ENERGIA EOLIAN

Dorin Jurcu
"Producerea de energie eoliana a parasit statutul de activitate marginala
pentru a atinge acum domeniul surselor de energie neconventionala eficiente si
rentabile . (EWEA - European Wind Energy Association)

Introducere
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii
cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili ,
devine din ce in ce mai importanta reducerea dependentei de acesti
combustibili. Energia eoliana s-a adovedit deja a fi o solutie foarte
buna la problema energetica globala. Utilizarea resurselor
regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin
modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare,
prin descentralizarea surselor.
Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din
puterea vntului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit pentru a
roti nite turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.
Formarea vnturilor se datoreaz micrii Pmntului, astfel nct
Soarele nu nclzete Pmntul uniform, fapt care creeaz micri de
aer.
Utilizarea vntului pentru a genera energie electric a fost o
tehnic mult folosit n vechime.

Cnd vntul ntoarce paletele unei mori de vnt, se nvrte o

turbina n interiorul unui mic generator pentru a produce electricitate,
la fel ca la o uzin electric pe crbune. O moar de vnt la o ferm
poate face doar o cantitate mic de energie electric - suficient
pentru a alimenta cteva utilaje de la ferm. Pentru a produce
suficient electricitate pentru o mulime de oameni, companiile de
electricitate construiesc "ferme eoliene" cu zeci de turbine eoliene
uriae. Fermele eoliene sunt construite n zonele de cmpie, deschise,
unde vntul sufl cu cel puin 14 mile pe or.
La sfritul anului 2006, capacitatea mondial a generatoarelor
eoliene era de 73 904 MW, acestea producnd ceva mai mult de 1 %
din necesarul mondial de energie electric.
Se crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s
asigure de cinci ori mai mult energie dect este consumat acum.
Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din suprafa Pmntul
(excluznd oceanele) s fie acoperite de parcuri de turbine,
presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe
kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare mbuntirea
randamentului turbinelor i a soluiilor tehnice utilizate.
Dei nc o surs relativ minor de energie electric pentru
majoritatea rilor, producia energiei eoliene a crescut practic de
cteva ori ntre 1999 i 2010, ajungndu-se ca, n unele ri, ponderea
energiei eoliene n consumul total de energie s fie semnificativ:
Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).

Puterea eolian instalat i predicii pn n 2020

In ultimii ani, utilizarea energiei eoliene a consemnat un progres
deosebit. Astfel, intre 1995 2005, rata anuala de crestere a fost de
cca 30%, conducand la o putere instalata totala noua de 32.000 MW,
adica dublu decat in domeniul energiei nucleare din aceeasi perioada.
In ultimii 25 de ani, eficacitatea energetica s-a dublat, iar costul unui
kWh produs a coborat de la 0,7 euro la circa 0,32 euro in prezent.
Potrivit studiului realizat de Asociatia Europeana a Energiei
Eoliene, cel mai mare producator de energie eolian in UE este
Germania cu 25.777 MW instalati in 2009, fiind urmata de Spania cu
19.149 MW si de Italia cu 4.850 MW. Polonia avea anul trecut 725 MW
instalati, Ungaria- 201 MW, Bulgaria- 177 MW.

Potenialul eolian
Viteza vntului este luat la 80 m, deoarece aceasta este nlimea
turbinelor moderne de 1500 kW, cu un diametru de 77m.

La nivel global, circa 13% din toate staiile meteorologice raporteaz

viteze medii anuale ale vntului la 80m 6.9 m / s (puterea vntului
fiind de clasa 3 sau mai mare). Zonele respective, prin urmare, pot fi
considerate potrivite pentru

producerea de energie eolian cu cost redus. Aceast estimare este

considerat a fi conservatoare.
De pe toate continentele, America de Nord are cel mai mare
numr de staii din clasa 3 (453) i Antarctica are cel mai mare
procent (60%). Zonele cu potenial mare se regsesc n Europa de
Nord de-a lungul Mrii Nordului, vrful de sud a continentului sudamerican, insula Tasmania n Australia, regiunea Marilor Lacuri,
precum i coastelor de nord-est i nord-vest a Americii de Nord.

Harta potenialului eolian mondial, cu vnturile la 80 m

Harta potenialului eolian cu

vnturile medii la 80 m pentru
Europa

Harta potenialului eolian din Romnia, cu vnturile la 50 m

Harta potenialului eolian din Romnia elaborat pentru diferite
condiii topografice este ambigu, poate chiar voit ambigu. De
exemplu sunt reprezentate cu aceiai culoare zone care au un
potenial eolian diferit. Astfel, n zona litoralului, reprezentat cu
violet, puterea vntului este > 8,5m/s iar n Munii Fgra,
reprezentai tot cu violet, puterea vntului este > 11,5m/s.
Tehnologia producerii energiei eoliene
O turbina eoliana lucreaza ntr-un mod opus celui al unui
ventilator. n loc de a folosi energie electric pentru a face vnt, o
turbina eoliana folosete vntul pentru a produce electricitate. Vntul
ntoarce paletele, care acioneaz un arbore, care se conecteaz la un
generator de energie electric i produce electricitate. Energia
electric este trimis prin linii de transport i distribuie la o staie.
Diagrama de mai jos arat o parte din piesele i componente din
interiorul unei turbine eoliene:

1- palete 2- rotor 3 - instalatie de

acordare a

7- generator 8- unitate de control 9anemometru 10- palete de vnt 11- nacela 12-

unghiului paletelor cu vntul (pitch) 4- frn

ax cu vitez mare 13- unitate giraie 14- motor

5- ax cu vitez mic 6- cutie de viteze

giraie 15- turn

Imbinarea armonioasa a progreselor tehnice cu cele informatice a condus

la cresterea spectaculoasa a utilizarii energiei eoliene.
Un asemenea progres a fost posibil atat prin inbunatatirile tehnologice
aduse instalatiilor, cat si printr-o mai buna cunoastere a comportarii si
caracteristicilor curentilor de aer utilizati ca sursa de actionare.

Implantarea unei instalatii eoliene de mare putere necesita

raspunsuri la intrebari legate de directia, viteza si regularitatea
curentilor de aer in locul respectiv, dar si de distributia pe verticala a
temperaturilor aerului si de vegetatia locala (generatoare de
turbulente) s. a. Toate aceste probleme isi gasesc astazi un raspuns
sigur multumita unor programe informative puse la punct de cadrele
Universitatii daneze RISCE in modelul fizic WASP. Metodele cuprinse in
acest program de calculator au devenit elemente-cheie in standardul
international pentru evaluarea unui potential eolian. In scopul
analizarii mai fine a previziunilor eoliene s-a utilizat si un sondor
acustic denumit sodar, care poate cartografia in 3D vantul pe o
retea locala distribuita vertical de la 5m la 300m inaltime. La randul
sau, societatea franco-germana EOLE RES a dezvoltat un program de
calculator care simuleaza cresterea arborilor. Aceasta problema este
legata atat de durata de viata a unei instalatii eoliene, apreciata la
minimum 25 de ani, cat si de faptul ca in acest interval de timp arborii
plantati la sol isi pot dubla, prin crestere, atat inaltimea cat si volumul,
influentand, prin perturbatiile produse, curentii de aer din zona.
Progresele tehnologice n domeniile aerodinamic, chimic i mecanic
O lege specifica energiei eoliene spune c puterea instalata a unei
surse eoliene este proportionala cu patratul razei elicei. Aceasta
nseamn c prin multiplicarea cu doi a lungimii palei elicei, puterea

obtinuta creste de patru ori.

Ecuatia este simpla si cunoscuta de mult timp, ns nu a putut fi

aplicata cu succes decat in ultima perioada. Pentru aceasta s-a apelat
la cunostinte si materiale folosite curent in aeronautica. In acest fel,
metalul utilizat initial la confectionarea elicelor a fost inlocuit cu
materiale compozite usoare precum fibra de sticla si, mai nou, fibra de
carbon. In acest fel castigul in greutate si in rigiditate a permis
construirea de pale din ce in ce mai lungi si mai rezistente.
Un alt factor important de progres a fost acela al adaptarii
sistemului cu pas variabil. Instalatiile vechi aveau elicea fixata pe un
ax orizontal care, in functie de viteza vantului, cupla ansamblul la
viteza minima utilizabila si il decupla cand vantul, devenind prea
puternic, periclita stabilitatea instalatiei. Acest sistem, cu decuplare
aerodinamica (denumit si Stall ) era un sistem robust, sigur, dar cu o
eficienta redusa, mai ales in zonele unde vanturile nu aveau o buna
regularitate. Si in acest caz inginerii au gasit o solutie mai buna
apeland tot la tehnicile folosite in aeronautica. Astfel, cu ajutorul unui
surub special conceput si judicios amplasat (pitch in engleza, de
unde si numele procedeului), o pala este orientata optim fata de
directia si forta vantului, prin schimbarea unghiului de atac. La un
vant foarte slab, pala este dispusa aproape perpendicular pe directia
curentului de aer, iar la un vant foarte puternic, pala pivoteaza in
lagar oferind o suprafata de impact din ce in ce mai mica, pana la
pozitia paralela (in cazul furtunilor foarte puternice ).
In sistemul Stall, cu cativa ani in urma, plaja de functionare a unei
instalatii eoliene se situa la viteze ale vantului cuprinse intre 14 si 79
km/h. Astazi, folosind sistemul cu pas variabil, rotorul unei instaltii
eoliene incepe sa se roteasca la 8 km/h si functioneaza eficace pana
la viteze ale vantului de 120 km/h.
Acest progres tehnic a permis amplasarea instalatiilor eoliene in locuri
dintre cele mai diferite, asigurand functionari eficiente de peste 2400
ore/an, fata de maximum 1600 ore/an in urma cu 15 ani. Mai mult,
instalatii foarte recente si foarte moderne depasesc in prezent o
functionare eficienta de peste 3000 ore/an, cu un factor de sarcina
mai mare de 40%. Se mentioneaza ca prin factor de sarcina se
intelege perioada de-a lungul careia energia este produsa intr-o
centrala.

Progresele tehnologice n domeniile electrotehnic i electronic

Progresele tehnologice realizate in ultimii ani nu au fost doar de
ordin aerodinamic, chimic si mecanic, pentru c i electrotehnica si
electronica, ajutate de calculator, au venit si ele cu o serie de
contributii importante. Astfel, generatoarele de curent electric situate
in nacela instalatiei eoliene au fost trecute de la 4 la 50 de poli (cu
electromagneti), fapt ce a marit foarte mult eficienta transformarii
energiei mecanice de rotatie in energie electrica, mult mai usor de
stabilizat ca fercventa si intensitate. De asemenea, inginerii grupului
german Enercon au reusit o cuplare directa a celor doua agregate,
evitandu-se astfel instalatiile greoaie si nefiabile necesare pentru
demultiplicare (folosite pana de curand), care aveau ca scop
convertirea vitezei de rotatie clasice de 40 ture/minut ale rotorului la
mai mult de 1000 de ture/minut ale generatorului in turatie minima,
pentru inducerea curentului electric. Aceasta rezolvare tehnologica
elimina mecanismele intermediare (un fel de cutie de viteza
automata) care necesitau operatii dese si dificile de intretinere
(schimbarea periodica a lichidului de racire, eliminarea deselor
defecte mecanice s. a.). Electronica, la randul ei, a contribuit si ea din
plin la progresul tehnologic global prezentat in ultimii ani de
instalatiile eoliene, printr-un control al comenzilor mai rapid, cu o
reactie mult mai scurta la variatiile de viteze ale vantului si, implicit, o
calitate superioara a curentului electric produs. Se pot evita astfel in
prezent cu usurinta perturbatiile din retelele electrice comerciale.
Avantajele i dezavantajele utilizrii energiei eoliene
Avantaje
- Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante
si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.

- Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica

producerea nici a unui fel de deseuri. - Costuri reduse pe unitate de energie
produsa. Costul energiei electrice produse in centralele eoliene moderne a
scazut substantial in ultimii ani, ajungand in S.U.A. sa fie chiar mai mici decat in
cazul energiei generate din combustibili, chiar daca nu se iau in considerare
externalitatile negative inerente utilizarii combustibililor clasici In 2004, pretul
energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fata de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scaderii acestora, deoarece se pun in functiuni
tot mai multe unitati eoliene cu putere instalata de mai multi megawati. - Costuri
reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cateva ori mai mare
decat costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere
din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt
minime,
acestea
putand
fi
integral
reciclate.
Dezavantaje
- Principalele dezavantaje sunt resursa energetica relativ limitata, inconstanta
datorita variatiei vitezei vantului si numarului redus de amplasamente posibile.
Putine locuri pe Pamant ofera posibilitatea producerii a suficienta electricitate
folosind energia vantului. - La inceput, un important dezavantaj al productiei de
energie eoliana a fost pretul destul de mare de producere a energiei si
fiabilitatea relativ redusa a turbinelor. In ultimii ani, insa, pretul de productie pe
unitate de energie electrica a scazut drastic, ajungand, prin imbunatatirea
parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora.
- Un alt dezavantaj este si poluarea vizuala adica, au o aparitie neplacuta
si de asemenea produc poluare sonora (sunt prea galagioase). De asemenea,
se afirma ca turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi,
omorand pasari si necesitand terenuri mari virane pentru instalarea lor.
Argumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vant au o aparitie
atractiva stilizata, si ca alte surse de energie, precum generarea de electricitate
folosind carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece
creeaza poluare si duc la efectul de sera. - Un alt dezavantaj este riscul mare de
distrugere in cazul furtunilor, daca viteza vantului depaseste limitele admise la
proiectare.
Tipuri de

instalatii

eoliene

Turbinele eoliene se pot roti orizontal sau vertical

Trei tipuri de turbine eoliene: turbin vertical Savonius, turbin

orizontal moddern i turbin vertical Darrieus.

Turbinele eoliene cu ax orizontal

Turbinele cu ax orizontal au axul rotorului principal i generator
electric la partea de sus a unui turn, i trebuie s se poziioneze n
vnt. Turbinele mici sunt poziionate printr-o simpl palet de vnt, n
timp ce turbinele mari, n general, utilizeaz un senzor de vnt cuplat
cu un motor servo. Cele mai multe au o cutie de viteze, care
transform rotaia lent a paletelor ntr-o rotaie mai rapid care este
mai potrivit pentru un generator electric. Deoarece un turn produce
turbulene n spatele lui, turbina este de obicei poziionat n direcia
opus vntului fa de turnul su de sprijin. Palete de turbine sunt
rigide pentru a preveni ca ele s fie mpinse n turn de vnturile
puternice. n plus, paletele sunt amplasate la o distan considerabil
n faa turnului i, uneori, sunt nclinate uor spre nainte n vnt. au
fost construite i turbine n direcia vntului, n ciuda problemelor de
turbulen, deoarece ele nu au nevoie de un mecanism suplimentar
pentru pstrarea lor n linie cu vntul, i deoarece, n vnturile
puternice paletor li se poate permite s fie ndoite, ceea ce reduce
zona pe care o mtur i, astfel, rezistena lor la vnt. ntruct
turbulenele ciclice pot duce la oboseala structurilor, cele mai multe
turbine orizontale sunt proiectate n direcia opus vntului.

Turbine utilizate n ferme eoliene pentru producerea comercial a

energiei electrice sunt, de obicei, cu trei palete i sunt poziionate n
vnt de motoare controlate de computer. Acestea au viteze mari de
peste 320 de kilometri pe or (200 mph), au nalt eficien, i riplul
cuplului mic, care contribuie la buna fiabilitate. Paletele sunt colorate,
de obicei, gri, i au o lungime de 20-40 de metri sau mai mult.
Turnurile de susinere sunt din oel tubular de 60 - 90 de metri
nlime. Paletele se rotesc cu 10 - 22 rotaii pe minut. La 22 de rotaii
pe minut viteza de vrf este mai mare de 91 de metri pe secund. O
cutie de viteze este frecvent utilizat pentru accelerarea vitezei
generatorului, dei se poate utiliza, de asemenea, o conducere direct
a unui generator inelar. Unele modele

funcioneaz la o vitez constant, dar mai mult energie poate fi

colectat de turbine cu vitez variabil care utilizeaz un convertor de
putere n stare solid pentru interfaa cu sistemul de transmisie. Toate
turbinele sunt echipate cu caracteristici de protecie pentru a evita
deteriorarea la viteze ale vntului ridicate, prin nclinarea paletelor n
vnt care ncetinete rotaia lor, completate de frne.

Turbinele eoliene cu ax vertical

Asemenea instalatii sunt legate de constructii civile individuale
inalte, blocuri etc. Ele pot fi montate pe partea superioara a unor
asemenea cladiri, reusind sa acopere in buna masura consumul de
energie electrica al acesteia.
Turbinele eoliene cu ax vertical sunt un tip de turbine eoliene
unde arborele rotorului principal este aezat pe vertical. Printre
avantajele acestui aranjament, sunt c generatoare si cutiile de viteze
poate fi plasat aproape de sol, i c turbinele nu trebuie s se
poziioneze n vnt.
Inconveniente majore pentru modele timpurii (Savonius, Darrieus,
giromill i cycloturbine) includ cuplul pulsator care poate fi produs n
timpul fiecrei revoluii i momentele imense de flexiune pe palete.
Proiecte mai recente au rezolvat problema folosind un cuplu de
torsiune de lame elicoidale aproape similare cu turbinele de ap
Gorlov.

Cea mai nalt turbin eolian cu ax vertical, de la Cap-Chat,

Quebec
Turbinele verticale ofer o serie de avantaje fa de turbine
eoliene tradiionale cu ax orizontal. Ele pot fi grupate mpreun mai
aproape n ferme eoliene, fcndu-se economie de spaiu. Acest lucru
nu se produce datorit faptului c aceste turbine sunt mai mici, ci mai
degrab din cauza efectului de ncetinire a aerului pe care le au
turbinele orizontale, fornd designerii s le separe cu de zece ori
limea lor.

Turbinele verticale sunt robuste, linitite, omni-directionale, i ele

nu creaz aa mult stres pe structura de sprijin. Ele nu au nevoie de
aa mult vnt pentru a genera energie, astfel c se permite ca ele s
fie mai aproape de sol. Fiind mai aproape de sol sunt uor de ntreinut
i pot fi instalate pe couri de fum i structuri similare nalte.
Daca pentru instalatiile eoliene cu ax orizontal industria germana
si-a dovedit prioritatea, francezii se pot lauda cu realizari de varf in
grupa eolienelor cu ax vertical. Astfel, firma Gual Industrie din
Perpignan a dat in exploatare cateva turbine cu ax vertical care
asigura o serie de caracteristici importante:
1- randamente superioare cu aproape 30% fata de turbinele cu ax
vertical cunoscute;
2- viteza maxima a vantului pana la care sunt eficiente este de 150km/h;
1rotorul se prezinta ca o roata de moara prevazuta cu un numar

determinat de cupe;
2-la un ax vertical inalt de 3m, rotorul are un diametru maxim de 8m, putand

asigura o putere instalata efectiva de pana la 55 kW. Pentru

alimentarea rotorului cu un flux de aer constant, acesta este canalizat
intr-o coroana cu pale fixe, adica un stator, de unde si numele
suplimentar de statoeoliana. Profilul palelor rotorului si ale statorului
au fost definite in Laboratorul de modelare pentru mecanica fluidelor
din Marsilia.

Sisteme eoliene la scar mic

Energia eoliana este printre formele de energie regenerabila care
se preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Instalaiile eoliene la scar mic sunt sisteme de generare a
curentului cu o capacitate de producie de pn la 50 kW.
Comunitile izolate, care altfel se pot baza doar pe generatoare
diesel pot folosi turbine eoliene pentru a nlocui consumul de
combustibil diesel. Persoanele fizice pot achiziiona aceste sisteme
pentru a reduce sau elimina dependena lor de reea de energie
electric pentru motive economice sau de alt natur.

Turbin cu ax vertical 5 kw Turbin cu ax orizontal 3 kw Turbin cu

ax vertical 10 kw
Turbinele eoliene au fost utilizate pentru producerea de energie
electric de uz casnic n special prin depozitarea acesteia n
acumulatoare n zone izolate. Turbinele eoliene conectate la reea pot
folosi sisteme de stocare a energiei de tip acumulatoare sau pot s

introduc energia produs n reea. Turbinele

eoliene care nu sunt conectate la reea nu produc energie tot timpul

astfel c utilizatorii trebuie s fie adaptai la utilizarea energiei
intermitent, s acumuleze energia n acumulatori sau s utilizeze
alternativ i alte surse de energie (generatoare diesel, energie
fotovoltaic, etc).
Un nou studiu Carbon Trustdespre potenialul energiei eoliene de mici
dimensiuni a descoperit c turbinele eoliene mici ar putea oferi pn la
1.5 terawatt or (TWh) pe an de energie electric (0,4% din consumul
total de energie electric din Regatul Unit), reducnd emisiile de
dioxid de carbon cu 0,6 milioane de tone.Interfeele electronice
necesare pentru conectarea unitilor de producie din surse
regenerabile cu sistemul de utilitate poate include funcii
suplimentare, cum ar fi filtrarea activ pentru a mbunti calitatea
energiei electrice.

Cand viteza vantului este suficienta, turbina eoliana produce

energie electrica care poate fi utilizata pt. alimentarea sistemului sau
incarcarea bateriilor. Cand nu bate vantul, sistemul este alimentat de
energia stocata in baterii. Modulele fotovoltaice pot fi utilizate in
combinatie cu generatorul eolian sau ca surse individuale. Utilizand
astfel de sisteme, se poate produce propria energie in mod gratuit si
absolut ecologic in orice loc!
Sistemele eoliene sunt proiectate in jurul unei magistrale de
curent continuu care formeaza punctul comun de conectare pentru
toate sursele si sarcinile de curent continuu.
Controlul pe curent continuu este format dintr-un Centru de Putere
de curent continuu care include sigurane electrice de protectie,
sisteme de control, supraveghere si monitorizare a instalaiei.
Turbinele de vant i modulele fotovoltaice sunt conectate la Centrul de
Putere prin regulatoare de incarcare separate. Tot la Centrul de Putere
sunt conectate o baterie sau grup de baterii ce asigura pe termen
scurt stocarea de energie (de obicei 0,5 2 zile).
Invertorul sau orice sarcina electrica consumatoare de curent
continuu sunt si ele conectate tot la Centrul de
Putere. Generatorul de rezerva diesel incarca bateriile printr-un
regulator de incarcare. Generatorul de avarie poate fi comandat sa
porneasca si sa se opreasca automat de catre Centrul de Putere.

Sistemul de generare de energie electrica pentru zone izolate

incorporeaza una sau mai multe turbine de puteri

diferite. Turbinele furnizeaz putere variabila care se transforma in

invertor, in tensiune alternativa constanta 230 V si frecventa
constanta 50 Hz, folosita pentru alimentarea consumatorilor de curent
alternativ. Excesul de putere se acumuleaza in baterii pana ce acestea
sunt ncrcate. In perioadele cu vant slab, energia acumulata in baterii
alimenteaza consumatorii via invertor.
Daca tensiunea din baterii scade sub un anumit nivel, porneste
automat generatorul Diesel de rezerva, care functioneaza pana ce
bateriile sunt incarcate. Incarcarea bateriilor este controlata de
proprietatea acestui tip de
invertor de a fi bi- modal. In sistemele mai mari, invertorul se
poate sincroniza cu generatorul de rezerva pentru preluarea varfurilor
de sarcina mari. In acest fel, timpul de functionare al generatorului
este mentinut la minimum si combustibilul este folosit optim in timpul
functionarii generatorului de rezerva. Tensiunile alternative de iesire
pot fi monofazate de 230V AC sau trifazate 380 V AC si 50 Hz.
Exemple de turbine verticale i orizontale de putere mic SunAir

model

SunAir-(vertical)-5kw SunAir-(orizontal)-5kw
SunAir 5 Kw
SunAir 5 kw

diametrul exterior al rotii cu pale 6.0m

6.0m

numar de pale
lungimea palei
turatie nominala rotor

220(r/min)

220(r/min)

viteza vant la puterea nominala

11m/s

11m/s

viteza vantului la pornire

3m/s

3m/s

viteza vant de operare

3-25(m/s)

3-25(m/s)

viteza vant de siguranta

50(m/s)

50(m/s)

puterea nominala
puterea maxima
tensiune la iesire curent
continuu
inaltimea stalpului de sustinere

greutatea la partea superioara

5000 Wati

5000 Wati

6.5KW

6.5KW

220V

220V

9m

9m

260kg
203*6
incarcator controler
invertor

260kg
203*6
incarcator controler
invertor

12V150ah, 18pcs

12V150ah, 18pc

cablu de ancorare stalp

sistemul de control al tensiunii
Acumulatori necesari

SunAir-(vertical)-5kw SunAir(orizontal)5kw

Perspective tehnologice
Unde se va opri aceasta cursa a noutatilor tehnice din domeniul instalatiilor
eoliene?
Un prim raspuns poate fi adus de premisa ca nu poate fi nelimitat acest progres
tehnologic. Teoretic vorbind, exista un prag fizic fata de capacitatile productiei
de energie eoliana, fapt definit chiar de legea lui Betz formulata in 1919 de
fizicianul german Albert Betz. Conform acesteia, doar 59% din energia cinetica
adusa de curentii de aer poate fi recuperata maximal, spre a fi convertita in
energie mecanica primara. Avand in vedere ca instalatiile moderne, de ultima
generatie (care beneficiaza de modernizarile deosebite mentionate mai sus) se
apropie deja de 50%, marja de manevra a cercetatorilor ramane inca
importanta, dar nu infinita. Pentru obtinerea, in continuare, de noi performante,
cele mai multe idei converg tot catre ameliorari aerodinamice. Astfel, cercetarile
actuale vizeaza nu numai caracteristicile palelor, ci rotorul in ansamblul sau.
Modelarea acestuia poate aduce noi progrese si, implicit, noi performante. Mai
bine utilizat, fluxul de aer din jurul nacelei poate conduce, intr-un viitor apropiat,
la cresterea de la 10% la 20% a randamentului local de curgere si la o mai mare
reducere a zgomotului produs de intreaga instalatie. Fata de vacarmul pe care il
produceau cu 20 de ani in urma, instalatiile moderne aduc o poluare sonora de
numai 44 dB la 250 m distanta de piciorul stalpului, nu mai mult decat zgomotul
dintr-o sala de mese. Pentru aceasta nacela a fost capitonata interior cu
materiale fonoabsorbante, cutia de viteze a disparut, iar multiplicatoarele
freaca mai putin. Ramane insa un deziderat aproape imposibil de realizat de
catre cercetatorii care lucreaza in domeniul instalatiilor de produs energie
eoliana, anume acela de a face ca acestea sa se incadreze in peisajul ambiant.
Numai ca gigantismul la care s-a ajuns in prezent ofera ca singura solutie
posibila aceea de a le transporta in afara localitatilor si deci a vizualizarii de
catre cetateni. De aici a aparut si posibilitatea, pentru tarile limitrofe marilor si
oceanelor, de a amplasa grupe de asemenea instalatii gigantice, dincolo de
tarm (asa-numitul offshore), realizandu-se astfel adevarate ferme eoliene
marine.

Energia eoliana n Romnia

Energia eoliana reprezinta "domeniul cel mai exploziv" din punct de vedere al
investitiilor in Romania, a declarat Ionel David, public affairs manager la Asociatia
Romana pentru Energie Eoliana. Potrivit acestuia, in urmatorii ani, Romania are
sanse sa ajunga pe primul loc in Europa Centrala si de Est in privinta capacitatii de
productie a energiei eoliane. Insa exista o problema. Cererile de racordare din
partea investitorilor depasesc de aproape patru ori capacitatea sistemului energetic
national de preluare a energiei eoliene. Cererile

de racordare din partea investitorilor la Sistemul Energetic National

insumeaza o putere de peste 11.000 megawatti (MW), potrivit unei
informatii transmise de compania de transport electricitate
Transelectrica.

In situatia actuala, sistemul energetic national poate prelua

aproximativ 3.000 MW putere instalata. Practic, doar un sfert din
cererile de racordare din acest moment ar avea sanse sa se
concretizeze. Potrivit Transelectrica, se fac eforturi pentru cresterea
capacitatii de transport a energiei. Pana in prezent, Transelectrica a
semnat contracte de racordare pentru o putere de 3559,2 MW si avize
tehnice de racodare pentru o putere de 4.850 MW. Pentru racordarea
la retea, au fost semnate peste 100 de contracte.
Chiar daca potentialul este mare, deocamdata, investitiile realizate
efectiv in acest sector sunt inca reduse. La inceputul anului 2010,
erau instalati doar 14,1 megawati de energie produsa de turbine
eoliane. Cu cei 14 MW, Romania se situa in 2009 pe locul 23 in
Uniunea Europeana in ceea ce priveste energia produsa de vant,
potrivit unui un studiu realizat de Asociatia Europeana a Energiei
Eoliene (EWEA). Insa, exista proiecte in stare avansata si pana la
sfarsitul anului 2010 se estimeaz c puterea instalata in centralele
eoliene ar putea ajunge la 650 MW. Capacitatea instalata ar putea
creste in fiecare an cu cate 500-600 MW. Pentru o comparatie,
mentionam ca reactoarele 1 si 2 de la Cernavoda au fiecare instalata
o putere de circa 700 MW.
Pentru fiecare MW, sumele necesare sunt cuprinse intre 1,6 si 1,8
milioane de euro. Astfel, in 2010, investitiile ar putea depasi un
miliard de euro in cazul in care fi puse in functiune centrale cu o
capacitate de 650 MW.
In Romania, zonele cele mai vanate de investitori sunt cele din
Dobrogea. Mai sunt cateva zone potrivite care sunt cutate n afara
de Dobrogea: partea de est a Moldovei (Iasi, Vaslui, Galati) si n CarasSeverin. Trebuie sa existe cateva caracteristici: vant, retele electrice

apropiate si teren plat.

Marile grupuri energetice din Europa sunt interesate sa

construiasca parcuri eoliene in Romania. Printre companiile mari care
au proiecte avansate n Romnia se numr CEZ, Iberdrola, Enel,
Energias de Portugal i Petrom, investiiile acestora nsumnd aproape
patru miliarde de euro. Anul acesta se ateapt punerea n funciune a
unor capaciti eoliene cu puteri ntre 400 i 600 de MW.
Dintre proiectele avansate din Romania putem numi pe cel al
grupului CEZ care investeste 1,1 miliarde Euro in realizarea unui mare
parc eolian, cu o putere totala instalata de 600 MW. Parcul Eolian CEZ
de la Fantanele si Cogealac va avea dublul capacitatii instalate a celui
mai mare parc operational in prezent (Parcul eolian Whitelee, Scotia,
322 MW). Primele 139 turbine eoliene cu o capacitate de 347,5 MW
urmeaza sa fie complet puse in functiune pana la sfarsitul anului
2010.
De asemenea, compania Iberdrola Renovables din Spania a
anuntat in aceasta primavara ca a primit de la transportatorul national
de electricitate Transelectrica drepturile de a dezvolta proiecte de
productie energie electrica din surse eoliene de 1.500 MW, in
Dobrogea, compania intentionand sa dezvolte 50 de ferme eoliene
intre 2011 si 2017.
Nici compania Italia nu se lasa mai prejos si va incepe in acest an
constructia unui parc eolian de 140 MW in comuna Valea Nucarilor, din
judetul Tulcea. In 2010, vor fi puse in functiune 40 MW din acest parc
eolian.
Romnia va deveni principalul actor din Europa de Sud-Est n
domeniul energiei eoliene, n urmtorii trei ani, cnd vor fi instalate
capaciti cuprinse ntre 1.800 i 3.300 MW.
Costul estimat pentru instalarea unui MW eolian este cuprins ntre
1,6 i 1,8 milioane de euro, ceea ce nseamn c proiectele eoliene pe
care le estimeaz Asociaia pot necesita investiii ntre trei i ase
miliarde de euro.
Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), a
autorizat 20 de companii pentru desfasurarea activitatilor de constructii,
montaj si punere in functiune aferente realizarii de noi capacitati energetice
eoliene.

Noua lege a energiei regenerabile din 2010

Directiva european privind promovarea resurselor regenerabile
de energie stabilete o int de 20% pentru ponderea energiei
nepoluante n consumul total de electricitate din anul 2020 la nivel
comunitar. Romnia i-a luat ns angajamentul de a ajunge la o
pondere de 24%. Aceasta n condiiile n care, n 2005, hidrocentralele
i biomasa folosit n mediul rural produceau deja energie nepoluant
care nseamna 17% din consum.

Prin legislaia elaborat mai demult, productorii de energie

regenerabil primeau cte un certificat verde pentru fiecare MWh
livrat n reea, certificate pe care le pot valorifica pe o pia
specializat. n acelai timp, furnizorii sunt obligai s cumpere un
anumit numr de certificate, proporional cu energia comercializat.
ns, de atunci, s-au construit doar cteva turbine eoliene i
hidrocentrale mici. Astfel c Romnia a schimbat legislaia care
ncuraja investiiile n acest domeniu, acordnd mai multe certificate
verzi productorilor prin Legea 220 din 2008, act normativ care nu a
putut fi aplicat din lipsa avizului Comisiei Europene.
La mijlocul lunii iunie 2010, parlamentarii au aprobat modificarea legii,
clarificnd anumite aspecte care au fcut imposibil aplicarea ei pn
acum i, totodat, majornd numrul certificatelor pe care le primesc
investitorii. Astfel, productorii de energie eolian primesc dou
certificate verzi pn n 2017 i unul din 2018 pentru fiecare MWh
livrat
n
reea.
Pentru
energia
electric
produs
n
microhidrocentralele noi, productorii au dreptul la trei certificate
pentru fiecare MWh, dou certificate dac microhidrocentralele sunt
retehnologizate i un astfel de document pentru 2 MWh, dac
centralele nu au
modernizat
fost
e.
Pentru producerea de energie din
biogaz i surs geotermal
biomas,
se
acord trei certificate. Cele mai multe astfel de documente, respectiv
ase, vor primi productorii de energie electric solar (energie
fotovoltaic), ntruct investiiile n acest fel de centrale sunt foarte
mari.
Noul act normativ stabilete i faptul c furnizorii trebuie s
achiziioneze certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia
comercializat n acest an, urmnd ca ponderea s creasc la 20% n
2020. Un certificat verde se va putea tranzaciona la o valoare
cuprins ntre 27 i 55 de euro.
Noua lege a energiei regenerabile, Legea 139/2010, reprezentnd
o variant modificat a Legii 220 din 2008, a fost promulgat de
preedintele Traian Bsescu. Prevederile ei vor fi aplicate, ns, abia
spre sfritul anului, dup elaborarea legislaiei secundare i dup
avizul Comisiei Europene de Energie Regenerabila
Legislaia pe care a pregtit-o Romnia este una dintre cele mai

avansate i atractive din Europa.

ntr-adevr, lund doar exemplul eolienelor, preul obinut de

productori pentru un MWh va fi triplu fa de energia tradiional,
ntruct, la preul propriu-zis al energiei, de circa 35 de euro, se
adaug valoarea celor dou certificate verzi.
ns i costurile instalrii unui MW eolian sunt duble fa de o central
clasic, ajungnd la 1,6-1,8 milioane de euro. Dac vorbim de energia
fotovoltaic, preul acesteia crete chiar de apte ori fa de energia
clasic, ns i costurile instalrii unui astfel de echipament sunt pe
msur.
Cine pltete toate aceste stimulente? Toi consumatorii din Romnia,
inclusiv populaia. Potrivit calculelor din ziarul Adevrul, n
momentul n care vor fi instalate capaciti eoliene de 4.000 de MW,
ct este capacitatea de preluare a actualului sistem energetic
naional, suma necesar pentru acordarea stimulentelor pentru
productori va depi 700 de milioane de euro pe an, n cazul n care
certificatele vor fi tranzacionate la valoarea lor maxim. Astfel c
fiecare din cei 8,5 milioane de consumatori de energie din Romnia
vor contribui la susinerea eolienelor cu 80 de euro anual, prin preul
final al energiei.
Noua lege ofer i posibilitatea persoanelor fizice de a beneficia de
aceast schem de sprijin, nu doar firmelor. Orice persoan are
posibilitatea, prin aceast lege, s produc energie i s beneficieze
de certificate verzi. Acest lucru apare ca o compensare a faptului c
toi consumatorii vor trebui s susin energia verde. Chiar i aa,
procesul de realizare a unei astfel de investiii este greoi, fiind
necesare 47 de aprobri de la peste 20 de instituii n cazul eolienelor.
ntregul lan de avizare dureaz foarte mult, chiar i 18 luni. Pot trece
trei ani pn la finalizarea proiectului.