Aplicaţii rezolvate 103

Capitolul 8. APLICAŢII

8.1. Aplicaţii rezolvate

AR 1. Să se reprezinte conturul din figura AR 1.1 utilizând comenzile simple de

desenare.

Figura AR 1.1

Analizând dimensiunile din figura AR 1.1 se pot determina cu uşurinţă coordonatele

punctelor (faţă de originea sistemului de referinţă aflat în poziţia stânga jos a conturului)
între care se vor reprezenta entităţi grafice de tipul liniilor, arcelor de cerc sau cercurilor
aspect prezentat în figura AR 1.2.

Figura AR 1.2
104 Aplicaţii rezolvate
Se alege tipul de linie continuă, de grosime 0,30 u.m. Se desenează segmentul între
punctele 1 şi 2 cu ajutorul comenzii line.

Command: line
Specify first point: 0,0 { coordonatele punctului de start - 1}
Specify next point or [Undo]: 90,0 {coordonatele punctului final - 2}
Specify next point or [Undo]: <enter> {finalizarea comenzii}

Se desenează semicercul dintre punctele 2 şi 4, având centrul în punctul 3. Se

utilizează comanda arc cu opţiunea Start – Center – End, ales din meniul Draw –
Arc. Pentru desenarea acestui semicerc se pot utiliza şi alte opţiuni ale comenzi arc.

Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 90,0 {coordonatele punctului 2 - de start al
arcului}
Specify second point of arc or [Center/End]: c Specify center point of
arc: 90,30 {coordonatele punctului 3 – centrul arcului}
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: 90,60 {coordonatele punctului
4 – de final al arcului – finalizarea comenzii}

În sintaxa de mai sus pentru introducerea coordonatelor punctelor, s-au utilizat

coordonatele absolute. În cazul figurilor mai complexe, pentru evitarea calculului
acestor coordonate este mau uşor să se lucreze cu coordonate relative. În continuare se
prezintă desenarea aceluiaşi arc utilizând coordonate relative.

Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 90,0 {coordonatele punctului 2 - de start al
arcului}
Specify second point of arc or [Center/End]: _c Specify center point of
arc: @0,30 {coordonatele relative ale punctului 3 faţă de punctul 2 – centrul
arcului}
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: @0,30 {coordonatele relative
ale punctului 4 faţă de punctul 3 – de final al arcului – finalizarea comenzii}
Se desenează segmentul între punctele 4 şi 5 utilizând comanda line

Command: line
Specify first point: 90,60 {coordonatele punctului 4}
Specify next point or [Undo]: 30,60 {coordonatele punctului 5}
Specify next point or [Undo]: <enter> {finalizarea comenzii}

Se desenează sfertul de cerc între punctele 5 şi 6 cu comanda arc, opţiunea Start –

End – Radius.
 Aplicaţii rezolvate 105

Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 30,60 {coordonatele punctului 5}
Specify second point of arc or [Center/End]: e
Specify end point of arc: 0,90 {coordonatele punctului 6}
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: r Specify radius of
arc: 30 {raza arcului 5 – finalizarea comenzii}

Se desenează segmentele de dreaptă între punctele 6, 7, 8 şi 1 utilizând comanda

line.

Command: line
Specify first point: 0,90 {coordonatele punctului 6}
Specify next point or [Undo]: 0,60 {coordonatele punctului 7}
Specify next point or [Undo]: 45,30 {coordonatele punctului 8}
Specify next point or [Close/Undo]: 0,0 {coordonatele punctului 1}
Specify next point or [Close/Undo]: <enter> {finalizarea comenzii}

Se desenează cercul cu centrul în punctul 3 utilizând comanda circle.

Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 90,30
{coordonatele punctului 3 – centrul cercului}
Specify radius of circle or [Diameter] <10.0000>: 20 {raza cercului – finalizarea
comenzii}
În vederea uşurării sesiunii de lucru este mai comod să se indice unele puncte
specifice cu ajutorul opţiunilor modului Osnap. De exemplu centrul cercului (punctul
3) se poate indica direct cu mouse - ul, ca fiind şi centrul semicercului dintre punctele 2
şi 4. Acest lucru se realizează prin apropierea colimatorului de punctul în cauză, figura
AR 1.3.

Figura AR 1.3
106 Aplicaţii rezolvate
În final se trasează axele de simetrie ale arcelor de cerc şi ale cercului utilizând
comanda line, tipul de linie fiind ISO long-dashdot (linie de axă) cu grosimea 0,0.
Aceste linii de axă se pot reprezenta fie utilizând coordonatele absolute ale punctelor
între care se desenează, fie utilizând opţiunile modului Osnap/Otrack. Exemplificarea
se va face cu cea de a doua variantă (figura AR 1.4).
Se desenează linia de axă verticală

Command: line
Specify first point: {se indică cu mouse - ul un punct utilizând modul Osnap-
Center şi Otrack} (figura AR 1.4 a).
Specify next point or [Undo]: {se indică un punct de final al liniei de axă cu
mous - ul} (figura AR 1.4 b).
Specify next point or [Undo]: <enter> {finalizarea comenzii}

a b c
Figura AR.1.4

Linia de axă orizontală se desenează în mod identic (figura AR.1.4 b), iar cea
dintre punctele 5 şi 7 se va reprezenta cu utilizând comanda line, respectiv modul
Osnap - Endpoint (figura AR 1.4 c).

Command: line
Specify first point: {se indică cu mouse-ul punctul 5 utilizând modul Osnap-
Endpoint}
Specify next point or [Undo]: {se indică cu mouse-ul punctul 7 utilizând modul
Osnap - Endpoint}
Specify next point or [Undo]: <enter> {finalizarea comenzii}
 Aplicaţii rezolvate 107

AR 2. Să de reprezinte şi să se coteze desenul următor, folosind straturile (layer – ele)

de desenare.

Pentru fiecare tip de entitate (linie groasă continuă, linie de axă, cotă) se definesc
starturile de desenare, apelând comanda layer, conform figurii AR 2.1.

Figura AR 2.1
Se desenează liniile de axă (startul curent este axa), conform figurii AR 2.2
Command: line Specify first point:{se indică punctul 1}
Specify next point or [Undo]: @130,0 {coordonatele relative ale punctului 2, în raport
cu punctul 1}
Specify next point or [Undo]: <enter> {finalizarea comenzii}

Command: line Specify first point: {se indică punctul 3 – mijlocul segmentului desenat,
cu modul Osnap - Midpoint}
Specify next point or [Undo]: @0,45 {se indică punctul 4}
Specify next point or [Undo]: <enter> {finalizarea comenzii}
108 Aplicaţii rezolvate

Figura AR 2.2
Se mută originea sistemului de referinţă în punctul 3 (figura AR 2.2):

Command: ucs
Current ucs name: *NO NAME*
Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/World]
<World>: m {se indică opţiunea move}
Specify new origin point or [Zdepth]<0,0,0>:{se indică punctul 3}

În mod similar se desenează o linie de axă din punctul 5 (de coordonate absolute
56,0)
Deoarece conturul este simetric faţă de ambele axe de simetrie se va desena doar
un sfert din el – stratul curent este contur (figura AR 2.3):

Figura AR 2.3

Command: pline
Specify start point: 0,44 {se indică punctul 6}
Current line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @64,0 {punctul 7}
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,-38 {punctul 8}
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-8,0 {punctul 9}
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a {opţiunea arc}
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: a
{opţiunea angle – unghi la centru}
Specify included angle: 90 {valoarea unghiului}
Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: ce {se indică opţiunea center}
 Aplicaţii rezolvate 109

Specify center point of arc: {se indică centrul arcului cu modul Osnap - Int – punctul 5}
Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/
Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: {finalizarea comenzii}

În continuare se oglindeşte succesiv porţiunea de contur desenat faţă de cele două

axe de simetrie, cu ajutorul comenzii mirror (figura AR 2.4)

Command: mirror
Select objects: 1 found {se selectează linia de axă – punctul 11}
Select objects: 1 found, 2 total {conturul punctul 12}
Select objects: 1 found, 3 total {linia de axă punctul 13}
Select objects: <>
Specify first point of mirror line: {punctul 14 – primul de pe linia de simetrie}
Specify second point of mirror line: {punctul 15 al doilea de pe linia de simetrie}
Delete source objects? [Yes/No] <N>: {se indică faptul că nu se şterge imaginea sursă
– finalizarea comenzii}

Figura AR 2.4

În mod similar se realizează şi oglindirea faţă de axa verticală (figura AR 2.5)

Command: mirror
Select objects: 1 found {se selectează primul sfert de contur – punctul 16}
Select objects: 1 found, 2 total {al doilea sfert de contur – punctul 17}
Select objects: 1 found, 3 total {axa – punctul 18}
Select objects: 1 found, 4 total {axa – punctul 19}
Select objects: <enter>
Specify first point of mirror line: {punctul 20 – primul pe axa de simetrie}
Specify second point of mirror line: {punctul 20 al doilea de pe linia de simetrie}
Delete source objects? [Yes/No] <N>:{ se indică faptul că nu se şterge imaginea sursă
– finalizarea comenzii }
110 Aplicaţii rezolvate

Figura AR 2.5

Se mută originea sistemului de referinţă în colţul stânga jos al conturului şi se

desenează primul cerc de Φ16, având coordonatele centrului (32,16) faţă de noua
origine (figura AR 2.6).
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 32,16 {centrul cercului}
Specify radius of circle or [Diameter] <3.0000>: 8{raza cercului – finalizarea comenzii}

Se desenează axele de simetrie cu ajutorul modului Osnap şi Otrack (exemplu în

figura AR 2.6).

Figura AR 2.6
Cercul desenat se multiplică într-o structură tip matrice rectangulară cu ajutorul
comenzii array. Opţiunile comenzii se aleg utilizând fereastra de dialog a comenzii
(figura AR 2.7)

Se stabilesc:
• numărul de rânduri – 3,
• numărul de coloane – 2,
• distanţa dintre rânduri – 28,
• distanţa dintre coloane – 64
• se selectează obiectele – cercul şi cele două axe de simetrie
 Aplicaţii rezolvate 111

Figura AR 2.7

Se desenează dreptunghiul din centrul plăcii. El se va reprezenta undeva alăturat,

urmând a fi rotit şi mutat în poziţia dorită. Comenzile utilizate sunt rectangle, rotate şi
move. (figura AR 2.8)
Command: rectang
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]:{punctul 22}
Specify other corner point or [Dimensions]: @30,8 {punctul 23 – diagonal opus}
Se desenează axa de simetrie a dreptunghiului
Command: pline
Specify start point: {punctul 24, folosind şi modul Osnap Midpoint}
Current line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: {punctul 25}
Se mai desenează o diagonală a dreptunghiului, ca linie ajutătoare (ea se va şterge
ulterior, sau nu se va selecta la mutare), pentru a putea indica cu uşurinţă centrul
acestuia cu ajutorul modului Osnap.
Se roteşte figura:
Command: rotate
Current positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0
Select objects: 1 found {se selectează dreptunghiul – punctul 26}
Select objects: Specify opposite corner: 1 found, 2 total {axa de simetrie - punctul 27}
Select objects: 1 found, 3 total {diagonala – punctul 28}
Select objects: < >
Specify base point: {se indică centrul rotaţiei – punctul 29}
Specify rotation angle or [Reference]: -45 {valoarea unghiului de rotire}
112 Aplicaţii rezolvate

Figura AR 2.8
În final se mută dreptunghiul rotit în poziţia dorită, cu comanda move (figura AR
2.9)
Command: move
Select objects: 1 found {se selectează dreptunghiul – punctul 30}
Select objects: 1 found, 2 total {axa de simetrie – punctul 31}
Select objects: < >
Specify base point or displacement: {punct de bază – punctul 32}
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>:{noua
poziţie a punctului de bază – punctul 33}

Figura AR 2.9

Cotarea se realizează cu comenzile specifice apelate din meniul Dimension.

Analizând desenul identificăm cinci tipuri de cote: liniare, înclinate, unghiulare, de
rază şi de diametru. În continuare se va prezenta câte un exemplu pentru fiecare din
ele. Stratul curent este cota (figura AR 2.10).

Command: dimlinear
Specify first extension line origin or <select object>: {se indică punctul 34}
Specify second extension line origin: {punctul 35}
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: {se
specifică locaţia liniei de cotă}
Dimension text = 64 {se finalizează comanda}
 Aplicaţii rezolvate 113
Command: dimaligned
Specify first extension line origin or <select object>: {punctul 36}
Specify second extension line origin: {punctul 37}
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: {se poziţionează linia de cotă}
Dimension text = 30 {se finalizează comanda}

Command: dimangular
Select arc, circle, line, or <specify vertex>: {se indică prima latură a unghiului – punctul
38}
Select second line: {se indică a doua latură a unghiului – punctul 39}
Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]: {se poziţionează linia de
cotă}
Dimension text = 45 {se finalizează comanda}

Command: dimradius
Select arc or circle: {se selectează arcul – punctul 40}
Dimension text = 6
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: {se poziţionează linia de cotă}

Command: dimdiameter
Select arc or circle: {se selectează cercul – punctul 41}
Dimension text = 16
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: {se poziţionează linia de cotă}

Figura AR 2.10
114 Aplicaţii rezolvate

AR 3. Să se reprezinte şi să se coteze desenul din figura următoare.

Începem un desen nou, folosind asistentul Quick Setup şi stabilim unitatea de

măsură pentru lungimi în sistem zecimal, iar spaţiul alocat desenului corespunzător
unui format A4 (210x297).
Definim un număr de patru straturi de desenare (layer-e) cu ajutorul comenzii layer.
Caracteristicile acestor straturi sunt prezentate în gestionarul de layer-e din fig. AR 3.1.

Figura AR 3.1

Se selectează ca strat curent layer-ul Axe simetrie şi se desenează o linie orizontală

cu lungimea de 63 milimetri cu ajutorul comenzii Line. Primul punct al liniei este
indicat cu mouse-ul, iar cel de-al doilea cu ajutorul coordonatelor rectangulare relative
(@ 63, 0).
În continuare se desenează conturul piesei. Pentru aceasta, se face curent stratul
Contur, se apelează comanda Line (prin unul dintre cele trei moduri de apelare a unei
comenzi) şi se indică primul punct al liniei cu ajutorul mouse-lui, având modul
 Aplicaţii rezolvate 115

Endpoint al funcţiei OSNAP activat (capătul stâng al axei de simetrie). Cel de-al
doilea punct se indică cu ajutorul coordonatelor relative, fie rectangulare (@0, 16.5),
fie polare (@16.5<90). Se continuă comanda prin indicarea următoarelor puncte ale
conturului folosind coordonate relative. Partea superioară a conturului, în faza finală,
este prezentată în fig. AR 3.2.

Figura AR 3.2

Cele două teşituri se obţin folosind comanda Chamfer. Sintaxa şi setările pentru
obţinerea teşiturii din dreapta sunt prezentate în continuare:

Command: chamfer
(TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 10.0000, Dist2 = 10.0000
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: D
Specify first chamfer distance <10.0000>: 2.5
Specify second chamfer distance <2.5000>: 10
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: {se selectează linia
verticală a conturului}
Select second line: {se selectează linia orizontală a conturului}

Pentru teşitura din stânga, de dimensiune 2x450, se procedează în mod identic, dar
segmentele îndepărtate prin teşire au lungimea de 2 mm.
Pentru a completa partea superioară a conturului se desenează o linie orizontală
(situată în stratul Linii subţiri) folosind comanda Line, iar punctele se indică cu
mouse-ul şi modurile Endpoint şi Perpendicular ale funcţiei OSNAP.
În urma aplicării comenzilor chamfer şi line, partea superioară a conturului arată ca
în figura AR 3.3.

Figura AR 3.3

Conturul exterior al piesei (fig. AR 3.4) se obţine prin oglindirea părţii superioare a
conturului faţă de axa de simetrie a piesei. Pentru aceasta se foloseşte comanda
116 Aplicaţii rezolvate

Mirror: se selectează obiectele care se oglindesc (toate entităţile, mai puţin axa de
simetrie), se încheie mulţimea de selectie (prin apăsarea tastei Enter), se indică cu
ajutorul mouse-lui (cu modul Endpoint activ) cele două capete ale axei de simetrie
pentru materializarea axei de oglindire, iar la întrebarea dacă se şterg obiectele sursă se
răspunde cu N (de la No).

Figura AR 3.4

Se completează partea inferioară a conturului cu muchiile vizibile folosind comada

Line (indicarea punctelor se face cu mouse-ul şi modurile Endpoint şi Perpendicular
ale funcţiei OSNAP) pentru desenarea muchiilor apărute prin teşire şi comanda
Extend sau tehnica de editare cu ajutorul grip-urilor pentru celelalte. Aplicarea
comenzii Extend este mai rapidă, de aceea este recomandată. Sintaxa acesteia este:

Command: extend
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select boundary edges ...
Select objects: {se selectează frontiera: axa de simetrie a piesei}
Select objects: <enter> {se încheie mulţimea de selecţie a frontierelor}
Select object to extend or shift-select to trim or [Project/Edge/Undo]: {se
selectează cele trei linii care se extind}
Select object to extend or shift-select to trim or [Project/Edge/Undo]: <enter>
{se încheie comanda}

În urma aplicării setului de comenzi, desenul piesei arată ca în figura AR 3.5.

 Aplicaţii rezolvate 117

Figura AR 3.5

Pentru a desena conturul interior al piesei, se mută originea sistemului de

coordonate curent în capătul stâng al axei de simetrie a piesei.

Command: ucs
Current ucs name: *WORLD*
Enter an option
[New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/World]
<World>: M {se indică opţiunea move}
Specify new origin point or [Zdepth]<0,0,0>:{se indică capătul stâng al axei de
simetrie}.
Conturul interior se desenează cu ajutorul comenzii Line, punctele specificându-se
cu ajutorul coordonatelor polare sau rectangulare relative (fig. AR 3.6).

Figura AR 3.6

Analizând desenul piesei se constată că pentru cotare se vor folosi cote de tip linear
şi tip leader. Deoarece plasarea cotelor de tip linear a fost explicată în cadrul aplicaţiei
118 Aplicaţii rezolvate

AR 2, în continuare se va explica cotarea diametrelor alezajelor (φ16 şi φ8) şi a teşiturii

2x450. Stratul de desenare curent este Cote şi haşuri. Pentru plasarea cotei φ16
procedăm astfel:

Command: dimlinear
Specify first extension line origin or <select object>: {se indică punctul 1}
Specify second extension line origin: {se indică punctul 2}
Specify dimension line location or
[Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: T {se indică opţiunea text}
Enter dimension text <8>: %%c16 {se introduce valoarea textului cotei}
Specify dimension line location or
[Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: {se specifică locaţia liniei de
cotă}
Dimension text = 8 {se finalizează comanda}

În continuare trebuie să se şteargă săgeata şi linia ajutătoare din partea inferioară a

cotei. Deoarece cota este o entitate compusă, pentru editarea entităţilor ce o compun,
aceasta trebuie explodată cu ajutorul comenzii explode (se apelează comanda şi se
selectează cota). După explodare, se şterge săgeata şi linia ajutătoare în cauză, iar apoi
folosind tehnica de editare cu ajutorul grip-urilor se ajustează poziţia textului cotei şi
lungimea liniei de cotă, ca în figura AR 3.7. În acelaşi mod se cotează şi diametrul φ8.

Figura AR 3.7

Cotarea teşiturii se face cu ajutorul comenzii leader. Sintaxa acesteia este:

Command: leader
Specify leader start point: {se specifică vârful liniei de indicaţie, cu mouse-ul şi
modul Midpoint al funcţiei OSNAP activat}
Specify next point: {se specifică al doilea punct al liniei de indicaţie, cu mouse-ul}
 Aplicaţii rezolvate 119

Specify next point or [Annotation/Format/Undo] <Annotation>: <enter> {se

tastează enter pentru a accepta opţiunea implicită }
Enter first line of annotation text or <options>: 2x45%%d <enter> {se introduce
textul}
Enter next line of annotation text: <enter> {se încheie comanda}

Haşurarea se face cu ajutorul comenzii Bhatch. Se fac următoarele setări şi acţiuni

în caseta Boundary Hatch:
• pattern: ANSI 31;
• angle: 0;
• scale: 1;
• se apasă butonul Pick Point şi se indică câte un punct din interiorul contururilor
ce se haşurează;
• celelalte opţiuni rămân la valorile implicite;
• se apasă butonul OK pentru a încheia comanda.
În urma plasării cotelor şi a haşurării, desenul piesei arată ca în figura AR 3.8.

Figura AR 3.8

La final, trebuie să se mute axa de simetrie a piesei, înspre stânga, cu 1,5 mm. În
acest scop, folosim comanda move: se selectează obiectul de mutat, se specifică cu
mouse-ul originea vectorului de translatare în capătul stâng al axei de simetrie iar
vârful vectorului de translatare se specifică de la tastatură (@-1.5, 0).