar din septembrie 2012 titulatura este Școala Gimnazială Specială Pașcani.
Până în anul 2000 școala a funcționat cu internat și cantină. În august 2000 s-au
preluat elevii din instituțiile speciale de învățământ de la Inspectoratul Școlar Județean Iași de
către Consiliul Județean Iași prin DGPDC și s-au reorganizat în centre de plasament,
organizare care se păstrează și acum. Atunci s-au preluat elevii, personalul medical, personal
didactic auxiliar și nedidactic dar și spații școlare: 4 dormitoare, 2 spălătoare, 1 baie, 1 cabinet
medical, 1 magazie, 1 beci, cantina. În anul 2005 au revenit școlii doar spațiile, fără dotări.
Un moment de cumpănă al școlii a fost inundația din august 2005 când apa s-a ridicat
în școală la 80 de cm înălțime și a distrus parterul clădirii. Trei luni cursurile școlare s-au ținut
în căminul Colegiului Tehnic CF Unirea Pașcani, câte două clase de elevi într-un spațiu, timp
în care s-a renovat parterul.
În 2007 s-au făcut reparații capitale prin fonduri PHARE doar la corpul A de clădire.
A urmat o perioadă în care școala, în cadrul unor proiecte la nivel național, a
beneficiat de dotarea cabinetelor logopedice şi psihologice cu materiale didactice şi softuri
educaţionale, calculatoare performante, o sală AEL, un microbuz şcolar etc.
Din 2009 accentul s-a pus pe atragerea de fonduri externe prin proiecte Leonardo,
Erasmus+ și proiecte în parteneriat cu ONG-uri în vederea perfecționării cadrelor didactice
dar și înființării și dotării noilor ateliere: atelierul de artterapie, laboratorul de bucătărie,
camera de stimulare polisenzorială (prima din învățământul special din județul Iași) dar și prin
atragere de sponsori (terapia prin dans).

11

 De asemenea accent s-a pus și se pune pe crearea și consolidarea unei punți de
comunicarea între elevii voluntari din liceele pășcănene și elevii cu cerințe educative speciale.
Voluntariatul la Școala Gimnazială Specială Pașcani s-a dovedit a fi o experiență educațională
care i-a ajutat pe toți copiii să vadă și să simtă realitatea și diversitatea cotidiană cu sufletul.
S-a dovedit a fi reciproc avantajoasă: elevii de la școala de masă învață despre copii cu nevoi
speciale, se descoperă pe ei înșiși, descoperă emoția și bucuria de a fi utili altora, bucuria de a
dărui timp, afecțiune, atenție, sprijin pentru a le aduce un zâmbet pe buze, bucuria de a exista
pentru a schimba ceva în viața lor dar și a celorlalți din jurul lor. Elevii de la școala specială
se bucură de atenția semenilor lor, se simt respectați și nu tolerați, valorizați și nu
marginalizați, acceptați și nu excluși.
Prin muncă, perseverență, dăruire și dragoste față de elevi și față de meseria de dascăl
școala a devenit o școală modernă, de elită, europeană, o școală în care nevoile copilului sunt
în prim plan, o școală în care ne adaptăm permanent demersului educațional și terapeutic la
nevoile individuale ale fiecărui elev.

Listă cronologică cu directorii aflați la conducerea școlii de la înființare până în prezent

• Primul director al Școlii Ajutătoare a fost d-l Aurică Ciurea, în perioada 1976-1977.
• În perioada 1977-1979 d-l Aurică Ciurea a fost director prim, iar d-l Murariu Mihai a
fost director adjunct.
• În anul şcolar 1979-1980 echipa managerială se schimbă cu d-l Drăguşanu Ion,
director prim şi d-l Gârbu Vasile, director adjunct.
• Din anul şcolar 1983-1984 până în martie 1989 la conducerea şcolii rămâne numai dl
Gârbu Vasile ca director.
• În perioada martie 1989- ianuarie 1990 d-na Magriş Emilia, preia direcțiunea.
• Din ianuarie 1990 până în septembrie 1990 director este d-na Stângu Ana.
• D-l Ciubotariu Gheorghe a fost director în perioada 1990-1995, din 1992 și până în
august 1995 fiind secondat de directorul adjunct, d-na Diaconescu Elena.
• Revine ca director prim d-na Magriş Emilia din august 1995 până în septembrie 2000.
În perioada 1995-1997 echipa managerială a fost completată de d-l Boroianu Vasile ca
director adjunct, aceeași funcție ocupând-o d-na Diaconescu Elena în perioada 1997-
2000.
• În perioada octombrie 2000- decembrie 2004 director prim a fost d-na Nedelcu
Gabriela şi d-na Diaconescu Elena, director adjunct.
• Din decembrie 2004 până în noiembrie 2006 director prim a fost d-na Vasiliu Mirela
şi d-na Puiu Elena este director adjunct.
• În intervalul noiembrie 2006- aprilie 2009 în funcția de director a fost d-na Vasiliu
Mirela.
• Din aprilie 2009 până în iunie 2016 în funcția de director a fost d-na Nedelcu
Gabriela.
• Din iulie 2016 până pe 9 ianuarie 2017, în funcția de director a fost d-na Plaiu Oana
Monica.
• Din 9 ianuarie 20197 până în prezent funcția de director i-a fost încredințată d-nului
Condrea Cătălin Constantin

12

 2.1.2 Cultura oganizaţională

„Cel mai important a fost să înțelegem că școala nu este numai un serviciu, ci este
locul în care ne petrecem foarte mult timp, este locul unde ne punem în practică ideile, este
locul unde învățăm și ne transformăm, motive suficiente de a face acest loc mai cald, mai
primitor, un al doilea cămin. Așa au venit rând pe rând proiecte care au schimbat școala în
cea cu care, astăzi la 40 de ani de existență, ne mândrim. Am realizat proiecte europene ce
ne-au deschis orizonturi călătorind în țări europene pentru a învăța din experiență colegilor
de acolo. Am oferit experiența noastră la schimb și încet, încet am devenit noi cei ce am putut
învăța pe alții. Am construit cabinete și laboratoare, ne-am făcut clase frumoase, am plantat
pomi și multe flori și, cel mai important, am oferit copiilor ce ne-au călcat pragul ceea ce
aveau nevoie pentru a deveni oameni.
Cu timpul ne-am făcut o identitate creându-ne sigla, steagul, site-ul, imnul și am luat
de pe fețele copiilor noștri zâmbetul pentru a ne face un brand, Special de Pașcani. Cu acest
zâmbet i-am primit pe toți cei ce ne-au devenit prieteni, pe cei de lângă noi (elevi și profesori
de la școlile din Pașcani), pe cei asemeni nouă (de la alte școli speciale), prieteni din țară
care ne-au ajutat în proiectele noastre sau prieteni de foarte departe, din alte țări care au
venit să ne vadă, să-i ajutăm și să ne ajute.
Știu că tot ce am realizat alături de colegi în acest timp a înseninat fețele celor alături
de care ne numim Speciali de Pașcani, acei ambasadori ai muncii noastre, oglinda școlii.”
Profesor Condrea Cătălin Constantin
Special de Pașcani este un proiect important al școlii noastre ce pune în valoare
întreaga activitate, proiect ce își pune amprenta în dezvoltarea indentității și culturii
organizaționale a școlii.
Scopul proiectului Special de Paşcani este valorizarea copilului special,
conștientizarea de către comunitatea noastră a egalității de drepturi pentru toți copiii şi
eficientizarea procesului de integrare socială a copilului cu CES, prin reducerea
marginalizării sociale.
Deseori ne gândim la copilul special, la ce cunoştinţe poate să asimileze, la ce sarcini
poate să raspundă, ce, când, cât şi cum îi oferim pentru a-l educa. Ceea ce noi dorim este
formarea pentru viaţă a copilului astfel încât acesta să se descurce în societate, să fie acceptat
şi util societăţii. Ne dorim absolvenţi care să ne facă cinste, să fie capabili să înveţe o meserie,
să o practice, să-şi întemeieze o familie şi să-şi educe la rândul lor copiii.
De asemenea, ne dorim şi o societate care să-I accepte, să le ofere locuri de muncă, să-
I valorizeze. Avem nevoie de un stat protector pentru toţi copiii, un stat care să găsescă
soluții și pentru copilul cu CES. Nu trebuie să vedem în copilul special un copil neputincios,
care trebuie să trăiască întreţinut şi care nu poate să ofere nimic în schimb. Pentru aceasta
căutăm pe parcursul anilor de studiu să implicăm elevii noştri în proiecte care să le dezvolte
competenţe noi, să-i valorizeze, să le aducă acceptarea socială pentru acum şi pentru mai
târziu, căutăm să le formăm trăsături morale frumoase pentru a răspunde frumos la cerinţele
mediului social şi să le dăm şi lor oportunitatea de a se simţi valoroşi în mediu social. Din
experienţa noastră am învățat că este nevoie să fim „oameni” pentru elevii noștri și că

13

societatea poate să-i accepte, dar trebuie să fie informată, să fie sensibilizată, să fie implicată,
să fie responsabilizată;
Emblema Special de Paşcani este purtată de tot ce se petrece și se realizează la nivelul
întregii școli prin proiectele educaționale, școlare sau extrașcolare, prin cercurile școlare,
terapiile complementare sau chiar proiectele cu finanțare europeană și extrabugetară. La noi în
școală sunt elevi speciali, artiști speciali, dansatori speciali, bucătari speciali,sportivi speciali
și cei ce ni se alătură în activitatea noastră specială, fie parteneri, părinți, sponsori, voluntari,
facilitatori, etc. primesc distincția Special de Pașcani cu care se pot mândri .
Special de Pașcani este marca înregistrată a școlii noastre, Școala Gimnazială
Specială Pașcani, care sperăm că va rămâne și va marca peste generaţii demersul educativ al
tuturor dascălilor speciali fiind un punct de plecare pentru noua viziune.

14

 „O școală atractivă pentru toți copiii speciali”

2.1.3 Însemnele școlii:

Ø sigla școlii

Ø Brand-ul „special de Pașcani”

Ø Imnul școlii – „Special de Pașcani”

Zi de zi la școală mergem
Ca să învățăm,
Lucruri bune vrem ca să aflăm.
Ne jucăm, ascultăm, scriem și citim
Buni școlari mereu noi vrem să fim.
Refren:
Și mai mici și mai mari
Suntem toți speciali,
Suntem Specialii de Pașcani
bis
La bucătărie mergem
Cu drag să gătim,
Prăjituri la toți vă oferim.
Un ceai cald și cei mici
Știu să-și facă zău,
Că nimic nu ni se pare greu.
La artterapie învățăm să modelăm
Și cu toți cu drag noi ne jucăm
Lutul moale învățăm să îl prelucrăm
Vase noi frumoase v-arătăm.
În camera senzorială
Să ne relaxăm
Cu jocuri de lumini să ne distrăm
Hai cu toții să cântăm și să dansăm
La concursuri premii să luăm.

Ø Steagul Școlii
Ø

15

 O școală atractivă pentru învățământ special de calitate

2.2 Date de identificare

Denumire Școala Gimnazială Specială Pașcani

Adresă Pașcani, strada Gării, nr. 157
Telefon (+40) 232 762 562
Fax (+40) 232 762 562
e-mail scsp_pascani@yahoo.com
Web www.scoalaspecialapascani.ro
Nivel de învățământ special primar, gimnazial
Limba de predare Română
Număr de clase 16 (8 clase primare și 8 clase gimnaziale)
Număr de elevi 183 din care 138 la nivelu școlii și 45 elevi în 5 școli integratoare
Tipuri de dizabilități DMU, DMM, DMS, TSA, DOWN; asociate
Număr de posturi 54 de angajați din care: 41 didactic, 3 didactic auxiliar, 10
nedidactic)

2.3 Serviciile oferite de școală

Oferta educaţioanală şi terapeutică a Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani se adresează
în principal elevilor cu deficienţe mintale ușoare, moderate, severe și asociate (tulburăti din
spectrul autist -TSA, Sindromul Longdon-Down, sindromul Asperger, pareze/ hemipareze
cerebrale,parapareze spastice etc.). Pentru aceşti copii există programe speciale de
monitorizare şi atingere a progresului. Oferta educaţională este individualizată şi adaptată
nivelului de dezvoltare a fiecărui elev, a necesităţilor acestuia, dar şi predicţiilor asupra
dezvoltării (ţinând cont de diagnosticul medical, psihologic,etc.)
Prin toate activitaţile instructiv-educative şi terapeutice oferite de şcoală se urmăreşte
stimularea dezvoltării, compensarea dizabilităţilor, dar cel mai important aspect este
dobândirea unei anumite autonomii, independenţe şi funcţionalităţi în viaţa şcolară şi socială.
Principalele activități de asistență educațională și terapeutică se centrează pe: activități
didactice și de terapie cognitivă, terapie educațională complexă și integrată, logopedie, terapie
de stimulare polisenzorială, ergoterapie prin activități horticole, de bucătărie și gospodărești,
art-terapie prin tehnica olăritului și a modelării lutului, consiliere și diagnoză psihologică,
educație fizică și jocuri adaptative, terapie prin dans, meloterapie, kinetoterapie, ludoterapie
etc.

16

 2.4 Structura unităţii şcolare
2.4.1 Resurse umane

În anul şcolar 2016 – 2017 la nivelul Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani există 44
cadre didactice din care 29 titulari şi 15 suplinitori repartizați astfel:

Nr. Specializarea Total Titular Suplinitor

crt.
1. Profesor psihopedagog 6 6 0
2. Profesor de PPS 16 12 4
3. Învățător-educator 3 3 0
4. Profesor-educator 11 6 5
5. Profesor itinerant 3 2 1
6. Profesor kinetoterapeut 1 0 1
7. Profesor alte specialități 3 0 3
8. Maistru-instructor 1 0 1
Total 44 29 15

Numărul mare de suplinitori este dat de faptul că foarte multe cadre didactice sunt
navetiste și cele mai multe vin de la aproape 100 km din oarșul Iași, disconfort ce îi determină
să plece să își găsească serviciu mai aproape de casă. Latura pozitivă a acestui fenomen este
că vin permanent tineri entuziaşti, dornici de afirmare profesională și dispun de prospețime și
cu capacitate adaptativă ceea ce dă un specific aparte școlii.

44 cadre didactice
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0

titulari suplinitori

Faţă de anii şcolari precedenţi se constată o creştere a numărului cadrelor didactice ca

urmare a creşterii numărului de clase. În acest an şcolar, unitatea noastră a ajuns la maximul
de capacitate instituţională din punct de vedere al spaţiilor disponibile şi anume 16 clase.
Personal didactic auxiliar: 3 persoane (1 administrator financiar, 1 secretar, 1 asistent
social)

17

Personal nedidactic: 10 persoane (3 îngrijitoare, 2 paznici, 2 fochişti, 2 muncitori de
întreţinere, 1 şofer)

Total personal 57

cadre didactice didactic auxiliar personal nedidactic

2.4.2 Elevi
În anul şcolar 2016-2017, Şcoala Gimnazială Specială Paşcani asigură servicii de
asistenţă psihopedagogică, educaţională şi terapeutic-recuperatorie unui număr de 188 elevi
dintre care:
- 143 elevi în învăţământul special (86 copii şi tineri cu deficienţă mintală uşoară şi
moderată şi 57 cu deficienţe severe și asociate);
- 45 de copii/elevi cu CES integraţi individual/în grupuri mici în 5 unităţi şcolare
integratoare 4 în mediul urban şi una din mediu rural.

Situația efectivului de elevi comparativ cu dizabilitatea pentru ultimii 7 ani

Evoluția profilului școlarului

160
140
120
100
DMS
80
60 DMM
40
DMU
20
0

18

 Anul scolar NR. DMS DIN CARE ELEVI CU DMM DMU
ELEVI TSA

1 2010-2011 130 14 din care elevi cu TSA 4 71 45

2 2011-2012 136 20 din care elevi cu TSA 6 65 61

3 2012-2013 140 21 din care elevi cu TSA 10 62 49

4 2013-2014 153 42 din care elevi cu TSA 31 62 49

5 2014-2015 154 43 din care elevi cu TSA 29 61 50

6 2015-2016 150 51 din care elevi cu TSA 38 44 55

7 2016-2017 143 57 din care elevi cu TSA 44 43 43

Comparativ cu anii şcolari anteriori s-a constatat:

Creşterea efectivelor de elevi, chiar dacă numărul de elevi la clasele cu deficienţă
mintală severă este cuprins între 4-6 elevi, iar şcoala noastră în ultimii ani şcolarizează din ce
în ce mai mulți elevi cu deficienţă severă, asociată şi gravă, tinzând ca în viitorul apropiat
specificul educabilului să fie doar pe latura de dizabilități mintale severe și asociate și foarte
puțini cu dizabilități mintale moderate (DMS/ DMM). Astfel în acest moment 12 din cele 16
clase sunt pentru elevi cu dizabilități severe și asociate ceea ce ne provoacă spre o specializare
a serviciile noastre către nevoile copiilor cu acest specific îndeosebi copii cu tulburări din
spectrul autist (TSA), sindrom DOWN, pareze/ hemipareze cerebrale, aberații genice și
cromozomiale, etc. Această situaţie este efectul îmbunătățirii serviciilor educaționale și de
recuperare, datorită acțiunilor eficiente de identificare şi monitorizare a elevilor cu CES din
zonă, precum și a bunei promovări a imaginii școlii prin toate activitățile derulate, datorită
deschiderii şcolii către comunitate.
Creşterea numărului de clase de la 13 la 16 clase, din anul școlar 2009/ 2010 până în
prezent.
Remarcăm ca un punct slab faptul că nu toţi elevii cu deficienţă depistaţi la nivel de
Paşcani şi comunele limitrofe au fost integraţi şcolar (există cazuri de elevi neșcolarizați)
deoarece numărul de locuri disponibile pentru cazarea elevilor în centrele de plasament din
Paşcani este limitat și este condiționată de condiția socială a familiei. Pentru remedierea
situaţiei, am apelat la sprijinul CJ Iași, D.G.A.S.P.C. Iași și Guvernul României.
Statutul elevilor poate fi:
• Intern săptămânal sau semestrial – atunci când acesta provine din alte localități decât
Pașcani, asigurându-li-se cazare, masă, rechizite și haine în centre specialzate din
Pașcani. La final de săptămână și în vacanță aceștia se întorc în familiile de
proveniență;
• Școala nostră și Centrul de zi – oferă copiilor transport de la domiciliu la școală și
masa de prânz pentru 4 trasee;
• Extern – când beneficiază de servicii educaționale, terapeutice și masa de prânz.

19

 REZULTATE OBŢINUTE:
Promovabilitate:

În anul şcolar 2016-2017 Rata de promovabilitate la nivelul şcolii: 98%. Din totalul de
143 de elevi un număr de 3 nu au situaţia încheiată deoarece nu au frecventat şcoala decât
foarte puţin. S-au întreprins toate demersurile necesare (luarea legăturii cu familiile, cu
autorităţile locale, cu poliţia, s-a efectuat consiliere la domiciliu etc.), dar din păcate nu s-a
reuşit integrarea elevilor în unitatea şcolară.
Rata abandonului şcolar: 0%
Printre cauzele care au condus la neîncheierea situaţiei şcolare :
- plecarea în străinătate cu familia de origine
- cauze medicale
- familia de origine care nu se implică în educația elevului (familii aflate în risc social),
familii care au trecut prin acţiuni de divorţ şi care nu au încă clarificată încredinţarea
minorilor

2.4.3 Resurse materiale

Şcoala Gimnazzială Specială Paşcani îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu modern,
renovat şi dotat corespunzător. În anul acest an școlar dispunem de:

• 16 săli de clasă
• 1 cabinet psihologic
• 2 cabinete pentru TAS, logopedie
• 1 sală de sport/ cabinet de kinetoterapie
• 1 cabinet de asistenţă socială
• atelier şcoală
• sală AEL
• cabinet metodic
• cameră de Stimulare polisenzorială
• laborator de bucătărie
• atelier de art-terapie/ ceramică
• sală de festivităţi
• spațiu de joacă
• grădiniță de legume
• parc pentru relaxare și activități de loisir
• teren de sport
• curtea interioară - loc pentru activități ludice și sportive

Spațiile ce necesită reparații, modernizari sau renovări în conformitate cu noile cerințe,

nevoi instituţionale sau includerea în proiecte pentru modernizarea serviciilor au fost supuse
analizei și s-au înaintat proiecte către Consiliul Județean Iași pentru a le include în Planul de
Dezvoltare al Județului Iași 2016-2020.

20

 Echipamente
Tehnică de calcul:

• reţea de 14 de calculatoare situate în laboratorul multimedia

• calculator în fiecare sală de clasă - 16
• videoproiectoare-3
• camere foto digitale-2
• imprimante-15
• multifuncționale - 5
• table intractive 2

Audio – video:
• 5 televizoare smart
• Două sisteme audio

Comunicaţii:
• 1 linii telefonice
• 1 fax
• conexiune la internet, inclusiv wi-fi pentru toată suprafața școlii.

2.4.4 Resurse informaționale

• Site școlii www.școalaspecialapascani.ro

• Pagina de facebook a școlii https://www.facebook.com/scoala.specialapascani/
• Revista școlii: „Special de Pașcani” (10 numere) tipărită și on-line
http://www.scoalaspecialapascani.ro/?page_id=18
• Publicațiile școlii tipărite sau on-line
- http://www.scoalaspecialapascani.ro/?page_id=1889
- http://www.scoalaspecialapascani.ro/?page_id=1879
- Ghidul „Micii Bucătari”, Editura Stef, 2012
- Ghidul de bune practici în educarea copiilor cu nevoi speciale, Editura Stef,
2011
- Integrarea elevilor cu CES în școala publică, provocări, actualități și
perspective, Editura Stef 2011
- Sistemul educațional Special și Special Integrat în context european, Editura
Stef 2012
- Special de Pașcani la 40 de ani. Volum omagial, decembrie 2016
- Particularități ale învățământului special în Europa – Ghid metodic din
experiența acumulată în Erasmus+, octombrie 2016, publicație

21

 2.4.5 Resurse financiare
Surse de finanţare:

• Consiliul Județean Iași

• Fonduri de finanțare ale Comisiei Europene
• Sponsorizări/ donații, alte fonduri (fond ONG, Fundația pentru comunitate, etc.)

2.4.6 Alte resurse

Resurse instituționale sub forma parteneriatelor interinstituțioale:

• Inspectoratul Școlar Județean Iași
• Liceul Tehnologic Special Trinitas Târgu Frumos
• Casa de Cultură „Mihail Sadoveanu” Pașcani
• Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani
• Biblioteca Municipală Pașcani
• Zespoł Placówek Edukacyjnych Olsztynie
• Centrul de Plasament „Sfântul Stelian” Pașcani
• Colegiul Național C.F. Unirea Pașcani
• Colegiul Național „Mihail Sadoveanu„ Pașcani
• Liceul Tehnologic Valea Seacă structura Conțești
• Școala Gimnazială Lunca Pașcani
• Grădinița Hărmăneștii Vechi
• Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași
• Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” Iași
• Școala Gimnazială „Ioanid Romanesc” Românești Iași
• Quartz Matrix

Colaboratori în diverse proiecte și acțiuni:

MASS MEDIA
• Actualitatea TV Pașcani
• Bit TV Pașcani
• Ziarul Orizont Pașcani
• newspascani.com
• Bună Ziua Iași
• Flacăra Iașului
• Ziarul de Iași
• iașicitește.ro
• pascanilive.ro

22

 • inpascani.ro
INSTITUȚII
• Primăria Pașcani
• Consiliul Județean Iași
• ISU Iași
• Poliția Pașcani
• Casa Corpului Didactic Iași
• Centru Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași (CJRAE)
ORGANIZAȚII
• Fundația Pentru Comunitate
• Asociaţia „Alternative 2008-Paşcani”
• Organizația „Salut Prieteni”
• Fundația „Vatra Pașcanilor”
• Organizația „Salvați Copiii” Iași

23

 2. 5 Analiza de nevoi S.W.O.T.
2.5.1 Leadeship și logistică
PUNCTE TARI
• Dezvoltarea unei culturi organizaționale
puternice care motivează și creează
cadrul pentru manifestare și dezvoltare
• Imagine instituțională puternică
• Echipă managerială preocupată pentru
menţinerea unui climat propice derulării
optime a activităţii din şcoală şi
încurajării iniţiativelor profesionale;
• Adoptarea unui management de tip
coparticipativ cu elemente de leadership
situațional;
• Formarea/ perfecţionarea în diverse
programe internaţionale, naţionale şi
judeţene a unui număr mare de cadre
didactice, din învăţământul special şi
integrat, în domeniul educaţiei speciale,
şi didacticii disciplinelor de învăţământ;
• Derularea a numeroase proiecte de
parteneriat educaţional cu actori
comunitari, judeţeni şi naţionali, şcoli
speciale şi şcoli publice;
• O bună mediatizare a tuturor acţiunilor
şcolii prin toate canalele de promovare:
mass-media locală, judeţeană, naţională,
internaţională, pagina de facebook a
şcolii, site-il şcolii, revista şcolară,
conferințe și simpozioane etc.
• Editarea Revistei şcolare Special de
Paşcani, revistă care au obţinut premii la
concursurile de reviste şcolare;
• Echipă managerială clădită pe
profesionalism, motivată în atingerea
excelențelor educaționale eduropene;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Legi noi care acoperă nevoile •
instituțioale (ordinul 1985/ decembrie
2017, metodologii, etc.);
• Îmbunătăţirea comunicării în cadrul
24
PUNCTE SLABE
• Cadru legislativ instabil provoacă multe
transformări la invel instituțional ce
creează o stare de nesiguranță;
• Creşterea numărului copiilor cu
deficienţe severe şi profunde şi slaba
adaptare a sistemului legislativ la acest
fenomen prin lipsa resurselor umane şi
materiale implicate în actul educaţional
şi terapeutic;
• Influenţa negativă a mediului social de
provenienţă a elevilor școlii aupra
integrării/ adaptării la cerinţele
procesului didactic şi terapeutic-
recuperator.
• Lipsa unui serviciu instituționalizat
pentru consilierea și sprijinirea părinților
copiilor cu dizabilități;
• Lipsa grădinițelor pentru copii cu
dizabilități pentru integrarea timpurie a
acestora și intervenție terapeutică
oportună;
• Slaba corelare a serviciilor de sprijin
educaţional cu măsurile de protecţie
socială acordate copiilor cu nevoi
speciale de către autorităţile
locale/judeţene ducând la menţinerea
unor intervenţii unidirecţionale cu
eficienţă scăzută.
Menţinerea gradului scăzut de implicare
a reprezentanţilor comunităţii locale – în
special a agenţilor economici şi a altor
potenţiali finanţatori -faţă de copiii cu
 şcolii (la nivel de catedră între catedre) nevoi educaţionale speciale şi
• Intensificarea parteneriatelor dintre problematica socială a grupurilor
şcoala specială şi facultăţile de profil defavorizate din care fac parte;
faţă de problematica educaţiei speciale şi • Creşterea ratei abandonului şcolar şi a
integrate şi a formării iniţiale a neşcolarizării elevilor cu nevoi
viitoarelor cadre didactice; educaţionale speciale la nivelul
comunităţilor locale din mediul rural, ca
urmare a imposibilităţii accesării unor
servicii de sprijin educaţional sau de
protecţie socială;
• Menţinerea raportului disproporţionat
dintre diversitatea cazuistică prezentă la
nivelul populaţiei şcolare şi serviciile
specializate existente şi asigurate;
• Menţinerea unui raport disproporţionat
între cererea şi oferta de servicii
specializate de recuperare / intervenţie
timpurie (pentru copiii cu nevoi speciale
de vârstă cuprinsă între 3-7 ani);
• Încălcarea gravă a prevederilor
legsilative privind normarea personalului
din învăţământul special.

2.5.2 Resurse curriculare/ ofertă de servicii

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Funcţionarea CIEC ca nucleu de • Dificultăţi de organizare a unui proces
expertiză psihopedagogică în terapeutic-recuperator eficient ca urmare
învăţământul special şi special integrat la a constituirii eterogene a colectivelor de
nivel zonal; elevi (vârstă, grad de deficienţă,
• Bogată experienţă practică în evaluare şi colective de elevi care depăşeşte cu mult
intervenţie individuală datorită legislaţia în vigoare, lipsa normelor
diversităţii cazuisticii întâlnite; didactice, neaplicarea normativelor
• Acordarea serviciilor educaţionale de legale privind structura organigramei,
sprijin în 5 de şcoli integratoare, 4 în etc.);
otrașul Pașcani și una în localitatea • Inexistenţa unui demers structurat de
Lunca Pașcani. intervenţie timpurie;
• Participare la programe locale/judeţene • Disfuncţionalităţi în desfăşurarea
pe problematica evaluării/ expertizei procesului terapeutic şi de consiliere
copiilor cu nevoi speciale şi asigurării datorate numărului mare de elevi aflaţi
serviciilor de sprijin educaţional in situaţii problematice şi existenţei unui
copiilor deficienţi integraţi în singur post de psiholog în unitate;
învăţământul de masă. • Transformarea profilului educabilului

25

• Dezvoltarea de proiecte educaționale și prin creşterea numărului de elevi cu
terapeutice ce integrează elemente CES, în special copii cu deficienţe
digitale; severe şi profunde (tulburări din spectrul
• Introducerea mai multor terapii autist TSA, aberații cromozomiale și
complementare ce îmbogățesc oferta genice, pareze/ hemipareze cerebrale)
terapeutică; • neadaptare a serviciilor şcolii la nevoile
• Participarea unui număr mare de elevi şi elevilor cu deficienţe severe şi profunde
cadre didactice la concursuri interşcolare (tulburări din spectrul autist TSA,
şi competiţii judeţene, naţionale şi aberații cromozomiale și genice, pareze/
internaţionale finalizate cu obţinerea de hemipareze cerebrale)
importante premii şi diplome. • Programa școlară neadaptată nevoilor
• Elaborarea la nivelul şcolii de materiale reale ale copilului cu dizabilități (o
didactice auxiliare pe tipuri, grade de singură oră de educație fizică pe
deficienţă şi niveluri de şcolaritate, săptămână în contrapondere cu ore de
ghiduri metodologice, instrumente de limbă străină – inoportune pentru
evaluare/ monitorizare, programe educabilul din școlile speciale)
adaptate, programe pentru CDŞ-uri
adaptate nevoilor reale ale elevilor cu
CES, etc.
• Disciplinele de învăţământ din trunchiul
comun sunt foarte bine încadrate cu
învăţători/ profesori şi beneficiază de
mijloace de învăţământ necesare;
• Promovabilitate peste 98%;
• Toţi absolvenţii de la clasele cu arie
curriculară DMM/ DMU sunt cuprinşi în
ciclul inferior al școlilor profesionale de
profil;
• Eficeinţa procesului instructiv-educativ
şi terapeutic reflectată de rata scăzută a
abandonului şcolar şi de rata crescută a
promovabilităţii
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Implementarea programelor aprobate în • Lipsa unor programe de specializare
CAEJ, CAER, proiecte europene şi pentru o serie de terapii complementare;
proiecte cu finanţare externă; • Lipsa de experiență a cadrelor debutante
• Partciparea elevilor şcolii la diverse datorată neefectuarea unor programe de
concursuri şi câştigarea de premii practică viabile în cadrul facultății;
importante la competiţii derulate
împreună cu copii din învăţământul de
masă (concursuri de dans modern,
concursuri de dans traduţional,
concursuri la tenis de masă, concursuri

26

 de desen, concursuri de interpretare
vocală, etc.);
• Derularea de programe judeţene,
naţionale coerente privind integrarea
şcolară a copiilor cu nevoi speciale;
• Adaptarea programei școlare la nivelul
dizabilității și a particularității copilului
cu dizabilități;
2.5.3 Resurse umane
PUNCTE TARI
• Peste 95% din cadrele didactice sunt
specializate în psihologie, pedagogie,
psihopedagogie specială şi sunt
interesate pentru o continuă
perfecţionare;
• Procent ridicat de cadre didactice tinere
cu entuziasm și dornice de autorealizare
• Mobilitate scăzută a personalului
didactic ca urmare a unei încadrări
eficiente şi stimulării cadrelor didactice
debutante/ noi în şcoală;
• Participare permanentă a cadrelor
didactice la cursuri de perfecţionare în
domeniul educaţiei speciale şi a
învăţământului integrat;
• Relaţii interumane la nivelul organizaţiei
bine structurate, adoptarea unui cod etic
şi însuşirea unor valori instituţionale
comune;
• Nivelul de pregătire al cadrelor didactice
oferă posibilitatea abordării unei palete
largi de discipline în oferta curriculară;
• Existența de cadre didactice cu abilități
• Disponibilitate crescută a cadrelor
didactice de a desfăşura activităţi de
voluntariat, în special în derularea •
procesului de integrare socială
OPORTUNITĂŢI
• Implicarea unui număr mare de voluntari •
27
PUNCTE SLABE
• Numărul mare de cadre didactice
navetiste ce pune în dificultate realizarea
unui program lejer și stabil;
• Fluctuația mare de cadre didactice
datorită distanței mari de Iași principalul
oraș de unde fac naveta carele didactice;
• Deficit de personal specializat pentru
anumite nevoi ale copiilor cu dizabilități
severe, asociate și profunde (lipsa
asistenţei medicale, a infirmierelor, etc.)
• Lipsa unor specialiști în terapii
complementare specifice intevenției
asupra copiilor cu dizabilități severe,
asociate și profunde
• Sub normarea personalului didactic,
inexistenţa condiţiilor fizice pentru
asigurarea seviciilor adiacente celor
educaţionale;
• Nealocarea de norme didactiece
suficiente pentru încadrare conform
legislaţiei în vigoare;
• Nerespectarea prevederilor legale
privind încadrarea personalului conform
specificului şcolii.
reduse în folosire a calculatorului și a
mijloacelor media;
Lipsa de preocupare pentru informare şi
documentare a cadrelor didactice în
vederea obţinerii unor fonduri pentru
îmbunătăţirea și modernizarea
designului școlar;
AMENINŢĂRI
Suprapopularea claselor și normarea
 în activităţile de integrare socială a
elevilor cu CES;
• Diversificarea ofertei de formare a
C.C.D. incluzând cursuri în domeniul
educaţiei speciale şi integrate;
• Implicare din ce în ce mai mare a
cadrelor didactice în activități educative
extrașcolare și în proiecte de cercetare și
inovație terapeutică;
• Posibilitatea de stimulare a cadrelor
didactice cu performanţe în activitate
prin premii, distincţii, gradaţii de merit;
• Posibilitatea de participare la activităţile
de formare şi perfecţionare a cadrelor
didactice;
• Valorificarea experienţei cadrelor
didactice care au urmat cursuri de
formare;
2.5.4 Resurse materiale şi financiare
PUNCTE TARI
• Dotarea şcolii permite orientarea ofertei
şcolare spre discipline cu nivel de
aplicabilitate în domeniul informaticii;
• Acesarea de fonduri extrabugetare
pentru îmbunătățirea și dezvoltarea
terapiilor complementare şi
îmbunătăţirea bazei materiale
• Acesarea de fonduri europene şi
implementarea de proiecte pentru
dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice
• Existenţa spaţiilor şcolare cu un minim
de dotare specifică activităţilor instructiv
educative şi terapeutic recuperatorii
destinate copiilor/ elevilor cu diferite
tipuri de dizabilităţi.
• Existența spațiilor necesare dezvoltății
de ludoterapii, acivități sportive și de
loisir
• Atragerea de fonduri pentru finanțarea
deplasării elevilor la concursuri școlare
încărcată demotivează cadrele didactice;
• Fluctuaţia cadrelor didactice afectează
principiul continuităţii are efecte şi
asupra calităţii actului educaţional/
terapeutic;
PUNCTE SLABE
• Condiţii necorespunzătoare datorită
infiltraţiilor cu apă determinate de
vechimea clădirii şi de amplasarea ei pe
un teren mlăştinos;
• Lipsa spațiilor necesare lărgirea
serviciilor terapeutice și înfiinâării unor
noi clase/ grupe pentru acoperirea
solicitărilor de școlarizare pe raza
municipilui Pașcani și zonelor limitrofe.
• Insuficienţa resurselor financiare pentru
dotarea cu mijloace de învăţământ pe
măsura necesarului, la standardele vizate
de şcoală și alinierea la practicile
europene;
• Design educațional depășit, cu
înrădăcinări în pedagogia din perioada
comunistă;
• Bază sportivă improprie și nesigură
pentru desfășurarea unor activități
sportive specifice copilului cu
dazabilități;
28
 în vederea obținerii performanței și
pentru realizarea de excursii școlare
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Lansarea programelor PNDL (programul • Dificultatea reorganizării resurselor
național de dezvoltare locală) instituţionale în concordanţă cu numărul
• Existența axelor prioritare specifice în mare de copii cu dizabilități severe și
cadrul programelor operaționale asociate care nu au acces la serviciile de
aprobate de către Comisia Europeană; recuperare şi au un grad crescut de
• Realizarea de proiecte în cadrul dependenţă socială.
programului de dezvoltare a județului • Imposibilitatea asigurării spațiului necesar
Iași; desfășurării activităților educaționale și
• Relații parteneriale cu mediul privat ce terapeuțice pentru clasele cu DMS
pot oferi consultanțe profesionale în (dizabilități mintale severe și asociate) ce
domeniul dotății cu tehnologii și vor fi în clasa a VIII) din anul școlar 2019/
echipamente multimedia. 2020.

2.5.5 Relaţia cu comunitatea

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Implicare comunității locale în activități • Retricenţa agenţilor economici locali în
educative de aploare pentru implementarea/derularea unor programe
conștientizare și implicare în integrarea de integrare socială şi profesională;
copiilor cu TSA • Dificultăţile materiale ale părinţilor duc
• Extinderea la nivel judeţean a acţiunilor la neglijarea obiectivelor educaționale și
de implementare a Strategiei Naţionale terapeutice ale copilului;
de Acţiune Comunitară.
• Derularea în ultimii ani a numeroase
proiecte de parteneriat educaţional cu
alte instituţii şcolare, culturale, agenţi
economici- pe plan local, judeţean,
naţional şi internaţional.
• Instituţie de practică pentru studenţii
Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei, ai Facultăţii de Asistenţă
Socială- Universitatea „Al. I. Cuza”, ai
Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă
Socială – Universitatea Academică
„Petre Andrei”.
• Dezvoltarea la nivelul școlii a unui
sistem de integrare a voluntarilor
proveniți din liceele din Pașcani,
profesori, părinți, studenți, etc.

29

• Dezvoltarea la nivelul școlii a unui
sistem de integrare a facilitatorilor
conform ordinului 1985/ din decembrie
2016
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Deschiderea comunităţii locale, judeţene • Persistența unor prejudecăți la nivelul
şi naţionale pentru problematica unor categorii de populație;
copilului cu nevoi speciale;
• Creşterea gradului de implicare a
O.N.G.-urilor, autorităţilor locale şi
judeţene în proiecte destinate acestor
categorii de elevi;
• Realizarea de parteneriate cu şcoli din
ţară în programe educative;
• Implicarea părinților în activitățile
educative valorificând Comitetul
consultativ al părinților;

30

Capitolul III

3.1. Misiunea şcolii

În contextul dinamicii societăţii actuale, în care adaptabilitatea la schimbările sociale

și tehnologice este caracteristica indispensabilă reuşitei în integrarea socio profesională,
Şcoala Gimnazială Specială Paşcani asigură servicii de asistenţă educaţională şi terapeutic-
recuperatorie pentru copiii cu deficienţă mintală de diverse grade de pe raza municipiului
Paşcani și comunele limitrofe. Aceste servicii vizează dezvoltarea armonioasă a personalității
și formarea unor deprinderi de bază creând premisele unei cât mai bune integrări sociale și
profesionale a copiilor cu CES, în funcţie de potenţialul individual.

3.2. Viziunea şcolii

Viziunea Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani s-a conturat ținând cont de interesul
superior al copilului, sintagmă care valorifică experiențele umane copil-profesor, obligându-
ne să creăm oportunități educative, în care copiii să zâmbească, să caute compania adultului,
să accepte și să primească îmbrățișări. Cadrul optim al echilibrului psiho-emoțional al copiilor
va culmina cu reușita implementării activităților terapeutice unde primind confort și securitate
emoțională, vor înregistra progrese individuale viabile.
Regândirea procesului de predare-învățare-evaluare prin stimularea copilului prin
intermediul spațiului atractiv, experimentarea senzațiilor, crearea oportunităților de învățare și
monitorizarea progresului cu ajutorul fișelor de evaluare inițială, continuă și finală, atât în
mediul școlar, cât și extrașcolar, raportându-ne la planul de intervenție personalizat și
adaptarea curriculară se inspiră din practica educațională europeană îi includerrea în procesul
educațional a valențelor vieții sociale moderne ce aduc noi perspective asupra vieții și dau
anumite trand-uri asupra viitorului.
Raportându-ne la importanța diversității parteneriale în actul educațional și terapeutic
(voluntari, facilitatori, specialliști externi, alți parteneri), Școala Gimnazială Specială Pașcani
prioritizează ideea de comunitate școlară și identitate, unde acesta să experimenteze bucuria
interacțiunii umane, căldura sufletească, iubirea față de aproapele său, sprijinul umanitar,
înțelegerea nevoilor sale, empatia, jocul, descoperirea interesului față de mediul înconjurător,
învățarea ca metodă incidentală, într-un topos prielnic formării și dezvoltării minții absorbante
a educabilului nostru. Identitatea comunității școlare reprezintă crezul că tot ce realizăm este
pentru a ne defini, școala fiind o a doua casă pentru toți cei ce-și spun Speciali de Pașcani.
Școala Gimnazială Specială Pașcani se bazează pe o dragoste profundă pentru copii, pe
înţelegerea complexităţii fiecărei dizabilități şi pe convingerea că educaţia și intervenția
terapeutică este crucială pentru dezvoltarea şi îndrumarea lor spre statutul de tineri activi şi
împliniţi ai lumii în care trăim, indiferent de nevoile speciale pe care le au.
Școala Gimnazială Specială Pașcani va fi recunoscută pe plan local, regional, naţional
şi internaţional pentru:

31

 Ø asigurarea unei atitudinni profesionale și afective optime pentru dezvoltarea unor
relații propice actului educațional și terapeutic, între toți participanții;
Ø oferirea unul cadru instituțional atractiv, prietenos și sigur în care fiecare se poate
dezvolta în funcție de propriile particularități;
Ø crearea unui cadru de parteneriat pentru educație în care sunt implicați elevii,
profesorii, facilitatorii, voluntarii și instituții partenere;
Ø asigurarea unui design educațional modern și eficient în intervenția educativ
terapeutică pentru copilul cu dizabilități mintale și asociate;
Ø digitalizarea actului educațional și terapeutic în concordanță cu dezvoltarea
tenhnologiei și modernizarea intervențiilor speifice;
Ø dezvoltarea ofertei de servicii de asistență educațională și terapeutică, complete şi
consecvente pentru parcursul întregii rute educaţionale, având în permanenţă în centrul
ei copilul, nevoile şi aspiraţiile lui în contextul transformărilor sociale și profesionale
ale unei societăţi internaţionale;
Ø dezvoltarea actului de cercetare și științificizarea actului educațional/ terapeutic în
vederea adaptării acestora la particularitățile educabilului din școala noastră;
Ø dezvoltarea unei motivaţii puternice, angajare şi atitudine profesională din partea
corpului profesoral, cu rezultate de excepţie în educația și terapia complexă a elevilor
săi;
Ø perfecţionare profesională continuă updatată care să facă din cadru didactic un
specialist pregătit pentru a interveni într-o gamă largă de nevoi ale elevilor şcolii;
Ø dezvoltarea serviciilor de asistență educațională, terapeutică şi socială prin intermediul
profesorilor itineranți, pentru elevi și clase integrate în școli integratoare partenere.

3.3. Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală

Pentru realizarea acestei misiuni și pentru a ajunge la viziune propusă Școala

Gimnazială Speecială Pașcani îşi fundamentează întreaga activitate pe valori esenţiale legate
de profesia de profesor, şi de menirea acestuia în cadrul comunității: integritatea, onestitatea,
respectul, responsabilitatea, încrederea, etc.
Adevărul - toată activitatea desfăşurată de către angajaţii școlii va urmări adevarul şi
se va baza pe evidenţe şi fapte verificate.
Demnitatea - personalul școlii va trata cu respect şi consideraţie pe toţi cei ce ne sunt
parteneri în munca noastră: cadre didactice, elevi, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale.
Responsabilitatea - fiecare persoană din echipa Specialilor de Pașcani trebuie să-şi
asume responsabilitatea prin:
• oferirea priorităţii educaţiei şi îngrijirii elevilor
• angajarea în activităţi de dezvoltare profesională continuă şi de îmbunătăţire a
strategiilor de predare-învăţare
• colaborarea şi cooperarea cu colegii în interesul educării şi bunăstării discipolilor

Îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite – Școala Gimnazială Specială Pașcani

va urmări îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite prin:

32

 • evaluarea continuă a activităţii cadrelor didactice pentru asigurarea profesionalismului,
a calităţii şi a integrităţii;
• consultarea tuturor actorilor implicaţi în procesul de educaţie (cadre didactice, elevi,
părinţi, comunitatea locală) cu privire la toate demersurile care au în vedere creşterea
calităţii serviciilor educaţionale;
• dezvoltarea de programe și proiecte pentru modernizarea spațiului educațional și
diversificarea serviciilor educaționale și terapeutice;
• comunicarea eficientă şi sistematică cu Comitetul consutativ al părinților, Comitetul
elevilor, reprezentanți ai comunităţii locale în vederea obţinerii informaţiilor relevante
ce au legatură cu eficiența și calitatea serviciile educaţionale oferite;
• realizarea de parteneriate şi colaborarea cu instituţii similare din județ, din ţară şi din
Europa, cu instituţii non guvernamentale, cu reprezentanţi ai autorităţilor naţionale,
regionale şi locale;
• compararea continuă a rezultatelor activităţii Inspectoratului Şcolar Judeţean cu
rezultatele altor instituţii similare din ţară şi din Europa;
• implicarea personalului Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani în programe de formare
continuă, în proiecte europene şi în cercetare.

Supremaţia legii şi a interesului public în faţa interesului personal. În acest sens,

profesorii și personalul Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani au următoarele obligaţii:

• să considere interesul elevului mai presus decât interesul personal;

• să respecte necondiţionat aplicarea legii în exercitarea tuturor activităţilor.

Competenţa profesională. Competenţa profesională - personalul școlii, angajat pe

diferite poziţii, trebuie să dovedească prin activitatea desfăşurată cunoaşterea domeniului
respectiv, deschiderea către învăţare şi perfecţionare continuă, asigurarea calităţii şi urmărirea
excelenţei. Cadrele didactice și ceilalți specialiști ai Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani
trebuie:

• să fie bine pregătiţi în ceea ce priveşte desfășurarea actului educațional și terapeutic/

să aibă o bună pregătire ştiinţifică, psihopedagogică şi metodică în specialitate;
• să cunoască şi să aplice legislaţia în vigoare, aspectele metodologice specifice, să
folosească modalităţi de comunicare şi relaţionale cât mai eficiente.

Integritatea. Cadrele didactice trebuie să dovedească integritate în toată activitatea

didactică și terapeutică, să dovedească echilibru şi demnitate, să urmărească crearea şi
menţinerea relaţiilor profesionale corespunzătoare, comportarea cu imparţialitate, încredere şi
onestitate.
Respectul. Cadrele didactice trebuie să arate respect şi consideraţie faţă de elevi,
părinţi şi ceilalți parteneri implicați, să ia în considerare toate aspectele pe care aceştia le
ridică, fiind tolerante, atente şi înţelegătoare cu alte persoane, cu părerile şi valorile lor. Fiind
conştiente de faptul că relaţia cu elevii şi părinţii acestora trebuie să fie bazată pe respect
reciproc, încredere şi dacă este necesar, pe confidenţialitate.
Onestitate. Cadrele didactice trebuie să îți exercite acțiunile de zi cu zi cu
33

corectitudine și bună intenție, exprimând stima de sine față de o altă persoană, acționând
sincer și corect.
Încredere. Cadrul didactic trebuie să fie cinstit și rezonabil, să participe la bunăstarea
indivizilor și a comunității, să soluționeze problemele prin discuții profesionale și de reflexie.

34

 Capitolul IV

4. Planificarea strategică pentru perioada 2017/ 2021

4.1 Analiză calitativă a sitației prezente

Descentralizarea sistemului şcolar, creşterea autorităţii decizionale a conducerii

unităţii, mai ales a directorului, în domeniile financiar, al resurselor umane, curricular şi al
dezvoltării generale a şcolii, provoacă la o formă leadership situațional la nivel instituțional
facilitând transformările și adaptările de sistem la nivelul dorit în Uniune Europeană. În acest
context departamentul managerial al școlii se va orienta spre parteneriate strategice locale,
naționale sau europene ce ne pot oferi oportunități de schimbare reală și dezvoltarea școlii în
trandul dezvoltării educației speciale din Europa vizând ținte europene de integrare socială și
profesională a copiilor cu dizabilități. În acest sens se vor dezvolta proiecte de parteneriat cu
parteneri europeni și se va apela la schimburi de bune practici și dezvoltarea de proiacte și
programe de cercetare. Un alt obiectiv ar fi accesarea de fonduri de finanțare europene și alte
finanţări externe în vedrea dezvoltării instituționale, atît din punct de vedere a resurselor
umante, cât și materiale.
Transformarea cadrului didactic în manager de caz și manager al situaţiilor de învăţare
au drept principal actor elevul şi perfecţionarea continuă a procesului instructiv-educativ,
terapeutic şi recuperatoriu. Aceste situați conferă o transformare a mediului educațional
acesând o formă de spațiu educațional ergonomic adaptând la acesta forme de intervenție
bazate pe mijloace și tehnologii moderne. Digitalizarea actului educațional și terapeutic
devine o provocare a dezvoltării strategice din perioada următoare.
Adaptarea legislației specificului actual al sistemului și maleabilitatea transformărilor
legislative permit inființarea unor structuri (sistemul de facilitatori și sistemul de voluntariat)
care srijină și eficientizează actul educațional.
Prezența unui număr din ce în ce mai mare a elevilor cu deficiențe severe și asociate,
impune adaptarea intervenției educaționale și terapeutice la particularitățile acestuia integrând
la nivelul ofertei școlare a unor servicii specifice de forme educaționale și terapeutice.
Realizarea de proiecte educaționale și instituționale în mijlocul comunității locale
pentru a crea din aceasta un partener activ, implicat efectiv în viaţa şcolii și asumarea de către
aceasta a rolurilor de acceptare, valorizare și integrare a elevilor cu dizabilități mintale și
asociate.
Pentru a fi în ton cu transformările sociale, politice, economice și tehnilogice se
împune formarea continuă a personalului didactic în ton cu noile direcții din IT, din pegagogie
sau integrarea noilor modele terapeutice cu eficiență în intervenția educațional-terapeutică;
Instituţie de învăţământ emblematică pentru judeţul Iași, Şcoala Gimnazială Specială
Pașcani a depus eforturi semnificative în ultimii ani pentru a asigura creşterea calităţii
educaţiei oferite, diversificarea metodelor de intervenție educațională și terapeutică și
sub toate aspectele esenţiale: condiţii educaţionale (inputs), procese educaţionale (processes),
rezultate şcolare curente (outputs) şi rezultate globale (outcomes).
Relaţiile dintre diferitele categorii de personal se bazează pe cooperare, respect şi

35

 susţinere. În ultima perioadă, părinţii sunt interesaţi de calitatea educaţiei oferită în şcoală –
manifestat inclusiv prin rata ridicată de participare la şedinţele cu părinţii şi la activităţile
extrașcolare.
Efectele acestor eforturi sunt reflectate în evoluţia principalilor indicatori
educaţionali în ultima perioadă. Astfel, se pot menţiona aici: introducerea de noi metode şi
tehnici moderne de terapie a elevilor cu CES (stimularea multisenzorială, artterapia prin
tehnica olăritului şi modelajului, terapia 3C,tehnica EFT etc), dezvoltarea şi modernizarea
bazei materiale (amenajarea prin proiecte de finanţare externă a unui laborator de bucătărie, a
unui cabinet de artterapie, cabinet de stimulare multisenzorială, etc), amenajarea spaţiului de
joacă şi a grădinii pentru ergoterapie, accesarea de fonduri externe pentru dotarea fiecărei
clase cu calculatoare, accesarea de fonduri europene şi implementarea a 2 proiecte Leonardo
da Vinci (mobilităţi şi parteneriate), facilitarea perfecţionării cadrelor didactice în spaţiul
european şi obţinerea de certificate Europass Mobility.În privinţa calităţii la nivel de proces
educaţional, menţionăm eforturile constante depuse pentru intervenţii psihopedagogice în
echipă prin trasee educaţionale personalizate, pentru asigurarea caracterului diferenţiat al
învăţării şi recuperării în funcţie de nevoile educaţionale şi potenţialul elevilor, alături de
participarea la competiţii şcolare interjudeţene, naţionale la care s-au obţinut numeroase
premii.
Privind spre rezultatele globale obţinute de Şcoala Gimnazială Specială Paşcani,
indicatorul cel mai important în raport cu aşteptările elevilor, părinţilor şi în general ale
comunităţii locale şi judeţene îl constituie eficientizarea procesului de recuperare a elevilor cu
dizabilități mintale moderate, severe şi asociate prin utilizarea în activitatea curentă a
cunoştinţelor şi deprinderilor practice dobândite ca urmare a formării continue a cadrelor
didactice, ca urmare a amenajării laboratoarelor, a introducerii de noi metode, tehnici de
recuperare, dezvoltarea unor noi terapii complementarea în intervenția terapeutică la elevii cu
TSA, a introducerii în lista disciplinelor opţionale și a cercurilor școlare de programe eficiente
care urmăresc dezvoltarea calităților individuale, formarea autonomiei personale şi integrarea
şcolară şi profesională a elevilor cu CES.
În acelaşi timp, din evaluarea situaţiei existente la această dată în cadrul fiecărui
domeniu funcţional, se constată, pe de o parte, necesitatea unor intervenţii specifice pe
termen mediu şi scurt (problema absenteismului, a atractivităţii şi motivării, a implicării mai
active în viaţa comunităţii etc.), iar pe de altă parte necesitatea susţinerii pe termen lung a
priorităţii privind creşterea calităţii educaţiei oferite sub toate aspectele sale.
În ceea ce priveşte cultura organizaţională, complex specific de valori, credinţe
conducătoare, reprezentări, înţelesuri, căi de gândire împărtăşite de membrii unei organizaţii,
care determină modurile în care aceştia se vor comporta în interiorul şi în exteriorul
organizaţiei respective şi care sunt transmise noilor membrii, s-a urmărit crearea unui set de
valori la care au aderat cu toţi membrii echipei şcolare (profesori, personal didactic auxiliar şi
nedidactic, elevi, părinţi, facilitatori, voluntari, alți parteneri educaționali). Am realizat sigla
școlii, imnul şcolii, steagul şcolii, filmul de prezentare a unităţii, pagina de facebook
https://www.facebook.com/scoala.specialapascani/, revista şcolii ajunsă la numărul 10, site-ul
şcolii: www.scoalaspecialapascani.com, proiecte organizaționale, o serie de publicații
specifice sistemului de educație special și special integrat și Specialul de Pașcani – brandul
școlii noastre.

36

4.2 Direcțiile de acțiune ale Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani

I. Asigurarea şi promovarea unor servicii educaţionale și terapeutice de calitate

II. Asigurarea accesului tuturor copiilor/elevilor cu dizabilități mintale și asociate
din municipiul Pașcani și zonele limitrofe la serviciile educaţionale și terapeutice
specializate
III. Susţinerea educației incluzive prin menținerea serviciilor de sprijin șidezvoltarea
serviciilor de clase incluse în învățământul de masă.
IV. Dezvoltarea autonomiei unităţii de învăţământ prin implementarea unor strategii
manageriale eficiente
V. Dezvoltarea ofertei educaționale a școlii corelate cu specificul comunităților
locale/ regionale și cu piața muncii, în general.
VI. Formarea şi dezvoltarea profesională continuă a personalului din învăţământ
VII. Promovarea educaţiei nonformale, oportunitate formativă și educațională
complementară pentru elevi dezvoltarea terapiilor complementare și crearea de
programe de intervenție personalizate
VIII. Susţinerea educaţiei permanente şi a educaţiei adulţilor
IX. Compatibilizarea constantă a sistemului de învăţământ românesc cu cel european

4.3 Obiective strategice

Ø Dezvoltarea unor servicii educaționale și terapeutice eficiente și moderne alternative

copiii cu nevoi speciale
Ø Dezvoltarea mediului școlar prin creșterea atractivității și integrarea tehnicilor
educaționale și terapeutice moderne astfel încât şcoala reflecte evoluția socio-tehnologică
şi să se adapteze la nevoile copilului;
Ø Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei de elevi conform principiului
„resursa urmează copilul” prin integrarea noi forme de design educațional coraborat cu
direcțiile pedagogice europene;
Ø Abilitarea şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice în domeniul psihopedagogiei
speciale şi al lucrului cu elevul cu dizabilități mintale severe și asociate prin integrarea în
actul educațional-terapeutic a terapiilor complementare;
Ø Dezvoltarea unui cvurriculum la decizia școlii (C.D.Ş.) complementar curriculumului din
trunchiu comun (C.T.C.), care să valorifice dorinţele şi aptitudinile fiecărui elev și care să
faciliteze formare de priceperi și deprinderi adecvate dezvoltării armonioase și integrării
sociale a copiilor cu CES;
Ø Consolidarea comunității școlare prin elemente de identitate și bune practici astfel încât
şcoala să fie cel promotor de combatere a atitudinii de discriminare și crearea premiselor
de formare a atitudinilor pozitive față de copilul cu dizabilități;
Ø Dezvoltarea de relaţii durabile de parteneriat local, regional, național, european pentru a
crea noi deschideeri și orizonturi, astfel încât şcoala să-şi poată îndeplini cu succes
misiunea;

37

Ø Accesarea de fonduri extrabugetare și fonduri europene în vederea perfecționării cadrelor
didactice și îmbunătățirea bazei materiale

4.4 Opţiuni strategice

1. Adaptarea serviciilor educaționale și terapeutice la noul tip de educabil prin
dezvoltarea terapiilor complementare, divesificarea serviciilor eeducaționale
(programe adaptate, cercuri școlare).
2. Realizarea unui design educațional în concordanță cu noile tranduri educaționale
europene și modernizarea actului educațional – educație pentru frumos; estetizarea
actului educațional prin crearea de parteneriate cu instituții de educație din europa
pentru a integra modele și expertiză europeană.
3. Dezvoltarea serviciilor educaționale ale școlii prin utilizarea tehnologiei moderne în
vederea eficientizării procesului educativ-recuperator la copilul cu CES (dizabilități
mintale severe și asociate)
4. Valorizarea copilului cu dizabilități mintale și asociate, conștientizarea de către
comunitate a egalității de drepturi pentru toți copiii şi eficientizarea procesului de
integrare socială a copilului cu CES, prin reducerea marginalizării sociale.
5. Perfecționarea adrelor didactice pentru a realiza secțiuni de specialitate profesională:
terapii, domenii educaționale, digitlizarea actului educațional și terapeutic, etc.
6. Dezvoltarea bazei materiale în domeniile sportiv, ludic și loisir
7. Dezvoltarea actului de cerecetare prin parteneriate cu universitatea (anuarl
învățământului special și special integrat), grade didactice,
8. Ameliorarea şi modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informaţia
electronică
9. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin programe de dezvoltare furnizate de
CCD, alţi furnizori acreditaţi de formare şi mai ales prin proiecte europene de tipul
ERASMUS + sau propuse prin programul POCU
10. Dezvoltarea de bune practici astfel încât şcoala să fie cel mai eficient mediu de
combatere a atitudinii de discriminare;
11. Accesarea de fonduri extrabugetare și fonduri europene în vederea perfecționării
cadrelor didactice și îmbunătățirea bazei materiale
12. Dezvoltarea de relaţii de parteneriat durabile astfel încât şcoala să-şi poată îndeplini cu
succes misiunea;
13. Dezvoltarea culturii organizaționale în sensul unei instituții deschise către comunitate
din perspectiva
14. Investiţii de capital
Ø Renovarea corpului B al școlii
Ø Modernizarea bazei sportive prin realizarea unui teren sintetic securizat
Ø Modernizarea curții interioare a școlii prin realizarea unei suprafețe
universale pentru activități ludice și sportive
Ø Dotarea tuturor claselor cu table interactive pentru digitalizarea actului
educațional

38

 Ø Renovarea atelierului școală și transformarea acestuia într-un loc de
preprofesionalizare pentru elevii cu dizabilități asociate.

39

Context legislativ
Legile şi documentele care stau la baza elaborării P.D.I.
Acest Proiect de Dezvoltare Instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele
acte normative:

• Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 cu toate modificările şi completările ulterioare;

• Metodologia formării continue aprobată prin OMECTS nr 5561/07.10.2011 cu
modificările și completările ulterioare
• Planul managerial pentru anul scolar 2016-2017 al Inspectoratului Şcolar Judeţean
Iași;
• Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei și Cercetării
Științifice
• Programul de Guvernare pe perioada 2017-2021, capitolul Politica în domeniul
Educaţiei;
• Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
• ORDIN Nr. 5079/2016 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru
de organizare şi funcţionare a unităţilor unităţilor de învăţământ preuniversitar.
• Raportul I.S.J. Iași, privind starea învăţământului în judetul Iași în anul şcolar 2016/
2017;
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii
educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/13.04.2006, cu
modificările şi completările ulterioare
• HG nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie
a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi
evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicată în MO nr.
38/18.01.2007
• HG nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de
performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar,
publicată în MO nr. 822/08.12.2008
• M.S. nr. 1995/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru
ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor
• G.R. nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se
supun avizării/autorizării privind securitatea la incendiu
• Legea nr. 319/2006 a sănătăţii şi securităţii în muncă
• OMF 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern cuprinzând standardele de
management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de
control intern/managerial, cu modificările şi completările ulterioare
• Legea nr. 53/2003, Codul muncii, cu toate modificările şi copletările ulterioare
• G. nr. 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi evaluare
periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar
• M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al experţilor în
evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar
• HG nr. 22/2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea
autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,
publicată în MO nr. 59/25.01.2007
• OMECTS nr. 5547/2011 privind aprobarea Regulamentului de imspecţie a unităţilor
de învăţământ preuniversitar

40

 • OMECTS nr. 5565/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de
studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar
• G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

41

 Cuprins
Argument ................................................................................................................................................ 2
Capitolul I ............................................................................................................................................... 4
1. Diagnoza mediului extern ............................................................................................................... 4
1.1 Prezentarea orașului ................................................................................................................ 4
1.1.1 Asezare ............................................................................................................................ 4
1.1.2 Economie ................................................................................................................................ 4
1.1.3 Cultura .................................................................................................................................... 5
1.2 Analiza PEST(E) .............................................................................................................................. 6
1.2.1 Factori politici ......................................................................................................................... 6
1.2.2 Factori economici ................................................................................................................... 7
1.2.3 Factori sociali .......................................................................................................................... 7
1.2.4 Factori tehnologici .................................................................................................................. 8
1.2.5 Factori ecologici ..................................................................................................................... 8
Capitolul II .............................................................................................................................................. 9
2. Diagnoza mediului intern .................................................................................................................... 9
2.1 Prezentare generală .................................................................................................................. 9
2.1.1 Scurt istoric al unității școlare ......................................................................................... 9
Listă cronologică cu directorii aflați la conducerea școlii de la înființare până în prezent ............ 12
2.1.2 Cultura oganizaţională ................................................................................................... 13
2.1.3 Însemnele școlii: ................................................................................................................... 15
2.2 Date de identificare ............................................................................................................... 16
2.3 Serviciile oferite de școală ..................................................................................................... 16
2.4 Structura unităţii şcolare .............................................................................................................. 17
2.4.1 Resurse umane ...................................................................................................................... 17
2.4.2 Elevi ...................................................................................................................................... 18
2.4.3 Resurse materiale ................................................................................................................. 20
2.4.4 Resurse informaționale ......................................................................................................... 21
2.4.5 Resurse financiare ................................................................................................................ 22
2.4.6 Alte resurse ........................................................................................................................... 22
2. 5 Analiza de nevoi S.W.O.T. ........................................................................................................ 24
2.5.1 Leadeship și logistică ........................................................................................................... 24
2.5.2 Resurse curriculare/ ofertă de servicii .................................................................................. 25
2.5.3 Resurse umane ...................................................................................................................... 27
2.5.4 Resurse materiale şi financiare ............................................................................................. 28

42

 2.5.5 Relaţia cu comunitatea ......................................................................................................... 29
Capitolul III ........................................................................................................................................... 31
3.1. Misiunea şcolii ........................................................................................................................... 31
3.2. Viziunea şcolii ............................................................................................................................ 31
3.3. Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală .................................................................... 32
Capitolul IV ........................................................................................................................................... 35
4. Planificarea strategică pentru perioada 2017/ 2021 ........................................................................... 35
4.1 Analiză calitativă a sitației prezente ............................................................................................ 35
4.2 Direcțiile de acțiune ale Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani ...................................................... 37
4.3 Obiective strategice ..................................................................................................................... 37
4.4 Opţiuni strategice ........................................................................................................................ 38
Context legislativ .................................................................................................................................. 40

43