Universitatea Politehnica Timişoara

Facultatea de Inginerie Electrică şi Energetică

Departamentul de Electroenergetică

CURS 2

Situația energetică pe plan mondial și în România

Curs - Anul 1 Ingineria Sistemelor Electroenergetice

Titular disciplină: Ş.l.dr.ing. Ioan BORLEA
1. Caracterul limitat al rezervelor de combustibili fosili şi nucleari în contextul
amenajării incomplete a potenţialului surselor de energie regenerabilă
(hidraulică, eoliană, solară, biomasă, geotermală, oceanică etc.).

Termene estimate de epuizare ale principalilor purtători de energie:

 petrol între 40 ÷ 60 de ani (40);
 gaze naturale între 50 ÷ 70 de ani (60);
 cărbune între 500 ÷ 1000 de ani;
 combustibilul nuclear între 150 ÷ 300 de ani.

2/26
2. Sursele şi rezervele de energie sunt repartizate neuniform pe suprafaţa Pământului.
Zonele cu rezerve importante de purtători de energie sunt:
 Orientul Mijlociu este bogat în petrol, deţinând circa 55 % din rezervele mondiale.
 Siberia este cel mai mare furnizor mondial de gaze naturale (aproximativ 50 % din
consumul întregii Europe);
 SUA, Rusia şi China deţin peste 60 % din rezervele mondiale de cărbune;
 Africa şi America de Sud deţin la un loc 50 % din potenţialul hidroenergetic al planetei
Pământ;
 Peste 85 % din rezervele de uraniu se găsesc în Africa de Sud, SUA şi Canada.
 Japonia în special şi majoritatea ţărilor din Europa de Vest, sunt sărace în resurse
energetice, fiind dependente de importul purtătorilor de energie.

3. Experienţa ultimelor secole a relevat o tendinţa de creştere continuă a

consumului de energie primară și de energie electrică, chiar într-un ritm și mai
ridicat, motivată prin:
 Expansiunea demografică continuă la nivel mondial;
 Creşterea economică bazată pe utilizarea masivă a tehnologiilor
energointensive;
 Avantajele pe care le are energia electrică în comparaţie cu alte forme de
energie.
3/26
4. Se remarcă o tendinţă semnificativă de creştere a ponderii energiei electrice în
consumul mondial de energie primară.
 In ultimii 50 de ani s-a constatat, ca regulă generală, o dublare a consumului
de energie electrică la fiecare 20 ani, ceea ce corespunde unei rate
procentuale medii de creştere anuală a consumului de 3,6 %.
 În prezent, consumul de energie electrică, reprezintă aproximativ 30% din
energia totală produsă şi această pondere este în creştere.
 Tehnologiile clasice de conversie a energiei primare în energie electrică,
bazate pe cicluri termodinamice apă - abur, au randamente destul de
scăzute, situate între 35 ÷ 40 %.

5. Repartiţia neuniformă, între ţări şi grupuri de ţări, a consumului de energie.

În prezent gama valorilor consumurilor specifice de energie se situează intre 50
kWh/zi/locuitor în ţările dezvoltate şi sub 2 kWh/zi/locuitor în ţările slab
dezvoltate; procentual din populaţia globului sunt:
 ~5% consumă între 30 ÷ 50 kWh/zi/locuitor (Suedia, SUA, Canada și altele);
 ~30% consumă între 10 ÷ 30 kWh/zi/locuitor (ţările industrializate);
 ~40% consumă între 2 ÷ 10 kWh/zi/locuitor (țări în curs de dezvoltare);
 ~25% consumă sub 2 kWh/zi/locuitor (ţări slab dezvoltate economic).

4/26
 Consumul specific
anual de energie
electrică pentru
diferite ţări [2018] - 1

5/26
 Consumul specific
anual de energie
electrică pentru
diferite ţări [2018] - 2

6/26
6. Se manifestă o tendinţă de redistribuire a ponderii energiei consumate de principalele
grupuri de ţări în consumul total.
Prognozele efectuate în acest domeniu relevă că această situaţie va cunoaşte
modificări substanţiale în viitor, în sensul că ponderea actuală de 80 % din total a
consumului ţarilor puternic şi mediu dezvoltate , va scădea la mai puţin 50 % în
viitorul apropiat în favoarea ţarilor în curs de dezvoltare sau țări emergente.

7. Se constată o tendinţă de redistribuire a ponderii diverselor tipuri de purtători de

energie în consumul total.
Se estimează că pe termen scurt şi mediu, ponderea hidrocarburilor, în consumul
actual total de energie, va scădea în favoarea energiei nucleare, a energiei
hidraulice și a altor energii regenerabile de la 60 % în prezent la 35 % în viitor. În
Uniunea Europeană, până în 2030, 32 % din producția de energie electrică va fi din
surse regenerabile, iar în domeniul transporturilor 10 % din combustibilii utilizați
sunt deja de proveniență bio (etanol, ulei vegetal etc.).

8. Fluctuaţiile deosebite ale preţurilor energiei, pe fondul unei creşteri continue a

nivelului lor.
În acest sens, evoluţia preţului mediu în lume pentru ţiţei, este edificatoare. Se
remarcă şocul din anii ‘75 și ’85 produs de cele două crize petroliere, care este
suprapus peste tendinţa crescătoare de ansamblu. În prezent asistăm la
desfășurarea unui alt val de creștere a prețului barilului de petrol care a culminat
în mai 2008 la peste 152 $/baril. 7/26
Prețul mediu al barilului de petrol pentru intervalul 1861-2016 în $ USA (2016)

8/26
9. În multe situaţii gospodărirea resurselor energetice nu este judicioasă.
În viitor problemele legate de conservarea energiei vor avea un rol tot mai
mare şi chiar cele mai liberale ţări vor adopta politici guvernamentale
care să-şi propună acţiuni ferme pentru economisirea resurselor
energetice, de care va depinde prosperitatea şi progresul lor.

10. Creşterea continuă a preocupării pentru protecţia mediului ambiant.

Modificările sesizabile ale mediului ambiant manifestate prin schimbări
climatice la nivel planetar, cauzate de o exploatare intensivă, la scară
globală a energiei ca urmare a arderilor masive de combustibil fosil
însoţite de creşterea concentraţiei de CO2, au creat multă îngrijorare în
opinia publică şi în comunitatea ştiinţifică internaţională. În acest sens
sunt luate deja hotărâri la nivel internațional care prevăd reducerea
poluării datorate arderii combustibililor fosili.

9/26
 Emisia de CO2 la diverse tipuri de centrale termoelectrice

Centrala cu termoficare cu gaz 0.22

Centrala cu condensatie cu gaz 0.35

Centrala noua cu condensatie cu lignit 0.75

Centrala veche cu condensatie cu lignit 1

Centrala noua cu cond. cu carbune brun 0.95

Centrala veche cu cond. cu carbune brun 1.35

kg/kWh

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6

10/26
11. Tendinţe de viitor:

Găsirea unor alternative eficiente pentru asigurarea consumului de energie care în prezent
se bazează pe resurse foarte limitate (aproximativ 60% din consumul actual de
energie primară îl constituie hidrocarburile).
 Punerea în valoare a surselor regenerabile de energie: potenţialul
hidroenergetic, energia solară, energia eoliană, energia geotermală
 Dezvoltarea tehnologii legate de fuziunea nucleară.

Economisirea resurselor energetice existente.

 Dezvoltarea unor tehnologii eficiente cu consum redus de energie.
 Recuperarea şi reciclarea resurselor energetice secundare şi a resurselor
sporadice.
 Optimizarea combinaţiei de resurse energetice folosite.
 Îmbunătăţirea izolaţiilor termice a clădirilor.
 Optimizarea transporturilor.
 Optimizarea proiectării aparatelor consumatoare de energie asigură o
eficacitate sporită a lor, cu un consum energetic redus.

11/26
 Evoluția pe termen mediu (2040) a consumului de
energie primară la nivel mondial

• Cererea de energie primară pe termen mediu (până în 2040) este prognozat că va crește
de la 276 Mega baril echivalent petrol (Mboe) pe zi în 2015 la 372 Mboe în 2040, adică o
creștere de 35 % față de 2015, o creștere medie de 1,2 % pe an (OPEC Annual Statistical
Bulletin 2015).
• Creșterea cererii de energie primară va fi în cea mai mare parte (90 %) din partea țărilor în curs
de dezvoltare, țările dezvoltate având o creștere foarte mică, practic cererea de energie
primară putând fi considerată constantă.
• Între țările în curs de dezvoltare, China și India vor fi țările cu creșterea cea mai mare
în volum adică aproximativ jumătate din creștere.
• În compoziția creșterii cererii de energie primară, ponderea cea mai mare o are gazul metan,
aproximativ 30 % din creștere.
• Sursa hidraulică (hidro mare) va înregistra o creștere de 50 % de la 6,8 Mboe la 10,3
Mboe în această perioadă.
• Sursele de energie regenerabilă, exceptând sursa hidro mare și biomasă, adică sursele
eoliană, solară și geotermală în principal, vor avea cea mai mare viteză de creștere pe termen
mediu (6,8 % /an) atingând 4 % din totalul cererii de energie primară la nivel mondial.
12/26
• Consumul de biomasă va înregistra o creștere de aproximativ 30 % de la 28
Mboe/zi la 37,3 Mboe/zi în 2040.
• Combustibilii fosili vor avea un rol dominat deși ponderea acestora va scădea.
• Orientul Mijlociu va rămâne cel mai mare exportator de petrol la nivel global.
• Exportul de petrol a Americii Latine este prognozat că va scădea în mică măsură iar
al Rusiei și al țărilor din jurul Mării Caspice va crește de asemenea în mică măsură.
• Cerea de petrol a Europei va fi în creștere pe când în SUA și Canada creșterea
producției va depăși creșterea locală de consum. Cea mai mare creștere a
consumului se va înregistra în zona Asia.
• Gazul metan și petrolul vor asigura peste jumătate din necesarul de energie
primară (53 %).
• Consumul de cărbune se va atinge un vârf in jurul anului 2035 după care va avea o
tendință de scădere.
• Energia nucleară este prognozată să aibă o creștere anuală aproape dublă (2,3 %)
față de creșterea anulă a cererii de energie primară (1,2 %) de la 13,5 Mboe în 2015
la 23,8 Mboe în 2040 astfel încât proporția energie nucleare în totalul energie
primare consumate la nivel mondial să fie 6,4 % în 2040.
• Decalajul de consum de energie pe cap de locuitor dintre țările în curs de
dezvoltare și țările dezvoltate va rămâne mare, de aceea deficitul de energie va fi o
mare problemă în continuare.
13/26
 Evoluția consumului mondial de energie primară după tipul de resursă energetică
[Mboe/d – 106 barili de petrol echivalent/zi] (Buletinul statistic anual 2015 al OPEC)

14/26
Producția de energie electrică a României a fost de aproximativ 65,57 TWh în anul 2016, cu
1% mai mult decât in anul precedent, la o putere instalată de aprox. 18.000 MW din
care aprox. 3000 MW turbine eoliene, 1300 MW parcuri fotovoltaice, 1500 MW
alte regenerabile mici, 6600 MW hidro mare, 1400 nuclear și 5600 MW cărbune și
gaz natural.
In anul 2021 combustibilii fosili sunt principala sursă pentru producerea energiei electrice
cu o pondere de 37 %. Cărbunele are o pondere de 20 % iar hidrocarburile 17 % din
total. Pe locul 2 s-au plasat sursele hidro cu un procent de 30 %, iar energia din surse
nucleare a avansat pe locul 3 cu o pondere de 19 %. Cu o pondere mai mică dar în
creștere este sectorul eolian 11 %, fotovoltaic 2,5 % și biomasa 0,5 %.
Principalii producători de energie electrică din România sunt: Termoelectrica cu cele 3
complexuri energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinari și CE Craiova),
Hidroelectrica și Nuclearelectrica și sectorul eolian din Dobrogea și alte zone.
Balanța Import/Export de energie electrică a României în ultimii ani este net în favoarea
importului la un nivel de 2 TWh până la 4 TWh.
Din anul 2006 și-a început activitatea bursa de energie electrică, supravegheată de OPCOM,
societate deținută de Transelectrica.
În martie 2010, aproximativ 100.000 de gospodării nu erau racordate la rețeaua de electricitate,
comparativ cu 89.000 în ianuarie 2008. În România sunt 7,5 milioane de gospodării.
15/26
1857- București devine prima capitală din lume iluminată cu petrol lampant (și al doilea
oraș, primul fiind Praga, care la acea vreme nu era capitală) .
1882- Prima rețea de iluminat din România la București. Se pune în funcțiune o centrală
electrică ce asigură printr-o linie electrică de 2 kV curent continuu pentru iluminatul
palatului de pe Calea Victoriei.
1884- Timișoara - se pune în funcțiune primul sistem de iluminat electric stradal din
Europa.
1888- Prima centrală hidroelectrică din țară (CHE) Grozăvești, pe râul Dâmbovița.
1894- București - primele tramvaie electrice din România.
1913 - Prima cale ferată electrificată din țară (și printr-e primele din Europa), pe ruta
Arad – Ghioroc, Ghioroc - Pincota si Ghioroc – Radna.
1930 – 1931 - București - punerea în funcțiune a primei rețele electrice de distribuție pe
stâlpi de beton armat din țară.
1938 - Putere instalată (în anul de referință interbelic): 501 MW.
1965 - Primul tronson modern de cale ferată electrificată din țară : Brașov – Predeal.
1996 - Intrarea în exploatare comercială a Unității 1 a CNE de la Cernavodă.
2007 - Intrarea în exploatare comercială a Unității 2 a CNE de la Cernavodă.
16/26
• Reabilitarea termocentralelor în sensul modernizării instalaţiilor şi creşterii
fiabilităţii lor și trecerea la folosirea combustibil gaz metan sau gaz de sondă;
• Terminarea amenajării hidroelectrice a teritoriului mai ales prin construcția de
hidrocentrale de putere mică și medie;
• Dezvoltarea capacităţilor nucleare prin terminarea centralei de la Cernavodă
(grupurile 3 și 4);
• Dezvoltarea tehnologiilor energetice bazate pe sursele regenerabile noi, în special
energia eoliană, solară şi cea geotermală;
• Construcția de hidrocentrale cu pompaj; aceste hidrocentrale sunt extrem de
importante pentru echilibrarea producției de energie în sistemul electroenergetic,
mai ales odată cu punerea în funcțiune a multor proiecte eoliene;

18/26
Valorificarea eficientă a resurselor energetice actuale prin:
• reducerea consumului de energie pe unitatea de venit naţional;
• alocarea optimă a purtătorilor de energie adecvaţi, accentul căzând pe reducerea
ponderii hidrocarburilor în general şi a petrolului în special;
• generalizarea în toate domeniile de activitate a metodelor eficiente de conservare a
energiei şi în mod deosebit a utilizării resurselor energetice refolosibile;
• asigurarea calităţii mediului ambiant în condiţii de economicitate prin utilizarea
tehnologilor eficiente.

Potenţialul naţional al Surselor de Energie Regenerabilă (SER)

19/26
 Harta
potentialului
surselor de
energie
regenerabilă
Costuri si investitii, costurile energiei, competivitatea
surselor de energie regenerabilă

21/26
România are cel mai ridicat potențial eolian din sud-estul Europei, sud-estul
Dobrogei plasându-se în fruntea zonelor geografice cu potențial ridicat
din România. Alte zone cu potențial eolian semnificativ sunt: sudul
Banatului și sudul Moldovei.
Conform unor estimări, potențialul eolian al României este apreciat la
14.000 MW capacitate instalată. Sectorul energiei eoliene ar putea
contribui cu cel puțin 13 TWh la necesarul național anual.
Companiile de electricitate din domeniu, au solicitat aprobarea pentru
proiecte eoliene noi cu o capacitate totală de 12.000 MW în România. În
viitorul apropiat această putere instalată nu poate fi pusă în funcțiune
datorită unor limitări tehnice care țin de structura SEN. În ultimii ani
operatorul rețelei naționale de electricitate, compania Transelectrica, a
oferit deja aprobări tehnice pentru instalarea de peste 3.000 MW în
centrale eoliene, capacitate care în prezent (2017) este în funcțiune.

22/26
 Cu ajutorul energiei solare se poate produce electricitate sau energie termică.
Energia electrică poate fi produsă:
• Direct cu panouri care folosesc celulele fotovoltaice;
• Indirect prin concentrarea energiei solare asupra unei cantități de apă, (captatoare
solare) care se transformă în aburi și apoi este utilizată pentru producerea energiei
electrice într-un ciclu clasic apă- abur.
Energia solară are potenţialul de a oferi peste 1.000 de ori consumul total de
energie realizat pe plan mondial deşi aceasta furnizează în prezent sub 1 %din total
consumat.
Energia solară este o sursă de energie intermitentă dar previzibilă, în sensul că
în timp ce energia solară nu este disponibilă în orice moment, putem prezice cu un
grad foarte bun de acurateţe atunci când va fi sau nu va fi disponibilă (ciclul diurn
și claritatea atmosferei).
Potențialul energiei solare în România este important și este corespunzător
zonei geografice ocupate, iar valorificarea acestuia poate avea un rol major mai ales
în condițiile scăderii prețurilor panourilor fotovoltaice în viitorul apropiat.
În România capacitatea instalată în centrale fotovoltaice a înregistrat un salt
spectaculos în ultimii ani. Astfel la sfârșitul anului 2015 erau în funcțiune proiecte
de 1300 MW.
23/26
Ungaria
La data de 12 decembrie 2008, Transelectrica și MAVIR, compania de transport al energiei electrice din
Ungaria, au pus în funcțiune Linia Electrică Aeriană de interconexiune (LEA) de 400 kV Arad-Nădab
- Bekescsaba, a doua legătură la 400 kV, prima fiind realizată deja la Arad – Sandorfalva.
Turcia
În decembrie 2006, Transelectrica și Teias (compania de transport de electricitate din Turcia) au semnat un
document prin care stabileau realizarea în comun a unui studiu privind construirea unui cablu
submarin în c.c. între cele două țări. Sistemele energetice din cele două state vor fi interconectate prin
stațiile de la Constanța și Pasakoy, iar capacitatea de transport va fi de 600 MW. Prin cablul subteran
ce va uni Romania de Turcia se va putea transporta energie electrică între Rusia, Ucraina, Moldova,
Romania și Turcia. Proiectul privind o noua interconexiune în cablul submarin „HVDC Link” ar
permite României, care dispune de un excedent de producție, să vândă direct energie electrică pe piața
deficitară a Turciei, fără a mai trece prin rețeaua Bulgariei, țară care percepe taxe mari de tranzit.
Republica Moldova
Transelectrica vrea să construiască o interconexiune de 400 kV între Suceava și Bălți. Transelectrica va
finanța și lucrările de pe teritoriul Republicii Moldova pentru că altfel proiectul nu s-ar realiza. Linia
electrică de interconexiune a sistemelor energetice a Republicii Moldova și României pe segmentul
Fălciu - Gotești a fost construită deja pe 9,2 kilometri din lungimea totală de 25 kilometri pe teritoriul
Moldovei.
Serbia
Transelectrica are în construcție o linie electrică de 400 kV dublu circuit pe direcția Reșița - Pancevo.

24/26
 Evoluția pe termen mediu a
situației energetice a României

 Producţia de energie primară în România bazată atât pe valorificarea

rezervelor fosile de energie primară, cărbune şi hidrocarburi, cât şi pe
cele de minereu de uraniu, în cea mai optimistă situaţie, nu va creşte în
următoarele 2 – 3 decade.
 Acoperirea creşterii cererii de energie primară în România va fi posibilă
prin creşterea utilizării surselor regenerabile de energie (în special
eoliană dar și solară) şi prin importuri de energie primară – gaze, ţiţei,
cărbune, combustibil nuclear.
 Pe termen mediu România va rămâne dependentă de importurile de
energie primară; gradul de dependenţă va depinde de descoperirea de
noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare a surselor
regenerabile de energie şi de succesul măsurilor de creştere a eficienţei
energetice.

25/26
 Cap. 2 SURSE ŞI RESURSE ENERGETICE