Cursuri RFAE - 2019

Resurse financiare si analiza economica Cristina Bigioi
CURS 1. Finanţarea activităţilor întreprinderii
1.1 Resursele necesare derulării unei afaceri
În scopul obţinerii profitului, pentru derularea activităţii pentru care a fost constituită, o societate are
nevoie de :
- resurse materiale
- resurse umane
- resurse informaţionale
- resurse financiare
Resursele material (capitalul) atrase în activitatea economică reprezintă bunurile produse prin muncăşi
utilizate pentru producerea altor bunuri şi/sau servicii. Capitalul poate fi de două tipuri:
- Capital fix: participă la mai multe cicluri de producţie, se consumă treptat şi se înlocuieşte după
mai mulţi ani de utilizare (ex: echipamente, clădiri, mijloace de transport)
- Capital circulant: se consumă la fiecare ciclu de producţie şi se înlocuieşte pentru fiecare ciclu de
producţie (ex: materii prime, materiale, combustibili)
Resursele umanereprezintă ansamblul personalului (muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti) care

influenţează direct evoluţia firmei prin calitatea pregătirii profesionale şi a rezultatelor obţinute în urma
participării lor la activitatea zilnică. Resursa umană dirijează celelalte resurse în procesul de producţie şi este
singura sursă de creaţie şi inovaţie.
Resursele informaţionale
- constituie o veritabilă unealtă a managerilor prin care aceştia profită de oportunităţile apărute pe
piaţă sau evită situaţii care ar putea periclita afacerea.
- furnizează managementului unei firme date şi informaţii necesare gestiunii şi direcţionării afacerii în
condiţii de profitabilitate maximă, prin adaptarea sistemului întreprinderii la modificările interne şi
externe.
- supravieţuirea firmei pe piaţă este dependentă de obţinerea informaţiilor cu privire la diferite aspecte
cum ar fi piaţa, consumatorii, concurenţa, sursele de aprovizionare etc
- eficienţa unei întreprinderi este influenţată semnificativ de calitatea informaţiilor, de
operativitatea culegerii, prelucrării şi transmiterii lor şi de eficienţa cu care acestea se transformă în
suport decizional.
Principalele trăsături ale informaţieica resursă intangibilă a întreprinderii moderne :
- informaţia constituie materia primă implicată în toate procesele organizaţiei;
- informaţia reprezintă şi un produs inevitabil al oricărui proces de muncă – de producţie,
comercial, tehnic, financiar, de personal etc.;
- informaţia conferă avantaje concurenţiale celor care o posedă;
- informaţia are valoare economică pentru că este potenţial generatoare de eficienţă, fiind
fundamentul constituirii stocului de cunoştinţe.
2019 Page 1
Resursele financiare
Finanţarea activităţii unei întreprinderi reprezintă totalitatea mecanismelor, tehnicilor şi a

instrumentelor prin care sunt procurate mijloacele băneşti necesare pentru realizarea şi dezvoltarea
activităţilor unei întreprinderi.
Resursele financiare susţin investiţiile, procesul de producţie sau prestaţia de servicii, asigură salariile,
sursele energetice, materiile prime şi materialele, astfel încât încasările obţinute din vânzarea rezultatului
activităţii (produse sau servicii) să înlocuiască suma investită şi să asigure un profit, ambele capabile să
condiţioneze reluarea procesului ciclic de producţie, cel puţin pe aceeaşi scară şi, treptat să constituie un fond
de rezervă pentru dezvoltare şi modernizare.
Finanţarea îmbracă două forme distincte :
 surse proprii - autofinanţare prin utilizarea capitalului propriu, reinvestirea profitului, amortizarea
capitalului fix, vânzarea de active fixe;
 surse atrase - împrumuturi contractate din anumite surse, majorarea capitalului social prin
suplimentarea acestuia sau prin emiterea de acţiuni (valabil în cazul SA sau SCA) sau cooptarea a unor
asociaţi cu noi părţi sociale (modalitate valabilă pentru SRL).
Finanţarea pe termen scurt(aproximativ 1 an) este, de regulă, posibilă prin:

 credite bancare care se acordă pentru activităţi curente, achiziţii de materiale etc. O formă specială de
împrumut pe termen scurt este constituită din linia de credit (în limba engleză stand by), care permite
firmei să împrumute de la aceeaşi bancă în mod repetat, până la o anumită sumă limită.
Întreprinderea poate preleva din această sumă limită sumele necesare, plătind dobândă doar pentru
acestea, iar pentru sumele neutilizate se plăteşte uncomision de angajament. Acest tip de credite
trebuie garantate şi, prin reînnoirea lor, firma îşi asigură unnivel corespunzător al disponibilului bănesc.
Linia de credit este revizuită periodic de către bancă, acesta având posibilitatea de a denunţa
înţelegerea în diferite cazuri, de exemplu atunci când situaţia financiară a întreprinderii se modifică;
 credite de la furnizori (creditul comercial), prin amânarea plăţii facturilor după un anumit termen
stabilit, la preţul stipulat în contract, la care se adaugă şi dobânda. Documentul reprezentativ pentru
acest tip de finanţare este cambia. Cambia reprezintă un ordin scris şi necondiţionat dat de o
persoană (trăgător) asupra unei alte persoane (tras) de a plăti o sumă de bani, la vedere sau după
o anumită scadenţă, unui beneficiar. O variantă a cambiei estebiletul la ordin. Acesta reprezintă un
înscris prin care o persoană (emitentul) se obligă să plătească altei persoane (beneficiarul), sau la
ordinul acesteia, o sumă de bani, la scadenţă. Cambia şi biletul la ordin pot fi scontate, adică vândute
unei bănci înainte de scadenţă, în schimbul plăţii valorii cambiei după aplicarea unei taxe de scont, în
funcţie de numărul de zile rămase până la scadenţă. Scopul scontării este acela ca beneficiarul
cambiei sau al biletului la ordin să transforme creanţa pe care o are asupra unui terţ într-o sumă
lichidă, fără a mai aştepta scadenţa.
Finanţarea pe termen mediu (5-7 ani) şi lung (peste 7 ani) poate fi accesată prin intermediul creditelor
bancare, fiind destinate investiţiilor sau achiziţionării de active.
Există şi alte tehnici speciale de finanţare, cum ar fi :

 leasingul, metodă de finanţare pe termen mediu şi lung, reprezintă o formă de închiriere realizată de
societăţi financiare de leasing sau producători al unor bunuri de producţie către întreprinderi care.
nu dispun de fonduri proprii sau nu doresc să recurgă la credite bancare pentru achiziţionarea acestora.
În vederea utilizării bunului, întreprinderea va plăti societăţii de leasing sau producătorului costul sub
formă de rate eşalonate pe perioada de valabilitate a contractului de leasing. La sfârşitul perioadei de
2019 Page 2
închiriere, întreprinderea poate alege una dintre următoarele opţiuni: să prelungească contractul, să-l
cedeze sau să achiziţioneze bunul la valoare lui reziduala. Există şi posibilitatea de lease-back, prin
care proprietarul, aflat în nevoie urgentă de fonduri băneşti, îşi vinde produsul unei societăţi de leasing
care apoi îl închiriază;
 finanţarea prin emisiunea de obligaţiuni (valabilă doar în cazul SA şi SCA) prin care se pot obţine
fonduri de la publicul larg sau de la un grup restrâns de investitori. Obligaţiunile reprezintă titluri
financiare exprimând drepturile deţinătorului asupra emitentului, în urma unui împrumut acordat celui
din urmă, în schimbul unei dobânzi. Scadenţa de răscumpărare de către emitent variază, de regulă, de la 5
la 15 ani, fiind o formă de mobilizare a creditului pe termen mediu şi lung
 acordarea de subvenţiile de către stat (rambursabile sau nerambursabile), atunci când firma se află într-o
situaţie economică/financiară dificilă care poate fi generată de cazuri de forţă majoră. Mai mult decât
atât, statut poate garanta în faţa băncilor credite speciale pe care le pot obţine întreprinderile, prin
negocierea unor clauze de împrumuturi preferenţiale.
1.2 Rolul informatiilor economico-financiare in analiza si luarea deciziilor
Pentru desfăşurarea unei activităţi eficiente, conducerea întreprinderii trebuie, în mod obligatoriu, să
asigure cercetarea şi analiza tuturor proceselor economico – financiare şi rezultatelor obţinute. Numai în astfel
de condiţii, efortul depus pentru desfăşurarea unei activităţi cu succes va fi răsplătit cu efectul înregistrat.
Scopul principal al analizei este să dea răspuns la următoarele întrebări:
 care sînt rezultatele întreprinderii;
 sînt sau nu satisfăcătoare;
 cum au fost obţinute;
 care sînt factorii cu influenţă pozitivă şi negativă asupra acestora;
 care sînt performanţele şi obiectivele dorite;
 ce trebuie făcut pentru atingerea lor (măsurile concrete ce trebuie întreprinse).
Deci, analiza nu se limitează la aprecierea stării diferitelor fenomene, ci constituie parte organică a
gestiunii previzionale, respectiv managementului strategic.
Analiza serveşte ca instrument de elaborare a deciziilor, de reglare a sistemului în scopul valorificării
maxime a resurselor pe care le are la dispoziţie întreprinderea.
La nivelul întreprinderilor, sistemul de informaţii necesare analizei este format din două mari surse, şi
anume: surse interne si surse externe.
Sursele interne reflectă activităţile particulare sau cele de ansamblu ale întreprinderilor şi sunt asigurate,
în principal, de evidenţele obligatorii sau facultative interne (documente de evidenţă contabilă primară,
documente financiare de sinteză, programe de activitate, tablouri de bord, etc.).
Sursele externe provin din afara întreprinderii şi sunt necesare orientării activităţii întreprinderii, în
contextul real al mediului economic.
Informaţiile economice şi financiare sunt oferite de evidenţele contabilităţii financiare, de evidenţele
contabilităţii de gestiune internă, de planurile (bugetele) de venituri şi cheltuieli, de documentele financiare de
sinteză, de tabloul de bord (dacă acesta se întocmeşte), de planul de finanţare şi de investiţii, etc.
Rezultatele analizei economico – financiare se adresează:
-administratorilor,
- acţionarilor actuali sau potenţiali,
- analiştilor financiari,
- participanţilor la viaţa întreprinderii,
- persoanelor juridice finanţatoare (bănci, organisme financiare, societăţi-mamă, alte întreprinderi),
2019 Page 3
- statului,
- altor întreprinderi susceptibile de a participa la o absorbţie sau de a face o ofertă publică de cumpărare.
Aceşti utilizatori sunt hotărâtori în luarea diverselor decizii, cum ar fi:
 decizii de gestiune a unei întreprinderi;
 decizii de cumpărare sau vînzare de titluri;
 decizii de acordare sau refuz al unui credit;
 decizii de achiziţionare totală sau parţială a întreprinderii, etc.
Aplicatii :
Dobanda simpla
t<1 an D = C*d’*t
1. Ce capital trebuie plasat pentru 180 de zile cu un procent de dobanda de 20% pe an, pentru a se obtine la
scadenta un capital de 22.000 lei?
Cf=Ci+D
D=Ci*d’*t=>Cf-Ci=Ci*d’*t=>Cf=Ci(1+d’*t)=> 22.000=Ci(1+20%*180/360)=>
Ci= 22.000/[ (1+20%*180/360)]=>Ci=20.000
2. Se plaseaza la banca un capital de 10.000 lei pentru 60 zile, cu rata dobanzii anuale 12%. La scadenta,
capitalul final este plasat pe 90 zile, cu rata dobanzii anuale 13%. Care este capitalul acumulat dupa 5 luni?
C1=C0+D1=C0 +C0*d1*t1=C0*(1+d1*t1)
C2=C1+D2 = C1+C1*d2*t2= C1*(1+d2*t2)=C0*(1+d1*t1)*(1+d2*t2)=
10.000*(1+12%*60/360)*(1+13%*90/360) = 10200*1,0325=10.531,50
D1+D2=C2-C0 = 531,50
Dobanda compusa
t>1 an
t=1 an; D=C*d*360/360; C1=C0+D= C0+Co*d= C0(1+d)
t=2 ani; D2=C1*d
C2=C1+D2=C1+C1*d =C1*(1+d)=C0*(1+d)*(1+d)= C0*(1+d) 2
T=n ani; Cn=C0*(1+d)n
1. Se depune la banca suma de 10.000 lei, sub forma de depozit pe 4 ani, cu rata dobanzii 6% pe an. La scadenta,
capitalul rezultat este plasat in continuare pe 2 ani, cu rata dobanzii 8% pe an. Care este suma disponibila
dupa 6 ani si ce dobanda se castiga?
C4=C0*(1+d1)4
C6=C4*(1+d2)2 =C0*(1+d1)4 *(1+d2)2 =10.000 *(1+6%)4 *(1+8%)2= 14.725,53
D=C6-C0 = 4.725,53
2. Se constituie un depozit la termen pe 5 ani, in suma de 20.000 lei, cu rata dobanzii 10% pe an. La scadenta,
suma rezultata se depune la aceeasi banca 8 luni, cu rata dobanzii 8% pe an, Care este dobanda castigata la
sfarsitul perioadei?
C5=C0*(1+d1)5
Cf=C5*(1+d2*t) =C0*(1+d1)5*(1+d2*t) = 20.000*(1+10%)5* (1+8%*8/12) =33.928,08
D= Cf-C0 = 13.928,08
2019 Page 4
3. Ce dobanda se castiga dupa 3 ani si 7 luni pentru un deposit de 12.000 lei, daca rata dobanzii anuale a fost
10% in primii 2 ani si 8% in perioada urmatoare?
Cf=C0*(1+d1)2*(1+d2)*(1+d2 *t) =12.000*(1+10%)2*(1+8%)*(1+8%*7/12)=16.413,41
D =Cf-C0 =4.413,41
Sem 2.
Rambursarea creditelor
1. Sa se intocmeasca tabloul de rambursare pentru un credit de 400.000 lei, rambursabil in 4 ani, in transe
anuale egale,cu rata dobanzii 10% pe an.
An Transa Dobanda T+D Credit ramas
1 =400.000/4 =100.000 400.000*10%=40.000 140.000 300.000

2 100.000 300.000*10%=30.000 130.000 200.000
3 100.000 200.000*10%=20.000 120.000 100.000
4 100.000 100.000*10%=10.000 110.000 0
total 400.000 100.000 500.000
2. Refaceti tabelul precedent daca exista doi ani perioada de gratie (nu se plateste transa).
An Transa Dobanda T+D Credit ramas
1 0 400.000*10%=40.000 40.000 400.000

2 0 400.000*10%=40.000 40.000 400.000
3 200.000 400.000*10%=40.000 240.000 200.000
4 200.000 200.000*10%=20.000 220.000 0
total 400.000 140.000 540.000
3. 2 ani, Transe semestriale egale
Semestru Transa Dobanda T+D Credit ramas
1 =400.000/4 =100.000 400.000*10%*1/2=20.000 120.000 300.000

2 100.000 300.000*10%*1/2=15.000 115.000 200.000
3 100.000 200.000*10%*1/2=10.000 110.000 100.000
4 100.000 100.000*10%*1/2=5.000 105.000 0
total 400.000 50.000 450.000
4. 2 ani, transe trimestriale egale, perioada de gratie 1 an
trimestru Transa Dobanda T+D Credit ramas
1 0 400.000*10%*1/4=100.000 10.000 400.000

2 0 400.000*10%*1/4=10.000 10.000 400.000
3 0 400.000*10%*1/4=10.000 10.000 400.000
4 0 400.000*10%*1/4=10.000 10.000 400.000
5 100.000 10.000 110.000 300.000
2019 Page 5
6 100.000 300.000*10%*1/4=7.500 107.500 200.000

7 100.000 200.000*10%*1/4=5.000 105.000 100.000
8 100.000 100.000*10%*1/4=2.500 102.500 0
total 400.000 65.000 465.000
Valoarea actualizata neta
VAN= castiguri actualizate-costuri

Cf=Ci *(1+d)n =>Ci = Cf / (1+d)n
1. Exista posibilitatea de a castiga un contract care va aduce incasari de 30.000 lei. Ce varianta se accepta?
a) Incasarile au loc in 3 transeanuale, la inceput de an.
b) Incasarile au loc in 3 transe anuale, la sfarsit de an. Cost capital 10%
a) Venit actualizat= 10.000+10.000 /(1+10%)+10.000 / (1+10%)2= 10.000+9090+8264=27.354

b) Venit actualizat= 10.000 /(1+10%)+10.000 / (1+10%)2+10.000 / (1+10%)3=
9090+8264+7513=24.867
2. Sa se stabileasca daca se accepta urmatorul proiect de investitii:

Costuri initiale =90.000
Venituri nete anuale: 10.000-1 an; 15.000; 23.000; 27.000;35.000;40.000
Cost capital = 15%
Cf=Ci*(1+d)n
An Venituri Venit actualizat
1 10.000 10.000/(1+15%)1=8690
2 15.000 15.000/(1+15%)2=11340
3 23.000 23.000/(1+15%)3=15111
4 27.000 27.000/(1+15%)4=15444
5 35.000 35.000/(1+15%)5=17395
6 40.000 40.000/(1+15%)6=17280
Total 150.000 85.260
VAN< Costuri initiale, se respinge
3. Sa se stabileasca ce proiect se accepta, daca ambele implica costuri initiale de 100.000 lei, cost capital =
6%, iar veniturile de 130.000 sunt incasate astfel:
An Proiect A Proiect B
1 60.000 20.000
2 40.000 90.000
3 30.000 20.000
2019 Page 6
An Proiect Venit actualizat Proiect B Venit actualizat

A
1 60.000 60.000/ (1+6%) =56.604 20.000 20.000/ (1+6%) =18.868
2 40.000 40.000/(1+6%)2=35.600 90.000 90.000/(1+6%)2=80.100
3 30.000 30.000/(1+6%)3=25.186 20.000 20.000/(1+6%)3=16.792
Total 117.390 115.760
Castig 117390-100.000 =17.390 115.760-100.000 =15.760
Se alege proiectul A (castigul este mai mare)
2019 Page 7
CURS 2. II. RAPOARTELE FINANCIARE
1. BILANTUL CONTABIL
Bilantul reflecta pozitia financiara a intreprinderii la un moment dat, de exemplu la sfarsitul exercitiului
financiar. Exercitiul financiar incepe, de regula, la 01.01 (sau data infiintarii entitatii) si se incheie la 31.12.
Concret, bilantul contabil ofera informatii privind:

a)resursele economice pe care intreprinderea le controleaza (volumul si structura activelor intreprinderii); In
functie de aceste resurse se poate anticipa capacitatea intreprinderii de a genera lichiditati banesti si echivalente de
lichiditati in viitor.
b)structura financiara (raportul dintre capitalurile proprii si datoriile intreprinderii);In functie de aceasta se
apreciazasansele intreprinderii de a primi finantare in viitor dar si efectele pe care strategia de finantare a intreprinderii
le are asupra fluxurilor viitoare de lichiditati banesti si echivalente de lichiditati.
c)lichiditatea intreprinderii (capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor in viitorul apropiat); Lichiditate
intreprinderii se apreciaza avand in vedere activele care se afla sub forma de lichiditati banesti precum si pe cele care ar
putea fi transformate in lichiditati banesti intr-un orizont scurt de timp (de regula de sub un an) pentru a putea face fata
datoriilor cu scadenta mai mica de un an.
d)solvabilitatea intreprinderii (capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor pe termen lung); O
intreprindere este solvabila dacaisi poate asigura lichiditatile banesti pe termen lung pentru a putea asigura plata
obligatiilor pe termen lung si continuitatea activitatii.
e)capacitatea intreprinderii de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara activitatea;
Adaptabilitatea financiara a unei intreprinderi este abilitatea sa de a actiona efectiv pentru a modifica marimea si ritmul
fluxurilor de trezorerie, astfel incat sa raspunda necesitatilor neasteptate sau oportunitatilor ivite.
Bilantul poate avea forma verticala sau orizontala.
Formatul orizontal (tabel cu doua coloane) se fundamenteaza pe relatia:

Active= Pasive
Active= Capitaluri proprii+Datorii
Fiecare unitate monetara investita intr-un activ a fost finantata de proprietari sau de terti (institutii financiare,
furnizori etc).
Bilant la 31.12.N
ACTIVE PASIVE
1. ACTIVE IMOBILIZATE 1. CAPITALURI PROPRII
1.1. Necorporale 1.1. Capital social
1.2. Corporale 1.2. Prime de capital
1.3. Financiare 1.3. Rezerve
1.4. Rezultat (Profit +, Pierdere -)
2. ACTIVE CIRCULANTE 2. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI
2.1. Stocuri SI CHELTUIELI
2019 Page 8
2.2. Creante 3. DATORII

2.3. Investitii financiare pe termen scurt 3.1. Pe termen scurt
2.4. Casa si conturi la banci 3.2. Pe termen lung
3. ACTIVE DE REGULARIZARE SI 4. PASIVE DE REGULARIZARE SI

ASIMILATE ASIMILATE
TOTAL ACTIVE TOTAL PASIVE
Formatul vertical, sub forma de lista, se fundamenteaza pe relatia:

Activ- Datorii= Capitaluri proprii
Datoriile sunt clasificate ca fiind exigibile in termen mai mic de 1 an si de peste 1 an.
Bilant la 31.12.N
N-1 N
A. Active imobilizate
B. Active circulante
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii pe termen scurt
E. Active circulante nete/datorii curente nete (B+C-D-I)
F. Total active minus datorii curente (A+B-D=A+E)
G. Datorii pe termen lung
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capitaluri proprii
In formatul lista bilantul cuprinde doi indicatori:

*La pozitia E “Active circulante nete/Datorii curente nete” se afla Fondul de rulment al intreprinderii. Pe baza
acestui indicator se apreciaza modul in care intreprinderea isi asigura continuitatea activitatii pe termen scurt.
Fondul de rulment reprezinta excedentul de capitaluri permanente (surse de finantare pe termen lung) ramas dupa
finantarea integralaa activelor pe termen lung si care poste fi utilizat pentru finantarea activelor pe termen scurt (active
circulante si cheltuieli in avans).
*La pozitia F „Total active minus datorii curente”, se afla sursele de finantare pe termen lung ale intreprinderii,
numite si Capitaluri permanente. Pe baza acestui indicator se apreciazain ce masuraintreprinderea isi asigura
continuitatea activitatii pe termen lung.
Elementele bilantului
Activele reprezinta resurse controlate de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se
asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere. Beneficiile se refera la capacitatea activelor de a
se transforma in numerar sau echivalente de numerar (de ex. Vanzare) sau de a reduce iesirile de numerar (ex. O
tehnologie noua care reduce costurile).
Datoriile sunt obligatii actuale ale intreprinderii, decurgand din evenimente trecute si prin decontarea carora se
asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Iesirea beneficiilor economice pentru
decontarea uneidatorii presupune plata in numerar, transferul altor active, prestarea de servicii.
2019 Page 9
Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele intreprinderii (ceea ce ramane) dupa
deducerea tuturor datoriilor sale.
Pentru a fi recunoscute in bilant, elementele trebuie sa indeplineasca doua conditii simultan:

- sa existe probabilitatea intrarii/iesirii din intreprindere a beneficiilor economice aferente
- costul/ valoarea elementului sa poata fi evaluat in mod credibil.
ACTIVELE
Activele sunt structurate in ordinea crescatoare a lichiditatii (perioada de transformare in bani):

A. active imobilizate
B. active circulante
C. cheltuieli in avans
A. Activele imobilizate (sunt activele pe termen lung)
Reprezinta bunuri si valori cu o durata de folosinta indelungata (mai mare de un an) in activitatea intreprinderii si
care nu se consuma la prima utilizare. Sunt detinute cu intentia de a fi folosite si nu pentru a fi vandute.
Se clasifica astfel:
1.Imobilizarile necorporale
2.Imobilizarile corporale
3.Imobilizarile financiare
1.Imobilizarile necorporale
O imobilizare necorporalaeste un activ nemonetar identificabil fara forma fizica.

Exemple:
1.Cheltuieli de constituire: sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte
cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte
cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii)
2. Concesiuni, brevete, licente, marci si alte drepturi si valori similare
(i)Concesiunea este contractul prin care o parte numita concedent, cedeaza contra plata, unei alte parti, numita
concesionar pe o perioada determinata dreptul de exploatare a unor bunuri sau de exercitare a unei activitati.
(ii)Brevetul reprezintaun drept exclusiv de a folosi, realiza sau vinde un produs sau un serviciu.
(iii)Licenta reprezinta dreptul de a exploata pe o perioada determinata rezultatul unui brevet.
(iv)Marca reprezintaun element de diferentiere a produselor si serviciilor entitatii de cele oferite de terti.
3.Fondul comercial rezulta din achizitia unei alte societati al carei cost de achizitie este superior valorii de piata a
activelor nete dobandite. Cauza existentei fondului commercial este existent unor elemente generate de intreprindere
care nu sunt recunoscute distinct in contabilitate(ex: clientele, vadul commercial, reputatia).
4.Programe informatice
2. Imobilizarile corporale
Se prezinta sub forma unor bunuri cu continut material (corporal). Sunt detinute pentru a fi utilizate in procesul de
productie, in scop administrative sau spre a fi inchiriate tertilor.
2019 Page 10
Exemple:
1.Constructii
2. Terenuri (nu se amortizeaza)
3.Amenajarea terenurilor
4.Instalatii tehnice si masini
5.Mobilier, aparatura birotica
Obs: imobilizarile corporale si necorporale au o durata de viata limitata, datorita uzurii fizice si morale. Pe aceasta
durata se amortizeaza. Valoarea amortizarii se deduce in bilant din costul imobilizarilor.
3. Imobilizarile financiare
Sunt valori financiare investite de societate pe termen lung sub forma de titluri si creante financiare, in scopul
obtinerii de venituri financiare (dobanzi, dividende).
Exemple:
-imprumuturi acordate pe termen lung (creante imobilizate)
-actiuni detinute in capotalul altor intreprinderi, care asigura exercitarea controlului si o influenta semnificativa in
gestiunea firmei emitatoare de titluri. Societatea nu are intentia de a le vinde.
B. Activele circulante
Reprezinta bunuri si valor ice se detin pe o perioada scurta de timp in activitatea intreprinderii si, in general,
participa la un singur circuit economic, modificandu-si in permanenta forma.
Clasificare:
1.Stocuri
2.Creante
3.Investitii financiare pe termen scurt
4.Casa si conturile la banci
1.Stocurilereprezinta bunuri si servicii detinute de societate pentru a fi vandute in aceeasi stare sau dupa
prelucrare, sau pentru a fi consummate la prima utilizare.
Exemple:
Materiile prime sunt destinate utilizarii in procesul de productie, participa direct la obtinerea produselor,
regasindu-se in produsul final integral sau partial, in starea lor initiala sau transformata.
Materialele consumabile (combustibili, ambalaje, piese de schimb) sunt utilizate in procesul de productie fara a se
regasi, de regula, in produsul finit.
Obiectele de inventar sunt bunuri cu valoare mai mica de 2500 lei fara TVA, indifferent de utilizarea lor, sau
bunuri cu o durata mai mica de un an, indifferent de valoare (ex: echipament de protective, aparate de masura, matrite).
Produsele finite reprezinta bunuri care au parcurs toate fazele de fabricatie, fiind depozitate in vederea vanzarii.
Marfurile sunt bunuri cumparate de societate in scopul revanzarii.
2.Creantele reprezinta valori avansate temporar de societate tertilor pentru care urmeaza sa primeasca un
echivalent (un serviciu sau o suma de bani).
Exemple:
- creante fata de client (pentru facturile emise)
- creante fata de stat (taxe de recuperate)
2019 Page 11
- creante fata de furnizori (avansuri platite furnizorilor)

- creante fata de asociati/actionari (pentru investitia pe care s-au angajat sa o aduca firmei)
- creante fata de banci (dobanzile aferente depozitelor bancare)
3.Investitii financiare pe termen scurt (titluri de plasament) reprezinta valori financiare investite de
intreprindere in vederea realizarii unui castig pe termen scurt.
4.Casa si conturile la bancicuprind:

- bani in conturile bancare in lei sau in devize
- bani in casierie (casa)
- timbre postale sau fiscal, bilete de tratament
- acreditive (conturi deschide de societate la banci in vederea achitarii unor obligatii fata de anumiti furnizori)
- avansuri de trezorerie (sume puse la dispozitia personalului in vederea efectuarii de plati in numele societatii)
C. Cheltuielile in avans
Sunt valori contabilizate in exercitiul curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite in perioadele
urmatoare, cand vor fi recunoscute drept cheltuieli ale perioadei. (ex: chirie facture in decembrie pentru ianuarie).
PASIVELE
Cuprind capitaluri proprii si capitaluri imprumutate.
I. Capitaluri proprii
II. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
III. Datorii
IV. Venituri in avans
I. Capitaluri proprii
Reprezinta surse stabile de care dispune societatea; se clasifica in:
1. Capital social
2. Prime de capital
3. Rezerve
4. Rezultatul exercitiului
5. Rezultat reportat
1. Capitalul social reprezinta sursa de finantare provenita de la investitori (asociati/actionari). Este impartit in
parti sociale sau actiuni. Valoarea unitara a actiunii se numeste valoare nominala.
Capitalul social poate fi subscris nevarsat (proprietarii s-au angajat sa-l puna la dispozitia societatii, dar inca nu l-
au pus) si subscris varsat (depus fizic). Capitalul social se constituie la infiintarea societatii, se poate modifica pe parcurs
prin cresteri sau micsorari de capital si se lichideaza odata cu desfiintarea societatii.
2. Primele de capital reprezinta surse generate de operatii de crester a capitalului prin emisiune de noi actiuni,
prin aport in natura. Reprezinta diferenta intre pretul de vanzare al noilor actiuni si valoarea nominala.
2019 Page 12
3. Rezervele se constituie annual din profitul societatii. Pot fi legale (stabilite prin lege, pentru protectia
capitalului) sau statutare (conform prevederilor din statutul societatii).
4. Rezultatul exercitiului: exercitiul financiar este perioada 01.01-31.12. rezultatul poate fi favorabil (profit) sau
nefavorabil (pierdere). Pierderea este mentionata in bilant cu semnul minus; ea trebuie acoperita. Profitul reprezinta o
ursa proprie de finantare pana in momentul repartizarii lui pe destinatii legale sau statutare.
5. Rezultatul reportat reprezinta un profit din perioadele anterioare nerepartizat sau o pierdere din perioadele
anterioare neacoperita.
II.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
Reprezinta datorii probabile ale entitatii. Se caracterizeaza prin incertitudine in ceea ce priveste marimea si
scadenta lor.
Exemplu
In cursul anului N, societatea ALFA S.A. este actionatain justitie de catre un client BETA, ca urmare a incalcarii
unei clauze contractuale. La 31.12.N, consultantii juridici ai societatii Alfa opineaza caeste foarte probabil ca in cursul
anului N+1 litigiul sa fie pierdut si sa fie necesara plata unor despagubiri societatii BETA, estimate la 1.000 lei. Cum
afecteaza aceste evenimente situatiile financiare ale societatii ALFA?
La 31.12.N se constata existenta unei obligatii prezente, de natura contractuala, care are la bazaun eveniment
trecut (actiunea in instanta introdusa de BETA ca urmare a incalcarii de catre ALFA a clauzei contractuale). Daca avem
in vedere opinia consultantilor juridici, este foarte probabil ca pentru decontarea acestei obligatii, care va avea scadenta
in anul N+1, sa aiba loc o iesire de trezorerie de 1.000 lei. In concluzie, in situatiile financiare ale societatii N la 31.12.N
se recunoastere o datorie estimata la 1.000 lei (un provision pentru litigii).
III. Datoriile (capitaluri imprumutate)
Sunt surse de finantare externe puse la dispozitia societatii pentru care societatea trebuie sa acorde o prestatie sau
un echivalent valoric.
Datoriile pot fi:
- Imprumuturi in obligatiuni
- Imprumuturi de la banci
- Datorii comerciale (create in relatia cu furnizorii pentru achizitia de bunuri si servicii)
- Datorii fata de asociati/actionari (plata dividendelor; restituirea imprumuturilor)
- Datorii fiscale (taxes i impozite)
- Datorii salariale
In forma lista a bilantului sunt clasificate in functie de exigibilitatea mai mica de un an sau mai mare de un an.
IV. Veniturile in avans
Reprezinta valori contabilizate in prezent pentru servicii ce vor fi prestate in viitor, cand vor fi recunoscute ca
venituri ale perioadei curente (ex: chirie facturata clientilor in avans)
2019 Page 13
CURS 3. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Rezultatul exerciţiului se defineşte ca fiind teoretic egal cu diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
exerciţiului cât şi cu variaţia capitalurilor proprii între începutul şi sfârşitul exerciţiului.
Veniturile se definesc ca fiind creşteri de beneficii economice înregistrate în cursul exerciţiului sub
formă de intrări sau creşteri de activ şi micşorări de pasiv, care au ca efect creşterea capitalurilor proprii, altele
decât aporturi din partea proprietarilor.
Cheltuielile sunt micşorări de beneficii economice înregistrate în perioada exerciţiului sub forma
ieşirilor sau micşorărilor de activ şi creşterilor de pasiv, care au ca efect micşorarea capitalurilor proprii, altele
decât distribuiri către proprietari (acţionari).
Contul de rezultate prezintă, la închiderea exerciţiului, sinteza cheltuielilor şi veniturilor, grupate în

funcţie de activitatea la care se referă:
- activitatea de exploatare constând în producţia de bunuri, comercializarea de mărfuri, prestarea de

servicii sau executarea de lucrări;
- activitatea financiară reprezentată de primirea-rambursarea-acordarea de împrumuturi şi/sau

decontările cu terţii;
Ca diferenţă între venituri şi cheltuieli se determină rezultatul, care poate fi:

- profit, adică venitul rămas după acoperirea cheltuielilor
- pierdere, cheltuială neacoperită din venit.
a. Venituri din exploatare:
- venituri din vânzari; din lucrări executate şi servicii prestate; din studii şi cercetări; din
redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; din subvenţii de exploatare;amenzi, penalităţi, despăgubiri
încasate; donaţii, subvenţii primite şi încasate; din operaţii de capital (din cedarea activelor).
b. Cheltuieli din exploatare
- cheltuieli cu materiile prime; cu materialele auxiliare, cu materialele de natura obiectelor de

inventar; privind energia şi apa; privind mărfurile; cu servicii prestate de terţi; cu salariile; cu
contribuţia la asigurări şi protecţie socială; cu amortizarea şi provizioanele; amenzi, penalităţi,
despăgubiri achitate; donaţii, subvenţii acordate.
c. Rezultat din exploatare = a - b
d. Venituri financiare
2019 Page 14
- venituri din participaţii; din investiţii financiare pe termen scurt; din creanţe imobilizate; din
diferenţe de curs valutar; din dobânzi; din sconturi obţinute.
e. Cheltuieli financiare
- pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; din
diferenţe de curs valutar; privind dobânzile; privind sconturile acordate (reduceri de preţ acordate
la încasarea creanţelor înainte de scadenţă).
f. Rezultat financiar = d-e
g. Rezultat brut = c+f
h.Impozit pe profit/pe venit
i. Rezultat net = rezultat brut – impozit pe profit
Efectele tranzacţiilor şi altor evenimente sunt înregistrate atunci când acestea se produc (şi nu pe
măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit).
Criteriul de recunoaştere este cel al angajării cheltuielilor şi veniturilor şi nu cel al plăţii cheltuielilor şi
încasării veniturilor.
În funcţie de perioada în care se efectuează cheltuiala sau venitul şi cea la care se referă distingem:
- cheltuieli/venituri curente - se efectuează în perioada curentă şi se referă la aceeaşi perioadă;
- cheltuieli/venituri în avans- se efectuează în perioada curentă, dar se referă la o perioadă viitoare (de
exemplu, asigurarea încheiată pentru două sau mai multe exerciţii viitoare). Cheltuielile/veniturile în avans
devin curente în perioadele viitoare, la care se referă.
Cheltuiala se poate înregistra în trei momente:
1. la angajarea unei datorii (de exemplu, la primirea facturii pentru consumul de energie sau servicii
telefonice);
2. în momentul plăţii, dacă acesta coincide cu momentul angajării datoriei (amenda achitată în numerar
organului de control);
3. la consumul factorilor de producţie care se înregistrează în mod diferit, în funcţie de natura acestora.
Astfel:
2019 Page 15
- consumul obiectelor muncii (materii prime, materiale auxiliare, semifabricate) se înregistrează în

momentul eliberării spre consum, la întreaga valoare a acestora;
- consumul mijloacelor de muncă (imobilizări corporale) se înregistrează pe toată durata de funcţionare

a acestora şi ia forma cheltuielilor cu amortizarea;
- consumul forţei de muncă se înregistrează lunar şi ia forma cheltuielilor cu personalul entităţii

(cheltuieli salariale).
Exemplu:
a) Se primeşte o factură pentru servicii prestate de terţi în exerciţiul „N”, în sumă de 5.000 lei, din care
se achită în acelaşi exerciţiu 3.000 lei, iar restul în exerciţiul „N+1”.
Cheltuiela cu servicii pentru exerciţiul „N” se recunoaşte la nivelul sumei de 5.000 lei, chiar dacă nu
s-a achitat integral.
b) La 01.01.N se primeşte factura pentru asigurarea de bunuri în sumă de 1.200 lei, pentru 3 exerciţii
financiare şi se achită integral.
Cheltuiala cu asigurarea de bunuri pentru exerciţiul „N” se recunoaşte la nivelul sumei de 1.200 / 3 =
400 lei. Restul de 800 lei este o cheltuială în avans care se va recunoaşte în exerciţiul „N+1” şi „N+2”.
Venitul se poate înregistra în trei momente:
a) în momentul vânzării (la întocmirea documentului de vânzare, respectiv factura sau documentul
înlocuitor);
b) în momentul încasării, dacă acesta corespunde cu momentul vânzării;
c) la obţinerea rezultatelor din procesul de producţie (este însă un venit potenţial, realizat numai prin şi în
momentul vânzării bunurilor produse).
2019 Page 16
CURS 4. CALCULATIA COSTURILOR PRIN METODA DIRECT-COSTING
A1. Se fabrica 15.000 bucati, prêt de vanzare 1500 lei/bucata, costurile fixe sunt 5 milioane lei. Calculati costul
variabil unitar astfel incat profitul sa fie 5,5 milioane lei.
Rezolvare :
Q= 15.000
Pvz =1500
CF= 5.000.000
cvu= ? a.i P=5.5 mil
P=CA-CT= CA-CF-CV= q*Pvz-CF-cvu*q =>
 cvu= (q*Pvz-CF-P) /q = (15.000*1500-5.000.000-5.500.000) :15000 => cvu=800 lei/bucata
A2. Cifra de afaceri este 360.000 lei, costurile variabile totale 120.000 lei, productia obtinuta 80 bucati, costurile
fixe 173.250 lei. Cte bucati ar trebui fabricate pentru a obtine profit 0, daca costul variabil unitar scade cu 10% ?
Rezolvare :
CA0=360.000
CV=120.000
Q=80
CF=173.250
Cvu scade cu 10%
P=0
Q1=?
CA0 =360.000=Pvz*q =>Pvz=360.000/80 =4500 lei/buc

CV=120.000=cvu0*q=> cvu0=120.000/80=1500 lei
Cvu1=cvu0-10%*cvu0=> cvu1=1500*90% =1350 lei
P=0=Pvz*q1-CF-cvu1*q1=>q1=CF / (Pvz-cvu1) = 173250/(4500-1350)= 55 buc
A3. Pret de vanzare 80 lei, cost variabil unitar format din materii prime 30 lei, salarii 12 lei si costuri indirect
variabile 6 lei, costuri fixe 51.000 lei. Care este pretul de vanzare unitar nou daca salariile cresc cu 10% iar raportul cost
variabil unitar, prêt de vanzare ramane constant?
Rezolvare :
Pvz0=80
Cvu0=30+12+6
2019 Page 17
CF=51.000
Salariile cresc cu 10%
Cvu/Pvz= ct
Pvz1= ?
Cvu0=30+12+6=48 lei/buc
Salariile cresc cu 10%=> Cvu1=30+(12+10%*12)+6 =49.2 lei/buc
Cvu0/Pvz0 =cvu1/Pvz1 => Pvz1= cvu1*Pvz0 /cvu0 =49.2 *80/48 =82 lei
A4. Prêt de vanzare 1500 lei, cost variabil unitar format din cost materii prime 300 lei, salarii 200 lei, costuri
indirecte variabile 400 lei ; costuri fixe 80.000 lei, productie obtinuta 500 bucati. Cu cat se modifica productia pentru a
mentine profitul initial daca salariile cresc cu 50% ?
Rezolvare :
Pvz0=1500
Cvu0=300+200+400
CF=80.000
Q0=500
P1=P0
Salariile cresc cu 50%
Q1-Q0= ?
Cvu0=300+200+400=900 lei
Salariile cresc cu 50% => cvu1= 300+(200+50%*200)+400=1000 lei
P0=P1=> Pvz0*q0-CF-cvu0*q0 = Pvz1*q1-CF-cvu1*q1 => 1500*500-900*500=1500*q1-1000*q1 =>
Q1 =300.000/500=600 bucati
Q1-q0 =600-500 =100 bucati
Modificare procentuala : (q1-q0)/q0 *100=(600-500)/500 *100 =0.2 =20% => creste cu 20%
A5. Prêt de vanzare 9500 lei, cost variabil unitar 4000 lei, costuri fixe 326.000 lei, productie 200 bucati. Ce
profit s-ar obtine daca se reduce pretul de vanzare cu 400 lei si productia creste cu 30% ?
Rezolvare :
Pvz0=9500
Cvu0=4000
CF=326.000
Q0=200
Pvz scade cu 400 lei
Q creste cu 30%
P1= ?
Pvz1=Pvz0-400=9500-400=9100 lei
Q1=q0+30%q0= 200+30%*200=260 bucati
P1=Pvz1*q1-CF-cvu1*q1 =9100*260-326.000-4000*260 =1.000.000 lei
2019 Page 18
A6. Productie fabricata 100.000 bucati, cost variabil unitar 7000 lei, prêt de vanzare 10.000 lei, costuri fixe 120
mil. Care este cantitatea la punctul de echilibru ?(profit =0)
Rezolvare :
Q0=100.000
Cvu0=7000
Pvz=10.000
CF=120 mil
P=0
Qe= ?
P=0=Pvz*Qe –CF-cvu*Qe => Qe =CF : (Pvz-cvu) =

= 120.000.000 /(10.000-7000) =120.000.000/3000= 40.000 bucati
A7. O societate produce si vinde produsele A si B despre care se cunosc urmatoarele :
Explicatie A B Total
Productie btinuta si 10.000 buc 20.000 buc 30.000 buc
vanduta (q)
Prêt de vanzare (Pvz) 54 lei/buc 36 lei/buc -
Cost variabul unitar 42lei/buc 24 lei/buc -
(cvu)
Cost fix (CF) - - 100.000
Calculati si interpretati indicatorii de baza si de eficienta ai metodei Direct-Costing.
Rezolvare :
Indicatorii de baza :
a) desfacerea (volumul vanzarilor, cifra de afaceri)
DA= qA*PvzA =10.000 *54 =540.000 lei (se obtin din vanzarea produselor A)
DB= qB*PvzB= 20.000*36 =720.000 lei (se obtin din vanzarea produselor A)
D totala = DA+DB= 1.260.000 lei
b) costul variabil total
CVA= cvuA*qA= 42*10.000=420.000 lei

CVB= cvuB*qB =24*20.000 = 480.000 lei
CV= CVA+CVB =900.000 lei
c) costuri fixe
CF =100.000 lei (sunt date)
d) contributia bruta la profit (ce ramane din vanzare dupa acoperirea costurilor variabile)
2019 Page 19
CBA= DA-CVA= 540.000-420.000=120.000 lei

CBB=DB-CVB= 720.000-480.000=240.000 lei
CB=CBA+CBB= 360.000 lei
e) rezultat (profit sau pierdere)
Rezultat = D-CF-CV= 1.260.000-100.000-900.000=260.000 lei (>0, profit)
Indicatorii de eficienta :
a) punctul de echilibru(punct critic, profit =0)
La nivel de societate :
qe= CF/cbu medie
cbu medie= CB/ q total
cbu medie= 360.000 /30.000 =12

qe= 100.000/12 =8334 bucati ( pentru a obtine profit 0, trebuie sa se fabrice 8334 bucati ; o bucata in plus
aduce profit ; daca se obtin si vand 8333 bucati se obtine pierdere)
La nivel de produs :
Cate bucati A si cate bucati B trebuie sa fie cuprinse in cele 8334 bucati ? Se va determina cantitatea in functie
de ponderea fiecarui produs in cantitatea totala de produse.
qeA= 8334 * 10.000 bucati/30.000 bucati =2778 bucati A

qeB= 8334* 20.000bucati/30.000 bucati =5556 bucati B
b) factorul de acoperire
Fa= CF/De *100
De= desfacerea la punctul de echilibru = 2778 bucati A*54 lei/bucata +5556 bucati B*36 lei/bucata= 350.028
lei
Fa= 100.000 /350.028 *100=28.57%
Sau
Fa= CB/D *100= 360.000/1.260.000 *100=28.57%
Societatea are nevoie de 28.57% dn valoarea desfacerilor (vanzarilor) pentru a acoperi costuri fixe.
c) intervalul de siguranta
Is= D-De= 1.260.000-350.028 =909.972 lei

Societatea poate scadea desfacerile cu 909.972 lei pana la punctul critic.
d) coeficientul de siguranta
Ks= (D-De)/D *100=(1.260.000-350.028)/1.260.000 *100=72.22%

Societatea poate sa coboare desfacerile cu 72.22% maxim pentru a atinge punctul critic..
2019 Page 20
Curs 5. Tabloul fluxurilor de trezorerie
Conceptul de flux de trezorerie
Contul de profit şi pierdere oferă informaţii despre fluxuri de venituri şi cheltuieli dar nu şi despre cele
de trezorerie. Trebuie să se facă distincţia dintre venit şi încasări, precum şi dintre cheltuieli şi plăţi. Diferenţa
dintre venituri şi cheltuieli reprezintă profit (pierdere), iar diferenţa dintre încasări şi plăţi semnifică cash-
flow.
Trezoreria unei întreprinderi reprezintă fluxurile de încasări şi plăţi care se derulează în cadrul
întreprinderii într-o anumită perioadă de timp, respectiv fluxul de diferenţe dintre încasările şi plăţile efectuate
de întreprindere. Noţiunea de trezorerie poate fi înţeleasă în termeni de flux, corespunzător încasărilor şi
plăţilor într-o perioadă de timp.
Variaţia trezoreriei nete reprezintă cash-flow (flux de numerar), şi permite evidenţierea fluxurilor
obţinute de entitate în ultimul exerciţiu financiar pe tipuri de activităţi (exploatare, investiţii, finanţare),
precum şi modul în care au fost utilizate şi s-a apelat la alte surse decât din exploatare.
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar sau echivalente de numerar ale acestuia.
Fluxurile de numerar exclud mişcările între elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar,
deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei întreprinderi.
Numerarul se referă la disponibilităţile băneşti existente în casierie sau în conturile bancare, (inclusiv
sub formă de acreditive), precum şi la elementele asimilate lor: valori de încasat, avansuri de trezorerie.
Echivalentele de numerar sunt investiţii financiare pe termen scurt extrem de lichide (perioadă mai mică de 3
luni), care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
Tipuri de fluxuri de trezorerie
A) fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare;

B) fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii;
C) fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare.
Fluxul net de trezorerie (∆ TN) rezultă din variaţia în valori absolute a trezoreriei nete de la un an la
altul, reprezentând fluxul monetar net, respectiv fluxul de numerar degajat din activitatea firmei pe parcursul
unui exerciţiu financiar (cash-flow). ∆ TN = TN1 – TN0 TN1 – trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului; TN0 -
trezoreria netă la începutul exerciţiului.
Fluxul monetar poate fi: pozitiv sau negativ. Fluxul monetar net pozitiv semnifică creşterea puterii de
investire a firmei şi a averii acţionarilor. Fluxul monetar net negativ semnifică reducerea puterii de investire a
firmei şi a averii acţionarilor.
A) Fluxuri de numerar generate de activităţile de exploatare sunt generate de principalele
activităţi ale întreprinderii.
Intrările de numerar şi echivalente de numerar aferente activităţii de exploatare includ:
-încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
2019 Page 21
- încasări în numerar din redevenţe, onorarii, comisioane;

- încasări în numerar din dobânzi pentru credite şi dividende pentru plasamente;
- încasări în numerar din restituiri ale impozitului pe profit.
Ieşirile de numerar şi echivalente de numerar aferente activităţii de exploatare, cuprind:
- plăţi în numerar către furnizori şi prestatori de servicii;
- plăţi în numerar către salariaţi;
- plăţi în numerar a dobânzilor pentru credite;
- plăţi privind impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
B) Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte

investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Ori de câte ori o entitate achiziţionează sau
produce prin eforturi proprii imobilizări ea realizează investiţii. De asemenea, ori de câte ori entitatea renunţă
la un activ imobilizat se cheamă că ea face o dezinvestiţie.
Intrările de numerar din activitatea de investiţii, cuprind:
-încasări în numerar din vânzarea de imobilizări;
- încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii;
- încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi creditelor acordate altor părţi.
Ieşirile de numerar din activitatea de investiţii, includ:
-plăţi în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări;
-plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii;
-avansuri în numerar şi împrumuturi efectuate către terţi.
C) Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii şi compoziţiei
capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii.
Intrări de numerar din activitatea de finanţare, cuprind:
-încasări în numerar din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital;
-încasări în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor, datoriilor
neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung.
Ieşiri de numerar din activitatea de finanţare, includ: ‰
-plăţi în numerar efectuate către proprietari pentru a răscumpăra acţiunile firmei; ‰
-plăţi în numerar ale dividendelor către acţionari; ‰
-plăţi în numerar efectuate pentru reducerea obligaţiilor aferente unui contract de leasing financiar;
-rambursări de numerar ale unor sume împrumutate.
Toate fluxurile de trezorerie în monede străine sunt convertite la cursul zilei plăţii sau încasării.Dobânda
plătită cât şi dobânda şi dividendele de încasat pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare,
deoarece intră în calculul rezultatului net.Ca alternativă, dobânzile vărsate şi dobânzile şi dividendele primite
pot fi clasificate drept fluxuri de finanţare şi respectiv de investiţii, deoarece ele reprezintă costuri ale atragerii
surselor de finanţare sau remunerarea investiţiilor.
CURS 6. ANALIZA CORELATIEI FR- NFR –TN
2019 Page 22
1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT
Fondul de rulment furnizeaza informatii importante asupra conditiilor de echilibru financiar.
Fondul de rulment net sau permanent (FRN)

Pentru a permite formularea si calcularea FRN, bilantul trebuie sa fie organizat in parti mari regrupand
elementele de activ si de pasiv pe baza criteriului duratei activelor si pasivelor.
Se repartizeaza activele in active imobilizate, lichide peste mai mult de un an si active circulante,
susceptibile de a fi transformate in bani, in conditii normale, in mai putin de un an.
Pasivele sunt impartite in capitaluri permanente si datorii pe termen scurt. Capitalurile permanente
regrupeaza capitalurile proprii, datoriile si alte resurse care sunt exigibile peste mai mult de un an si prezinta
deci un caracter de stabilitate in timp pentru intreprindere. Datoriile pe termen scurt corespund resurselor
instabile, pentru ca sunt exigibile in mai putin de un an si impun deci o rambursare (sau o reinnoire) a lor la
scadenta, punandu-se la incercare solvabilitatea intreprinderii.
Fondul de rulment poate fi propriu sau imprumutat : FRN=FRP+FRI
Fondul de rulment propriu (FRP)
- prezinta o utilitate mai limitata decat fondul de rulment net ; exprima autonomia pe care intreprinderea o
dovedeste in finantarea investitiilor in imobilizari. Se poate defini prin formula urmatoare:
FRP = Capitaluri proprii - Active imobilizate
FRP > 0 <=> imobilizarile sunt integral finantate din resurse proprii, deci exista autonomie.
FRP < 0 <=> imobilizarile nu sunt finantate decat partial din resurse proprii. intreprinderea trebuie sa faca
apel la indatorare pentru a finanta o parte din imobilizarile sale.
Fondul de rulment imprumutat
FRI = FRN – FRP

Fondul de rulment imprumutat exprima marimea resurselor imprumutate pe termen lung, destinate sa
finanteze activele pe termen scurt (circulante).
Notiunea de FRN poate fi definita prin doua formulari echivalente, exprimand, fie o abordare a partii
de sus a bilantului, fie o abordare a partii de jos a bilantului.
FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizate
Aceasta formularea pe baza partii de sus a bilantului prezinta interes pentru ca subliniaza influenta
structurii finantarii asupra constituirii FRN.
FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt
Aceasta formula care utilizeaza partea de jos a bilantului prezinta interes pentru ca pune in termeni
foarte concreti problema solvabilitatii viitoare a intreprinderii. intrucat ea permite confruntarea directa a
lichiditatilor previzibile pe termen scurt (activele circulante) cu rambursarile imperative avand scadenta
apropiata (datorii pe termen scurt), aceasta formulare a FRN pune pe primul plan problema capacitatii
2019 Page 23
intreprinderii de a face fata datoriilor sale. Din aceasta perspectiva, semnificatia FRN ca excedent de
lichiditati potentiale, apare ca o marja de securitate pentru intreprindere.
Cele doua exprimari echivalente permit sa se defineasca aceasta notiune din doua unghiuri distincte.
a) Comparatia intre capitalurile permanente si activele imobilizate. Dupa o prima formulare, FRN este
definit astfel: FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizate
FRN corespunde marimii capitalurilor permanente care permite sa se finanteze activele circulante,
dupa finantarea in totalitate a imobilizarilor.
(1) FRN>0  capitalurile permanente permit sa se finanteze integral activele imobilizate si o parte
din activele circulante, asa cum sugereaza schema urmatoare :
Bilant
Active Capitaluri
imobilizate permanente
FR { }FR
Active Datorii pe termen
circulante scurt
Total active Total Pasive
(2) FRN < 0  capitalurile permanente nu reprezinta o suma suficienta pentru a finanta integral
imobilizarile. Acestea trebuie deci sa fie partial finantate prin resurse pe termen scurt.
(3) FRN = 0  situatie putin probabila, exprima o armonizare totala a structurii resurselor cu
utilizarea acestora.
b) Comparatia intre activele circulante si datoriile pe termen scurt. Dupa o a doua formulare, FRN
poate fi definit prin expresia urmatoare: FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt
Aceasta a doua expresie a FRN, chiar daca e echivalenta cu prima, atrage atentia asupra comparatiei
intre partile de jos ale bilantului. Din aceasta perspectiva, FRN corespunde excedentului activelor circulante
(acelea care sunt cele mai lichide, adica transformabile in bani in mai putin de un an) asupra datoriilor pe
termen scurt (acelea care sunt cele mai exigibile, adica acelea care trebuie sa fie rambursate in mai putin de un
an). Comparatiile posibile corespund urmatoarelor trei situatii:
(1) FRN = 0  ipoteza foarte putin probabila, activele circulante sunt acoperite strict de datoriile pe termen
scurt.
(2) FRN > 0  activele circulante permit sa se spere incasari banesti pe termen scurt care vor permite, nu
numai rambursarea integrala a datoriilor exigibile pe termen scurt, dar si sa se obtina lichiditati
excedentare. Aceasta situatie apare ca o situatie favorabila in ceea ce priveste solvabilitatea, pentru ca se
sugereaza ca intreprinderea beneficiaza de perspective favorabile in ceea ce priveste capacitatea sa de
rambursare.
(3) FRN < 0  suma activelor circulante lasa sa se prevada incasari viitoare pe termen scurt insuficiente
pentru a rambursa ansamblul datoriilor pe termen scurt. Aceasta constatare pare la o prima analiza
2019 Page 24
defavorabila pentru solvabilitate. Dar aprecierea precisa a perspectivelor solvabilitatii intreprinderii cere
luarea in calcul a structurii la termen a activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt.
In fapt, daca scadenta medie a activelor circulante e mai apropiata decat cea a datoriilor pe termen
scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat cu un fond de rulment net foarte mic si chiar negativ. in schimb
daca activele circulante au o scadenta medie mai indepartata decat a datoriilor pe termen scurt, mentinerea
solvabilitatii cere un fond de rulment net relativ ridicat.
In cazul 1, activele circulante foarte lichide, comparativ cu exigibilitatea datoriilor, permit
intreprinderii sa-si asigure echilibrul sau financiar previzional si chiar abundenta lichiditatilor pe termen
scurt in pofida unui FRN negativ.
In cazul 2, datoriile sunt, din contra, foarte rapid exigibile (la 2 luni) comparativ cu activele care devin
lichide in medie peste 3 luni, ceea ce face ca echilibrul financiar sa nu poata fi asigurat decat intr-un mod mai
strans, in pofida unui fond de rulment net foarte ridicat.
Interpretare FRN :
Un FRN pozitiv arata ca sursele de finantare ale intreprinderii cuprind suficiente resurse stabile pentru
a finanta in acelasi timp integralitatea imobilizarilor si o fractiune din activele circulante.
Invers, un FRN negativ semnifica faptul ca intreprinderea vizeaza finantarea unei parti a investitiilor
sale prin resurse pe termen scurt.
Deci, FRN permite sa se cunoasca structura financiara globala a bilantului.
Un FRN pozitiv semnifica faptul ca intreprinderea are capitaluri permanente intr-o suma destul de
ridicata pentru a putea finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedentare care-i permit sa faca fata
riscurilor diverse pe termen scurt.
Un FRN negativ semnifica, din contra, faptul ca intreprinderea a afectat datoriile pe termen scurt
finantarii unei parti a investitiilor in imobilizari. Ea nu dispune de o marja de securitate pe termen scurt,
reprezentata de active lichide excedentare. Dar echilibrul financiar poate fi totusi mentinut in acest caz, cu
conditia ca activele circulante sa fie foarte lichide si/sau ca datoriile pe termen scurt sa fie putin exigibile.
2. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT
Managerul financiar este interesat sa cunoasca atat capitalul disponibil la un moment dat (fondul de
rulment net), cat si capitalul necesar (necesarul de fond de rulment) pentru asigurarea continuitatii activitatii
societatii comerciale.
Abaterea dintre utilizarile (alocarile) si resursele aferente ciclului operatiunilor curente (din exploatare si
din afara exploatarii) constituie necesarul de fond de rulment (NFR), care exprima necesarul de capital
destinat finantarii ciclului operatiunilor curente cand abaterea este pozitiva si care o numim NFR pozitiv sau
un excedent de resurse numit NFR negativ.
In vederea estimarii capitalului necesar finantarii ciclului operatiunilor curente se exclud: disponibilitatile
banesti, plasamentele financiare, creditele bancare curente si soldurile creditoare la banci. Relatiile de calcul
utilizate in vederea determinarii necesarului de fond de rulment (NFR) pe baza bilantului financiar sunt:
NFR = Utilizari (alocari) – Resurse curente
unde:
Utilizari curente=Active curente – Disponibilitati banesti – Plasamente financiare
Resurse curente = Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt – Solduri cred.la banci
Necesarul de fond de rulment poate fi:
2019 Page 25
- pozitiv, atunci cand utilizarile (alocarile) curente sunt mai mari decat resursele curente care pot fi
mobilizate. Cauza o constituie decalajul dintre gradul de lichiditate a stocurilor si creantelor totale, care
este mai redus, comparativ cu gradul de exigibilitate a datoriilor curente. Societatea comerciala se
confrunta cu incetinirea ritmului incasarilor si cresterea ritmului platilor. Numai daca cresterea
necesitatilor de finantare este consecinta unei politici active de investitii, situatia financiara a societatii
comerciale poate fi considerata normala;
- negativ, atunci cand utilizarile (alocarile) curente sunt mai reduse decat resursele curente, ca urmare a
cresterii vitezei de rotatie a activelor circulante si existentei unor termene de plata a datoriilor avantajoase
pentru societatea comerciala. Daca aceasta se confrunta cu intreruperi temporare in aprovizionarea si
reinnoirea stocurilor, atunci necesarul de finantare se reduce, putand inregistra valori negative.
Sub aspectul stabilitatii temporale, capitalul necesar finantarii ciclului operatiunilor curente cuprinde:
· NFR permanent, destinat finantarii alocarilor structurale cu caracter stabil. Partea structurala poate fi
finantata integral pe seama capitalurilor permanente (CP). Atunci cand capitalurile proprii (Cpr) si
datoriile pe termen mediu si lung (Dtml) sunt insuficiente, datoriile minime cvasipermanente (datoriile
curente) (Dcp) participa la finantarea alocarilor structurale.
· NFR variabil, destinat finantarii alocarilor cu caracter conjunctural sau instabil (fluctuatii intamplatoare
sau cu caracter sezonier ale activitatii). Finantarea acestor alocari impune utilizarea unor resurse cu
caracter temporar: credite bancare curente, amanarea platii obligatiilor fata de terti, cand cele degajate sub
forma NFR nu sunt suficiente.
Sub aspectul naturii operatiunilor curente, capitalul necesar finantarii acestora cuprinde necesarul de
fond de rulment din exploatare si respectiv din afara exploatarii. Estimarea acestor doua componente poate
fi realizata pe baza informatiilor din bilantul functional.
· Necesarul de fond de rulment functional din exploatare (NFRFexpl), se determina ca diferenta intre
alocarile si resursele aferente exploatarii.
· Necesarul de fond de rulment functional din afara exploatarii (NFRFafexpl), se determina ca
diferenta intre alocarile si resursele din afara exploatarii.
Necesarul de fond de rulment functional (NFRF) la nivelul societatii comerciale constituie suma
algebrica a celor doua componente prezentate anterior:
NFRF = NFRFexpl + NFRFaf.expl
3. ANALIZA TREZORERIEI NETE
Deciziile pe termen lung, cu privire la politica de investitii si de finantare, influenteaza asupra fondului
de rulment net (FRN). Fluctuatia nivelului de activitate, masurata prin cifra de afaceri si decalajele pe termen
scurt dintre venituri si cheltuieli, incasari si plati influenteaza asupra necesarului de fond de rulment (NFR).
Ajustarea valorii relativ constante a (FRN) cu valoarea fluctuanta in timp a NFR se realizeaza prin intermediul
trezoreriei nete (TN).
TN = FRN – NFR
Aceasta relatie reflecta faptul ca, orice fluctuatie a FRN si NFR influenteaza asupra trezoreriei nete,
care constituie soldul disponibilitatilor resurselor financiare pe termen scurt sau excedentul capitalului
permanent fata de nevoia de active circulante neacoperite din resurse pe termen scurt.
Trezoreria neta poate fi:

A. pozitiva, cand FRN > NFR In aceasta situatie, societatea comerciala dispune de un excedent de
lichiditati care permite efectuarea de plasamente fie pe piata monetara, fie pe pietele de capital.
Trezoreria pozitiva asigura realizarea echilibrului financiar pe termen scurt. Totusi, pe termen lung,
utilizarea insuficienta a resurselor durabile (stabile) poate avea consecinte negative asupra recompensarii
2019 Page 26
capitalurilor proprii si rambursarii imprumuturilor contractate de pe piata. Aceasta situatie este specifica
societatilor comerciale din sfera comertului.
B. negativa, cand FRN <NFR. In aceasta situatie, societatea comerciala nu-si poate finanta integral
ciclul de exploatare pe seama FRN. Aceasta trebuie sa recurga la contractarea de noi credite bancare.
Intrucat marimea creditelor este superioara marimii lichiditatilor, costurile financiare si expunerea la
risc cresc. Riscurile sunt atat de natura economica, cat si de natura pur financiara: fluctuatia permanenta si
respectiv inversarea nedorita (dezavantajoasa) a ratei medii a dobanzii pe piata. Trezoreria negativa este mai
des intalnita in cazul societatilor comerciale din industrie.
C. neutra, cand FRN = NFR. In practica, situatia in care societatea comerciala dispune de un FRN
care finanteaza exact NFR se poate intalni in mod exceptional.
In practica, situatiile, in care valoarea trezoreriei nete fluctueaza in jurul pragului de neutralitate, sunt
mult mai frecvente in raport cu neutralitatea absoluta.
Optimizarea situatiei financiare se poate face prin :

A. Actiuni la nivelul FR :
- sporirea capitalului prin aport de numerar
- practicarea unei politici de majorare a rezervelor
- angajarea unor imprumuturi pe termen mediu si lung
B. Actiuni la nivelul NFR :
- accelerarea rotatiei stocurilor
- accelerarea rotatiei clientilor
- accelerarea rotatiei furnizorilor
2019 Page 27
CURS 7. Analiza pozitiei financiare a entitatii
Pozitia financiara poate fi analizata cu ajutorul ratelor.
Ratele de structura exprima un raport intre nivelul absolut al elementului parte si nivelul absolut al
intregului, exprimat, de regula, in procente. Aceste rate sunt destinate aprecierii structurii financiare a
intreprinderii si se stabilesc pe baza datelor extrase din bilant.
Ratele de rentabilitate masoara gradul de rentabilitate a intreprinderilor (capacitatea de a realiza

profit), comparand rezultatele fie cu cifra de afaceri, fie cu capitalul investit.
Ratele de gestiune evidentiaza eficienta cu care firma utilizeaza resursele de care dispune. Ele
compara elementele patrimoniale cu indicatorii care reflecta nivelul de activitate al intreprinderii.
1. Ratele de structura ale bilantului
 Rata activelor imobilizate
𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞
𝑹𝒂𝒊 = ∗ 𝟏𝟎𝟎
𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥
- Urmareste evolutia ponderii elementelor patrimoniale utilizate permanent in total activ, reflectand
gradul de investire a capitalului in intreprindere.
- nivelul normal al acestei rate difera in functie de sectorul de activitate, cel mai frecvent situandu-se in
jurul valorii de 40-60%.
- daca Rai1>Rai0 – ponderea imobilizarilor creste in perioada curenta fata de perioada de baza, ca
urmare a modificarii intr-o proportie mai mare a valorii activelor imobilizate in raport cu valoarea activului
total.
- 𝑹𝒂𝒊 = 𝑹𝒊𝒏 + 𝑹𝒊𝒄 + 𝑹𝒊𝒇
a) Rata imobilizarilor necorporale
Imobilizari necorporale
𝑅𝑖𝑛 = ∗ 100
Total activ
- o rata inalta Rin inseamna o activitate de cercetare-dezvoltare semnificativa sau interes pentru achizitia
de astfel de imobilizari in scopul exploatarii lor.
- in tarile dezvoltate bilanturile prezinta ponderi importante ale activelor imobilizate necorporale.
b) Rata imobilizarilor corporale
2019 Page 28
Imobilizari corporale
𝑅𝑖𝑐 = ∗ 100
Total activ
- Masoara ponderea activelor corporale (cladiri, terenuri, masini si echipamente tehnologice) in cadrul
activelor societatii.
- reflecta, indirect, flexibilitatea intreprinderii la schimbarile cerintelor pieteisi a tehnologiei.
- Este mai ridicata in cazul societatilor cu un proces tehnologic complex, ce necesita o infrastructura
importanta sau echipamente costisitoare si mai scazuta la societatile de comert si prestari servicii.
c) Rata imobilizarilor financiare
Imobilizari financiare
𝑅𝑖𝑓 = ∗ 100
Total activ
- Reflecta politica de investitii financiare a firmei

- Inregistreaza valori ridicate in cazul firmelor care au ca obiect de activitate gestionarea unui
portofoliu de participatii.
 Rata activelor circulante
Active circulante
𝑅𝑎𝑐 = ∗ 100
Total activ
- Reflecta ponderea activelor cu character temporar din totalul activ

- Caracterizeaza flexibilitatea financiara, evidentiind importanta relativa a activelor usor de transformat
in bani.
- Rai+Rac=100
- daca Rac1>Rac0, ponderea activelor circulante creste in perioada curenta fata de perioada de baza, ca
urmare a modificarii valorii activelor circulant eintr-o proportie mai mare decat cea a activului total. Aceasta
modificare este considerate favorabila daca indicele cifrei de afaceri are cel putin aceeasi valoare cu cel al
activelor circulante, in conditiile realizarii vitezei de rotatie celputin la nivelul perioadei de baza.
- dacaRac1 <Rac0, ponderea activelor circulante scade, ca efect al modificarii valorii activului total intr-o
proportie mai mare decat cea a activelor circulante. Pentru o apreciere favorabila, viteza de rotatie a activelor
circulante trebuie sa creasca, in conditiile realizarii cifrei de afaceri, cel putin la nivelul anului de baza.
Rac = Rs+Rc+Rd
a) Rata stocurilor
Stocuri
𝑅𝑠 = *100
Total activ
2019 Page 29
-inregistreaza valori ridicate in cazul societatilor cu activitate de productie si ciclu lung de fabricatie si in
cazul firmelor de distributie
- inregistreaza valori scazute in cazul firmelor de servicii
- evolutia in timp a ratei stocurilor necesita corelarea cu nivelul cifrei de afaceri, cresterea stocurilor
fiind justificata doar daca are loc o crestere a volumului de activitate
b) Rata creantelor
Creante
𝑅𝑐 = ∗ 100
Total activ
- Marimea ratei depinde de termenele de incasare practicate, de domeniul de activitate

- are valori scazute in cazul unei clientele numeroase ce achita in numerar, si valori ridicate in cazul
relatiilor intre societati
c) Rata disponibilitatilor
Disponibilitati
𝑅𝑑 = ∗ 100
Total activ
- un nivel ridicat al ratei indica echilibru financiar, dar si resurse insuficient utilizate
- valoarea considerata normalaeste 1.5-2%
 Rata stabilitatii financiare
Capital permanent
𝑅𝑠𝑓 = ∗ 100
Total pasiv
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡 = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 + 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑖𝑑𝑒 1𝑎𝑛
-Reflecta ponderea surselor pe care o intreprindere le are pentru o perioada mai mare de 1 an, in
totalul surselor de acoperire a activelor
- cresterea ratei reflecta o situatie favorabila, daca majorarea capitalului permanent se datoreaza
cresterii capitalurilor proprii intr-un ritm superior datoriilor pe termen lung
- scaderea ratei este favorabila daca aceasta scadere este determinata de reducerea datoriilor pe
termen lung
 Rata autonomiei financiare
Capital propriu
𝑅𝑎𝑓 = ∗ 100
Total pasiv
2019 Page 30
- arata cat din patrimoniul intreprinderii este finantat din capitaluri proprii
- de dorit este ca nivelul ratei sa fie cat mai mare
 Rata datoriilor pe tremen scurt
Datorii pe termen scurt

𝑅𝑑𝑠 = ∗ 100
Total pasiv
- Reflecta masura in care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea
activitatii
- nivel maxim admisibil 50%
 Rata indatorarii globale
Datorii totale
𝑅𝑖 = ∗ 100
Capitaluri proprii
-masoara ponderea datoriilor societatii in totalul surselor de finantare

- nivel considerat normal 66%, maxim 100%
-nivel necorespunzator peste 100%
2. Ratele de lichiditate si solvabilitate
 Lichiditatea masoara aptitudinea firmei de a face fata obligatiilor pe termen scurt si reflecta
capacitatea sa de a transforma rapid activele circulante in disponibilitati (bani). O firma este
lichida atunci cand resursele generate de operatiunilecurente ii furnizeaza suficiente
disponibilitati pentru a face fata scadentelor pe termen scurt.
Lichiditatea generala:
Active circulante
𝐿𝑔 = Datorii pe termen scurt
- Valoarea subunitara semnifica faptul ca datoriile pe termen scurt nu sunt acoperite de activele
circulante
- bun indicator pentru capacitatea de a achita facturile si de a rambursa creditele contractate
- valoare considerata normala 2
- O rata apropiata de 1 evidentiaza o capacitate de plata insuficienta pentru a se asigura societatii
comerciale o marja de siguranta impotriva riscului de insolvabilitate
2019 Page 31
Lichiditatea curenta
Active circulante − Stocuri

𝐿𝑐 =
- exprima capacitatea firmei de a onora datoriile pe termen scurt din creante, disponibilitati
banesti si investitii financiare pe termen scurt
- Indicatorul este considerat bun cand inregistreaza o valoare mai mare de 100%
Lichiditatea imediata (Rata solvabilitatii imediate)
Disponibilitati + Investitii pe termen scurt

𝐿𝑖 =
- reflecta abilitatea firmei de a achita datoriile curente pe baza disponibilitatilor

- nivel normal 0.2-0.3
 Solvabilitatea indica aptitudinea firmei de a face fata scadentelor pe termen lung si mediu.
Rata solvabilitatii generale
Total active
𝑅𝑠𝑔 = Total datorii
- arata in ce masura activele totale pot acoperi datoriile totale

- masoara securitatea firmei fata de banca si creditori
- o valoare peste 1.5 : capacitatea firmei de a achita obligatiile banesti fata de terti
- Cu cat valoarea indicatorului este mai mare cu atat indicatorul este mai bun; pentru o analiza realista
este necesar sa se cunoasca structura acestor active, starea lor, daca exista o piata potentiala pentru
acestea. Calculul acestui indicator este necesar pentru evidentierea ponderii contributiei personale a
actionarilor la finantarea datoriilor. In aprecierea acestui indicator se va urmari ca pe total sa
fie supraunitar, iar pe structura, acea parte din activ reprezentata de imobilizarile corporale sa fie acoperite,
de regula, cu surse proprii si, in total activ, ponderea datoriilor totale sa nu fie mai mare de 50%.
3. Indicatori de gestiune
Indicatorii ce caracterizeaza gestiunea (rotatia) masoara viteza de transformare a activelor in lichiditati,

cat si cea de reinnoire a datoriilor. Indicatorii de gestiune au ca element comun cifra de afaceri. Viteza de
rotatie se analizeaza cu ajutorul a doi indicatori:
Cifra de afaceri
- Numarul de rotatii 𝑁 =
Element de activ sau de pasiv
2019 Page 32
Element de activ sau de pasiv

- Durata unei rotatii D= ∗T
Cifra de afaceri
D*N=T
Unde T= timp exprimat in zile
Cresterea vitezei de rotatie prin cresterea numarului de rotatii sau reducerea duratei unei rotatii
inseamna:
-obtinerea unei cifre de afaceri mai mari la un consum dat de resurse, sau
-reducerea necesarului de resurse pentru a obtine un anumit volum al cifrei de afaceri
Scaderea vitezei de rotatie prin reducerea numarului de rotatii sau cresterea duratei unei rotatii se
traduce prin:
-obtinerea unei cifre de afaceri mai mici la un consum dat de resurse, sau
-cresterea necesarului de resurse pentru a obtine un anumit volum al cifrei de afaceri.
Formula de calcul a rotatiei activelor circulante este:
Cifra de afaceri/ Active circulante x 100
Acest indicator arata numarul de rotatii efectuate de activele circulante in decursul unei perioade si cu
cat numarul obtinut este mai mare cu atat activele circulante au fost utilizate mai eficient.
2019 Page 33
CURS 8. Analiza performantei economico-financiare a intreprinderii
Rentabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a obţine profit, ceea ce reflectă performanţa

acesteia. Obiectivul major al întreprinderii este atât mărirea averii participanţilor la viaţa întreprinderii
(acţionari, salariaţi, creditori, stat), cât şi creşterea valorii sale, pentru asigurarea propriei dezvoltări.
Realizarea acestui obiectiv este condiţionată de desfăşurarea unei activităţi rentabile, care să permită
remunerarea factorilor de producţie şi a capitalurilor utilizate, indiferent de provenienţă.
Orice afacere implică o investiţie care are drept consecinţă rezultatul aşteptat de investitor. Cu cât
acest rezultat este mai mare, cu atât se pot forma noi surse disponibile pentru alte investiţii în diverse scopuri:
stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltări, crearea de rezerve. Rentabilitatea unei afaceri rezultă
din comensurarea efectelor concretizate în venituri cu eforturile depuse reflectate în cheltuielile aferente.
Cifra de afaceri (CA)
 reprezintă un indicator global al vânzărilor, din activitatea de distribuţie şi cea de producţie (obţinut
prin însumarea vânzărilor de mărfuri şi a producţiei vândute).
Marja comercială (Mc)
 se referă la activitatea comercială desfăşurată de agentul economic, de distribuţie sau la partea pur
comercială a întreprinderilor producătoare;
 devine mai semnificativă ca informaţie în activitatea de analiză şi gestionare cu cât ea este determinată
mai detaliat, respectiv pe produse sau grupe de produse. Este denumită şi marjă brută şi se exprimă
adesea ca procent din cifra de afaceri (volumul vânzărilor).
Marja comercială = Venituri din vânzarea - Cheltuieli privind
mărfurilor mărfurile vândute
Doua societati cu activitate comerciala pot avea aceeasi cifra de afaceri, dar marje comerciale diferite.
Producţia exerciţiului (Pe)
 se calculează, de către întreprinderile industriale. Include valoarea bunurilor şi serviciilor „fabricate"

de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.
 cuprinde trei elemente: producţia vândută, producţia stocată şi producţia imobilizată.
Producţia exerciţiului= Producţia vândută +Poductia stocata+Productia imobilizata
Rezultatul exploatării (Re)
 Evaluează rentabilitatea economică a unei întreprinderi şi corespunde activităţii normale şi curente a

întreprinderii, include şi operaţiunile efectuate în exerciţiile anterioare dar aferente exerciţiului curent.
Nu este luată în calcul activitatea corespunzătoare operaţiilor financiare.
 Permite compararea performanţelor întreprinderilor ce au politici financiare diferite.
2019 Page 34
Rezultatul exploatării= Venituri din exploatare –Cheltuieli din exploatare
Această relaţie de calcul fundamentează strategii şi politici pe. care le adoptă managementul
întreprinderii pentru a ameliora rezultatul său. Variantele posibile sunt: majorarea veniturilor sau
diminuarea cheltuielilor, în condiţiile menţinerii constante a celuilalt factor; sporirea ambelor componente
cu respectarea restricţiei ca ritmul creşterii veniturilor să devanseze ritmul de creştere al cheltuielilor
Rezultatul brut (Rb)
 Reprezintă rezultatul tuturor operaţiilor curente, obişnuite ale întreprinderii, fiind determinat atât de
rezultatul exploatării curente, cât şi de cel al activităţii financiare, permiţând şi aprecierea impactul
politii financiare a întreprinderii asupra rentabilităţii.
Rezultatul brut = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar
Rezultat brut aproximativ 0 =>pragul de rentabilitate al activitatii curente reprezinta un minim ce

trebuie atins, dar care nu poate asigura dezvoltarea, deoarece veniturile din exploatare si cele financiare permit
doar acoperirea exacta a cheltuielilor de exploatare si financiare.
Rezultat brut pozitiv semnifica faptul ca societatea degaja rentabilitate din activitatea sa.
Un rezultat brut negativ corespunde unei societati cu dificultati, a carei activitate curenta nu degaja
rentabilitate.
Rata rentabilitatii vanzarilor
Rv = Profit din exploatare / Cifra de afaceri * 100
Indica eficienta activitatii comerciale; cu cat profitul ce revine la 1 leu cifra de afaceri este mai mare, cu
atat activitatea societatii este mai eficienta.
Rata rentabilitatii economice
Re = Profit net /Total activ *100
Rata masoara performanta activului total, respectiv a capitalului investit fara a lua in seama modalitatile
de procurare a capitalurilor.
Rata masoara gradul de valorificare a capitalului investit, exprimand in lei profitul net la o unitate de
capital investit.
Rata rentabilitatii financiare
Rf = Profit net/ Capitaluri permanente *100
2019 Page 35
Capitaluri permanente = Capitaluri proprii+Datorii mai mari de 1 an
Rata rentabilitatii financiare prezinta importanta pentru manageri si investitori. Pentru investitori,
investitia lor este cu atat mai rentabila cu cat aceasta rata creste.
Rata permite aprecierea eficienţei investiţiilor de capital ale acţionarilor şi oportunitatea menţinerii
acestora (rata calculata ca raport intre Profit net si Capital propriu).
Această rată constituie un indicator relevant în aprecierea poziţiei întreprinderii pe piaţă. O remunerare
în creştere a capitalurilor investite asigură: un acces facil la resurse financiare datorită încrederii proprietarilor
actuali de a reinvesti în întreprindere şi a potenţialilor investitori – deţinători de resurse financiare disponibile
pentru plasamente; capacitatea de dezvoltare.
Analiza unei întreprinderi cotate la bursă comportă un studiu suplimentar, pe baza datelor bursiere.
Profitul net pe acţiune
– arată masa profitului net aferentă unei acţiuni:
Pna = Profit net/ Nr de actiuni
Acest indicator oferă informaţii utile în special pentru acţionarii majoritari care sunt interesaţi de
rentabilitatea firmei pe termen lung. Cu cât revine mai mult profit net unei acţiuni, cu atât bogăţia acţionarilor
creşte.
Dividendul pe acţiune
– exprimă remunerarea netă ce revine unei acţiuni.
Dpa= Dividend /Nr de actiuni
Un nivel ridicat al acestui indicator atrage investitorii care doresc câştiguri sigure pe termen scurt.
Totodată un nivel scăzut al acestui indicator poate însemna o redirecţionare a profitului întreprinderii către
diverse proiecte de investiţii, acesta fiind un moment prielnic pentru cumpărarea de acţiuni.
Rata preţ pe acţiune/profit net pe acţiune - PER (Price Earnings Ratio)
– arata cât de repede se poate recupera investiţia în acţiunile firmei în cazul în care tot profitul net ar fi
distribuit acţionarilor sub formă de dividende. Cu cât valoarea acestei rate este mai redusă, cu atât semnifică o
stare mai bună. Este una din cele mai folosite rate de piaţă şi semnifica preţul pe care investitorii sunt dispuşi
să-l plătească pentru o unitate de profit net pe acţiune:
PER= Curs bursier/ Profit net pe actiune
2019 Page 36
Probleme recapitulative
1. De ce suma se dispune dupa 8 luni, daca se plaseaza 5.000 lei cu 12% pe an?
Cf=Ci+D
D =Ci *d*t = 5000*12%*8/12 =400
Cf= 5400
2. Ce dobanda se plateste bancii in prima luna pentru un credit de 7.000 lei, rambursabil in 2ani, in
transe lunare, rata dobanzii 12% pe an?
D= 7000*12% *1/12= 70
3. Un sportiv negociaza un contract derulat timp de 2 ani, care ii va aduce incasari de 30.000 de lei,
rata dobanzii 3% pe an. Ce varianta este mai favorabila: a) incasarea sumei la semnarea
contractului; b) incasarea la finalizarea contractului; c) incasarea unei transe la semnarea
contractului. (a)
4. O persoana fizica trebuie sa plateasca unei societati 1000 lei pentru un serviciu primit. Pentru
societate, suma reprezinta: a) o creanta; b) o datorie; c) o cheltuiala. (a)
5. Rezultatul brut al unei societati este 1000 lei, iar rezultatul fiscal este (-500 )lei. Ce impozit
datoreaza societatea: a) 160 lei; b) 0 lei; c) (-80) lei (b)
6. Rambursarea unui credit bancar este o plata aferenta: a)activitatii de exploatare; b) activitatii de
finantare; c) activitatii de investitii. (b)
7. Rata lichiditatii imediate (Disponibilitati+Investitii financiare pe termen scurt)/Datorii pe termen

scurt = 0.2 arata ca : a)societatea isi poate plati datoriile curente din disponibilitati; b) nu isi poate
plati datoriile curente din disponibilitati; c) societatea nu are bani si investitii pe termen scurt. (b)
8. Trezorerie neta negativa (TN=FR-NFR) arata ca: a) societatea are excedent de numerar; b)
societatea are deficit de numerar; c)societatea are profit (b)
9. O societate are vanzari de 6000 lei, din care incaseaza 20%. Ce impozit pe profit datoreaza: a)
16% *6000; b) 0; c)16%*1200 (a)
10. O societate are la inceputul anului : bani1000, salarii de plata 2000, furnizori restanti 2.000, clienti
de incasat 1.000, capital social 1000. Ce solutie optima poate adopta pentru a avea trezorerie
pozitiva dupa plata tuturor datoriilor : a) incasarea clientilor; b) primirea unui credit; c) neplata
furnizorilor. (a)
2019 Page 37
11. Costul direct pentru a obtine un produs A este 3 lei/buc, iar pentru B 2 lei/buc. Costurile indirecte
pentru a obtine 50 buc A si 50 buc B sunt 200 lei, repartizate in functie de cantitatea de produse
obtinuta. Costul de productie al unui produs A si B este : a) 4 si 6 lei ; b ) 5 si 4 lei ; c) 5 si 6 lei
Costuri indirecte 200 lei…pentru 50+50 bucati => cost indirect pe o bucata este 200/100 =2 lei
Cost de productie pentru A= cost direct+cost indirect = 3 +2 =5 lei
Cost de productie pentru B= cost direct+cost indirect = 2 +2 =4 lei (b)
2019 Page 38

Cursuri RFAE - 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri RFAE - 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Resurse financiare si analiza economica Cristina Bigioi

CURS 1. Finanţarea activităţilor întreprinderii

1.1 Resursele necesare derulării unei afaceri

Resursele umanereprezintă ansamblul personalului (muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti) care

Finanţarea activităţii unei întreprinderi reprezintă totalitatea mecanismelor, tehnicilor şi a

Finanţarea pe termen scurt(aproximativ 1 an) este, de regulă, posibilă prin:

Există şi alte tehnici speciale de finanţare, cum ar fi :

1.2 Rolul informatiilor economico-financiare in analiza si luarea deciziilor

An Transa Dobanda T+D Credit ramas

1 =400.000/4 =100.000 400.000*10%=40.000 140.000 300.000

An Transa Dobanda T+D Credit ramas

1 0 400.000*10%=40.000 40.000 400.000

3. 2 ani, Transe semestriale egale

Semestru Transa Dobanda T+D Credit ramas

1 =400.000/4 =100.000 400.000*10%*1/2=20.000 120.000 300.000

4. 2 ani, transe trimestriale egale, perioada de gratie 1 an

trimestru Transa Dobanda T+D Credit ramas

1 0 400.000*10%*1/4=100.000 10.000 400.000

6 100.000 300.000*10%*1/4=7.500 107.500 200.000

Valoarea actualizata neta

VAN= castiguri actualizate-costuri

a) Venit actualizat= 10.000+10.000 /(1+10%)+10.000 / (1+10%)2= 10.000+9090+8264=27.354

2. Sa se stabileasca daca se accepta urmatorul proiect de investitii:

An Proiect Venit actualizat Proiect B Venit actualizat

Se alege proiectul A (castigul este mai mare)

CURS 2. II. RAPOARTELE FINANCIARE

Concret, bilantul contabil ofera informatii privind:

Bilantul poate avea forma verticala sau orizontala.

Formatul orizontal (tabel cu doua coloane) se fundamenteaza pe relatia:

2.2. Creante 3. DATORII

3. ACTIVE DE REGULARIZARE SI 4. PASIVE DE REGULARIZARE SI

Formatul vertical, sub forma de lista, se fundamenteaza pe relatia:

In formatul lista bilantul cuprinde doi indicatori:

Pentru a fi recunoscute in bilant, elementele trebuie sa indeplineasca doua conditii simultan:

Activele sunt structurate in ordinea crescatoare a lichiditatii (perioada de transformare in bani):

A. Activele imobilizate (sunt activele pe termen lung)

O imobilizare necorporalaeste un activ nemonetar identificabil fara forma fizica.

- creante fata de furnizori (avansuri platite furnizorilor)

4.Casa si conturile la bancicuprind:

Cuprind capitaluri proprii si capitaluri imprumutate.

II.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

III. Datoriile (capitaluri imprumutate)

IV. Veniturile in avans

CURS 3. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Contul de rezultate prezintă, la închiderea exerciţiului, sinteza cheltuielilor şi veniturilor, grupate în

- activitatea de exploatare constând în producţia de bunuri, comercializarea de mărfuri, prestarea de

- activitatea financiară reprezentată de primirea-rambursarea-acordarea de împrumuturi şi/sau

Ca diferenţă între venituri şi cheltuieli se determină rezultatul, care poate fi:

- pierdere, cheltuială neacoperită din venit.

a. Venituri din exploatare:

b. Cheltuieli din exploatare

- cheltuieli cu materiile prime; cu materialele auxiliare, cu materialele de natura obiectelor de

c. Rezultat din exploatare = a - b

f. Rezultat financiar = d-e

g. Rezultat brut = c+f

h.Impozit pe profit/pe venit

i. Rezultat net = rezultat brut – impozit pe profit

- cheltuieli/venituri curente - se efectuează în perioada curentă şi se referă la aceeaşi perioadă;

Cheltuiala se poate înregistra în trei momente:

- consumul obiectelor muncii (materii prime, materiale auxiliare, semifabricate) se înregistrează în

- consumul mijloacelor de muncă (imobilizări corporale) se înregistrează pe toată durata de funcţionare

- consumul forţei de muncă se înregistrează lunar şi ia forma cheltuielilor cu personalul entităţii

Venitul se poate înregistra în trei momente:

1 =400.000/4 =100.000 400.00010%1/2=20.000 120.000 300.000

1 0 400.00010%1/4=100.000 10.000 400.000

6 100.000 300.00010%1/4=7.500 107.500 200.000

P=CA-CT= CA-CF-CV= qPvz-CF-cvuq =>

 cvu= (qPvz-CF-P) /q = (15.0001500-5.000.000-5.500.000) :15000 => cvu=800 lei/bucata

P=0=PvzQe –CF-cvuQe => Qe =CF : (Pvz-cvu) =

CVA= cvuAqA= 4210.000=420.000 lei

Ks= (D-De)/D 100=(1.260.000-350.028)/1.260.000 100=72.22%