BULGARIA

Stanciu Claudia Chesu Denisa Anton Vlad Anton Mihai Iordache Alexandra Modjeschi Ana Koren Bianca

BULGARIA
Bulgaria , oficial Republica Bulgaria este o tar european situat n Peninsula Balcanic. Se nvecineaz cu Romnia la nord (n cea mai mare parte de-a lungul Dunrii),

Serbia si Republica Macedonia la vest si Grecia si Turcia la sud. La est, teritoriul trii este delimitat de Marea Neagr. ISTORIE: Primele regate bulgare pe pmnt european s-au format n Evul Mediu timpuriu, n secolul VII. Toate entittile politice bulgare care au aprut mai trziu, au continuat traditiile Primului Imperiu Bulgar (632/6811018), care n cursul existentei sale a acoperit cea mai mare parte a Balcanilor furniznd alfabetul, literatura si cultura sa ntre popoarele Europei de Est. Cteva secole mai trziu, n urma declinului celui de Al Doilea Imperiu Bulgar (1185 1396/1422), tara bulgarilor a intrat sub controlul otoman pentru o perioad de aproape cinci sute de ani. Rzboiul ruso-otoman (1877-1878) a permis Bulgariei s se restabileasc ca o monarhie constitutional. Semnarea tratatului de la San Stefano marcheaz renasterea statului bulgar. Bulgaria si-a declarat independenta fat de Turcia Otoman n 1908, imediat dup Revolutia Junilor Turci. Dup Al Doilea Rzboi Mondial, Bulgaria a devenit un stat comunist ntr-o zon de influent a Uniunii Sovietice. Todor Jivkov a dominat statul din punct de vedere politic pentru treizeci si trei ani (perioad ntre 1956 si 1989). n 1990, dup Toamna Popoarelor, Bulgaria a devenit o republic democrat capitalist. Acum, Bulgaria este o democratie parlamentar organizat ca republic constitutional unitar. S-a integrat n Uniunea European n 2007, iar n NATO n 2004. Are o populatie de aproximativ 7,6 milioane de locuitori. GEOGRAFIE: Din punct de vedere geografic si al climei, Bulgaria prezint o diversitate notabil, cu peisaje variind de la vrfurile alpine acoperite cu zpad, n Rila, Pirin si Muntii Balcani, la vremea temperat si nsorit de pe coasta Mrii Negre, la Cmpia Danubian tipic continental (antica Moesie), n nord, pn la puternica influent mediteranean pe vile macedoniene si zonele joase din sudul Traciei. Bulgaria este format din regiuni ale provinciilor antice Tracia, Moesia si Macedonia. Sudvestul muntos al trii prezint dou lanturi alpine - Rila si Pirin - iar mai la est sunt muntii Rodopului, mai scunzi, dar mai extinsi. Muntele Rila include si cel mai nalt vrf din Peninsula Balcanic, Musala, cu 2.925 m; ntinsul lant al Muntilor Balcani este orientat pe directia vest-est de-a lungul trii, la nord de faimoasa Vale a Rozelor. Dealuri si coline se pot gsi n sudest, de-a lungul coastei Mrii Negre n est, si de-a lungul principalului ru al Bulgariei, Dunrea, n nord. Alte ruri importante sunt Struma si Marita, n sud. Exist aproximativ 260 de lacuri glaciare n Rila si Pirin, mai multe lacuri mari pe coasta Mrii Negre, si mai mult de 2.200 de lacuri amenajate. Izvoarele minerale sunt abundente, localizate n special n sudvestul si centrul trii, la dintre munti. CLIMA: Bulgaria are o clim temperat, cu ierni reci (cu multe precipitatii) si veri calde si uscate, precum si cu o influent mediteranean de-a lungul coastei Mrii Negre. Efectul de barier a Muntilor Balcani influenteaz clima de-a lungul trii : nordul Bulgariei este ceva mai rcoros si ploios dect regiunile sudice. Precipitatiile medii din Bulgaria sunt de aproximativ 630 mm pe an. Cela mai aride regiuni sunt Dobrogea si partea nordic de coast, n timp ce prtile cele mai nalte ale muntilor Rila si Stara Planina prezint cele mai mari cantitti de precipitatii. n timpul verii, temperaturile din sudul Bulgariei depsesc de obicei 40 de grade, dar rmn mai sczute pe coast. Cea mai mare temperatur de pn acum a fost 46,7 grade Celsius, nregistrat lng Plovdiv. TRADITII: Traditiile bulgarilor se axeaza pe interesantul melanj cultural slavo-turcic din istoria

acestor meleaguri. Se pot intalni elemente folclorice autentice bulgaresti sau amestecate cu cele turcesti sau grecesti. Conform localnicilor bulgari, se pot observa culturi tracice, care au supravietuit pana astazi in cantece, balade, dansuri si obiceiuri. Iarna petrecuta printre bulgari consta, in primul rand, in contactul direct cu sarbatorile religioase, colindele crestine si chiar sarbatorile care inca imbogatesc cultura acestui popor. Traditiile folclorice bulgaresti sunt celebrate in randul multor festivaluri de iarna, care au loc din decembrie pana in februarie. Iar daca sunteti cinefili, trebuie sa mergeti neaparat la Kinemania Film Festival din capitala Sofia. Are loc anual, in luna noiembrie, chiar inainte de venirea iernii. Evenimentul este gazduit de Palatul National de Cultura si este cel mai important festival de profil din tara vecinilor. Pe 4 decembrie, bulgarii o sarbatoresc pe Sfanta Varvara, protectoarea copiilor de boli, necazuri si saracie. Acestei zile i se da o importanta deosebita, vecinii cinstind memoria sfintei preparand alimente rituale, care sunt consumate doar in aceasta zi. Copiii mananca o ciorba specifica din fasole, facuta dupa o reteta unica, ciorba respectiva gatindu-se doar de ziua sfintei. Femeile, in special din zonele rurale, gatesc dulciuri diverse, dupa care ies la strada si le ofera gratuit norocosilor trecatori. Craciunul vecinilor, sau Koledouvane, cum mai este cunoscut, este o sarbatoare marcanta pentru orice bulgar. Colindatorii, numiti aici koledari, merg din casa in casa purtand pe umeri cate un koledarka, bastoane lungi din lemn de stejar, bogat ornamentate si sculptate cu figuri din mitologia bulgara. Anul nou bulgaresc este cea mai asteptata sarbatoare a iernii, fiind marcat prin numeroase obiceiuri stravechi. Ladouvane este o astfel de traditie, inca urmata de femeile si fetele care cauta sa se marite in anul urmator. Ladouvane se practica inca in vestul tarii si in centrul Balcanilor. Obiceiul cere ca Ladouvane (sau Kumichene) sa fie marcat prin dansuri si ritualuri de divinatie in apa neinceputa unde au fost puse, peste noapte, fire de busuioc.In noaptea de Anul Nou, bulgarii urmeaza datinile locale, strangandu-se cu totii in fata cuptorului aprins si a mesei pline, simboluri ale sigurantei, perenitatii si abundentei. Se coace un colac ritual, iar in mijlocul mesei troneaza vasul cu Banitza, o placinta bulgareasca cu branza. Onoarea de a aprinde focul din cuptor revine celui mai varstnic membru al familiei. Este aprins pe inserat si trebuie sa arda pana la sfarsitul iernii ca o lumina consacrata fertilitatii si prosperitatii. In dimineata de Anul Nou, copiii merg la Survakari. Este vorba de un colind indentic cu sorcova noastra. Ramura inflorita se cheama survacika, si este un atribut indispensabil copiilor care-i colinda pe cei varstnici, urandu-le sanatate, viata lunga si noroc. Pe 1 ianuarie este sarbatorit sfantul Vasile, sau Vasiliovden, cum mai este denumit... mare sarbatoare la bulgari, atestata de abundenta de nume de genul Vasil, Vasilka, Veselin, Vesela, Veselina. In orasul Pernik are loc Carnavalul Surva, o asteptata sarbatoare straveche al carei punct culminant consta in intrecerea mastilor si costumelor. Sarbatorile de iarna se incheie odata cu ziua Sfantului Trifon, celebrata pe data de 1 februarie. Este un fel de Dragobete bulgaresc, sau Valentine's Day de la sud de Dunare. In aceasta zi se bea mult vin in onoarea sfantului, iar vinul cel mai apreciat de degustatori este mai apoi premiat in cadrul unui festival national.