Sunteți pe pagina 1din 19

Desenarea 2D

Un desen AutoCAD este alcatuit din entitati. O entitate este o colectie de date ce vor fi
tratate unitar de catre comenzile AutoCAD. Aceste date sunt: numele entitatii, tipul ei,
culoarea, tipul de linie cu care este desenata, coordonatele etc. Pot fi vizualizate cu
comanda LIST sau folosind functiile AutoLISP de e!emplu:
"ent#et "car "entsel$$$
%ntitatile recunoscute de AutoCAD &elease '' sunt:
( punctul "POI)T$
( linia "LI)%$
( cercul "CI&CL%$
( arcul de cerc "A&C$
( linia cu #rosime "T&AC%$
( poli#onul plin ( solid "SOLID$
( polilinia "PLI)%$
( coroana circulara ( #o#oasa "DO)UT$
( elipsa "%LLIPS%$
( poli#onul re#ulat "POL*+O)$
( te!tul "T%,T$
( atri-utele "ATT&I.UT%$
( cota asociativa "DI/%)SIO)$
( -locul ".LOC0$
( polilinia 1D "1DPOL*$
( fateta 1D "1D2AC%$
( 1D/%S3 "suprafata$
( POL*/%S3
Dintre acestea, pot fi considerate entitati de -aza "primitive$: punctul, linia, arcul, cercul,
polilinia si te!tul.
Desenarea unei entitati presupune introducerea in -aza de date a AutoCAD(ului a datelor
care o definesc. Aceste date sunt pastrate su- forma de liste. La selectarea unei entitati,
este cautata lista corespunzatoare, care este citita si eventual modificata, in functie de
comanda primita.


Punctul (Point)
Desenarea unui punct se face prin introducerea coordonatelor acestuia "e!plicit sau prin
punctare ( deplasarea cursorului pe ecran si apasarea tastei %nter sau a -utonului selector
al mouse(ului$.
Command: Point
Point: '4,'4 "coordonatele punctului$
In -aza de date apare lista:
""(' . 5%ntit6 name: ...$ "4 . 7POI)T7$ "8 . 747$ "'4 '4.4 '4.4 4.4$ "9'4 4.4 4.4 '.4$$
Punctele se folosesc in special ca entitati temporare, pentru marcarea anumitor
coordonate, cum ar fi intersectiile dintre alte entitati "linii, arce, cercuri, polilinii etc.$,
puncte de insertie pentru -locuri etc. Pentru a fi mai usor o-servate, e!ista mai multe
moduri de afisare, controlate de varia-ila PD/OD%, astfel:
Command: Setvar
:aria-le name or ;: PD/OD%
)e< value for PD/OD%54=: 1>
Command:
Incepand cu &elease '', se poate introduce numele varia-ilei direct:
Command: PD/OD%
)e< value for PD/OD%54=: 1>
Command:
2orma punctului pentru diferite valori ale varia-ilei PD/OD% ( fi#ura
ACAD1?'"../P$

Pentru a selecta cu usurinta punctele marcate pe ecran, este indicata folosirea modurilor
OS)AP.
In final, se poate face ster#erea tuturor punctelor din desen prin AutoLISP sau, daca au
fost desenate intr(un strat separat, prin in#@etarea stratului respectiv.
%!emplu:
Command: %rase
Select o-Aects: "ss#et 7,7 B""4 . 7POI)T7$$$
Select o-Aects: %nter
Command:

Linia (Line)
Linia AutoCAD este un se#ment de dreapta, cu capetele definite de utilizator. Latimea
liniei este 4. Pentru linii cu latime nenula se va folosi comanda T&AC% "sau PLI)%$.
Dialo#ul cu AutoCAD(ul decur#e astfel:
Command: Line
2rom point: 4,4
To point: '4,4
To point: %nter
Cererea 7To point:7 se repeta pana la apasarea tastei %nter "sau a com-inatiei Ctrl(C$.
Daca se introduce un al treilea punct, se va trasa o linie ce va uni al doilea punct cu al
treilea, si asa mai departe. Daca secventa are mai mult de doua linii, poate fi inc@eiata cu
7C7 "de la 7Close7$, ceea ce duce la o-tinerea unui contur poli#onal.
In -aza de date, unei linii ii corespunde o lista de forma:
""(' . 5%ntit6 name: ...$ "4 . 7LI)%7$ "8 . 747$ "'4 4.4 4.4 4.4$ "'' '4.4 4.4 4.4$ "9'4 4.4
4.4 4.4$$
%!emplu de secventa de desenare a liniilor:
Command: Line
2rom point: ','
To point: 9,'
To point: 9,9
To point: ',9
To point: c
Command:
&ezultatul este un patrat cu latura de o unitate.

Arcul (Arc)
Comanda A&C este una din cele mai comple!e comenzi de desenare ea permite ''
variante de creare a arcelor. /odul cel mai simplu si mai rapid este introducerea a 1
puncte de pe arc "cele doua capete si un punct intermediar$. Dupa introducerea primelor
doua puncte, va apare punctat arcul care ar fi desenat daca cel de(al treilea punct ar fi
indicat de pozitia curenta
a cursorului "modul D&A+$. Apasand apoi %nter, se va relua comanda A&C asteptandu(
se doar introducerea ultimului punct arcul va fi trasat in prelun#irea celui anterior. In
meniul ecran, ale#erea comenzii A&C determina trecerea intr(un su-meniu cu '4 optiuni
de desenare. Iata(le:
SS% "Start( Second( %nd$: arcul va fi definit prin introducerea a 1 puncte:
Command: A&C
CenterC 5Start point=: punct
CenterC %ndC 5Second point=: punct
%nd point: punct

SCA "Start( Center( An#le$: arcul va fi definit prin punctul de start, centrul cercului din
care face parte si un#@iul care il su-intinde "marimea arcului in #rade$.
Command: A&C
CenterC 5Start point=: punct
CenterC %ndC 5Second point=: C
Center: punct
An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: A
Included an#le: un#@iul in #rade
SC% "Start( Center( %nd$: arcul va fi definit prin punctul de start, centrul cercului si
punctul de sfarsit.
Command: A&C
CenterC 5Start point=: punct
CenterC %ndC 5Second point=: C
Center: punct
An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: punct
SCL "Start( Center( Len#t@$: arcul va fi definit prin punctul de start, centrul cercului din
care face parte si lun#imea corzii.
Command: A&C
CenterC 5Start point=: punct
CenterC %ndC 5Second point=: C
Center: punct
An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: L
Len#t@ of c@ord: distanta "lun#imea corzii$
S%A "Start( %nd( An#le$: arcul va fi definit prin punctul de start, punctul de sfarsit si
un#@iul care il su-intinde "marimea arcului in #rade$.
Command: A&C
CenterC 5Start point=: punct
CenterC %ndC 5Second point=: %
%nd point: punct
An#leC DirectionC &adiusC 5Center point=: A
Included an#le: un#@i "in #rade$
S%D "Start( %nd( Direction$: arcul va fi definit prin punctul de start, punctul de sfarsit si
tan#enta la arc prin punctul de start.
Command: A&C
CenterC 5Start point=: punct
CenterC %ndC 5Second point=: %
%nd point: punct
An#leC DirectionC &adiusC 5Center point=: D
Direction from start point: punct "punctul care determina directia tan#entei$
S%& "Start( %nd( &adius$: arcul va fi definit prin punctul de start, punctul de sfarsit si
raza.
Command: A&C
CenterC 5Start point=: punct
CenterC %ndC 5Second point=: %
%nd point: punct
An#leC DirectionC &adiusC 5Center point=: &
&adius: raza "numar real pozitiv$
CSA "Center( Start( An#le$: arcul va fi definit prin centru, punctul de start si un#@iul care
il su-intinde "marimea arcului in #rade$.
Command: A&C
CenterC 5Start point=: C
Center : punct
Start point: punct
An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: A
Included an#le: un#@i "in #rade$
( arcul va fi trasat in sens tri#onometric daca un#@iul are valoare pozitiva si orar daca
valoarea este ne#ativa.
CSL"Center( Start( Len#t@$: arcul va fi definit prin centru, punctul de start si lun#imea
corzii.
Command: A&C
CenterC 5Start point=: C
Center : punct
Start point: punct
An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: L
Len#t@ of c@ord: distanta "numar real pozitiv$
CS% "Center( Start( %nd$: arcul va fi definit prin centru, punctul de start si punctul final.
Command: A&C
CenterC 5Start point=: C
Center : punct
Start point: punct
An#leC Len#t@ of c@ordC 5%nd point=: punct

Indiferent de modul in care introducem arcul, in -aza de date a AutoCAD(ului el va fi
memorat in acelasi fel, si anume su- forma urmatoarei liste:
""(' . 5%ntit6 name: ...=$ "4 . 7A&C7$ "8 . 747$ "'4 '4.4 '4.4 4.4$ ">4 . D.4$ "D4 . 4.4$
"D' . 4.'D$ "9'4 4.4 4.4 '.4$$
Semnificatia codurilor din su-listele cuprinse in lista de mai sus sunt:
"'4 '4.4 '4.4 4.4$ '4 indica faptul ca urmeaza coordonatele punctului de centru "'4.4,
'4.4$
">4 . D.4$ >4 indica faptul ca urmeaza raza arcului "D.4$
"D4 . 4.4$ D4 arata ca urmeaza un#@iul de inceput al arcului, in radiani
"D' . 4.'D$ D' arata ca urmeaza un#@iul de sfarsit al arcului, tot in radiani.
Deci, plecand de la datele introduse prin oricare din modurile de mai sus, se calculeaza
centrul, raza, un#@iul de inceput si un#@iul de sfarsit al arcului, care se inscriu in -aza de
date.

Cercul (Circle)
Cercul ar putea fi privit ca un caz particular al arcului, dar un arc de 1E4 de #rade nu se
poate desena cu comanda A&C "incercati si nu veti reusi$. In sc@im-, daca printr(o alta
comanda vom elimina o portiune din cerc ".&%A0$, acesta va fi automat transformat in
arc. %!ista totusi o comanda separata pentru cerc pentru ca un cerc este mai usor de
definit decat un
arc, deci mai usor de introdus si ocupa mai putina memorie. Ca si la A&C, comanda
CI&CL% permite mai multe moduri de introducere a datelor:
Center( &adius: cercul este definit prin introducerea centrului si a razei.
Command: Circle
1PC 9PC TT&C 5Center point=: punct
DiameterC 5&adius=: raza "numar real pozitiv$
Center( Diameter: cercul este definit prin introducerea centrului si a diametrului.
Command: Circle
1PC 9PC TT&C 5Center point=: punct
DiameterC 5&adius=: D
Diameter: diametrul "numar real pozitiv$
9P : cercul este definit prin introducerea a doua puncte diametral opuse.
Command: Circle
1PC 9PC TT&C 5Center point=: 9P
2irst point on diameter: punct
Second point on diameter: punct

1P : cercul este definit prin introducerea a trei puncte oarecare de pe circumferinta.
Command: Circle
1PC 9PC TT&C 5Center point=: 1P
2irst point : punct
Second point : punct
T@ird point: punct

TT& "Tan#ent( Tan#ent( &adius$: cercul este definit prin introducerea a doua puncte in
care cercul este tan#ent la un o-iect e!istent "o linie, un alt cerc etc.$ si raza.
Command: Circle
1PC 9PC TT&C 5Center point=: TT&
%nter Tan#ent spec.: punct
%nter second Tan#ent spec.: punct
&adius: raza "numar real pozitiv$

In -aza de date apare o lista de forma urmatoare:
""(' . 5%ntit6 name: ...=$ "4 . 7CI&CL%7$ "8 . 747$ "'4 '4.4 '4.4 4.4$ ">4 . D.4$ "9'4 4.4
4.4 '.4$$
Semnificatiile codurilor din su-liste sunt aceleasi cu cele de la A&C "'4Fcentru,
>4Fraza$.

Polilinia (Pline)
Poliliniile se deseneaza cu aAutorul comenzii PLI)%. O polilinie este o succesiune de
se#mente de dreapta si eventual arce de cerc, tratate ca o sin#ura entitate. Pentru a defini
o polilinie tre-uie introduse punctele prin care trece aceasta si eventual marimea arcului
dintre doua puncte succesive. Punctele care definesc o polilinie se numesc 7verte!uri7. O
polilinie poate avea si #rosime nenula, si c@iar #rosime varia-ila intre doua verte!uri
succesive "variatie liniara$.
Iata cum incepe dialo#ul:
Command: Pline
2rom point: punct
Current line <idt@ is 4.
ArcC CloseC 3alf<idt@C Len#t@C UndoC Gidt@C 5%nd point of line=:
Deci, putem ale#e intre optiunile de mai sus. Arc inseamna ca urmeaza sa introducem un
arc Close determina inc@iderea poliliniei incepute, similar cu Close de la LI)%
3alf<idt@ si Gidt@ asteapta introducerea Aumatatii latimii si respectiv a latimii poliliniei
Len#t@ inseamna lun#imea se#mentului urmator, directia fiind aceeasi cu a se#mentului
anterior ( este o optiune
utila cand se deseneaza o polilinie tan#enta la un arc Undo ster#e ultimul se#ment
desenat, fara sa a-andoneze comanda. Daca am ales Arc, noua cerere este:
An#leC C%nterC CLoseC DirectionC 3alf<idt@C LineC &adiusC Second pt.C UndoC Gidt@C
5%ndpoint of arc=:
deci a aparut Line in loc de Arc si, in plus, optiuni de care ar depinde desenarea arcului
"vezi si comanda A&C$.
Daca am ales Gidt@, apare:
Startin# <idt@54.44=:
%ndin# <idt@54.44=: , adica se asteapta introducerea latimii initiale si finale a
se#mentului "sau arcului$ la fel si pentru 3alf<idt@. Polilinia fiind o entitate comple!a,
in -aza de date nu este pastrata ca o sin#ura entitate e!ista o lista pentru entitatea
principala, cate una pentru fiecare verte! si una pentru a marca sfarsitul secventei.
%!emplu:
""(' . 5%ntit6 name: n'=$ "4 . 7POL*LI)%7$ ...$
""(' . 5%ntit6 name: n9=$ "4 . 7:%&T%,7$ ...$
.........................................
""(' . 5%ntit6 name: nn=$ "4 . 7S%H%)D7$ "(9 . 5%ntit6 name: n'=$$
Pentru continutul listelor si coduri, vezi comanda P%DIT in cap. de editare si lista
codurilor D,2 din Ane!a.
Cazuri particulare:
%lipsa ( este o polilinie inc@isa alcatuita din arce de cerc se o-tine cu comanda
%LLIPS%
Poli#onul re#ulat ( este o polilinie inc@isa alcatuita din se#mente de dreapta se o-tine cu
comanda POL*+O).
Comanda %,PLOD% aplicata unei polilinii transforma polilinia in liniile siC sau arcele
care o compun.

Desenarea textelor
Pentru desenarea te!telor se pot folosi comenzile T%,T sau DT%,T. Comanda HT%,T
"HuicI te!t$ permite re#enerarea rapida a desenului "HT%,T O)$, desenand te!tele su-
forma unor dreptun#@iuri.

Text
Aceasta comanda permite introducerea cate unei linii de te!t. Pentru introducerea mai
multor linii, tre-uie repetata comanda. La apelarea comenzii T%,T, apare cererea:
Justif6C St6leC 5Start point=:
Implicit, AutoCAD(ul asteapta introducerea punctului de start al te!tului "coltul din
stan#a(Aos al dreptun#@iului care incadreaza te!tul$. Optiunea St6le presupune
sc@im-area stilului de scriere "vezi comanda ST*L%$. Stilul ales tre-uie sa fi fost definit
"cu ST*L%$.
Ale#andu(se optiunea Justif6, AutoCAD(ul va afisa urmatoarele optiuni de aliniere a
te!tului:
Ali#nC 2itC CenterC /iddleC &i#@tC TLC TCC T&C /LC /CC /&C .LC .CC .&:
Aceste optiuni sunt disponi-ile in &elease '' in &elease '4 e!ista doar primele cinci
"Ali#n, 2it, Center, /iddle, &i#@t$.
Indiferent de modul in care aliniem te!tul, AutoCAD(ul va calcula punctul de start "vezi
prima cerere de mai sus$ si eventual inaltimea sau un#@iul de inclinare, pe care le va
inscrie in -aza de date. Iata ce se adau#a in -aza de date in urma unei comenzi T%,T:
""(' . 5%ntit6 name: ...=$ "4 . 7T%,T7$ "8 . 747$ "'4 '4.4 '9.4 4.4$ ">4 . D.4$ "D4 . 4.4$ "' .
7e!emplu7$ "9'4 4.4 4.4 '.4$$
Codurile:
'4 F punctul de start
>4 F inaltimea te!tului
D4 F un#@iul de inclinare
' F te!tul
Aceasta lista poate fi completata in unele cazuri si cu alte su-liste "culoare, tip de linie,
stil, te!t vertical etc.$.
In te!t pot fi incluse caractere speciale in forma "semnul procente ( de 9 ori$nnn, unde
nnn este codul ASCII al caracterului dorit. Alte caractere speciale:
Ko supraliniere "overscore$
Ku su-liniere "underscore$
Kd #rade "de#ree$
Kp toleranta "plusC minus$
Kc diametru
KKK procente
Daca nu e!ista caracterul cu codul nnn, va fi introdus in te!t caracterul 7;7. )ormal,
fonturile AutoCAD utilizeaza doar caracterele cu codul ASCII pana la '9E. Celelalte
caractere "peste '9E$ pot fi definite de utilizator "vor fi incluse in fisierele 7.S3P7$.

Style
AutoCAD poate folosi pentru scriere diferite fonturi. Acestea sunt descrise in fisierele
.s@p "compilate .s@!$. Comanda ST*L% permite adaptarea unui font la stilul particular de
lucru al utilizatorului. Pentru aceasta, AutoCAD va cere urmatoarele informatii:
( numele stilului care urmeaza sa fie definit
( numele fontului "numele fisierului .s@p$
( inaltimea te!tului "4 pentru a fi introdusa de utilizator la fiecare comanda T%,T$
( factorul de latime "raportul latimeC inaltime$
( un#@iul de inclinare al caracterelor
( orientarea te!tului "o#lindit fata de orizontala sau verticala, te!t scris pe verticala$.
Exemplu:
Command: St6le lansarea comenzii ST*L%
Te!t st6le name "or ;$: S4 numele noului stil
Select font file 5T,T=: &omans fontul "implicit T,T, pentru care nu este necesar un
fisier 7.s@p7$
3ei#@t 54=: 4 inaltime nula "va fi introdusa odata cu introducerea fiecarui te!t$
Gidt@ factor 5'.44=: 4.8 raportul latimeC inaltime
O-liLuin# an#le 54.4=: 4 un#@iul de inclinare al caracterelor "nu este acelasi lucru cu
un#@iul de inclinare al te!tului cerut la comanda T%,T$
.acI<ords; 5)=: %nter te!t o#lindit fata de a!a verticala;
Upside do<n; 5)=: %nter te!t o#lindit fata de a!a orizontala "rasturnat$;
:ertical; 5)=: %nter te!t scris vertical;
/odul de definire al stilurilor de scriere incarcate la un moment dat poate fi aflat
raspunzand cu 7;7 la intre-area:
St6le name "or ;$: ;
Te!t st6les:
St6le name: S4 2ont files: romans
3ei#@t: 4.4444 Gidt@ factor: 4.84 O-liLuin# an#le: 4
+eneration: )ormal
St6le name: STA)DA&D 2ont files: t!t
3ei#@t: 4.4444 Gidt@ factor: '.44 O-liLuin# an#le:4
+eneration: )ormal
Current te!t st6le: S4.
Daca definim un stil cu un nume deAa e!istent, toate te!tele din desen scrise cu stilul
respectiv vor fi redesenate, cu stilul de scriere redefinit. Cu cat fontul incarcat este mai
comple!, timpul de re#enerare a te!telor creste "de e!., desenarea unui te!t scris cu
+ot@ic% dureaza mai mult decat a unuia scris cu T,T sau &omanS$.

Hasurarea (Hatch)
Comanda 3ATC3 se foloseste pentru @asurarea unei suprafete mar#inite de un contur
inc@is. Conturul se defineste prin selectarea entitatilor care il compun. Comanda
functioneaza si daca conturul nu este perfect inc@is, dar pot aparea pro-leme "linii de
@asura care depasesc conturul$. Te!tura "sau modelul$ @asurii "pattern$ poate fi selectata
dintre cele predefinite, sau
poate fi definita de utilizator. Primul prompter emis de comanda 3ATC3 este:
Pattern "; or nameC U, st6le$:
adica se cere specificarea patternului.
Hatch style
Sunt permise trei moduri de @asurare:
( normal ( daca am selectat mai multe contururi, se @asureaza spatiul dintre primul contur
"e!terior$ si al doilea, se lasa li-er spatiul dintre al doilea contur si al treilea, se @asureaza
urmatorul s.a.m.d.
( outermost ( se @asureaza numai portiunea dintre cel mai e!terior contur si urmatorul
"outermost F cel mai e!terior$.
( i#nore ( se @asureaza toata portiunea delimitata de conturul cel mai e!terior este
ec@ivalenta optiunii 7)ormal7 la care nu se selecteaza o-iecte din interiorul conturului.
Hatch ?
Optiunea 7;7 are ca efect afisarea listei modelelor de @asuri definite in fisierul
7acad.pat7.
Hatch name
)ame este numele @asurii "al patternului$. Acest nume va fi cautat in fisierul 7acad.pat7,
iar daca nu este #asit, cautarea continua in celelalte fisiere cu e!tensia 7.pat7. Apoi se va
cere:
Scale for pattern 5implicit=:
An#le for pattern 5implicit=:
adica scara si un#@iul de inclinare pentru te!tura aleasa.
Hatch
7U7 permite definirea unei te!turi simple de catre utilizator. Se va raspunde, pe rand, la
cererile:
An#le for cross@atc@ lines 5implicit=:
Spacin# -et<een lines 5implicit=:
Dou-le @atc@ area; 5implicit=:
adica tre-uie introdus un#@iul de inclinare al liniilor, spatiul dintre acestea si 7*7 pentru
@asurare du-la "un set de linii perpendiculare pe cele definite de raspunsurile la primele
doua cereri$, 7)7 pentru @asurare simpla.
In -aza de date, @asura apare ca un -loc numele -locului este dat de catre AutoCAD si
are forma 7M,n7, unde n este un numar care serveste la diferentierea numelor mai multor
@asuri "numar de ordine$. Prin e!plodarea -locului "comanda %,PLOD%$ se o-tin entitati
de tip 7LI)%7. Daca am introdus comanda de @asurare su- forma 3ATC3 MU, @asura va
fi scrisa in -aza de date direct su- forma de entitati 7LI)%7.
P.S. Se pot introduce si optiuni de forma 7U,O7, adica @asura definita de utilizator "U$ si
mod de @asurare outermost "O$.

!locuri
.locul este o colectie de entitati manipulate impreuna, ca si cum ar fi o sin#ura entitate
deci -locul este o entitate comple!a. Comanda %,PLOD% aplicata unui -loc il
transforma in entitatile din care este compus acestea pot fi de orice tip, inclusiv -locuri,
care la randul lor pot fi e!plodate s.a.m.d. Printre avantaAele utilizarii -locurilor sunt:
( reducerea dimensiunii fisierului, daca -locul respectiv este inserat de mai multe ori in
desen. Definitia -locului se pastreaza, ca si la6erele si tipurile de linii, in partea de
inceput a -azei de date, urmand ca in sectiunea de entitati sa apara doar numele acestuia,
su- forma

""(' . 5%ntit6 name: ... =$ "4 . 7I)S%&T7$ "8 . 747$ "'4 4.4 4.4 4.4$ ... $
Su-lista "'4 ...$ contine coordonatele punctului de inserare al -locului, corespunzator
punctului de -aza din definitia -locului "vezi comanda .AS%$.
( transmiterea de portiuni dintr(un desen in alt desen, prin scrierea -locului pe disc si
apoi inserarea lui in desenul "sau desenele$ destinatie.
( modificarea usoara a desenelor formate din -locuri astfel, intr(un desen de ansam-lu se
pot inlocui repede diferitele modele de su-ansam-le, o-tinandu(se usor mai multe
variante
ale unui proiect.
( e!tra#erea rapida si comoda a informatiilor , prin folosirea atri-utelor.
Pentru crearea unui -loc se foloseste comanda .LOC0. %fectul acestei comenzi consta
in adunarea unor entitati din desenul curent "prin selectia cu su-comanda S%L%CT$ si
atri-uirea unui nume #rupului respectiv de entitati. Acestea vor disparea din desen, dar
vor fi stocate in continuare in -aza de date, in sectiunea corespunzatoare -locurilor "aflata
inaintea
sectiunii entitatilor$. Dialo#ul pentru crearea -locului decur#e in felul urmator:
Command: .locI lansarea comenzii .LOC0

.locI name "or ;$: .' numele -locului ce va fi creat daca e!ista un -loc cu acest nume,
AutoCAD(ul emite mesaAul 7.locI .' alread6 e!ists.
&edefine it; 5)=:7 raspunzand 7*7, -locul e!istent deAa cu acest nume va fi inlocuit cu
-locul nou creat

Insertion -ase point: punct ( punctul de inserare a -locului

Select o-Aects: select ( selectarea prin S%L%CT a entitatilor ce vor face parte din -loc

Select o-Aects: %nter ( terminarea selectarii aici se va inc@eia si e!ecutia comenzii.
Daca la numele -locului am raspuns cu 7;7, va fi afisata pe ecran lista tuturor -locurilor
stocate la momentul respectiv in -aza de date a desenului curent. Daca apare 7unnamed
-locI7, inseamna ca -locul respectiv a fost definit printr(o alta comanda "3atc@, Dim$ si a
primit un nume din partea AutoCAD(ului, dar pe care nu putem sa(l folosim pentru
inserarea -locului respectiv in alta zona a desenului.
Pentru ca entitatile care tocmai au disparut in urma comenzii .LOC0 sa reapara, se
foloseste comanda I)S%&T, unde la punctul de inserare vom introduce coordonatele
punctului de -aza al -locului, sau comanda OOPS "vezi si %&AS%$.

"nsert
Prin comanda I)S%&T se introduc -locuri in desen, fie din -aza de date a desenului
curent, fie de pe disc "adica un fisier .DG+$. Daca e!ista doua -locuri cu acelasi nume
"unul in -aza de date si unul pe disc doua pe acelasi suport nu sunt posi-ile$, va fi inserat
cel aflat in -aza de date.
Dialo#ul:
Command: Insert lansarea comenzii I)S%&T

.locI name "or ;$: .' ( numele -locului de inserat "se o-serva ca are aceeasi forma ca la
comanda .LOC0 7;7 va produce lista -locurilor definite in -aza de date$.

Insertion point: punct ( punctul in care va fi inserat punctul de -aza al -locului apelat
"punctul de inserare al -locului$.

, scale factor 5'=C CornerC ,*N: nr. real ( factorul de scara pe directia ,
* scale factor 5defaultF,=: nr. real ( factorul de scara pe directia * "poate sa fie diferit
de factorul de scara pe ,$

&otation an#le 54=: un#@i in #rade ( un#@iul cu care va fi rotit -locul "deci putem insera
-locuri rotite fata de ori#inal cu un un#@i oarecare$.

Daca -locul a fost inserat cu factori de scara diferiti pe , si *, nu va mai putea fi
e!plodat "cu %,PLOD%$. Adau#and la numele -locului de inserat prefi!ul 7M7, vom
o-tine direct entitatile din care acesta este compus "un -loc #ata e!plodat$. In acest caz va
fi cerut un sin#ur factor de scara "acelasi pe , si *$. Aceasta varianta este prefera-ila
atunci cand un -loc este inserat o sin#ura data in desen si nu va mai fi manipulat ca un
#rup unitar de o-iecte.
Pentru inserarea unui -loc tridimensional, se va folosi optiunea ,*N la introducerea
factorului de scara. :or urma cererile:
, scale factor 5'=C Corner:
* scale factor 5defaultF,=:
N scale factor 5defaultFN=:
Sunt acceptate si valori ne#ative pentru factorii de scara, rezultand -locuri o#lindite. De
asemenea, comanda /I&&O& aplicata unui -loc produce o noua entitate de tip .LOC0
"sau I)S%&T ( e acelasi lucru$, cu un factor de scara ne#ativ "pozitiv daca ori#inalul era
ne#ativ$.
Am amintit deAa ca pentru transformarea unui -loc in entitatile din care este compus se
foloseste comanda %,PLOD%. Pentru a scrie -locul pe disc, se foloseste G.LOC0
rezultatul va fi un fisier de tip 7.DG+7. /odificarea punctului de inserare se face cu
comanda .AS%, iar inserarea multipla a unui -loc "su- forma de ta-lou, ca la A&&A*$
se face cu comanda /I)S%&T "/ultiple I)S%&T$.

#e$erinte externe (%#E&)
Incepand cu &elease '', se pot face referiri la alte desene decat cel la care se lucreaza,
fara inserarea acestora, care ar duce la marirea spatiului ocupat. Desenul referit nu poate
fi modificat, el fiind doar afisat pe ecran nu va face parte din desenul curent. %ste o
comanda utila atunci cand vrem sa pozitionam diferite elemente dintr(un desen in functie
de unele elemente din alt desen "pozitia diferitelor su-ansam-le intr(un ansam-lu$.

Comen'i pentru atri(ute
Atri-utele sunt informatii atasate -locurilor vor fi inserate in desen odata cu -locurile
respective.

Att)e$
Comanda ATTD%2 "ATTri-ute D%2inition$ permite definirea atri-utelor nu este
neaparat necesara e!istenta unui -loc caruia sa(i fie asociat atri-utul definit.
Primul raspuns al AutoCAD(ului la apelarea comenzii ATTD%2 este:
Attri-ute modes (( Invisi-le: ) Constant: ) :erif6: ) Preset: )
%nter "IC:P$ to c@an#e, &%TU&) <@en done:
Invisi-le, Constant, :erif6 si Preset sunt varia-ile asociate atri-utului, care determina
modul de aparitie a acestuia in desen.
Invisi-le "I$: controleaza vizi-ilitatea atri-utelor la inserarea unui -loc in desen,
atri-utele vizi-ile pot fi vazute ca te!te. Cele invizi-ile nu pot fi vazute ( se folosesc doar
pentru a pastra informatii necesare utilizatorului, dar care nu tre-uie sa apara in desenul
final.
Constant "C$: atri-utul va avea aceeasi valoare tot timpul "valoarea este un sir de
caractere, nu un numar$. )u poate fi modificata val. atri-. cu ATT%DIT.
:erif6 ":$: emite un prompter suplimentar pentru verificarea introducerii corecte a
valorii atri-utului "daca nu este constanta$.
Preset "P$: permite asi#narea unei valori "presta-ilite$ atri-utului fara emiterea unui
prompter suplimentar. Se foloseste daca nu se cunoaste valoarea in momentul inserarii
-locului, si pentru reducerea numarului de cereri la care tre-uie sa raspunda utilizatorul.
Poate fi modificata cu ATT%DIT.
Iata cum functioneaza comanda ATTD%2:
Attri-ute modes (( Invisi-le: ) Constant: ) :erif6: ) Preset: ) "starea curenta a
modurilor de lucru cu atri-ute$
%nter "IC:P$ to c@an#e, &%TU&) <@en done: %nter "le(am lasat nesc@im-ate$
Attri-ute ta#: /aterial "am dat un nume atri-utului$
Attri-ute prompt: /aterial: "prompterul care va fi emis la inserarea -locului$
Default attri-ute value: ( "valoarea implicita$
Justif6C St6leC 5Start point=: punct
3ei#@t 5implicit=: D "inaltimea te!tului$
&otation an#le 54=: %nter "un#@iul de rotatie al te!tului ( ca la comanda T%,T$
Acum atri-utul este definit. Pentru a fi inclus intr(un -loc, tre-uie sa fie selectat
impreuna cu celelalte entitati care compun -locul, la cererea 7Select o-Aects:7 a comenzii
.LOC0. %vident, pot fi definite mai multe atri-ute care vor fi incluse ulterior in diferite
-locuri "sau in acelasi -loc$.
Iata ce se intampla la inserarea -locului 7.'7 care contine atri-utul 7/aterial7:
Command: Insert
.locI name "or ;$: .'
Insertion point: punct
, scale factor 5'=C CornerC ,*N: '
* scale factor 5defaultF,=: 9
&otation an#le: 4
/aterial: Lemn "aceasta cerere este prompterul definit anterior prin comanda ATTD%2$
Un -loc poate avea oricate atri-ute "pentru ca atri-utul este o entitate o-isnuita si -locul
poate cuprinde oricate entitati$. Te!tul atri-utului "valoarea data la I)S%&T ( 7Lemn7$ va
aparea pe ecran cu inaltimea si punctul de start definite prin ATTD%2. Daca e!plodam
-locul "sau daca il inseram cu numele precedat de 7M7$, in locul valorii atri-utului va
apare numele acestuia "7ta#7(ul$, adica 7/aterial7 in e!emplul nostru. In -aza de date
apare ca o entitate de tip 7ATT&I.UT%7. :ezi desenul din ACAD1?9../P.

Atte)it
Comanda ATT%DIT permite editarea "modificarea$ atri-utelor "atri-utele pot fi editate si
cu comanda C3A)+%$. Se pot edita atri-utele individual, sau se pot selecta dupa nume
"ta#$. Selectarea dupa 7ta#7 se face dupa acelasi principiu ca selectarea o-iectelor dupa
culoare, tip de linie sau la6er. Pot fi editate atat atri-utele vizi-ile, cat si cele invizi-ile.
Prima cerere este:
%dit attri-utes one at a time 5*=:
&aspunsul 7*7 presupune editarea individuala a atri-utelor, iar 7)7 editarea #lo-ala. In
cazul editarii individuale, urmeaza cererile:
.locI name specification 5M=: nume(-loc
Attri-ute ta# specification 5M=: identificator "nume$ atri-ut
Attri-ute value specification 5M=: valoare atri-ut
&aspunsul implicit "M$ determina editarea tuturor -locurilor "cu atri-ute$, a tuturor ta#(
urilor si respectiv valorilor atri-utelor. Se poate introduce ca raspuns un nume sau mai
multe, separate prin vir#ula. Se poate folosi caracterul 7;7 pentru a reprezenta orice alt
caracter "ca in numele fisierelor DOS$.
In continuare apare prompterul:
Select attri-utes:
Se va puncta pe atri-utele dorite, dupa care apare te!tul:
:alueC PositionC 3ei#@tC An#leC St6leC La6erC ColorC )e!t 5)=:
Se selecteaza o optiune ca la comanda C3A)+%. Aici sunt mai multe optiuni, dar
procedeul este acelasi.
:alue ( sc@im-a valoarea atri-utului apare prompterul suplimentar:

C@an#e or &eplace; 5&=:
adica poate fi sc@im-ata o parte din sirul care reprezinta valoarea atri-utului, sau
intre#ul sir cererile sunt:

( pentru C "C@an#e$: Strin# to c@an#e:
)e< strin#:
( pentru & "&eplace$: )e< attri-ute value:
Position ( se modifica punctul de inserare al te!tului "adica al atri-utului$:
%nter te!t insertion point:
3ei#@t ( sc@im-a inaltimea te!tului:
)e< @ei#@t 5val. curenta=:
An#le ( sc@im-a un#@iul de inclinare al te!tului:
)e< rotation an#le 5val. curenta=:
St6le ( permite sc@im-area stilului sau fontului utilizat "la fel ca la C3A)+% St6le$ se
va cere:
Te!t st6le: &O/A)S "se afiseaza stilul curent$
)e< st6le or &%TU&) for no c@an#e: "se asteapta introducerea noului stil$.
La6er ( permite sc@im-area stratului in care se afla atri-utul selectat:

)e< la6er 5implicit=:
Color ( sc@im-a culoarea atri-utului:
)e< color 5O "<@ite$=: "se introduce numarul sau numele noii culori se poate folosi si
.*LA*%&, ca la sc@im-area culorii cu C3A)+%$.
)e!t ( trece la atri-utul urmator, daca au fost selectate mai multe atri-utul aflat in
editare este marcat pe desen cu un ,.
Pot fi editate individual numai atri-utele vizi-ile. Pentru cele invizi-ile tre-uie folosit
modul de editare #lo-al. Ale#erea acestui mod "raspuns 7)7 la primul prompter produs de
comanda ATT%DIT$ determina aparitia mesaAului:
+lo-al edit of attri-ute values.
%dit onl6 attri-utes visi-le on screen; 5*=:
7*7 inseamna editarea numai a atri-utelor vizi-ile se raspunde cu 7)7 pentru editarea
tuturor atri-utelor ( in acest caz se va trece automat in ecran te!t. :a urma o serie de
cereri similare celor de la editarea individuala.

Att)isp
Comanda ATTDISP controleaza modul de afisare "vizi-ilC invizi-il$ pentru toate
atri-utele din desen. :a cere:
)ormalC O)C O22 5)ormal=:
&aspunsul implicit determina afisarea atri-utelor care au fost create ca atri-ute vizi-ile,
iar cele invizi-ile nu vor fi afisate. O) determina afisarea tuturor atri-utelor "vizi-ile si
invizi-ile$, iar O22 ster#e toate atri-utele de pe ecran "numai de pe ecran ( in -aza de
date raman$.
Se va re#enera automat intre#ul desen, deci daca e mare lasati atri-utele asa cum sunt
"daca se poate$.
Se o-serva ca ATTDISP este o comanda care lucreaza cu ecranul, deci o vom intalni in
meniul DISPLA*.

Attext
Comanda ATT%,T "ATTri-ute %,Tract$ se foloseste pentru e!tra#erea atri-utelor dintr(
un desen si salvarea lor intr(un fisier cu formatul specificat. 2ormatele admise pentru
fisiere sunt:
( CD2 "Comma( Delimited 2ormat$ ( separare prin vir#ula
( SD2 "Space( Delimited 2ormat$ ( separare prin spatii format compati-il cu d.AS%
( D,2 "Dra<in# e,c@an#e 2ormat$ ( format compati-il cu fisierele D,2 produse de
comanda D,2OUT.
Cererea emisa de AutoCAD este:
CD2, SD2 or D,2 Attri-ute e!tract "or %ntities$; 5C=:
&aspunsul 7%7 "%ntities$ duce la crearea unei multimi de selectie "comanda S%L%CT$
care va contine entitatile printre care vor fi cautate atri-utele dupa aceea va reapare
prompterul de mai sus.
Pentru CD2 si SD2, apare prompterul:
Template file: ( se cere numele unui fisier sa-lon care contine informatii despre modul
de e!tractie al atri-utelor e!tensia acestuia tre-uie sa fie 7.T,T7.
Apoi se va cere:
%!tract file name 5nume implicit=:
adica numele fisierului in care se pun atri-utele. Se pot folosi numele 7CO)7 pentru
afisarea atri-utelor pe ecran sau 7P&)7 pentru tiparirea lor la imprimanta. %!tensia
fisierului "daca nu este CO) sau P&)$ va fi 7.T,T7 pentru formatele CD2 si SD2 si
7.D,,7 pentru formatul D,2.
Informatiile din fisierul sa-lon "Template file$ sunt de forma:
( nume camp ( tip ( lun#ime camp "1 cifre$ ( zecimale "1 cifre$
( tipul este 7C7 pentru caractere si 7)7 pentru numere
( pentru campurile de caractere apare 444 la zecimale
%!emplu:
/aterial C448444 ( camp de 8 caractere cu numele 7/aterial7
:aloare )4'9441 ( camp numeric de '9 cifre dintre care 1 sunt
zecimale.