UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI

PROTECȚIA MEDIULUI

CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

PROIECT LA BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC :

Șef lucrări Doctor Inginer Mihaela Georgina Meșter

STUDENT : Dărău Arina-Bianca

ARAD

2020
 UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI

PROTECȚIA MEDIULUI

CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

METODE DE OBTINERE A ACIDULUI ACETIC

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC :

Ș.l. Dr. Ing. Mihaela Georgina Meșter

STUDENT : Dărău Arina-Bianca

ARAD

METODE DE OBTINERE A ACIDULUI ACETIC

1
Acidul acetic este produs atat prin fermentare bacteriana, cat si prin sinteza. La ora actuala,
doar 10 % din productia mondiala de acid acetic se face pe cale biologica, cea care ramane de
baza pentru obtinerea otetului, cu atat mai mult cu cat legislatia multor tari impune ca otetul
de uz alimentar sa fie de origine naturala.

Circa 75 % din acidul acetic produs pentru utilizarea chimica se obtine prin carbonilarea
metanolului .Restul de 25 % se obtine prin metodele alternative:

1. Carbonilarea metanolului

Cea mai mare cantitate de acid acetic pur se obtine prin carbonilarea metanolului. In acest
proces, metanolul si monoxidul de carbon reactioneaza pentru a produce acid acetic, conform
ecuatiei chimice :

CH3OH + CO → CH3COOH

Procesul implica aparitia iodometanului ca intermediar si se realizeaza in trei etape. Un catalizator,

de obicei un complex metalic, este necesar pentru carbonilare (etapa 2).

(1) CH3OH + HI → CH3I + H2O

(2) CH3I + CO → CH3COI

(3) CH3COI + H2O → CH3COOH + HI

Prin alterarea conditiilor de reactie, este posibila obtinerea anhidridei acetice pe aceeasi linie de
productie.

Deoarece atat metanolul cat si monoxidul de carbon erau materii prime ieftine, carbonilarea
metanolului parea sa fie de departe o metoda atractiva de obtinere a acidului acetic.

Oxidarea acetaldehidei

Oxidarea acetaldehidei ramane a doua metoda ca importanta pentru producerea acidului acetic,

desi nu se poate compara ca eficacitate cu metoda carbonilarii metanolului.

Acetaldehida poate fi produsa fie prin oxidarea butanului sau a benzinei usoare, fie prin hidratarea
etilenei (etena).

Cand butanul sau benzina usoara sunt incalzite cu aer in prezenta unor diferiti ioni metalici, printre

care cei de mangan, cobalt si crom, se formeaza un peroxid organic care apoi se descompune
pentru a produce acid acetic, dupa reactia:

2 C4H10 + 5 O2 → 4 CH3COOH + 2 H2O

In conditii similare si folosind catalizatori similari ca in oxidarea butanului, acetaldehida poate fi

oxidata de catre oxigenul din aer pentru a produce acid acetic.

2 CH3CHO + O2 → 2 CH3COOH

2
Folosindu-se catalizatori moderni, aceasta reactie poate duce la obtinerea acidului acetic cu un
randament de peste 95 %.

Principalii produsi secundari sunt : acetatul de etil, acidul formic si formaldehida, toti avand puncte

de fierbere mai mici decat acidul acetic si putand fi separati usor prin distilare.

3. Oxidarea etilenei

Acetaldehida poate fi obtinuta din etilena prin procedeul Wacker, iar apoi oxidata ca mai sus.

Mai recent, a fost pusa la punct o conversie a etilenei la acid acetic, mai ieftina si desfasurata intr-
o singura etapa.  

4.Fermentatia anaeroba

Unele specii de bacterii anaerobe, pot transforma zaharidele direct in acid acetic, fara utilizarea

etanolului ca produs intermediar. Reactia generala determinata de aceste bacterii se poate scrie:

C6H12O6 → 3 CH3COOH

Mai interesant sub aspectul chimiei industriale este faptul ca aceste bacterii acetogene pot sintetiza
acid acetic pornind de la compusi monocarbonati (cu un singur atom de carbon), cum ar
fi metanolul, monoxidul de carbon sau o mixtura de dioxid de carbon si hidrogen:

2 CO2 + 4 H2 → CH3COOH + 2 H2O

4.1. Fermentatia oxidativa

Pentru o lunga perioada a istoriei omului, acidul acetic, sub forma de otet, a fost produs cu
ajutorul bacteriilor din genul Acetobacter. In conditiile prezentei abundente de oxigen, aceste
bacterii pot produce otet pornind de la o larga varietate de alimente fermentabile. Se obtine prin
fermentatie acetica, din etanol, conform ecuatiei chimice generale:

C2H5OH + O2 → CH3COOH + H2O

O solutie diluata de alcool inoculata cu Acetobacter si pastrata intr-un loc cald si aerat se va
transforma in otet de-a lungul a catorva luni.

Metodele de producere industriala a otetului accelereaza acest proces prin imbunatatirea aportului
de oxigen pentru bacterii.

Primele esantioane de otet produs prin fermentatie au aparut probabil ca greseli in cursul
procesului de fabricare a vinului (vinificatie)

Daca mustul este fermentat la o temperatura prea mare, Acetobacter se va multiplica in exces si

va inhiba drojdia ce apare spontan pe struguri. Ca urmare a faptului ca cererea de otet pentru uz
culinar, medical si sanitar crestea, producatorii de vin au deprins rapid sa foloseasca si alte materii
organice pentru a fabrica otet in timpul lunilor calde de vara, chiar inainte de coacerea viilor.

3
Metoda era lenta si nu intotdeauna incununata de succes, intrucat producatorii inca nu intelesesera
fenomenul.

Astazi, otetul este produs in cea mai mare parte in rezervoare in care sunt scufundate  culturile
bacteriene. Prin aceasta metoda, alcoolul este fermentat pana la otet intr-un rezervor in care se
amesteca incontinuu, iar oxigenul este furnizat prin barbotarea aerului in aceasta solutie.

5.Distilarea uscata a lemnului

In industrie, acidul acetic se obtine si prin distilarea uscata a lemnului. Materialul lemnos se
incalzeste la 900-1000 °C, in absenta aerului, si astfel rezulta mai multi produsi: carbunele de
lemn (mangalul, folosit drept combustibil si reducator), produsi gazosi (CH 4, CO, CO2) si un produs
lichid, numit acid pirolignos. Acesta din urma este un amestec de substante, printre care acidul
acetic, metanol, acetona si alti acizi superiori.

Din acest amestec, acidul acetic este izolat prin extractie cu un solvent selectiv.

4
5