1

Tulburrile de Comportament Alimentar

Tulburrile de comportament alimentar se caracterizeaz prin perturbri
severe de comportament alimentar. Aceast seciune include dou diagnostic specifice, anorexia
nervoas si bulimia nervoas. Anorexia nervoas se caracterizeaz prin refuzul de a menine o
greutate corporal normal minim.
Bulimia nervoas se caracterizeaz prin episoade repetate de mancat compulsive urmate de
comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi vrsturile autoprovocate, abuzul de
laxative, de diuretice sau de alte medicamente, posturi sau exerciii fizice excesive. O perturbare
in perceprea conformaiei si greutii corpului este elementul esenial, atat al anorexiei nervoase,
cat i al bulimiei nervoase. De asemenea, este prevzut o categorie, tulburarea de comportament
alimentar fr alt specificaie, pentru codificarea tulburrilor care nu satisfac criteriile pentru o
tulburare de comportament alimentar specific.


I. Anorexia nervoas si bulimia - Elemente de diagnostic

Elementele eseniale ale anorexiei nervoase sunt acelea c individul refuz s menin un
minimum de greutate corporal normal, este extrem de speriat de luatul in greutate si prezint o
deteriorare important in perceperea conformaiei sau dimensiunii corpului su (tulburari de
schema corporala).Iin afar de aceasta, femeile postmenarhice cu aceast tulburare sunt
amenoreice.
(Termenul de anorexie este impropriu, deoarece pierderea apetitului este rar, dar poate aparea
dupa o perioada mai lunga de post fortat, prin obisnuinta)

De regul pierderea in greutate se realizeaz in primul rand prin reducerea cantitii de alimente
ingerate. Chiar dac indivizii incep prin excluderea din dieta lor a ceea ce ei percep a fi alimente
cu valoare caloric mare, ei termin foarte probabil cu o diet extrem de restrictiv, limitat
uneori numai la cate va alimente.
Criteriul A ofer un reper pentru a preciza cand individul atinge pragul pentru a fi
subponderal.Un reper mai strict cere ca individul s aib un indice de mas corporal (IMC) egal
cu, sau sub 17,5 kg/m2 (indicele de mas corporal se calculeaz imprind greutatea in
kilograme la inlime in metri ptrai). Aceste limite sunt prevzute numai ca repere orientative
pentru clinician, deoarece nu este rezonabil s se specifice un singur standard pentru greutatea
normal minim care s se aplice tuturor indivizilor de o anumit etate si inlime, in stabilirea
unei greuti normale minime, clinicianul trebuie s ia in consideraie nu numai astfel de repere,
ci si istoricul conformaiei corpului si greutii individului.

IMC Interpretare
sub 18,5 subponderal
intre 18,51 si 24,99 greutate normala
intre 25,00 si 29,99 supraponderal
intre 30,00 si 34,99 obezitate (clasa I)
2

intre 35,00 si 39,99 obezitate (clasa II)
peste 40 obezitate morbida


Indivizii cu aceast tulburare se tem foarte mult s nu ia in greutate sau s devin obezi (criteriul
B). Aceast fric intens de a nu deveni obez nu este uurat de regul de pierderea in greutate.
De fapt, preocuparea in legtur cu plusul ponderal creste adesea chiar cand greutatea real
continu s scad.

Experientarea si semnificaia greutii si conformaiei corporale sunt distorsionate la aceti
indivizi (criteriul C). Unii indivizi se simt in intregime supraponderali. Alii realizeaz c ei sunt
slabi, dar sunt inc preocupai de faptul c anumite pri ale corpului lor, in special abdomenul,
fesele si coapsele sunt prea grase". Ei pot utiliza o mare varietate de tehnici pentru a-si evalua
dimensiunea sau greutatea corpului, incluzand cantrirea excesiv, msurarea obsesiv a prilor
corpului si utilizarea persistent a oglinzii pentru a controla zonele percepute grase". Stima de
sine a indivizilor cu anorexie nervoas este extrem de dependent de conformaia i greutatea
corpului lor. Pierderea in greutate este vzut ca o realizare impresionant si un semn de
autodisciplin, pe cand luarea in greutate este perceput ca un eec inacceptabil al
autocontrolului. Dei unii indivizi cu aceast tulburare pot recunoate c sunt slabi, ei de regul
neag implicaiile medicale severe ale strii lor de denutriie.

La femeile postmenarhice, amenoreea (datorat nivelelor anormal de sczute ale secreiei de
estrogeni care se datoreaz in schimb diminurii secreiei pituitare a hormonului
foliculinostimulant [FSH] si a hormonului luteinizant [LH]) este un indicator al disfunciei
fiziologice in anorexia nervoas (criteriul D). Amenoreea este de regul o consecin a pierderii
in greutate, dar, la un numr redus de femei, poate in realitate s-o precead. La femeile
prepubertare, menarha poate fi intarziat de maladie.

Subtipuri
Urmtoarele subtipuri pot fi utilizate pentru a specifica prezenta sau absenta mancatului
compulsiv regulat, sau a purgrn in timpul episodului curent de anorexie nervoas:

1.Tipul restrictiv Acest subtip descrie tablourile clinice in care pierderea in greutate este
realizat in primul rand prin diet, post sau exerciii fizice excesive in cursul episodului actual,
aceti indivizi nu s -au angajat in mod regulat in mancat compulsiv sau in purgare.

2.Tipul de mancat compulsiv/purgare Acest subtip este utilizat cand individul s-a angajat in
mod regulat in mncat compulsiv sau in purgare in cursul episodului curent Cei mai muli
indivizi cu anorexie nervoas care mnanc compulsiv se purgheaz prin vrsturi autoprovocate
ori prin abuz de laxative, diuretice sau clisme. Unii indivizi inclui in acest subtip nu mnanc
compulsiv, dar fac in mod regulat purgare dup consumul unor cantiti mici de alimente Se pare
c cei mai muli indivizi cu tipul de mancat compulsiv/purgare se angajeaz in aceste
comportamente cel puin sptmanal, dar nu sunt disponibile suficiente informaii pentru a valida
separat o categorie diagnostic.


3

Criteriile de diagnostic pentru Anorexia Nervoas (conform DSM-IV-TR)


A. Refuzul de a menine greutatea corporal la, sau deasupra unei greuti normale minime
pentru etatea si inlimea sa (de ex., pierdere in greutate ducnd la meninerea greutii corporale
la mai puin de 85% din cea sperat sau incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursul
perioadei de cretere, ducand la o greutate corporal de mai puin de 85% din cea sperat).

B. Frica intens de a nu lua in greutate sau de a deveni gras(), chiar dac este subponderal().

C. Perturbarea modului in care este experientat greutatea sau conformaia corpului propriu,
nedatorat influenei greutii sau conformaiei corporale asupra autoevalurii sau negarea
seriozitii greutii corporale actuale sczute.

D. La femeile postmenarhice, amenoree, adic absena a cel puin trei cicluri menstruale
consecutive. (O femeie este considerat a avea amenoree, dac menstrele sale survin numai dup
administrarea de hormoni, de ex., estrogeni).

De specificat tipul:
Tip restrictiv: in cursul episodului actual de anorexie nervoas, persoana nu s-a angajat regulat
intr-un comportament de mancat compulsiv sau de purgare (adic, vrsturi autoprovocate sau
abuz de laxative, diuretice sau clisme)

Tip de mncat compulsiv/purgare: in cursul episodului actual de anorexie nervoas, persoana se
angajeaz in mod regulat intr -un comportament de mancat compulsiv sau de purgare (adic,
vrsturi autoprovocate sau abuz de laxative, diuretice sau clisme)


Bulimia Nervoas -Elemente de diagnostic

Elementele eseniale ale bulimiei nervoase le constituie mancatul compulsiv si metodele
compensatorii inadecvate de a preveni luatul in greutate, in afar de aceasta, autoevaluarea
indivizilor cu bu limie nervoas este influenat de conformaia si greutatea corpului. Pentru a fi
desemnate pentru diagnostic, mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate
trebuie s apar, in medie, de cel puin dou ori pe sptman, timp de cel puin 3 luni (criteriul
C).
Un mncat compulsiv exces este definit ca mncatul intr -o anumit perioad de timp, a unei
cantiti de mncare care este in mod evident mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai
muli indivizi in circumstane similare (criteriul Al). ar putea fi considerat drept un consum
excesiv la un pranz tipic, poate fi considerat normal in timpul unei festiviti sau prnz de
vacan. O anumit perioad de timp" se refer la o perioad limitat de timp, de regul de mai
puin de 2 ore. Un singur episod de mncat compulsiv nu trebuie s fie restrns la un singur loc.
De exemplu, un individ poate incepe un mncat compulsiv la restaurant si s-1 continuie apoi
cnd ajunge acas. Gustatul continuu de mici cantiti de mncare de-a lungul zilei nu trebuie s
fie considerat mancat compulsiv.
4

Dei tipul de alimente consumate in timpul mncatului compulsiv variaz, acesta include de
regul dulciuri, alimente cu un inalt coninut caloric, cum ar fi ingheata sau prjiturile, ins,
mncatul compulsiv pare a fi caracterizat mai mult printr-o anomalie in cantitatea de alimente
consumate decat prin dorina ardent de un anumit aliment, cum ar fi dulciurile. Dei indivizii cu
bulimie consum mai multe calorii in cursul unui episod de mancat compulsiv decat consum
persoanele fr bulimie nervoas in cursul unei mese, fraciunile de calorii derivate din proteine,
grsimi si glucide sunt similare.
Indivizii cu bulimie nervoas sunt de regul incomodai de problemele lor cu mncatul si
incearc s-si ascunde simptomele. Mncatul compulsiv survine de regul in secret sau cat mai
inobservabil posibil. Un episod poate fi sau nu planificat dinainte, si este de regul (dar nu
totdeauna) caracterizat prin consumare rapid. Mncatul compulsiv continu pan ce individul
este inconfortabil sau dureros de stul. Mncatul compulsiv este declanat de regul de stri
afective disforice, stresori interpersonali, foamea intens urmnd unor restricii de diet ori unor
sentimente in legtur cu greutatea, conformaia corpului i mancarea.
Mncatul compulsiv poate reduce tranzitoriu disforia, dar adesea urmeaz dipariia autocriticii si
apariia unei dispoziii depresive.
Un episod de mncat compulsiv se insoete, de asemenea, de sentimentul de lips de control
(criteriul A2). Un individ poate fi intr-o stare de frenezie in timpul mncatului compulsiv. Alt
element esenial al bulimiei nervoase il constituie uzul recurent de comportamente compensatorii
inadecvate pentru a preveni luatul in greutate (criteriul B). Muli indivizi cu bulimie nervoas
intrebuineaz diverse metode in tentativa lor de a compensa mncatul compulsiv. Cea mai
comun tehnic compensatorie o constituie provocarea de vrsturi dup un episod de mancat
compulsiv. Aceast metod de purgare este intrebuinat de 80% pan la 90% dintre indivizii cu
bulimie nervoas care se pr ezint pentru tratament in clinicile de tulburri de nutriie. Efectele
imediate ale vrsturilor includ uurarea disconfortului somatic i reducerea fricii de a nu lua in
greutate, in unele cazuri, voma devine un scop in sine, iar persoana va manca compulsiv pentru a
vomita in special la inceputul maladiei va vomita dup ingerarea unei mici cantiti de alimente.

Indivizii cu bulimie nervoas pun un accent exagerat pe conformaia si greutatea corpului in
autoevaluarea lor, si aceti factori sunt de regul unii dintre cei mai importani in determinarea
stimei de sine (criteriul D).
Indivizii cu aceast tulburare pot semna foarte mult cu cei cu anorexie nervoas sub aspectul
fricii de a nu lua in greutate, al dorinei lor de a pierde in greutate i al nivelului de insatisfacie
in legtur cu corpul lor. Diagnosticul de bulimie nervoas nu va fi pus ins, cand perturbarea
survine numai in cursul episoadelor de anorexie nervoas (criteriul E).

Subtipuri
Urmtoarele subtipuri pot fi utilizate pentru a specifica prezena sau absena uzului regulat de
metode de purgare ca mijloace de compensare a mancatului compulsiv:

1. Tip de purgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana sa angajat in
autoprovocarea de vrsturi, in abuz de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului curent.

2. Tip de nonpurgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana a utilizat alte
comportamente compen satorii inadecvate, cum ar fi postul sau exerciiile excesive, dar care nu
5

s-a angajat in mod regulat in vrsturi autoprovocate sau in abuzul de laxative, diuretice sau
clisme in cursul episodului actual.

Criteriile de diagnostic pentru bulimia nervoas (conform DSM-IV-TR)

A. Episoade recurente de mncat compulsiv. Un episod de mncat compulsiv se caracterizeaz
prin ambii itemi care urmeaz :

(1)mncatul intr-o anumit perioad de timp (de ex., in decursul unei perioade de dou ore), a
unei cantiti de mncare mai mare decat cea pe care ar mnca-o cei mai muli oameni intr -o
perioad, similar, de timp si in circumstane similare.

(2) sentimentul de lips de control al mncatului in cursul episodului (de ex., sentimentul c
persoana respectiv nu poate stopa mncatul sau controla ce sau ct de mult mnanc).

B. Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii lurii in greutate, cum ar
fi vrsturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte medicamente, postul
sau exerciiile excesive.

C. Mncatul compulsiv i comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele, in medie de
cel puin dou ori pe sptman, timp de 3 luni.

D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influenat de conformaia si greutatea corpului.

E. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoas.

De specificat tipul:
Tip de purgare: in cursul episodului curent de bulimie nervoas, persoana sa angajat regulat in
autoprovocarea de vrsturi sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme.

Tip de nonpurgare: in cursul episodului curent de bulimie nervoas persoana a utilizat alte
comportamente compensatorii inadecvate cum ar fi postul sau exerciiile excesive, dar nu s -a
angajat in mod regulat in vrsturi autoinduse sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme.


II .Tulburrile de conduit alimentar si comorbiditti

Pacienii cu tulburri de conduit alimentar par s aib rate ridicate de comorbiditate psihiatric
(Hudson et al 2005,. 2007). Cele mai rspandite tulburri pe axa I par a fi tulburrile anxioase si
tulburrile afective, urmate de dependenta si consumul abuziv de alcool i de abuzul de substante
si tulburare bipolar. Tulburrile pe axa II apar in mod frecvent, de asemenea.
Ratele de comorbiditate crescute recomand adaptarea frecvent a tratamentului in functie de
prevalenta si frecventa acestor tulburri psihiatrice comorbide. In prezent se vehiculeaz axioma
6

confrom creia gestionarea eficient a condiiilor de comorbiditate psihiatric va spori n cele
din urm rata de rspuns la tratament la aceti pacieni polisimptomatici.
Comorbiditati de pe axa I la persoanele cu tulburare de conduita alimentara
1. Tulburari ale dispozitiei
Anorexia Nervosa
Tulburrile de dispozitie sunt destul de comune in rndul pacientilor cu anorexie nervoas.
ntr-o analiz a literaturii de specialitate, Pearlstein (2002) a constatat ca prevalenta pe toata
durata vietii a depresiei majore la pacienii cu anorexie nervoasa (ambele tipuri) a fost 15% -
50% i 46% -80%, respectiv, i c prevalena distimiei la pacienii cu anorexie nervoasa a fost
de 19% -93%.
Bulimia nervosa
Brewerton si colegii sai (1995) au examinat intr-un studiu 59 de pacieni aduli de sex feminin
cu bulimia nervoasa si a constatat c 75% au avut o tulburare afectiv, cu 63% avnd intrunite
criteriile de depresie major. ntr-o recenzie a literaturii de specialitate, Pearlstein (2002) a
constatat c ratele de prevalen pe parcursul intregii vieti a pacientelor bulimice a depresiei
majore si respectiv a distimiei au fost 50% -65% i 6% -95%, deci extrem de importante.
Tulburarea afectiva bipolar.
Ca i n cazul altor tulburri de dispozitie tulburrile bipolare au avut prevalenta mare, in randul
pacientilor cu tulburri ale conduitei alimentare(Kawa et al 2005.; Krishnan 2005; McElroy et al.
2005).
2. Tulburri anxioase specifice si nespecificate
Anorexia nervoasa. Printre probele de studiu cu anorexia nervosa de ambele tipuri (tipul
restrictiv si tipul de mncat compulsiv/purgare), Iwasaki si colegii sai (1999) au constatat rate de
prevalen mare pentru orice tulburare anxioas comorbid intre 24% i 71%, respectiv. Bulik
i colegii (1997) a constatat rate la fel de ridicate ale tulburrii anxioase in randul celor 68 de
persoane cu anorexie incluse in studiul su(60%). ntr-o analiz a literaturii 2002, Godart si
colegii si au analizat ratele de prevalen pe parcursul vieii pentru tulburrile de anxietate n
anorexia nervosa i ratele gsite au fost de de 33% -72% i 55%, respectiv.
n cele din urm, Kaye si colegii sai (2004) constatat ca ratele pentru tulburare anxioas
generalizat(TAG) i tulburare de panic de 13% i 9%, respectiv, la pacienii cu anorexia
nervosa forma restrictiv i 10% i 11%, respectiv, la pacienii cu anorexie nervoasa, tipul
mncat compulsiv/purgare.
Bulimia nervoasa. Pe un eantion de pacieni cu bulimie, Brewerton i colegii (1995) au
constatat rate de prevalen pentru orice fel de tulburare anxioas, fobia sociala,TAG (tulburarea
anxioas generalizat), i tulburarea de panic sunt de 36%, 17%, 12%, i 10%, respectiv.
Iwasaki si colegii sai (1999) a constatat c rata prevalenei pentru orice tulburare anxioas a fost
in jur de 58%. Bulik si colegii si (1997) au constatat rate ridicate de tulburrilor anxioase la cei
116 pacieni bulimici (57%)recrutati in studiul su. ntr-o recenzie literatura 2002, Godart i
7

colegii a constatat ca rata de prevalen pe parcursul vieii pentru tulburrile anxioase prezente
la pacienii cu bulimia nervoasa a variat de la 41% la 75%.
Tulburarea obsesiv-compulsiv
Un interes deosebit a suscitat prezenta tulburrii obsesiv-compulsive (TOC) in rndul
persoanelor cu tulburri de conduit alimentar datorit prezentei trsturilor anankaste si a
perfectionismului.
Anorexia nervoasa. Kaye si colegii sai (2004) a constatat c 35% din pacientii cu anorexie tipul
restrictiv au prezentat un tablou clinic de tulburare obsesiv-compulsiv (TOC), n comparaie cu
44% din din grupa anorecticilor cu tipul mncat compulsiv/purgatie. Milos si colab. (2002) au
examinat prevalent de TOC ntre 84 pacieni cu anorexie si a gsit o rata de prevalent de 29%.
ntr-o metaanaliza a literaturii, Pearlstein (2002) a constatat c 11% -69% din femeile cu
anorexie nervoas fie au avut TOC sau trsturi de personalitate obsesionale. n cele din urm,
reexaminnd la rndul lor literatura , Godart si colegii sai (2002) au constatat prevalena pentru
TOC in rndul femeilor cu anorexia nervosa(ambele tipuri) ar fi de 10% -62% i 10% -66%,
respectiv.
Bulimia nervoasa. Kaye si colab. (2004) a constatat c 40% din eantionul lor de pacieni au
avut simptome si chiar toate simptomele pentru TOC. Milos si colab.(2002) au examinat
prevalenta comorbidittii TOC in esantionul lor de 84 pacieni bulimici si au gsit o rata de
30%. Intr-o analiz literaturii de specialitate, Pearlstein (2002) a constatat c 3% -43% din femei
cu bulimia nervoas au avut fie TOC sau caracteristicile de personalitate obsesionale. n cele din
urm, n cadrul revizuirii literatura de specialitate, Godart si colab. (2002) au constatat rata
prevalenei pe parcursul vieii n rndul pentru TOC femeile cu bulimia nervoasa ntre 0% i
43%.

3.Grupa dependentelor (alcool , alte substante psihoactive)
Anorexia Nervosa
Bulik si colegii sai (2004) au prezentat rata de prevalent a abuzului de alcool,a dependentei de
alcool, a abuzului i dependena de alte substante psihoactive pe un eantion de 97 persoane, cu
anorexie, tipul restrictiv i ratele de prevalen raportate de 10%, 10%, i 17%, respectiv; pentru
persoanele cu anorexie tipul mancat compulsiv/purgatie ratele corespunztoare au fost 15%,
28%, i 38%. Iordania si colegii sai (2003) a examinat persoanele anorexice si comorbide pentru
abuzul de alcool sau dependenta si a raportat o rat de 28%. Iordania si colegii sai (2003) a
examinat persoanelor anorexice care au prezentat de asemenea si abuz de canabis sau de
dependen de canabis, precum i orice consum de substante prezent pe tot parcursul vietii i
ratele raportate corespunztoare de 20% i 33%, respectiv.
Bulimie nervoasa
Bulik si colegii sai (2004) a examinat persoanele bulimice cu comorbiditate cu abuzul de alcool,
dependen, i att abuzul i a dependenei i a raportat rate corespunztoare de 25%, 26%, i
8

46%, ratele de care au fost considerabil mai mari comparativ cu esantioanele in care erau
selectati pacienti prezentand anorexie.
n ceea ce privete abuzul de substane, Brewerton si colegii sai (1995) au raportat o rat de 20%
in randul persoanelor cu bulimia nervoas. Milos si colegii sai au constatat prevalena
dependentei/abuzului de orice substanta psihoactiv pe parcursul intregii vieti la pacienii cu
bulimie ar urma sa fie in jur de 26%. n cele din urm, n cadrul reexaminrii literaturii de
specialitate de ctre Pearlstein (2002), ratele de prevalen a abuzul de substane n bulimie
nervoas pe toata durata vietii au variat de la 30% la 70%.

4.Alte tulburri Axa I
Dintre 164 pacieni tulburare de alimentatie, Turnbull si colegii sai (1997) a constatat c 11% au
avut tulburari de stres posttraumatic (PTSD). ntr-un eantion de 26 persoane cu limitarea
anorexie, Lilenfeld si colegii sai (1998) a constatat c 8% din eantion au avut PTSD.
.
III. Comorbiditati pe Axa II si tulburarile de conduit alimentara
Anorexia Nervosa
n anorexia nervoas tipul restrictiv,conform literaturii de specialitate, cea mai frecvent
tulburare de personalitate este cea de tip obsesiv-compulsiv (22%), urmat de tulburarea de
personalitate de tip evitant (19%). n tipul cu mncat compulsiv si purgatie cea mai frecvent
comorbiditate este cu tulburarea de personalitate tip borderline (BPD) (26%), urmat de
tulburarea de personalitate evitant (17%).
Bulimie nervoasa
n bulimia nervoas, cea mai frecvent tulburare pe axa II este tulburarea de personalitate
borderline BPD (28%), urmate de personalitatea tip dependent (21%), histrionic (20%), i
evitant (19%). Se pare c tulburri de alimentatie tip binge-eating tind s fie asociate cu rate
relativ ridicate de BPD.
Tulburrile afective
Evaluarea anorexia nervosa. Efectele nutritive de diete si infometare poate complica evaluarea de
tulburari de dispozitie la persoanele cu tulburri de alimentaie caracterizat prin dieta si
pierderea in greutate. De exemplu, dieta, singur, tinde s produc labilitate starea de spirit, i de
foame experimental a avut ca rezultat n iritabilitate, disforie, i o deteriorare n comportament
social (Taste et Al. 1950). n minimizarea acestor efecte nutriionale privind evaluarea starea de
spirit n anorexie nervoasa, este cel mai fezabil punct de vedere clinic, credem noi, pentru a
evalua care stau la baza
Tulburri starea de spirit atunci cnd greutatea pacientului este n termen de 10%, cu o greutate
normal pentru nlime. Evaluare de bulimie nervoasa. Din cauza ngrijorarea cu privire la
nutriionale efectele de diete si infometare privind starea de spirit la pacienii cu bulimie
nervoasa, am cred ca este cea mai fezabil pentru a evalua pentru tulburarile de dispozitie atunci
9

cnd rezonabil nutriionale de stabilizare are loc. Cu toate acestea, n ambele anorexia nervosa i
bulimia nervoasa pacieni, aceste recomandri nu sunt menite s exclud semnificative
diagnosticul de tulburari de dispozitie in randul persoanelor cu tulburare de alimentatie activ
simptome atunci cand simptomele depresive sunt prezente dramatice.

Bipolar Disorder
De evaluare. Pe baza raportului de auto-singur, tulburare bipolar poate fi dificil de diagnosticat
clinic, deoarece pacientul poate percepe unele simptome ca adaptive (de exemplu, hipomanie n
mediul de lucru), precum i alte simptome ca nonpathological (de exemplu, euforie,
hiperactivitate, hipersexualitate) . Pentru a confunda problemele, interogarea clinicianului despre
"maximele" este adesea supra-aprobate de ctre pacieni,
deseori cu interpretarea greit a labilitate starea de spirit (de exemplu, ezitarilor de la normal la
starea de spirit dysphoric) pentru "cote nalte i joase."
Pentru a aduga la quagmires precedente de diagnostic, dup cum ne-am ntlnit, un numr de
pacieni au de fapt i de personalitate borderline sunt misdiagnosed cu tulburare bipolara.
Ambele tulburri sunt caracterizate de impulsivitate i de instabilitate afectiva. Cu toate acestea,
impulsivitate n tulburarea bipolara este de obicei expansiv, grandios, i hedonistically
mbucurtor, ntruct n personalitate borderline, impulsivitate este de obicei caracterizat prin
necesitatea de a conine un efect negativ, necesitatea de a se angaja alii, i / sau intentful
comportament autodistructiv .
n ceea ce pentru alte diferene, pacienii bipolar au stari euforice distincte i / sau iritabil care
sunt punctate de stari distincte deprimat (de exemplu, episoade delimitate sau discrete). Pacienii
borderline experien de obicei, starea de spirit trectoare normale, care sunt umbrite de disforie
n curs de desfurare caracterizat de depresie, anxietate, furie, i gol (de exemplu, instabilitatea
stabil). n ciuda acestor diferene simptomatice, cele doua tulburari pot fi dificil s se diferenieze
unii de la alii. n plus, ambele pot coexista n acelai individ.
cretere n greutate i anomalii metabolice poteniale (de exemplu, creteri n ser
nivelurile de glucoz, trigliceride, i colesterolului).

Anxietate Tulburri
De evaluare. Cum este descris n seciunea precedent cu privire la tulburrile de dispoziie,
anxietate
simptome, inclusiv acut atacuri de panic n curs de dezvoltare, tind s fie exacerbate
de nutriie i de efectele foametei. Evaluarea este probabil cea mai precis
atunci cnd simptomele tulburare de alimentatie s-au mbuntit i stabilizat i n cazul n care
greutatea pacientului este de aproximativ 10% din greutatea ei sntoase pentru nlimea. Cu
toate acestea, indiferent de
statutului de greutate, simptome de tratament mandatului ngrijorare.

10



T ulburarile de conduit alimentara la grupe speciale de populatie


Diabetul zaharat
n timp ce, n ansamblu, literatura de specialitate este neconcludent, unele cercetri recente
sugereaz un risc crescut pentru tulburri de conduit alimentar la pacienii cu diabet zaharat.
Un studiu de 3.000 de persoane identificate prin asistenta medical primar a constatat un risc
crescut (odds ratio = 2.4) la pacienii cu diabet zaharat (Goodwin et al. 2003). Diagnosticul de
tulburri de conduit alimentar este mai dificil de obicei la aceti pacieni, deoarece
supraevaluarea greutatea corporala si forma de multe ori se suprapune cu monitorizarea atent
adaptive de diet i exerciiu fizic n mod necesar practicat de catre pacientii cu diabet zaharat
pentru a controla nivelul lor de glucoza din sange.
Teorii asociind tulburare de alimentatie cu diabet zaharat tip 1 includ emphasesgiven de personal
medical la o alimentatie sanatoasa si exercitii fizice. Supraaccentuarea Patientswith
perfectionista or obsesionale cu privire la aceste preocupri, agravat de supraevaluarea obinuite
de forma si greutatea n rndul adolescenilor i colegii lor, pot fi mai predispus la
comportamente dezordonate manca. n plus, de stat-ofthe-art de tratament pentru regulament
glucoz, cum ar fi o pomp de insulin, implic minute-la-minute evaluarea de glucoz din snge
i promoveaz un efort contient, contient, i continu pentru a reglementa metabolismul
organismului (Rubin si Peyrot 2001). Stres psihologic suplimentare impuse de acest tip de
hipervigilen, agravat de groaz de sechele potenial de diabet zaharat, persoanele fizice pot
face altfel de obicei anxioase, chiar mai predispuse la boli psihice, inclusiv anorexie nervoasa
(Rubin i Peyrot 2001).
Dei prevalena de tulburari de alimentatie de tip 1 i 2 de diabet zaharat de tip nu pare s difere,
fiecare tip poate fi asociat cu o anumit tulburare de alimentatie psihopatologie (Herpertz et al.
2001). Pacienii cu diabet zaharat tip 2 au fost demonstrate de a avea depresie mai mult i sunt
mai susceptibile de a fi excesul de greutate i de a avea dificulti n a pierde in greutate.
Primejdie poate fi cauzat att din punct de vedere medical i la presiuni legate de tulburare de
alimentatie legate de perceptiile s piard n greutate, exacerbnd astfel simptome. n plus,
pacienii care omite insulin ca o form de purjare par s aib mai pronunate
dificulti cu retinopatie (Rydall et al 1997.), neuropatie, si alte complicatii de hiperglicemie.
Aceste constatri sugereaz faptul c detectarea i intervenind cu aceast populaie este de
maxim importan.
Detectarea poate fi deosebit de dificil la pacienii cu diabet zaharat.
Indicii posibile pentru a manca tulburri care stau la baza la aceti pacieni sunt inexplicabile
episoade de hipoglicemie sau cetoacidozei, persistent crescute ale hemoglobinei A1c (HgbA1c)
nivelurile (care ar putea indica omisiunea de insulin pentru a promova pierderea in greutate), i
de control uor n setrile de internare de nivelurile de glucoz din snge, care au fost anterior
dificil de a gestiona n ambulatoriu.
Rata de complicatii medicale la pacienii cu tulburri comorbide alimentare i a diabetului
zaharat sunt semnificativ mai mari dect cele la pacientii fara aceste comorbiditati. Pacienii care
la reglarea nivelului de corpurile lor "insulina au exogen multe oportuniti pentru abuz: ele pot
permite nivelurile de glucoza, pentru a rmne ridicat i, prin urmare, pierde in greutate prin
glicozurie, provoca hipoglicemie din greeal de ctre faptul c nu a regla insulin n timp ce
11

limitarea consumului, sau cretere n greutate prin creterea dozelor de insulin n timpul
episoadelor de chef (Garner i Garfinkel 1997).
Probleme de tratament includ gestionarea corespunztoare a regimuri de insulina, care necesit
de multe ori spitalizari stationar pentru stabilizarea iniial. Dehyhypokalemia sunt anumite
riscuri. Principiile de baz ale nutriiei pentru diabet zaharat sunt aplicabile n prescrie diete
pentru pacienii cu tulburri de alimentaie i anume, folosind complex, mai degrab dect
carbohidrati simpli, evitand grsimi saturate, i coordonarea mese cu debut al aciunii insulinei
(Gearhart i Forbes 1995).
Un examen fizic amanuntit la internare ar trebui s se concentreze n special peefectele negative
pe termen lung ale hiperglicemiei.
Antidpresivele inhibitori selectivi ai recaptrii serotoninei s-au dovedit a fi un tratament sigur si
eficient la pacientii cu diabet zaharat si depresie major(Lustman i Clouse 2002) i benefic n
tratamentul de ntreinere a pacienilor cu tulburri de alimentaie (Mayer i Walsh 1998).
Deoarece depresia clinic intalnit la un numr mare de persoane cu tulburari de alimentatie
poate mpiedica i mai mult controlul glicemic, este prudent pentru a trata depresia viguros.
Aspecte care urmeaz s fie abordate n psihoterapie includ imaginea de sine (n ceea ce privete
att forma i funcia fizic, frustrri legate de managementul diabetului zaharat, i problemele
generate de evolutia si existenta unei boali cronice, pune in pericol viata afeciune care necesit
management stil de viata semnificativ faptul c n mod inevitabil, stabilete aceti pacieni, cel
puin ntr-o anumit msur, n afar de colegii lor.
Nonadherence la regimuri de medicatie, de gestionare a dietetice, precum i alte aspecte de auto-
ingrijire este frecvent in randul pacientilor cu diabet zaharat cu tulburari de alimentatie.
Nonadherence este adesea legat de nelegere depreciate i ntreinute de neplcere de multe
aspecte ale tratamentului diabetului zaharat, inclusiv proceduri invazive (de exemplu,
fingersticks de utilizare a contorului de glucoza din sange, injectii cu insulina), precum i diverse
reacii adverse neplcute medicamente (de exemplu, este posibil gastro-intestinale
suprat rezult din medicamente, cum ar fi metformin). Prin urmare, aderenta si auto-control sunt
problemele-cheie i critice n gestionarea psihologic pacientilor cu diabet zaharat cu tulburari de
alimentatie.

Sarcin
Tulburri de alimentaie cel mai frecvent afecteaz femeile de varst fertil. Prin urmare, medicii
ar trebui s aprecieze pe deplin modul n care tulburrile de alimentaie poate avea un impact
sarcinii, deoarece poate provoca tulburari de alimentatie pe termen lung efecte negative att
pentru mam i copil. Multe femei care nu au avut niciodat o tulburare de alimentatie pot
dezvolta probleme n ceea ce privete modificri ales schemei corporale si a alimentatiei legate
de simptome fiziologice din timpul sarcinii.
n timpul sarcinii, astfel nct unele experiene de-a lungul acestor linii poate fi normativ-o
constatare care poate complica ocazional pacienii diagnosticare cu Frank asociate sarcinii
tulburri de alimentaie.
Aproximativ 5% din femeile gravide au niveluri semnificative de a manca simptomelor
tulburare. Factori cum ar fi educaia inferior, varsta mai tanara, o istorie de simptome anterioare
tulburare de alimentatie, depresie i crete riscul de a avea simptome de tulburare de alimentatie
(Conti et al 1998;.. Turton et al 1999). Tulburari de alimentatie sunt extrem de frecvente in
clinici infertilitate; ntr-un studiu 17% dintre femeile tratate
pentru infertilitate au fost gasite de a avea dificulti de tulburare de alimentatie (Stewart et al.
12

1991). n consiliere femeile cu tulburari de alimentatie care dorina de a avea copii, n cele mai
bune recomandarea este ca tulburare de alimentatie fi tratate nainte de ncercri toconceive,
deoarece rspuns slab la tratament anticipeaz dificulti mai mari n
posibilitatea de a concepe i riscuri mai mari de complicaii n timpul sarcinii i n perioada
perinatal.
n timpul sarcinii impactul anorexia nervosa difer de cea de bulimie nervoasa n mai multe
moduri. In anorexia nervoasa se consider c fertilitatea poate fi afectat din cauza anovulatie
asociate cu hipogonadism indus de malnutriie, dar aceast ipotez rmne controversat (Bulik
et al. 1999). Femeile cu anorexie nervoas pot avea rate de fertilitate aproximativ o treime din
ateptate (Brinch et al. 1988). Bulimia nervoasa este mai adesea asociat cu cicluri menstruale
modificate i scderea fertilitii (Crow et al. 2002). De fapt, ratele de sarcin n bulimie
nervoasa pot fi, teoretic, majorate din cauza asumarea a riscurilor, cum ar fi promiscuitate
sexual i convingerea gresit ca amenoreea sau neregularitatea ciclurilor menstruale confer
infertilitate (Morgan et al. 1999). Cu toate acestea, asemnrile cu privire la complicaii,
tratamente, i rezultatele de anorexie nervoasa si bulimia nervoasa in timpul sarcinii sunt
considerabil mai mare dect diferenele.
Studiile care examineaz rezultatul simptome de tulburare de a manca in timpul sarcinii au avut
rezultate variate (Figura 13-2). Unele studii au constatat ca simptomele se amelioreaza in timpul
sarcinii (Brinch et al 1988;. Crow et al 2004;.. Turton et al 1999), fie cu mbuntire durabil n
postpartum sau, alternativ,
o revenire a simptomelor (Morgan et al. 1999). Alte studii au descoperit simptome a crescut in
timpul sarcinii, gandit sa apara ca o reacie la forma corpului modificate i cretere n greutate
(Avraam 1998;. Kouba et al 2005), n timp ce alii s-au gsit nc nici o modificare a
simptomelor (Carter et al 2003.). Unele persoane
au nou-debut tulburri de alimentaie n timpul sarcinii (Turton et al. 1999) sau in perioada
postpartum (Mazzeo et al. 2006).
Potential de complicatii medicale la femeile gravide cu tulburari de alimentatie varia i sunt
dependente de gradul de malnutritie si simptome specifice de tulburare de alimentatie in sine
(Tabelul 13-2). Complicaiile n timpul sarcinii include rate mai mari de avorturi spontane, livrari
operatie cezariana (aproximativ 25%), hipertensiune arterial,
preeclampsie, sngerare vaginal, creterea sau scderea cretere n greutate, anemie, si sutura
postepisiotomy rupere (Bulik et al 1999;. Franko i Spurrell 2000; Franko et al 2001;.. Kouba et
al 2005). n timp ce rata de referin n populaia general de hyperemesis gravidarum este
sczut (aproximativ 1%), acest sindrom este vzut n pn la 67% din femeile cu tulburari de
alimentatie (Kouba et al. 2005).
Una din constatarile cele mai izbitoare i consecvente la femeile cu tulburari de alimentatie este
o incidenta crescuta a depresiei postpartum, care apar la aproximativ 33% (Franko et al 2001;..
Morgan et al 1999), o prevalen mult n exces fa de populaia general estimat prevalen de
13% (O'Hara i Swain 1996). Risc crescut pot rezulta att din preocuprile legate de greutate
dupa nastere si de la predispoziii mult mai mare la tulburari de dispozitie (Avraam et al 2001.).
La rndul su, depresia postpartum poate contribui apoi la recadere a simptomelor tulburare de
alimentatie, in special la pacientii cu bulimie nervoasa
(Morgan et al. 1999). Copiii nascuti din mame cu tulburare de alimentatie sunt la risc mai mare
de greutate la nastere mai mici, prematuritate, scoruri mai mici Apgar, microcefalie, malformaii
i a crescut, inclusiv buza cleft si palatului (Conti et al 1998;. Kouba et al 2005;. Lacey i Smith
1987 ;. Park et al 2003)
13

n plus, copiii nscui de mame cu tulburari de alimentatie au rate mai mari de boli psihice,
inclusiv depresie i alcoolism. Hrnirea n comportamentele copiilor de prini cu tulburari de
alimentatie tind sa fie anormal i includ stare de nervozitate crescut, nemulumirea corpului, i
tulburri de alimentaie imitativ
comportament (Park et al. 2003). Saptesprezece la suta din copiii nscui de mame cu tulburari
de alimentatie au insuficienta s prospere n primul an de via (Brinch et al. 1988). Relaiile
dintre mam i copil poate fi perturbat n moduri pentru cteva exemplu, relatia poate fi foarte
distant sau implicat, sau poate exista o inversare n relaia interimar. Parentale deranjat n
mamele cu tulburari de alimentatie si dezvoltarea ulterioara a copiilor anormale behain pot
rezulta din factori genetici, modelare de tulburari de alimentatie n
prini, perturbat din cauza unor comportamente parentale tulburare de alimentaie,
comportament imitativ, i / sau relaii anormale de familie (Park et al. 2003).
Medical, starea cardiovascular trebuie s fie monitorizate cu atenie la femeile gravide cu
tulburari de alimentatie activ. Deprecierile care rezult din cardiomiopatie ipeca, bradicardie,
sau hipokaliemie, poate reduce debitul cardiac i circulaia compromis fetale. Femeile gravide cu
tulburari de alimentatie de risc, de asemenea, hipocalcemia i grsime de jos a corpului, care pot
afecta producia de lapte i de capacitatea de a-i alpteze (James 2001). Alte probleme care apar
frecvent medicale, cum ar fi boli renale, hyperamylasemia, hipo-sau hipernatremiei, i
fragilitatea pielii, ar trebui s fie tratate valorile carefullyLaboratory care urmeaz s fie
monitorizat ndeaproape la femeile gravide cu tulburari de alimentatie. Tratarea pacientilor cu
tulburari de alimentatie gravide necesit
o abordare de echip, inclusiv de ngrijire coordonat de medici obstetricieni, dieteticieni,
psihiatri, i terapeui. Detectarea timpurie este vitala pentru un tratament adecvat.
Psihoterapie a pacientului gravide ar trebui s se concentreze pe ncurajarea strii de sntate a
ftului i a mamei. Echipa de tratament trebuie s convin asupra restaurare greutate i
obiectivele preconizate sntos pentru greutate. n timp ce aproape monitorizare ambulatorie
poate fi suficient, stationar de tratament, de preferin, n mod voluntar, dar n cazurile severe
involuntar-ar putea fi cel mai sigur pentru mam i ft

Tulburarile de conduita alimentara la varstnici
n timp ce tulburri de alimentaie apar cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 13
pn n 18 ani (Halmi et al. 1979), aproximativ 5% dintre pacienii cu tulburari de alimentatie
sunt cu varste cuprinse intre 30 si 40 de ani, i chiar mai mari la pacienii cu tulburari de
alimentatie sunt vzute n numr tot mai mare. n 1979, Carrier
a introdus termenul de "anorexie tardiv" pentru a descrie starea de persoanele mai n vrst cu
anorexie nervoasa. Anorexie nervoasa la aceti pacieni mai n vrst, fie ar putea fi avut un
debut mai devreme (de exemplu, in timpul adolescentei), sau poate au dezvoltat iniial la o vrst
mai naintat (Nicholson i Ballance 1998). Dally (1984) este descris un model frecvent
observate relaiilor interpersonale la femeile cu "anorexie tardiv", n care a pacientului
comportamentele tulburare de alimentatie ncurajeze dependena de soul ei, pe care apoi el
permite i perpetueaz. n plus, la fel ca n multe persoane cu tulburari de alimentatie, aceste
femei arat n continuare
dezvoltare conflicte. Literatura de specialitate sugereaz limitat vulnerabilitatea la boli pe
parcursul duratei de viata n timpul vieii tranziii semnificative, cum ar fi naterea, vduvie, sau
menopauza (Forn ri et al. 1994).,
La orice vrst, prezena de pierdere in greutate inexplicabila necesit o evaluare complet
14

medical, dar o astfel de evaluare este deosebit de important n populaia mai n vrst, n care
cauzele fizice de pierdere n greutate sunt mult mai probabil.
Complicaii medicale de tulburri de alimentaie la pacienii mai n vrst sunt similare cu cele
care apar la pacienii la varste mai tinere, dar se crede c pacienii mai n vrst sunt mai
vulnerabile la complicatii medicale. Tabelul 13-7 liste de posibile complicaii medicale n
aceast populaie. n special, atrofie cerebral a fost asociat cu o atenie sczut, coninability s
se gndeasc abstract (Nicholson i Ballance 1998). Evaluri de baz de laborator, ghidat de
examenul fizic, ar trebui s fie efectuate, i de construcii
atenie ar trebui acordat pentru a exclude alte cauze de pierdere in greutate la persoanele mai n
vrst. Depresia apare adesea comorbidly la pacienii cu tulburari de alimentatie (Herzog 1984).
La vrstnici, o caracteristica distincie ntre tulburare de alimentatie in sine si depresia pot fi
pierderea poftei de mncare la persoanele cu
depresie, dar conservarea de apetitul la indivizii cu tulburari de alimentatie (Nicholson i
Ballance 1998). Alte afeciuni psihice care trebuie s fie exclus includ obsesiv-compulsive,
psihoz, si dementa.
Dei nu este studiat sistematic sau raportate, abordrile generale pentru tratarea tulburari de
alimentatie la vrstnici sunt similare cu cele la pacienii mai tineri i includ psihoterapie
structurate i refeeding prevzut, dac este necesar, cu tratament adecvat de probleme medicale
(de exemplu, osteoporoza, dezechilibru electrolitic, B12 sau deficit de acid folic) i de implicare
a familiei atunci cnd este posibil.

Tulburarile de alimentatie la brbati

Apreciere de faptul ca barbatii, de asemenea, prezent cu tulburari de alimentatie a crescut n
ultimele decenii. "Gender-specific medicament", a subliniat barbati cu tulburari de alimentatie.
Tulburri de alimentaie apar mai frecvent la barbati decat anaspects apreciat anterior, i
subtipuri relativ exclusiv la brbai. Dei fenomenologia tulburri la brbai rmne sigur ca baz
pentru ncredere
de identificare, stereotipurile sociale, dezacordurile valabil clinice cu privire la criteriile de
diagnostic, i variaii mari n toate datele privind prevalena rmne deschis pentru discuii
aprinse (Andersen 1990).
n ciuda faptului c cele dou cazuri de comun acceptat ca primele conturi exacte clinice ale
anorexiei nervoase, in 1689 a inclus un mascul si o femela, masculii au fost ulterior neglijate
pentru o serie de motive. n timpul perioada de glorie a recunoaterea iniial de tulburri
endocrine, n al XIX-lea
secol, anorexia nervoasa a fost gandit pentru a rezultat din postpartum necroza hipofizara, o
etiologie presupus c, evident, excludea masculi. Brbaii au fost, de asemenea, excluse n timpul
domniei lui teoriile psihanalitice devreme pentru c nu ndeplinesc criteriul de baz dinamic
tematice de "teama de impregnare pe cale oral."
ntruct criteriile actuale de diagnostic pentru anorexia nervoasa n DSM-IV-TR (Asociaia
American de Psihiatrie 2000) includ amenoree ca un criteriu, masculii sunt excluse din nou sau,
cel mai bun caz, par a fi oarecum n sil recunoscute. ICD-10 (Organizaia Mondial a Sntii
1992), gen mai mult neutru, citeaz "anomalie de functionare gonadotropin." Bulimia nervoasa, a
recunoscut ca o entitate de diagnostic pentru numai n ultimii 25 de ani, este mult mai
comportamental bazat i neutr fa de gen. Caracteristicile de baz de diagnostic ale anorexiei
nervoase, att pentru brbai i femalesare 1) anormal manca-un comportament auto-nfometare
15

condus de internalizarea i supraevaluare a socioculturally touted de beneficiile subirime sau
modifica forma;
2) anormal de baz psihopatologie-o team morbid de fatnessd prezint unele caracteristici de
diagnosticare, sociale contextuale (subliniat de ctre psychopathologists britanic) i / sau
exercitarea implacabil
de subirime (subliniat istoric n Statele Unite de ctre Hilde Bruch),
ambele incluse n categoria psihopatologice underrecognized de "overvaluedbeliefs", i 3) semne
i simptome medicale de foame de durat mai mult de 3 luni (pentru a evita overdiagnoses care
ar putea rezulta n cazul n care pe termen scurt, diete intensive au fost s se strecoare sub
ecranul de diagnosticare).
Studiul mai detaliat estimarea prevalenta de tulburari de alimentatie la brbai, n populaia
general a sugerat c aceast comunitate de sex masculin-feminin raportul este de 1:2 - 1:3, care
este mult mai mare dect raporturi bazate pe admitere clinica (de obicei raportat ca 1: 10 la 1:20)
(Woodside et al. 2001). Mai multe motive
Contul poate pentru cifrele prevalenta mult mai mici derivate din clinica bazate pe estimri
pentru brbai:
1. Slaba contientizare clinician de tulburri de alimentaie la barbati poate duce la rate de
detecie sczut.
2. Anorexia nervoasa si bulimia nervoasa sunt ambele extrem de ego-distonice i mai ruinos
pentru brbai, ntruct, dei ruine este nc semnificativ, de sex feminin pot mai uor s
accepte c au o tulburare de alimentatie.
3. Anumite caracteristici neeseniale clinice de tulburri de alimentaie la brbai poate reduce
probabilitatea lor de a fi diagnosticat cu o tulburare de alimentatie: masculi se concentreze mai
mult pe partea superioar lor, mai degrab dect organismele mai mici i sunt vizate aproape la
fel de mult despre schimba forma (spre musculatura macr extreme)
ca pierderea in greutate, astfel nct acestea ar putea avea n vedere mai puin de referin
comune
obiectivele de greutate, cum ar fi mai puin de 100 de lire sterline cutat n multe femei.
Dintre brbai, n absena unui motiv personal bun, dieta este atipic, ntruct nu dieta este atipic
n rndul femeilor n societile occidentalizat.
4. Anumite forme de dominate de brbai tulburari de alimentatie, cum ar fi prost formulate
"invers anorexia nervosa", care se suprapun cu dysmorphia musculare, sunt asociate cu
percepia distorsionat c unul nu poate fi niciodat suficient de mari sau musculare. Aa cum
este comun cu anorexie nervoasa, acest sindrom este caracterizat
prin denaturarea perverse a imaginii ntregului corp i de credine supraevaluat.
5. Evaluri utilizate n mod obinuit i a msurilor clinice severitate, cum ar fi testul de
alimentatie Atitudini i stocuri tulburare de alimentatie, au fost normate pe femei. Studiile au
artat c, din cauza oblic de sex feminin de ntrebri ncorporate n aceste instrumente, barbati cu
tulburari de alimentatie clinice
scor mai mic decat femeile cu niveluri comparabile de depreciere clinice.
6. Criteriilor actuale DSM (de exemplu, DSM-IV-TR criteriilor)-n special a celor pentru
anorexia nervosa-sunt depite din cauza built-in prtinire gen.
Odat ce o tulburare de alimentatie a fost recunoscut ntr-un mascul, tratamentul se poate
continua pe baza orientrilor actuale de tratament, cu cteva modificri n funcie de sex nevoile
specifice: Brbaii par s facei mai bine n cazul n care sunt admise la programele de spital de
specialitate n cazul n care ambele disponibile, c accept masculi i de a dezvolta
16

special de sex masculin-orientate spre piste. (Multe dintre programele de tulburare de alimentatie
exclude masculi, o practic care pare inacceptabil pentru pacientii cu alte diagnostice
psihiatrice.) Avnd un cluster de masculi pentru un grup de brbai, numai scade un sentiment de
izolare. Masculii raporteaz c puterea de formare, ncepnd cu foarte modest
accent pe forma bun i greutate mic, servete ca un potentator moralul important n timpul
restaurrii greutate, subliniind c este de dorit creterea masei musculare.
Dei studiile sistematice bazate pe dovezi lipsesc la data, ne-am tratat, uneori, brbai peste 18 de
ani, care a semnat acordul informat, cu testosteron exogen pentru a atinge niveluri normale de
testosteron i, prin urmare, probabil, un mediu mai normal hormonale pn la producia lor
proprie gonadotropina ntors , n faza de restaurare greutate. Astfel de restaurare poate promova,
de asemenea, construirea masei musculare mai mult starea de spirit i de mbuntire, iar
pacienii au comentat pozitiv asupra efectelor subiective unui astfel de tratament combinat cu un
program de activitate fizica. n aceste regimuri limitat la masculi la sau aproape de a finaliza o
cretere axiale, testosteron exogen este ntrerupt dup ce pacienii au atins o greutate corporal
normal pe deplin.
Are nevoie de psihoterapeutice de brbai includ adesea discuii de sexualitate, n general, i
ntrebrile pe care pacienii pot avea cu privire la orientarea sexual proprie, dar brbaii gay
constituie n continuare o minoritate de barbati cu tulburari de alimentatie, si medicii ar trebui s
fac nici un presupuneri despre orientarea sexual.
Asexualitatea este de fapt starea cea mai comun sexual de masculi adolescente cu anorexie
nervoasa.
n general, recunoaterea i tratamentul de brbai cu tulburri de alimentaie se mbuntesc,
dar ambele mai in urma statutul de ce n ce mai bine-a recunoscut, diagnosticat i tratat cu
tulburri de alimentaie la femei.
Dincolo de Limite Rafinai de diagnosticare n
Anorexia Nervosa
n ciuda mbuntirilor n sistemele de diagnosticare pentru a manca tulburri n ultimele
decenii prin mai multe iteratii mai multe dintre DSM, criteriile DSM pentru tulburari de
alimentatie sunt nc prea rigide i nguste, sau sunt interpretate ntr-un mod mult prea ngust,
ceea ce duce la etichetarea greit de cazuri foarte tipice de anorexie nervoasa ca cazuri atipice
sau tulburare de alimentatie care nu se prevede altfel (EDNOS). De exemplu, criteriul n DSM-
IV-TR c greutatea s fie mai mic de 85% pentru un diagnostic de anorexie nervoasa este dat ca
exempli gratia, de exemplu, nu ca porunc.
n practic, acest criteriu greutate este adesea considerat ca o cerin. Rezultatele etichetarea
greit pacieni ca avnd un "atipice" tulburare de alimentatie sau o EDNOS sunt uneori destul
de grave: unele companii de asigurari refuza beneficii pentru evaluare de diagnostic i tratament
pentru "atipice" de cazuri, considerndu-le mai puin grave, cu toate c mai multe studii au
infirmat aceast nenelegere. Clinicienii pot simi mai puin ncreztori cu privire la tratarea
pacientilor cu tulburari de alimentatie considerate "atipice." Daca bat clinicieni cu caracteristici
de baz de diagnosticare pentru anorexia nervosa descris mai sus, cazuri adevrat va fi
recunoscut fr
pericol de excludere, pentru examorrhea, sau "mai puin de 85%" din greutate de ateptat, atunci
cnd, de fapt, sustinuta caracteristici de foame medicale care persist de la auto-nfometare
condus de convingerile supraevaluat
sunt tot ceea ce este necesar (Watson i Andersen 2003).