Editarea in AutoCAD

Programele de proiectare asistata recunosc obiectele cu care lucreaza (linii, arce, etc.) prin numere stocate intr-o baza de date. AutoCAD-ul pastreaza aceste numere in liste de forma:
((0 . !"#E ) ($ . 0 ) (% DA&'ED ) ((0 (00.0 (00.0 0.0) ((( (00.0 )00.0 0.0) ()(0 0.0 0.0 (.0)) Aceasta este o parte a unei liste asociate unei entitati de tip "LINE", alcatuita, dupa cum se vede, din mai multe subliste. Sirurile care apar in aceste liste sunt reprezentate in memoria calculatorului prin coduri numerice corespunzatoare. Editarea unei entitati presupune modificarea uneia dintre sublistele ce-i sunt asociate, sau crearea de noi entitati pe baza sublistelor corespunzatoare entitatii selectate. Astfel, se poate schimba culoarea unui obiect, tipul de linie sau stratul, se pot muta obiectele selectate sau pot fi copiate, rotite, etc. Un obiect este o entitate sau o colectie de entitati . entru a modifica unul sau mai multe obiecte, acestea trebuie selectate, operatie in urma careia se creeaza o multime de selectie !selection set", reprezentata punctat pe ecran. E#ista in Auto$A% doua moduri de selectare, folosite de comenzile de editare in functie de specificul lor. Un mod de selectare este prin multimi de selectie, folosind comanda SELE$&. $elalalt consta in selectarea unei sin'ure entitati prin punctare, adica prin indicarea unui punct de pe entitatea respectiva. (ezultatul acestei operatii este de forma !!-) . *Entit+ name,-....)/0" !). ).... ).... ..."". -entitatea selectata si punctul prin care s-a facut selectarea. 1om numi acest mod de selectare EN&SEL !prin analo'ie cu !entsel" din AutoLIS ". Comanda &E!EC* %esi e#ista o comanda cu acest nume, SELE$& nu produce modificari in desen decat atunci cand este folosita ca subcomanda de catre alte comenzi de editare. 2ultimea de selectie dispare din memorie odata cu crearea unei multimi noi. 3 multime de selectie cu viata lun'a !pana la

abandonarea sesiunii curente de desenare" poate fi creata cu a4utorul AutoLIS -ului. La apelarea comenzii SELE$& apare in linia de dialo' prompterul "Select ob4ects, ", iar in zona de desenare un patratel selector !pic5bo#". 2odul implicit de selectare a unui obiect este punctarea, adica asezarea patratelului selector pe obiectul respectiv si apasarea tastei Enter sau a butonului corespunzator al dispozitivului de intrare !mouse". 2arimea selectorului poate fi controlata prin intermediul variabilei I$6738. $elelalte optiuni sunt, +indo, Se cer doua colturi care definesc un dreptun'hi. %upa introducerea celui de-al doilea colt, vor fi selectate entitatile complet incluse in dreptun'hi. Crossing Se defineste un dreptun'hi, ca la 9indo:, dar vor fi selectate si entitatile care se intersecteaza cu laturile dreptun'hiului !crossin' ; intersectie". -o. Se defineste un dreptun'hi ca la $rossin' daca al doilea colt este la stan'a primului colt si ca la 9indo: daca este invers. Auto $reeaza automat un 7o# daca punctul indicat nu selecteaza nici o entitate. !ast Selecteaza ultima entitate desenata. Pre/ious Selecteaza multimea de selectie definita anterior< aceasta optiune este utila atunci cand mai multe comenzi se aplica aceleiasi multimi. SELE$& se poate folosi independent de alte comenzi pentru a crea o multime de selectie ce va fi apelata apoi prin optiunea " revious". 0ultiple La fiecare operatie de selectare, Auto$A%-ul scaneaza intrea'a baza de date, procedeu lent in cazul desenelor comple#e. 3ptiunea 2ultiple face ca baza de date sa fie scanata o sin'ura data pentru toate entitatile care vor face parte din multimea definita cu comanda SELE$& respectiva. %upa aceasta optiune se admite un sin'ur mod de selectie. &ingle Selecteaza o sin'ura entitate. 1ndo %etermina efectuarea unui pas inapoi in timpul selectarii !anuleaza ultima operatie de includere de entitati in multime".

2emo/e ermite eliminarea din multime a entitatilor ce vor fi selectate !impreuna cu Add formeaza un comutator". In continuare sunt admise optiunile 9, $ si celelalte, dar entitatile selectate vor fi scoase din multime. Add %upa (emove, determina reluarea operatiilor de includere de entitati in multime. Enter %etermina incheierea comenzii SELE$&. Ctrl-C %etermina abandonarea comenzii< multimea de selectie este pierduta !nu poate fi apelata cu revious la urmatoarea selectie". Comenzi de editare $omenzile de editare pot fi 'asite in meniul ecran !Screen menu" "Edit" sau in meniul desfasurabil !pull-do:n menu" "2odif+". 7ineinteles, pot fi introduse si de la tastatura. Cop3 $u a4utorul acestei comenzi se pot obtine copii ale obiectelor de4a e#istente in desen. In baza de date vor fi adau'ate copii ale listelor corepunzatoare entitatilor copiate, avand modificate doar sublistele care contin coordonatele punctelor ce definesc entitatile respective !puncte de inserare, capetele liniilor, centrele arcelor sau cercurilor". $opierea consta in translatia punctelor din listele cu constructori ).-)/ si redesenarea obiectelor copiate in functie de punctele obtinute. 3 translatie este definita de operatiile, #=;#)>t) +=;+)>t= z=;z)>t? t),t=,t? sunt componentele vectorului de translatie. %ialo'ul este urmatorul, $ommand, $op+ lansarea comenzii $3 @ Select ob4ects, selectare !vezi comanda SELE$&" ) selected, ) found -aici Auto$A% ne spune ce a facut Select ob4ects, Enter incheierea selectarii *7ase point or displacement0A 2ultiple, un punct sau "2" se introduce un punct de referinta sau "2" pentru copiere multipla. Second point of displacement, -un punct punctul de pe copie corespunzator punctului de referinta< poate fi definit si introducand distanta de la punctul de referinta. "7ase point" reprezinta punctul de referinta. "%isplacement" este distanta dintre punctul de referinta si copia sa !deplasarea". unctul de referinta nu este un punct din baza de date a Auto$A%-ului, deci nici copia lui nu va fi inclusa in baza de date !sunt puncte a4utatoare". $and

introducem doua puncte, din coordonatele lor se va calcula distanta dintre ele, care va fi folosita pentru efectuarea translatiei. In cazul copierii multiple !optiunea "2"" se va cere din nou punctul de baza al deplasarii !7ase point,", apoi cel de-al doilea punct. $ererea celui de-al doilea punct se va repeta pana cand la "Second point," se va raspunde cu Enter. %e e#emplu, pentru o linie avem lista, !B !). )... )... )..." !)) )... =... )..." B" unctul de referinta, !).. ).. ..." Al doilea punct, !C.. -.. ..." 1ectorul t va avea componentele, !D.. C.. ..." Noua linie va fi, !B !). )D.. )C.. )..." !)) )D.. =C.. )..." B" E#emplu, fi'ura A$A%DE).72 . Arra3 A((A@ este o comanda de copiere multipla. 3biectele copiate vor fi dispuse sub forma de matrice sau pe un contur circular, in functie de modul !rectan'ularApolar" ales. $a la comanda $3 @, listele entitatilor create vor fi adau'ate la baza de date. Iata dialo'urile corespunzatoare celor doua variante, $ommand, Arra+ lansarea comenzii A((A@ Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& Select ob4ects, Enter (ectan'ular or polar arra+!(A " ( selectarea modului de lucru a comenzii A((A@ !tablou rectan'ular" Number of ro:s!F" *)0, )D numarul de linii Number of columns!AAA" *)0, ? numarul de coloane Unit cell or distance bet:een ro:s !F" , -)= distanta intre linii !poate fi si ne'ativa< multiplicarea se va face in sensul ne'ativ al a#ei 3#" %istance bet:een columns !AAA", )= distanta intre coloane !si ea ar putea fi ne'ativa" Liniile dintre paranteze indica directia orizontala !F" sau verticala !AAA". %aca !la cererea "Unit cell or distance bet:een ro:s !F","" in locul unei distante se introduce un punct de pe ecran, atunci apare cererea, 3ther corner, , iar deplasarea colimatorului va determina crearea unei ferestre, ce va reprezenta celula de multiplicat. entru A((A@ polar dialo'ul este,

$ommand, Arra+ lansarea comenzii A((A@ Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& Select ob4ects, Enter (ectan'ular or polar arra+!(A " selectarea modului de lucru polar $enter point of arra+, punct ale'erea centrului conturului pe care se face multiplicarea Number of items, D numarul de celule An'le to fill !>;cc:,-;cc:" *?-.0, Enter marimea arcului de cerc pe care vor fi asezate celulele (otate ob4ects as the+ are copiedG *@0, @ entitatile vor fi aliniate cu conturul pe care se copiaza. %aca sensul un'hiului specificat este orar !un'hi mai mic de ?-. de 'rade", punem semnul "-" inaintea valorii un'hiului !c: ; "cloc5:ise"". (ezultatul va fi copierea fi'urii selectate pe un contur determinat de un arc de cerc !sau un cerc". E#emple, Arra+ rectan'ular H A$A%DE=.72 . Arra+ polar H A$A%DE?.72 . 0o/e $u comanda 231E se pot muta entitati sau 'rupuri de entitati in alta zona a desenului. Nu se adau'a noi liste de entitati in baza de date, se modifica doar sublistele corespunzatoare punctelor !listele de coordonate". Este similara comenzii $3 @, dar obiectele initiale vor fi sterse de pe ecran< optiunea "2ultiple" nu mai are sens, deci dispare. %ialo'ul va fi, $ommand, 2ove lansarea comenzii 231E Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& Select ob4ects, Enter 7ase point or displacement, punct punctul de referinta Second point of displacement, punct al doilea punct !vezi comanda $3 @" $a si la comanda $3 @, se face o translatie, cu vectorul de translatie definit prin introducerea celor doua puncte !sau a distantei". E#emplul de la $3 @ este valabil si aici. 2otate 3biectele desenate pot fi rotite. rin aceasta nu se creeaza noi entitati, ci se modifica cele e#istente. 3peratia efectuata este o rotatie definita prin, #=;#)Icos!u"-+)Isin!u" +=;#)Isin!u">+)Icos!u" , unde u este un'hiul de rotatie, #),+) si #=,+= sunt coordonatele punctului inainte si respectiv dupa rotatie. &ransformarea nu se va aplica numai punctelor din listele ).-)/, ci si un'hiurilor !listele C.-C/". %ialo'ul,

$ommand, (otate lansarea comenzii (3&A&E Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& Select ob4ects, Enter 7ase point, punct punctul de referinta *(otation an'le0A(eference, J. un'hiul de rotatie in 'rade unctul de referinta este punctul in 4urul caruia se rotesc obiectele selectate. %aca se ale'e "(eference", Auto$A% va calcula un'hiul de rotatie facand diferenta dintre un'hiul curent si noul un'hi. %ialo'ul va fi, (eference an'le *val. curenta0, DC !acesta devine un'hi curent" Ne: an'le, =. !un'hiul final". Un'hiul de rotatie va fi DC-=.;=C. %aca un'hiul curent nu este cunoscut, se pot selecta doua puncte de pe una din entitatile ce vor fi rotite !pentru precizie se poate folosi 3SNA ". %e e#emplu, pentru rotirea unui arc !o'lindirea unui semicerc fata de diametru", H lista initiala, !B !). )... )... ..." B !C. ..." !C) ).." B" H rotatia se face cu )/. de 'rade, adica ) rad. H transformarea coordonatelor !translatia punctelor", #=;#)Icos!u"-+)Isin!u"; -). +=;#)Isin!u">+)Icos!u"; -). H lista rezultata, !B !). -)... -)... ..." B !C. ).." !C) =.." B" E#emplu, A$A%DED.72 . &cale $omanda S$ALE se foloseste pentru a a4usta dimensiunile unui 'rup de obiecte. %ialo'ul este asemanator cu cel de la (3&A&E, dar in locul un'hiului de rotatie se va cere factorul de scara. Nu se creeaza noi entitati, iar la cele e#istente se vor modifica listele care se refera la dimensiuni, adica cele cu constructor ).-)/ si D.-D/. 1or fi afectate deci punctele de inserare, capetele liniilor, centrele arcelor si cercurilor, razele, inaltimea te#tului, scarile la care sunt reprezentate blocurile, etc. %ialo'ul este, $ommand, Scale lansarea comenzii S$ALE Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& Select ob4ects, Enter 7ase point, punct punctul de referinta *Scale factor0A(eference, ( Auto$A% va calcula factorul de scara (eference len'th*)0, distanta !numar" o distanta de referinta !lun'imea unei linii, diametrul unui cerc, etc." Ne: len'th, numar noua lun'ime a liniei, noul diametru, etc.

Kactorul de scara va rezulta prin compararea celor doua distante introduse. %aca in loc de "(" sar fi introdus un numar, dialo'ul s-ar fi incheiat, nemaifiind necesara calcularea factorului de scara. &ransformarile efectuate asupra punctelor sunt, #=;SI#) +=;SI+) !S este factorul de scara, iar #),+) si #=,+= sunt coordonatele relative la punctul de referinta", iar asupra distantelor !de e#. inaltimea te#tului", d=;SId). E#emplu, A$A%DEC.72 . 0irror $u 2I((3( se pot obtine simetricele obiectelor selectate fata de o a#a de simetrie data. &ransformarile sunt asemanatoare cu cele de la S$ALE, dar factorii de scara pe # si + sunt diferiti. 1alorile lor sunt calculate de catre Auto$A% si nu afecteaza dimensiunile obiectelor. %e e#emplu, in cazul simetriei dupa o a#a verticala, factorul de scara pe + este ), iar pe # -), punctul de referinta !corespunzator comenzii S$ALE" fiind un punct de pe a#a de simetrie. %ialo'ul cu Auto$A%-ul, $ommand, 2irror lansarea comenzii 2I((3( Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& Select ob4ects, Enter Kirst point of mirror line, punct un punct de pe a#a de simetrie Second point, punct alt punct de pe a#a de simetrie %elete old ob4ectsG *N0, Enter, N sau @ Auto$A% vrea sa stie daca pastreaza si obiectele selectate, sau numai simetricele lor. E#emplu, A$A%DE-.72 Erase E(ASE este comanda cu care se pot elimina din desen entitatile nedorite. entru aceasta, se selecteaza !cu SELE$&" entitatile ce vor fi sterse< la apasarea tastei Enter ele dispar de pe ecran. %ialo'ul, $ommand, Erase lansarea comenzii E(ASE Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& Select ob4ects, Enter -acum se ster' obiectele selectate Listele corespunzatoare entitatilor sterse dispar din baza de date, dar sunt salvate intr-o stiva speciala a comenzii E(ASE. La fiecare apelare a comenzii, continutul stivei este inlocuit cu noile entitati selectate, astfel incat vor fi retinute mereu elementele sterse cu ultima comanda

E(ASE. Aceasta foloseste la corectarea ster'erilor 'resite. %aca am sters din 'reseala niste entitati de care mai avem nevoie, apelam comanda 33 S, si acestea reapar pe ecran. C4ange (C4prop) $LANME si $L (3 sunt comenzi care servesc la schimbarea caracteristicilor uneia sau mai multor entitati !selectate prin SELE$&". $L (3 schimba proprietatile entitatilor, adica stratul, tipul de linie, culoarea, elevatia si adancimea. Sublistele modificate sunt, (5 ($ . 0 ) (% . C6#*"#161& ) (%) . () (78 (.0) ((0 0.0 0.0 (.0) 5) Elevatia nu mai apare incepand cu Auto$A% (elease )), deoarece toate punctele vor avea coordonata N. 3biectele =% vor avea elevatia !N" determinata de primul punct !cod %8K ).". Astfel, o linie =% va accepta la cererea "Krom point," un punct ?% !#,+,z", iar la urmatoarele cereri !"&o point,"", numai puncte =% !#,+", coordonata N fiind aceeasi cu coord. N a primului punct. 2odificarea sublistelor de mai sus se face urmand dialo'ul, $ommand, $hprop lansarea comenzii $L (3 Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& Select ob4ects, Enter $han'e :hat propert+ !$olorA ElevationA LA+erA L&+peA &hic5ness"G c -schimba culoarea Ne: color !red", = -noua culoare va fi = !'alben" $han'e :hat propert+ !BAElevationB" e -schimba elevatia !coord. N" Ne: elevation !)..", ). $han'e :hat propert+ !BALA+erAB" LA -schimba stratul Ne: la+er name *.0, ) -noul strat este ")" $han'e :hat propert+ !BAL&+peAB" L& -schimba tipul liniei Ne: linet+pe *$3N&INU3US0, %ASLE% -linie intrerupta $han'e :hat propert+ !BA&hi5ness"G t -schimba 'rosimea Ne: thic5ness, . $han'e :hat propert+ !B"G Enter -incheierea comenzii< acum se vor observa rezultatele modificarilor pe ecran. Lista rezultata va fi, (5 ($ . ( ) (% . DA&'ED ) (%) . )) (78 0.0) ((0 0.0 0.0 (0.0) 5) La apelarea comenzii $LANME, apar optiunile !dupa SELE$&", ropertiesA *$han'e point0, %aca raspunsul este " ", se trece automat in comanda $L (3 , aparand prompterul, $han'e :hat propert+ !B.."G

3ptiunea implicita este "$han'e point". Se asteapta selectarea unui punct. $oordonatele punctului introdus vor inlocui coordonatele stocate intr-una din listele ).-)/. Se pot modifica, H capetele liniilor, poliliniilor sau arcelor< H punctele de inserare a blocurilor sau te#telor< H razele cercurilor. E#emplu, H lista initiala a unei linii selectate, !B !. . "LINE"" B !). ... ... ..." !)) )... )... ..." B" H punctul selectat, !)=.. )?.. ..." H noua lista a liniei, !B !. . "LINE"" B !). ... ... ..." !)) )=.. )?.. ..." B" sau, cu aceeasi lista initiala, H punctul selectat, !... ?.. ..." H lista rezultata, !B !. . "LINE"" B !). ... ?.. ..." !)) )... )... ..." B" Se observa ca se modifica cel mai apropiat capat al liniei !fata de punctul introdus". $omanda $LANME poate fi folosita si pentru modificarea cercurilor, te#telor, blocurilor si atributelor. Editarea unei asemenea entitati folosind $LANME este mai rapida decat ster'erea cu E(ASE si redesenarea entitatii. %easemenea, e#ista comenzi de editare mai rapide si mai usor de utilizat decat $LANME !cum ar fi S$ALE pentru schimbarea razei unui cerc". entru a modifica o entitate, dialo'ul trebuie sa inceapa astfel, $ommand, $han'e Select ob4ects, Select Select ob4ects, Enter ropertiesA *$han'e point0, Enter %aca am raspuns cu Enter la ultima cerere, se va trece la modificarea fiecarei entitati din multimea de selectie creata, in functie de tipul ei. 0odificarea cercurilor %aca in multimea de selectie e#ista un cerc, cand se a4un'e cu modificarea la el apare cererea, Enter circle radius, Acum va trebui specificata noua raza.

E#emplu, H cercul ori'inal, !B !. . "$I($LE"" B !). ... ... ..." !D. )..." B" H raza noua, =C.. -cercul rezultat, !B !. . "$I($LE"" B !). ... ... ..." !D. =C.." B" AtentieO Nu este vorba de crearea unei noi liste, ci de modificarea unei liste e#istente. 0odificarea te.telor Se pot modifica, H punctul de inserare a te#tului H stilul !fontul" H inaltimea te#tului H un'hiul de rotatie H te#tul propriu-zis !sirul de caractere". Noul stil trebuie sa fi fost in prealabil definit prin comanda S&@LE. E#emplu, H lista initiala a unui te#t, !B !. . "&E8&"" B !). ... ... ..." !D. . C.." !) . "te#t )"" !C. . ..C" !P . "S."" B" In aceasta lista se vor modifica sublistele corespunzatoare caracteristicilor te#tului modificate prin dialo'ul de mai 4os. %ialo'ul, $ommand, $han'e lansarea comenzii $LANME Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& H selecteaza un te#t ) selected, ) found H am selectat un te#t Select ob4ects, Enter ropertiesA *$han'e point0, Enter H trece in modul "chan'e entit+" Enter te#t insertion point, punct H noul punct de inserare a te#tului, sau Enter pentru pastrarea punctului vechi< &e#t st+le, S. Ne: st+le or (eturn for no chan'e, Enter H Enter ; pastreaza acelasi stil< altfel se introduce numele noului stil< Ne: hei'h *..C0, Enter H aceeasi inaltime Ne: rotation an'le *.0, Enter H acelasi un'hi Ne: te#t *te#t )0, te#t = H noul te#t

Noua lista a te#tului, !B !. . "&E8&"" B !). ... ... ..." !D. . C.." !) . "te#t ="" !C. . ..C" !P . "S."" B" Acestea au fost principalele comenzi de editare care utilizeaza comanda SELE$&. Urmeaza comenzile care folosesc pentru selectare EN&SEL. $omenzile &(I2 si E8&EN% folosesc ambele moduri de selectare, asa ca acum e randul lor. E.tend E8&EN% determina prelun'irea unei entitati !sau a mai multor entitati, selectate pe rand, una cate una" pana la intersectarea ei cu un contur selectat anterior. Selectarea conturului se face prin subcomanda SELE$&, iar selectarea entitatilor de e#tins se face prin punctare. $onturul nu trebuie sa fie neaparat inchis !poate fi si o sin'ura linie, sau un arc". Aceasta comanda nu determina aparitia de noi entitati in baza de date< se modifica doar sublistele )., )) sau C., C) pentru arce. Nu se poate aplica blocurilor. E#emplu de dialo', $ommand, E#tend H lansarea comenzii E8&EN% Select boundar+ ed'e!s"B Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& H selecteaza conturul pana la care se vor e#tinde entitatile ? selected, ? found H am selectat un contur Select ob4ects, Enter H incheierea subcomenzii SELE$& *Select ob4ects to e#tend0A Undo, punct H selectarea prin punctare a entitatii ce trebuie e#tinse !se repeta pana la apasarea tastei Enter, sau a butonului corespunzator al mouse-ului" *Select ob4ect to e#tend0A Undo, Enter H incheierea comenzii E8&EN% E#emplu, A$A%DEP.72 *rim &(I2 este o comanda similara comenzii E8&EN%, dar entitatile selectate se vor "tunde" dupa conturul selectat anterior. $a si E8&EN%, nu determina aparitia in baza de date a unor noi entitati, ci doar modificarea listelor entitatilor selectate !cele selectate prin punctare, pentru a fi scurtate". Apare o noua entitate numai daca se elimina o portiune din mi4loc !pe lan'a cele doua capete ori'inale, mai apar doua capete ale portiunii eliminate, deci rezulta patru capete, care determina doua entitati, in locul uneia", sau in locul unui cerc apare un arc. %ialo', $ommand, &rim lansarea comenzii &(I2 Select cuttin' ed'e!s"B Select ob4ects, select -subcomanda SELE$& H selecteaza conturul de taiere ? selected, ? found H am selectat un contur Select ob4ects, Enter H incheierea subcomenzii SELE$&

*Select ob4ects to trim0A Undo, punct H selectarea prin punctare a entitatii ce trebuie scurtata !se repeta pana la apasarea tastei Enter" E#emplu, A$A%DE/.72 -rea9 Kolosind comanda 7(EA6, se pot ster'e portiuni dintr-o entitate. %e asemenea, se poate "spar'e" o entitate in doua, ster'and o a treia parte. Se poate aplica liniilor, arcelor, cercurilor si poliliniilor. In baza de date se modifica listele corespunzatoare capetelor liniei sau arcului selectat !pentru arc se schimba un'hiul de inceput si sfarsit, eventual se creeaza o entitate noua !arc sau linie"< cercurile se transforma in arce, iar polilinia in doua polilinii. 7(EA6Q divide entitatea selectata in doua parti< nu se poate aplica cercurilor, pentru ca ar duce la transformarea cercului intr-un arc de ?-. de 'rade !si unul de . 'rade", ceea ce nu este posibil. entru eliminarea unei portiuni dintr-un cerc, cele doua puncte !capetele arcului eliminat" se vor da in sens tri'onometric. E#emplu de dialo', $ommand, 7rea5 lansarea comenzii 7(EA6 Select ob4ect, select H selecteaza o entitate de tip LINE, insotita de punctul prin care se face selectarea Enter second point !or K for first point", K H indica Auto$A%-ului ca urmeaza sa fie indicate doua puncte !altfel unul din cele doua puncte ar fi fost cel prin care s-a selectat linia" Enter first point, punct H primul punct al portiunii eliminate Enter second point, punct H al doilea punct !al doilea capat al se'mentului eliminat" %e e#emplu, avem linia, !B !. . "LINE"" B !). ... ... ..." !)) )... ... ..." B" Introducem, $ommand, 7rea5 Select ob4ect, C,.,. Enter second point !or K for first point", K Enter first point, =,.,. Enter second point, P,.,. $ommand, Lista liniei ori'inale devine, !B !. . "LINE"" B !). ... ... ..." !)) =.. ... ..." B" si, in plus, apare o noua linie cu lista, !B !. . "LINE"" B !). P.. ... ..." !)) )... ... ..." B" E#emplu, A$A%DEJ.72 . - lista entitatii ori'inale,

! B !. . "$I($LE"" !/ . "."" !). P.? )..- ..." !D. . ..J-" !=). B" B" - lista entitatii rezultate, !B !. . "A($"" !/ . "."" !). P.? )..- ..." !D. . ..J-" !C. . ..PC" !C) . C.JP" !=). B" B" 6ffset $omanda 3KKSE& creeaza o copie a entitatii selectate, paralela cu ori'inalul, la distanta specificata. entru linii paralele, este mai rapida decat comanda $3 @. %ialo', $ommand, 3ffset lansarea comenzii 3KKSE& 3ffset distance or &hrou'h *&hrou'h0, ). H Auto$A%-ul cere distanta dintre viitoarele entitati paralele< distanta va fi ).... Select ob4ect to offset, punct H specificarea !prin punctare" entitatii ce va fi copiata !se repeta pana la apasarea tastei Enter" Side to offset, punct H un punct oarecare din plan, situat de acea parte a entitatii de copiat in care se va face copierea. Select ob4ect to offset, Enter H inchiderea comenzii %aca la cererea "3ffset distance or &hrou'h" se raspunde cu "&", entitatea nou creata va trece prin punctul indicat la cererea "Side to offset". In cazul copierii curbelor !polilinii, arce, cercuri, elipse", razele se vor modifica in functie de distanta de copiere. Iata ce se intampla in baza de date in cazul copierii unei linii, H linia ori'inala, !B !. . "LINE"" B !). ... ... ..." !)) )... ... ..." B" H distanta de copiere, C H partea in care se face copierea, indicata prin punctul !).. ).. ).." H ca rezultat al aplicarii comenzii 3KKSE&, linia ori'inala ramane neschimbata si apare o linie cu lista, !B !. . "LINE"" B !). ... C.. ..." !)) )... C.. ..." B" entru situatii mai complicate, se poate vedea efectul folosind comanda ELIS& definita prin pro'ramul prezentat in sectiunea despre AutoLIS . E#emplu, A$A%DE)..72 . :illet $omanda KILLE& permite racordarea a doua entitati de tip LINE, A($, $I($LE sau 3L@LINE. Entitatile racordate nu trebuie sa fie neaparat de acelasi tip !se poate racorda o linie cu un cerc, de e#emplu". (acordarea consta in unirea capetelor entitatilor selectate printr-un arc de cerc de raza specificata. %ialo'ul decur'e astfel,

$ommand, Killet lansarea comenzii KILLE& ol+lineA (adiusA *Select t:o ob4ects0, ( H definirea razei de racordare Enter ne: radius *...0, )C H noua raza este )C $ommand, Enter H relansarea comenzii !raza implicita este cea introdusa anterior" ol+lineA (adiusA *Select t:o ob4ects0, H selectarea celor doua entitati H dupa selectarea !prin punctare" a doua entitati, se va desena arcul $ele doua linii !sau arce, sau cercuri" vor fi scurtate sau prelun'ite astfel incat sa se intalneasca cu arcul trasat. In baza de date apare o noua entitate, de tip "A($". E#emple, (acordarea dintre doua drepte printr-un arc de cerc de raza (. $entrul se afla la intersectia paralelelor duse fata de cele doua drepte la distanta ( H fi'. A$A%DE)).72 . (acordarea unei drepte cu un cerc !sau arc de cerc" H fi'. A$A%DE)=.72 . (aza de racordare implicita este ., ceea ce determina unirea celor doua linii selectate !se poate folosi uneori in loc de E8&EN% si &(I2". 2odificarea razei determina modificarea valorii variabilei KILLE&(A%. 3ptiunea " ol+line" se foloseste pentru racordarea tuturor componentelor unei polilinii. %aca se selecteaza doua se'mente alaturate dintr-o polilinie !fara optiunea " ol+line"", se va obtine un arc intre cele doua se'mente. 3ptiunea " ol+line" determina trasarea de arce intre toate se'mentele poliliniei selectate. Nu se vor racorda se'mentele pentru a caror lun'ime raza de racordare este prea mare. La racordarea arcelor si cercurilor, este posibil ca rezultatul sa nu fie cel dorit. In acest caz, se anuleaza comanda cu Undo, si se reincearca KILLE&. AtentieO Kunctioneaza numai in plan. entru racordari de drepte ?% situate in alt plan dacat #.+, se va folosi comanda U$S. C4amfer $LA2KE( !tesire" functioneaza ca si KILLE&, dar in loc de arc, deseneaza intre cele doua linii un se'ment de dreapta. Se poate aplica numai liniilor si poliliniilor. $ele doua linii trebuie sa se intersecteze !nu se pot racorda sau tesi doua linii paralele". 2odul in care se face tesirea este determinat de cele doua distante, corespunzatoare celor doua linii selectate !variabilele $LA2KE(A si $LA2KE(7". %ialo'ul este, $ommand, $hamfer H lansarea comenzii $LA2KE( ol+lineA %istancesA *Select first line0, % H urmeaza specificarea distantelor Enter first chamfer distance*...0, ) H distanta de la intersectie, de-a lun'ul primei linii selectate Enter second chamfer distance*...0, ) H distanta de la intersectie, de-a lun'ul celeilalte linii $ommand, Enter H relansarea comenzii $LA2KE( ol+lineA %istancesA *Select first line0, H punctare pe una din linii H selectarea primei linii, corespunzatoare primei distante specificate

Select second line, H punctare pe a doua linie H rezulta se'mentul de tesire si a4ustarea celor doua linii in functie de acesta. 3ptiunea " ol+line" determina tesirea poliliniilor similar cu racordarea acestora !vezi comanda KILLE&". %aca ambele distante sunt ., se obtine intersectia liniilor selectate. Pedit (editarea poliliniilor) olilinia este o entitate comple#a, alcatuita dintr-un sir de linii si arce. Aceste obiecte !linii si arce" vor putea fi manipulate impreuna, ca o sin'ura entitate. Un alt avanta4 al poliliniilor este faptul ca pot avea latime nenula !arcele si liniile au latime nula". E%I& este o comanda speciala de editare a poliliniilor. osibilitatile sale sunt urmatoarele, H transformarea liniilor sau arcelor in polilinii H deschiderea sau inchiderea unei polilinii H concatenarea poliliniilor !transformarea a doua polilinii intr-una sin'ura" H adau'area de noi se'mente H schimbarea latimii poliliniei H separarea se'mentelor poliliniei H inserarea de noi verte#uri sau ster'erea unora e#istente H mutarea verte#urilor H interpolarea unei polilinii !Spline" sau transformarea ei intr-o curba !Kit" H anularea interpolarii !%ecurve". $omanda E%I& poate lucra in trei moduri, in functie de polilinia selectata, polilinie =% ! LINE", polilinie ?% !?% 3L@", suprafete !2ESL". Aici ne vom ocupa numai de poliliniile =%. 3 polilinie consta intr-o insiruire de verte#uri. rin verte# se intele'e un punct care separa doua se'mente de polilinie. Un se'ment este o entitate de tip "LINE" sau "A($". %aca este o linie, lista verte#ului !pe scurt" este, !B !. . "1E(&E8"" !). )... )... ..." B". %aca este vorba de un arc, mai apare lista D=, !B !. . "1E(&E8"" !). )... )... ..." !D= . ..)C" B". $ontinutul listei D= este un numar care reprezinta t'!uAD", unde u este marimea arcului, in radiani. %aca este un semicerc, lista va fi !D= . )". 3 polilinie completa este definita printr-o succesiune de liste, astfel, !B !. . " 3L@LINE"" B" !B !. . "1E(&E8"" B" B.. !B !. . "SEREN%"" B" rima lista ! 3L@LINE" cuprinde informatii 'enerale referitoare la polilinie, urmatoarele !1E(&E8" contin coordonatele punctelor prin care trece polilinia, iar ultima !SEREN%" marcheaza sfarsitul succesiunii de liste care definesc polilinia respectiva.

%ialo'ul pentru editarea unei polilinii incepe asa, $ommand, E%I& Select pol+line, !selectarea unei polilinii" $loseA SoinA 9idthA Edit verte#A Kit curveA Spline curveA %ecurveA UndoA e8it*80, *ransformarea unei linii intr-o polilinie %aca la "Select pol+line" se selecteaza o linie, raspunsul Auto$A%-ului este Entit+ selected is not a pol+line. %o +ou :ant to turn it into oneG *@0, %aca dorim sa transformam linia selectata intr-o polilinie, apasam Enter sau "@" si linia va fi transformata intr-o polilinie cu doua verte#uri corespunzatoare capetelor sale. E#, H linia este, !B !. . "LINE"" !). ... ... ..." !)) )... )... ..." B" H polilinia in care este transformata, !B !. . " 3L@LINE"" B" !B !. . "1E(&E8"" !). ... ... ..." B" !B !. . "1E(&E8"" !). )... )... ..." B" !B !. . "SEREN%"" B" La fel, se poate transforma in polilinie si un arc. Un cerc nu poate fi transformat in polilinie !pentru ca nu are capete". E#. pentru arc, H arcul, !B !. . "A($"" !). C==.=?P ?=).=-? ..." !D. . )-=.)PP" !C. . ..CC/" !C) . =.PDP" B" H polilinia, !B !. . " 3L@LINE"" B" !B !. . "1E(&E8"" !). -CJ.PJ- D.P.)-C ..." !D= . ..-.J" B" !B !. . "1E(&E8"" !). ?PP.DJC ?/?.CD? ..." !D= . ..-.J" B" !B !. . "SEREN%"" B" 6ptiunile comenzii PED"* In urma selectarii unei polilinii, apare lista optiunilor, $loseA SoinA 9idthA Edit verte#A Kit curveA Spline curveA %ecurveA UndoA e8it *80, Kiecare din aceste optiuni poate fi considerata o comanda de editare. Close (6pen)

%aca polilinia este inchisa, in locul optiunii $L3SE apare 3 EN. E#emplu, $ommand, edit lansarea comenzii E%I& Select pol+line, selectarea unei polilinii $loseA B A e8it *80, $ H ale'erea optiunii $L3SE $loseA B A e8it *80, Enter H terminarea editarii poliliniei Acum polilinia este inchisa. entru deschiderea ei se procedeaza la fel, dar in loc de "$lose" apare "3pen". Iata ce se intampla in lista poliliniei, H inainte de inchidere, !B !. . " 3L@LINE"" B !P. . ." B" H dupa inchidere, !B !. . " 3L@LINE"" B !P. . )" B" ;oin 3ptiunea S3IN permite adau'area la o polilinie a unui arc, a unei linii sau polilinii. Liniile si arcele sunt automat convertite in se'mente de polilinie. 3 entitate adau'ata unei polilinii primeste atributele acesteia. E#emplu de dialo', $ommand, edit lansarea comenzii E%I& Select pol+line, selectarea unei polilinii $loseA SoinA B A e8it *80, S H ale'erea optiunii S3IN Select ob4ects, select H selectarea entitatilor de adau'at C se'ments added to pol+line H Auto$A% a adau'at C noi se'mente la polilinia selectata $loseA SoinA B A e8it *80, Enter H terminarea editarii poliliniei In baza de date vor apare noi verte#uri, corespunzatoare se'mentelor adau'ate, si vor dispare liniile, arcele sau poliliniile transformate in verte#uri ale primei polilinii. +idt4 Unul din avanta4ele utilizarii poliliniilor este ca acestea pot avea latime variabila. $u optiunea "9" a comenzii E%I& se poate schimba aceasta latime. Noua latime va fi constanta pe intrea'a lun'ime a poliliniei. E#emplu, $ommand, edit lansarea comenzii E%I& Select pol+line, selectarea unei polilinii

$loseA B A 9idthA B Ae8it *80, 9 H ale'erea optiunii 9I%&L Enter ne: :idth for all se'ments, D H latimea va fi D pentru toate se'mentele poliliniei $loseA SoinA B A e8it *80, Enter H terminarea editarii poliliniei In baza de date, pentru fiecare verte# cu latime nenula apar sublistele D. si D), corespunzatoare latimii initiale si finale. $u E%I& 9I%&L se va modifica continutul acestor subliste. 2odificarea latimii pentru fiecare verte# in parte se poate face cu subcomanda "E%I& 1E(&E8". :it cur/e 3ptiuni KI& transforma polilinia selectata intr-o curba ce trece prin fiecare verte#. $urba va fi alcatuita din arce. %oua verte#uri consecutive vor fi le'ate prin doua arce, astfel, unul tan'ent la primul verte#, celalalt tan'ent la primul arc si la urmatorul verte#. Decur/e Aceasta optiune este opusa optiunilor KI& si S LINE, si nu poate fi folosita decat dupa una dintre acestea. (olul ei este de a transforma o curba in polilinia din care provine. &pline 3ptiunea S LINE permite interpolarea unei polilinii pe baza metodei "7-Spline". In baza de date a Auto$A%-ului vor fi intercalate !in secventa corespunzatoare poliliniei selectate" un numar de verte#uri intermediare. %iferentierea verte#urilor ori'inale de cele intercalate se face prin continutul sublistei P., !B !. . "1E(&E8"" B !P. . B" H verte# creat prin S LINE !B !. . "1E(&E8"" B !P. . )-" B" H verte# de control pentru curba interpolata !e#ista in polilinia ori'inala" !B !. . "1E(&E8"" B !P. . )" B" H verte# creat prin KI&. rin %E$U(1E vor fi eliminate verte#urile suplimentare, ramanand doar cele cu sublista !P. . )-". Interpolarea este controlata de trei variabile, S LINE&@ E, S LINESEMS si S LK(A2E. Splinet+pe poate lua valorile, C H Spline Tuadratic - H Spline cubic. Splinese's este un numar intre' care stabileste numarul de se'mente 'enerate prin S LINE. Splframe poate fi . sau ). %aca este ., polilinia ori'inala nu va fi desenata dupa interpolare. %aca este ), va fi afisata atat polilinia ori'inala, cat si curba creata prin S LINE. E#emple pentru KI& si S LINE H A$A%DE)?.72 . 1ndo

Aceasta optiune permite anularea ultimei subcomenzi, ramanand in E%I&, $loseA B A Undo A e8it *80 , U $loseA B A Undo A e8it *80 , Edit /erte. Subcomanda E%I& 1E(&E8 permite editarea fiecarui verte# in parte. La inceput, apare un "8" pe primul verte# al poliliniei si prompterul, Ne#tA reviousA 7rea5A InsertA 2oveA (e'enA Strai'htenA &an'entA 9idthA e8it *N0, Ne#t H muta "8" pe verte#ul urmator revious H muta "8" pe verte#ul precedent 7rea5 H memoreaza verte#ul marcat si permite selectarea altuia. Se poate elimina apoi portiunea din polilinie cuprinsa intre cele doua verte#uri. Insert H adau'a un nou verte# dupa cel marcat 2ove H permite mutarea verte#ului marcat (e'en H re'enereaza polilinia Strai'hten H memoreaza verte#ul marcat si permite selectarea altuia. Se poate inlocui apoi portiunea dintre cele doua verte#uri cu un se'ment de dreapta. &an'ent H ataseaza verte#ului marcat o directie tan'enta, ce va fi utilizata la rotun4irea ulterioara a poliliniei. 9idth H modifica latimea poliliniei dupa verte#ul marcat. e8it H paraseste subcomanda, revenind in E%I&. Listele modificate sunt cele corespunzatoare verte#ului selectat, !B !. . "1E(&E8"" B". Lista completa a comenzilor de editare !in ordine alfabetica H Auto$A% (elease ))", Arra+ H copiere multipla sub forma de matrice sau pe un contur circular a entitatilor selectate Attedit H editarea atributelor 7rea5 H elimina o portiune din entitatea selectata $hamfer H tesire $han'e H modificarea proprietatilor sau pozitiei entitatilor selectate $hprop H modificarea proprietatilor entitatilor selectate $op+ H copierea entitatilor selectate %%atte H editarea atributelor printr-o fereastra de dialo'

%%edit H editare prin fereastra de dialo' %ivide H impartirea unei entitati in parti e'ale si marcarea acestora Erase H ster'erea entitatilor selectate E#plode H transformarea entitatilor comple#e in entitatile simple din care sunt alcatuite E#tend H prelun'irea entitatilor selectate pana la un contur definit anterior Killet H racordare 2easure H determinarea lun'imii entitatii selectate in functie de unitatea de masura specificata 2irror H copiere in o'linda 2ove H mutarea entitatilor selectate 3ffset H copiere paralela 3ops H recuperarea entitatilor sterse cu ultima comanda E(ASE edit H editarea poliliniilor ur'e H elimina din baza de date entitatile neutilizate !blocuri, straturi B" (otate H rotirea entitatilor selectate Scale H marireaA micsorarea la scara a entitatilor selectate Select H subcomanda care creeaza o multime de selectie Stretch H modifica dimensiunile obiectelor !le intinde" &rim H scurtarea entitatilor selectate !"tundere" dupa un contur"

Comenzile AutoCAD

$omenzile pot fi introduse la aparitia prompterului "$ommand,". entru repetarea ultimei comenzi, se va apasa Enter. Se pot introduce puncte sau coordonate in oricare din modurile, Absolut, #,+ (elativ, Qdelta#,delta+ olar, Qdist*un'hi entru comenzile care accepta puncte ?%, se pot include coordonate in format absolut sau relativ, Absolut, #,+,z (elativ, Qdelta#,delta+,deltaz %aca omiteti coordonata N, se utilizeaza elevatia curenta. Kiltre, .8,.@,.N,.8@,.@N,.8 - cand la o cerere de coordonate se da o astfel de combinatie, apare prompterul "of". rin acesta ni se solicita introducerea unui element 'eometric de tip punct, de la care Auto$A% sa-si ia coordonatele ce urmeaza dupa punct !de e#. la .8N va prelua coordonatele 8 si N ale punctului selectat". 3data furnizat punctul care ofera aceste informatii, ni se va prezenta cererea "need a" sau "need ab", unde a si b sunt una dintre literele #,+ sau z, mai e#act acele litere care au lipsit din indicarea filtrului. Selectarea obiectelor, !"Select ob4ects,"" !punct" ; Un obiect 2 ; 2ai multe obiecte L ; Ultimul obiect 9 ; 3biectele continute in intre'ime in fereastra specificata $ ; 3biectele care trec prin fereastra A ; Adau'a obiectele urmatoare ( ; Elimina !din multimea de selectie" obiectele urmatoare

U ; Elimina ultimul obiect !UncepVnd cu (elease )) au fost introduse si alte optiuni". %aca multimea selectata va satisface, apasati Enter. APE2*12E "A E(&U(E" inseamna "deschidere". Se asteapta introducerea marimii patratelului selector in modul 3SNA , in pi#eli. Sinta#a, A E(&U(E 3b4ect snap tar'et hei'ht !)-C. pi#els" *default0, !numar" uteti opta intre a introduce o valoare !cuprinsa intre ) si C. pi#eli" si a apasa pur si simplu Enter, in cazul in care ati vrut doar sa vedeti care este setarea "aperture" curenta, fara a o modifica. $u cat latura patratelului este mai mica, punctul este localizat mai repede !mai usor pentru calculator, mai 'reu pentru operator". 1aloarea este pastrata in variabila de sistem "A E(&U(E". A2C $omanda A($ serveste la trasarea arcelor de cerc. Iata variantele de introducere a arcului, H trei puncte de pe arc H punctul de inceput, centrul, punctul final H punctul de inceput, centrul, marimea arcului in 'rade H punctul de inceput, centrul, lun'imea coardei H punctul de inceput, punctul final, raza H punctul de inceput, punctul final, marimea arcului in 'rade H punctul de inceput, punctul final, directia de trasare H continuarea liniei sau arcului precedent Kormat ? puncte, A($ $enterA*Start point0, !punct" $enterAEndA*Second point0, !punct" End point, !punct" 3ptiuni, A ; un'hiul inclus intre laturile !radiale" care mar'inesc arcul % ; directia un'hiulara masurata in sens tri'onometric de la punctul de start L ; lun'imea coardei $ ; punctul din centrul arcului E ; punctul de sfarsit al arcului ( ; raza entru a continua linia sau arcul precedent, raspundeti la primul prompter cu Enter !vezi variabila LAS&ANMLE". 3 dreapta nu este recunoscuta ca un arc cu raza infinita, deci trei puncte coliniare nu vor fi acceptate pentru definirea arcului.

A2EA $u comanda A(EA se pot calcula ariile si perimetrele unor spatii inchise. Sinta#a, A(EA *Kirst point0AEntit+A AddA Subtract, !primul punct" !A%% mode" Ne#t point, !urmatorul punct" !A%% mode" Ne#t point, !urmatorul punct" !A%% mode" Ne#t point, BEnter pt. a incheia introducerea pct. Area ; nnnn erimeter ; nnnn &otal area ; nnnn *Kirst point0AEntit+ASubtract, BEnter pt. abandonarea comenzii. $omanda incepe in modul "add". 3ptiunile sunt, Add Subtract Entit+ Enter H &rece in modul "add" !adau'are". H &rece in modul "subtract" !e#tra'ere". H $ompune aria din cercurile sau poliliniile selectate. H araseste comanda.

1aloarea ariei este pastrata in variabila de sistem A(EA, iar perimetrul in variabila E(I2E&E(. $onturul este inchis automat H nu trebuie introdus primul punct si la sfarsit. A22A< $omanda A((A@ permite multiplicarea unor entitati selectate , dupa un "tablou" dreptun'hiular sau circular !polar". Sinta#a, A((A@ Select ob4ects, !Selectati entitatile de multiplicat" (ectan'ularA olar arra+ !(A ", entru tablou rectan'ular introduceti numarul de randuri, numarul de coloane, distanta dintre randuri si distanta dintre coloane. %istantele intre randuriAcoloane pot fi introduse cu semn. %aca semnul e pozitiv, atunci dezvoltarea se face in sensul a#elor, iar daca e ne'ativ, in sens invers. entru un A((A@ polar !circular", trebuie sa indicati centrul tabloului circular, apoi numarul de articole, apoi un'hiul de acoperit si in final optati pentru rotirea obiectelor. A**DE: Kolosind comanda A&&%EK !A&&ribute %EKine" puteti crea atribute. Ele trebuie sa primeasca un nume !"ta'"" si contin una sau mai multe particularitati, e#primate te#tual sau numeric, ce insotesc !eventual" un bloc. Ele pot fi utilizate si independent, in afara conceptului de bloc !sunt entitati de sine statatoare". Atributele pot avea una sau mai multe dintre caracteristicile !modurile" bivalente !e#primate prin "@";%A si "N";NU", Invisible, $onstant, 1erif+ si reset, unde,

Invisible H e#ista, dar nu e afisat. $onstant H toate aparitiile atributului au aceeasi valoare. 1erif+ H emite un prompter suplimentar pt. confirmarea valorii date. reset H nu cere valoare la inserarea blocului. Sinta#a, A&&%EK Attribute modes H Invisible,N $onstant,N 1erif+,N Enter !I$1 " to chan'e, (E&U(N :hen done, Attribute ta', !up to ?) chars< letters, di'its, W, -, E" Attribute prompt, %efault attribute value, Start point or Ali'nA$enterAKitA2iddleA(i'htASt+le, Lei'ht *implicit0, (otation an'le *implicit0, reset,N

utem crea pe ecran un "ta'" !un te#t" asociat atributului ce se defineste !ca o eticheta", care sa poata fi selectat apoi ca facand parte dintre entitatile unui bloc, impreuna cu entitatile 'eometrice care-l vor constitui. A**D"&P $omanda A&&%IS !A&&ribute %IS la+" controleaza vizibilitatea atributelor. Le facem vizibile atunci cand dorim ca valoarea lor curenta sa apara in desen. Sinta#a, A&&%IS NormalA3NA3KK *val. curenta0,

Normal H atributele vizibile se vad, cele invizibile nu 3n H toate atributele se vad 3ff H Nu se vede nici un atribut A**ED"* $omanda A&&E%I& !A&&ribute E%I&" permite editarea atributelor, adica modificarea lor. Atat individual, cat si 'lobal, pot fi alese selectiv atributele de editat, selectia facandu-se dupa ta'-uri, nume de bloc sau vizibilitate. Sinta#a, A&&E%I& Edit Attributes one b+ oneG *@0 !N ; 'lobal" 7loc5 name specification *I0, Attribute ta' specification *I0, Attribute value specification *I0, Ultimul atribut selectat este primul editat !atributul editat este marcat cu 8". Apare prompterul, 1alueA ositionA Lei'htA An'leA St+leA La+erA $olorA Ne#t *implicit0, A**E=*

entru a e#tra'e atributele blocurilor care se afla la un moment dat intr-un desen se foloseste comanda A&&E8& !de la "A&&ribute E8&raction"". Sinta#a, A&&E8& $%K, S%K, or %8K attribute e#tract !or Entities"G *$0, %aca raspundeti cu "$%K", "S%K", "%8K", se e#tra' inre'istrari pentru toate blocurile din desen. 3ptiunea "E" va cere !cu "Select ob4ects"" indicarea entitatilor pentru care sa fie scoase informatiile din baza de date, dupa care va afisa linia, $%K, S%K or %8K Attribute e#tractG *$0, Kormatele de e#tractie sunt, $%K H $omma %elimited Kormat H delimitarea campurilor prin vir'ule S%K H Ki#ed-field format H delimitarea prin spatii %8K H %ra:in' interchan'e format H format %8K A1D"* $omanda AU%I& determina validitatea fisierului ".%9M". Sinta#a, AU%I& Ki# an+ errors detectedG *implicit0, . 7loc5s audited ass ) . entities audited ass = . entities audited &otal errors found . fi#ed . Aceasta comanda este disponibila numai incepand cu Auto$A% (elease )). Incepand cu aceasta versiune, fisierele "%9M" contin informatii redundante, folosite de comanda AU%I& pentru repararea fisierelor defecte. (aspunsul "@" determina corectarea erorilor 'asite< "N" determina afisarea erorilor, fara corectare. (aspunsul comenzii !raportul" este salvat pe disc intr-un fisier cu numele desenului si e#tensia ".A%&". A="& $omanda A8IS serveste la trasarea unor a#e 'radate care a4uta la identificarea de pozitii pe ecran. Sinta#a, A8IS &ic5 spacin'!8" or 3NA3KKASnapAAspect *implicit0,

3ptiuni, H o valoare numerica ; spatiul dintre marca4e< daca se adau'a un "8", atunci valoarea reprezinta factorul cu care se inmulteste distanta Snap. H 3N ; activarea a#elor H 3KK ; dezactivarea a#elor

H S ; preluarea spatiului intre marca4e de la Snap H A ; posibilitatea ale'erii de spatii diferite pe orizontala fata de verticala !Aspect". -A&E $omanda 7ASE defineste punctul de referinta pentru inserarea si rotirea unui desen. Sinta#a, 7ASE 7ase point *implicit0, !introduceti un punct"

-!"P06DE une mar5erul in modul blip !palpaie" sau il scoate de acolo. Sinta#a, 7LI 23%E 3NA3KK *implicit0,

Nu sunt afectate desenele !baza de date". -!6C> 3rice ansamblu de entitati poate fi constituit intr-un blocB entru a vedea direct cum e chestia, creati cateva entitati !linii, arce, etc." si dati comanda 7L3$6, urmand traseul, 7L3$6 7loc5 name !or G", !numele blocului" Insertion base point, !indicati un punct" Select ob4ects, !selectati entitatile create" unctul indicat se va asocia obiectului, servind ca punct de inserare al blocului la viitoarele sale inserari.%upa ce ati terminat de selectat entitatile, apasati Enter. Entitatile selectate dispar de pe ecranO Ele formeaza "blocul". entru a le restaura, folositi comanda 33 S. %aca la comanda 7L3$6 raspundeti cu "G" !la prima intrebare", ecranul trece in mod te#t si se listeaza toate blocurile de4a definite. -2EA> $omanda 7(EA6 permite sectionarea unei entitati in alte doua entitati de acelasi tip. Sinta#a, 7(EA6 Select ob4ect, !selectati un obiect" Enter first point, !punct" Enter second point, !punct" %upa selectarea unei linii !continue", prin indicarea unui al doilea punct se'mentul dintre ele dispare. recizia indicarii este destul de redusa. %aca doriti sa sectionati entitatea incepand dintrun punct e#act !de e#emplu intersectia cu alta entitate", selectati-o unde va vine mai bine, dupa care continuati astfel,

Enter second point !or K for first point", K Enter first point, !indicaii punctul e#act" Enter second point, !al doilea punct". CA#CE! Apasand combinatia de taste $trl-$, se abandoneaza e#ecutia comenzii curente. Sinta#a, $trl-$. C'A0:E2 $omanda $LA2KE( permite realizarea de tesituri, trasand o linie care reteaza coltul format de doua entitati la distante prestabilite. Sinta#a, $LA2KE( ol+lineA%istancesA*select first line0,

% H Introduceti, pe rand, distantele la care sa se faca tesirea H &eseste intrea'a polilinie %aca raspundeti cu %, apare dialo'ul, Enter first chamfer distance *......0, !prima dist. de tesire" Enter second chamfer distance *prima0, !a doua dist. de tesire" Acum reluati comanda $LA2KE(. C'A#?E $omanda $LANME serveste la modificarea caracteristicilor unei !unor" entitati de4a e#istente in desen. Sinta#a, $LANME Select ob4ects, !select" ropertiesA*$han'e point0, In continuare, $han'e oint se noteaza $ . Line H $apatul liniei este mutat prin $ in punctul indicat. !Atentie la 3(&L3 O" $ircle H (aza se schimba astfel incat punctul indicat sa fie pe circumferinta. 7loc5 H Se schimba punctul de insertie. &rebuie specificat noul un'hi. &e#t H Se schimba punctul de start, stilul, inaltimea, un'hiul, si te#tul. Attribute %efinition H $a la te#t, in plus se schimba definitia atributului. 3ptiunea " roperties" a comenzii $LANME permite schimbarea uneia sau mai multor proprietati ale entitatilor selectate. Aceste proprietati pot fi, - la+er !strat" - color !culoare"

- linet+pe !tipul liniei" - elevation !A%E-?" !elevatie ; coordonata N" - thic5ness !A%E-?" !'rosime" Sinta#a, $LANME Selects ob4ects, !select" ropertiesA*$han'e point0, $han'e :hat propert+ !$olorAElevALA+erAL&+peA&hic5ness"G Se introduce litera mare !sau literele mari" din numele proprietatii ce trebuie schimbata. C'P26P $a si comanda $LANME fara optiunea $han'e oint. Schimba proprietatile unei entitati. C"2C!E $omanda $I($LE este folosita pentru trasarea de cercuri. Sinta#a, $I($LE ? A= A&&(A*$enter point0, !punctul de centru" %iameterA*(adius0, !valoarea razei" %aca se incepe prin introducerea unui punct, acesta este considerat centru si apare cererea "%iameterA*(adius0," Se poate raspunde cu un numar !considerat raza" sau cu litera %, care va produce te#tul "%iameter," asteptandu-se un numar !considerat diametru". In ambele cazuri raspunsul numeric duce la trasarea cercului precizat. %aca la primele optiuni nu se da un punct, ci se ale'e optiunea ? , atunci apare "Kirst point," si se asteapta un prim punct de pe circumferinta viitorului cerc. 3data introdus, se cer al doilea si al treilea punct care vor defini cercul.%aca se ale'e optiunea = , sunt cerute doua puncte diametral opuse care vor defini cercul dorit. %aca, in sfarsit, se ale'e &&(, atunci in zona de dialo' apare, "Enter &an'ent spec,", iar pe ecran va apare colimatorul pe care este centrat un patratel "selector". Este ceruta astfel selectarea unui obiect la care sa fie dus tan'ent cercul. $and am cuprins in interiorul patratelului macar un sin'ur pi#el al obiectului tan'ent apasam Enter. 1a apare "Enter second &an'ent spec,", fiind asteptat al doilea obiect de tan'enta. %upa selectarea acestuia, apare te#tul "(adius,", asteptandu-se raza cercului, dupa care acesta este trasat efectiv. C6!62 aleta disponibila este, ) H (ed !rosu", = H @ello: !'alben", ? H Mreen !verde", D H $+an !bleu", C H 7lue !albastru", - H 2a'enta !violet", P H 9hite !alb" %aca doriti sa schimbati culoarea !cea implicita este returnata intre paranteze", introduceti numele !in en'leza" sau numarul din lista de mai sus. Sinta#a, $3L3( Ne: entit+ color *implicit0,

C662D"#A*E& In linia de sus a ecranului sunt afisate coordonatele curente ale cursorului. Apasand tasta K- sau combinatia $trl-%, vor ramane afisate ultimele valori !din momentul apasarii tastei", fara sa mai fie actualizate la deplasarea cursorului. Apasand din nou K-, se revine la afisarea dinamica a coordonatelor. Sinta#a, $trl-% !sau K-" *$oords 3n0 !sau *$oords 3ff0" C6P< Aceasta comanda serveste la multiplicarea unei portiuni din desen, prin copierea ei succesiva in alte zone ale desenului. Sinta#a, $3 @ Select ob4ects, !select" *7ase point or displacement0A2ultiple, Second point of displacement, %aca facem o sin'ura copie, raspundem simplu, indicand un punct. Acesta va fi asociat din punct de vedere pozitional entitatilor selectate, in vederea precizarii locului unde se va face copierea. %aca dorim sa facem mai multe copii, raspundem prin "2". In cazul copierii simple urmeaza sa introducem punctul care va corespunde in copie punctului precizat anterior. In cazul copierii multiple, abia acum se va cere punctul de baza al deplasarii, urmat de cel de-al doilea punct. $ererea celui de-al doilea punct se repeta pana la apasarea lui Enter, adau'andu-se cate o copie in fiecare punct precizat. D-!"&* %ati aceasta comanda !%7LIS&" daca doriti sa vedeti formele canonice ale tuturor entitatilor aflate curent in baza de date a Auto$A%-ului. Sinta#a, %7LIS&

%aca lista este lun'a, puteti intrerupe afisarea ei cu $&(L-S. $u $&(L-$ se abandoneaza afisarea. $u $&(L- , se tipareste lista. DDA**E Aceasta comanda a fost introdusa !ca toate comenzile care au prefi#ul "%%"" incepand cu (elease )). %%A&&E este prescurtarea de la %+namic %ialo' A&&ribute Editor, deci comanda %%A&&E permite editarea atributelor folosind ferestre de dialo'. Sinta#a, %%A&&E Select bloc5,

DDED"* %%E%I& inseamna %+namic %ialo' E%I&or, deci foloseste tot ferestrele de dialo' !ca %%A&&E". %%E%I& permite editarea unei linii de te#t. Astfel se pot modifica te#te !entitati de tip "&E8&" sau "A&&%EK"", fara a mai fi nevoie sa le rescriem in intre'ime. Sinta#a, %%E%I& *Select a &E8& or A&&%EK ob4ect0A Undo, DDE06DE& $omanda %%E23%ES !%+namic %ialo' Entit+ creation 23%ES" permite schimbarea proprietatilor entitatilor prin ferestre de dialo'. Sunt modificate variabilele de sistem care controleaza proprietatile entitatilor ce vor fi create ulterior !culoarea, tipul de linie, la+erul, elevatia, 'rosimea". Sinta#a, %%E23%ES oate fi folosita ca si comanda transparenta !X%demodes". DD!06DE& %%L23%ES permite modificarea proprietatilor straturilor prin ferestre de dialo' !%+namic %ialo' La+er 23%ES". Sinta#a, %%L23%ES $a si %%E23%ES, poate fi folosita ca comanda transparenta !X%dlmodes". DD206DE& $omanda %%(23%ES !%+namic %ialo' d(a:in' 23%ES" permite setarea unor variabile care controleaza modul de lucru, similar comenzilor SNA , M(I%, A8IS, 3(&L3, 7LI 23%E, IS3 LANE. Sinta#a, %%(23%ES oate fi folosita ca comanda transparenta !X%drmodes". 1ariabilele de sistem afectate, A8IS23%E, A8ISUNI&, 7LI 23%E, $33(%S, M(I%23%E, M(I%UNI&, 3(&L323%E, SNA ANM, SNA 7ASE, SNA 23%E, SNA UNI&. DD1C& $omanda %%U$S !%+namic %ialo' User $oordinate S+stem" controleaza sistemul de coordonate folosit !ca si comanda U$S" prin ferestre de dialo'. Sinta#a, %%U$S

DE!A< %ELA@ inseamna intarziere. $omanda %ELA@ se utilizeaza in special in fisierele Script, pentru a mentine afisarea unei ima'ini pe ecran un timp dat. Sinta#a, %ELA@ %ela+ time in milliseconds, !numar"

Numarul introdus reprezinta timpul de intarziere, in milisecunde. D"0 $omanda %I2 ne introduce in modul de lucru "%im," !adica apare acest prompter. Aceasta inseamna ca de acum putem desena cote, folosind urmatoarele comenzi de cotare, ALI'ned H $otare liniara, aliniata cu ori'inile liniilor de e#tensie ANMular H $otarea un'hiurilor 7ASeline H $ontinua cotarea liniara de la prima linie de e#tensie a cotei precedente $ENter H 2archeaza centrul unui arc sau cerc $3Ntinue H $ontinua o cotare liniara de la a doua linie de e#tensie a cotei precedente %IAmeter H $otarea diametrelor E8It H (evine in modul de lucru normal !"$ommand,"" L3(izontal- $otare liniara, cu linia de cota orizontala LEAder H %eseneaza o sa'eata insotita de linii de control spre te#tul cotei (A%ius H $otarea razelor (E%ra: H (edeseneaza ecranul (3&ated H $otare liniara inclinata cu un'hiul specificat S&Atus H Listeaza starea variabilelor de cotare S&@le H $omuta pe un alt stil de te#t UN%o H Anuleaza ultima operatie de cotare 1E(tical H $otare liniara, cu linia de cota verticala In (elease )) au fost adau'ate si comenzile de cotare, 37LiTue 3(%inate 31Erride (EStore SA1e &E%it &(3tate H inclina liniile de e#tensie ale cotei selectate H inscrie pe desen coordonatele punctului selectat H modifica setarea veriabilelor de cotare pentru cotele selectate H seteaza stilul de cotare H salveaza starea variabilelor ;0 un nou stil de cotare H editarea te#tului cotei H roteste te#tul cotei

%aca variabila %I2AS3 este 3N, se lucreaza in modul de cotare "asociativa"< aceasta inseamna ca vom avea cate o sin'ura entitate pentru fiecare cota !un bloc de tip "%I2ENSI3N"". Urmatoarele operatii se pot efectua asupra entitatilor obtinute astfel.

U %ate H (edeseneaza cotele selectate, respectand noile valori ale variabilelor de cotare. L32ete#t H 2uta te#tul unei cote selectate inapoi in pozitia sa implicita. NE9te#t H 2odifica te#tul cotelor selectate. D"0( $omanda %I2) permite trasarea unei sin'ure cote, dupa care revine in modul de lucru "$ommand,". Sinta#a, D"&* $omanda %IS& afiseaza distanta dintre doua puncte selectate, un'hiul de inclinare al dreptei care trece prin aceste puncte, si variatia coordonatelor 8 si @. Sinta#a, %IS& Kirst point, !punct" Second point, !punct" %aca la cererea "Kirst point," raspundeti cu un numar, %IS& afiseaza acest numar in unitatile curente !setate cu UNI&S". D"@"DE $omanda %I1I%E permite marcarea unei entitati cu puncte sau blocuri, la distante e'ale. Sinta#a , %I1I%E Select ob4ect to divide, !punct" *Number of se'ments0A7loc5, uteti selecta o sin'ura entitate de tip linie, arc, cerc sau polilinie. e entitatea selectata vor apare unul sau mai multe puncte situate la distante e'ale, cu unul mai putin decat numarul de se'mente in care va fi impartita entitatea. Numarul de se'mente trebuie sa fie cuprins intre = si ?=P-P. %aca ati selectat marcarea prin blocuri !optiunea "7loc5"", va urma dialo'ul, 7loc5 name to insert, !numele unui bloc anterior definit" Ali'n bloc5 :ith ob4ectG *@0 !blocul tan'ent la obiect sau nu" Number of se'ments, !numarul de se'mente" D61?'#1* D6#1* $omanda %3NU& !sau %3UMLNU&" deseneaza o coroana circulara plina !daca este plina sau nu, se poate stabili prin comanda KILL". %I2) %im, !introduceti o comanda de cotare"

Sinta#a, %3UMLNU& Inside diameter *ultima val.0, !val. sau = puncte" 3utside diameter *ultima val.0, !val. sau = puncte" $enter of dou'hnut, !punct" La "Inside diameter" se introduce diametrul interior al inelului, iar la "3utside diameter" diametrul e#terior. %upa ce se da diametrul e#terior, inelul de4a apare, centrat pe cursorul 'rafic. Acum poate fi plasat oriunde !prin precizarea centrului". D2A? D2A?06DE %(AM23%E este o comanda de setare, care permite crearea facilitatii de prezentare dinamica a obiectelor care vor fi mutate, rotite etc. %e obicei aceasta facilitate este activata. Este necesar sa fie dezactivata doar daca se lucreaza pe un calculator foarte lent. Sinta#a, D*E=* 1ezi comanda &E8&. %iferentele constau in, H pe ecran apare un dreptun'hi de marime e'ala cu marimea curenta a caracterelor. e masura ce se scrie te#tul, acesta apare efectiv pe ecran. H apasarea lui Enter face trecerea la linia urmatoare. entru a incheia comanda trebuie dat Enter pe prompterul "&e#t,". H optiunile $enter, 2iddle, etc. sunt respectate abia la incheierea comenzii, cand te#tul este rescris pe ecran. D@"E+ Se defineste, dinamic, o proiectie paralela sau perspectiva a unui desen ?% !%+namic 1ie:". Sinta#a, %1IE9 Select ob4ects, $AmeraA &Ar'etA %istanceA 3intsA AnA NoomA &9istA $LipA LideA UndoA *e8it0, La "Select ob4ects," se creeaza !prin comanda SELE$&" un set de obiecte ce vor fi afisate dinamic pe durata e#ecutarii comenzii. Se ale'e un set de obiecte reprezentativ< daca ale'em intre'ul desen, timpul de e#ecutie ar putea sa fie foarte mare. 3ptiuni, H $A H ale'e un'hiul camerei< camera se roteste in 4urul obiectului vizualizat H $L H stabileste planele inainte de care sau dupa care nu se mai vede nimic H % H stabileste distanta dintre camera si tinta !obiectul privit"< aceasta optiune determina trecerea la proiectia perspectiva H L H ster'e liniile invizibile !ascunse" H 3KK H trece la proiectia paralela !din perspectiva" %(AM23%E 3NA3KKAAuto *starea curenta0,

H A H ca si AN ! AN obisnuit nu poate fi folosit in %1IE9" H 3 H punctele in care se afla camera si tinta H &A H tinta !obiectele privite" H &9 H roteste proiectia in 4urul liniei de vedere !determinata de amplasarea camerei" H U H anuleaza efectul optiunii anterioare H 8 H paraseste comanda H N H Noom pentru %1IE9 D=-"# $omanda %87IN foloseste la incarcarea fisierelor ".d#b" !"dra:in' interchan'e binar+"" intr-un desen Auto$A%. Aceste fisiere au un format foarte compact, si sunt utilizate in unele subpro'rame interne. Sinta#a, %87IN %87 file, !nume fisier"

E#tensia nu trebuie specificata, pentru ca este implicita. D=:"# $omanda %8KIN permite citirea unui "%ra:in' Interchan'e Kile" si crearea unui desen pe baza acestui fisier. Setarea Auto$A%-ului !a variabilelor" nu se modifica decat daca lansam comanda %8KIN inaintea oricarei alte comenzi !intr-un desen nou". Sinta#a, %8KIN Kile name, !nume fisier"

%aca desenul curent nu este 'ol, apare mesa4ul Not a ne: dra:in' F onl+ EN&I&IES section :ill be input. si se i'nora toate sectiunile din fisierul ".%8K" pana la sectiunea EN&I&IES !care contine lista entitatilor ce vor fi desenate". D=:61* $omanda %8K3U& creeaza un "%ra:in' Interchan'e Kile" !un fisier ".%8K"", corespunzator desenului curent sau entitatilor selectate din acesta. Sinta#a, %8K3U& Kile name, !nume fisier %8K" Enter decimal places of accurac+ !. to )-" !or Entities" *-0, %aca raspundeti "E", apare prompterul "Select ob4ects,", adica se trece prin comanda SELE$& pentru a se crea o multime de selectie. 2ai apare apoi, Enter decimal places of accurac+ !. to )-" *-0, !precizia numerelor reale"

ED?E&12: Kolosind comanda E%MESU(K se poate construi o suprafata, pornind de la patru linii !curbe" care o mar'inesc !E%ME H constrained SU(Kace". Sinta#a, E%MESU(K Select ed'e ), Select ed'e =, Select ed'e ?, Select ed'e D, $onturul determinat de cele patru curbe trebuie sa fie perfect inchis. Suprafata obtinuta este de tip "mesh"< rezolutia pe directiile 2 si N este data de valorile variabilelor SU(K&A7) si SU(K&A7=. E!E@ $omanda ELE1 este o cale de a lucra in spatiu. ELE1 vine de la elevation, adica altitudine. Initial, elevatia este .. Se poate defini o noua elevatie, dupa care se va lucra normal !ca in =%", fara a introduce coordonata N, care va fi e'ala tot timpul cu elevatia curenta. Sinta#a, ELE1 Ne: current elevation *val. curenta0, !Enter sau numar" Ne: current thic5ness *val. curenta0, !Enter sau numar" "&hic5ness" este 'rosimea entitatii !pe directia N". E!!"P&E $u ELLI SE se pot desena elipse. Acestea vor fi de fapt niste polilinii. Sinta#a, ELLI SE *A#is endpoint )0A$enter, !punct" A#is endpoint =, !punct" *3ther a#is distance0A(otation, rimul raspuns marcheaza capatul primei a#e a elipsei, iar al doilea celalalt capat al acesteia. %upa acesta din urma, pe ecran apare o linie elastica ce incepe din centrul elipsei !adica mi4locul primei a#e" si se termina la colimator. %eplasarea cursorului o lun'este sau o scurteaza, confi'urand si elipsa trasata dinamic. Indicarea unui punct fi#eaza elipsa in forma curenta. %aca la ultima cerere raspundem cu "(", apare, (otation around ma4or a#is,

H se cere un'hiul de rotire in spatiu !in 4urul primei a#e" al cercului care are diametrul e'al cu prima a#a si se vede in plan ca elipsa. %aca la prima cerere se raspunde cu "$", atunci apare, $enter of ellipse, H punctul dat aici este considerat centrul elipsei. In continuare se cer, A#is endpoint, !unul din capetele primei a#e" *3ther a#is distance0A(otation, !unul din capetele celeilalte a#e" E#D $omanda EN% salveaza desenul curent si paraseste editorul de desenare. Sinta#a, E2A&E $omanda E(ASE ster'e obiectele selectate. Sinta#a, E(ASE Select ob4ects, !selectati obiectele" EN%

uteti ster'e ultimul obiect folosind optiunea "L" !raspundeti "L" cand vi se cere sa selectati obiectele". E=P!6DE E8 L3%E permite "e#plodarea" unei entitati de tip 7loc5, ol+line, %imension, Latch sau 2esh in subentitatile componente. Sinta#a, E8 L3%E Select bloc5 reference, pol+line, or dimension.

Efectul vizibil este ca entitatea selectata se redeseneaza. %e fapt, se redeseneaza subentitatile componente. Acestea vor putea fi de acum selectate separat. E=*E#D $omanda E8&EN% permite prelun'irea unei entitati pana la intalnirea cu alta, data in prealabil ca mar'ine !in en'leza "ed'e"". Sinta#a, E8&EN% Select boundar+ ed'es!s"B Select ob4ects, Acum puteti selecta mar'inile. Acestea pot fi linii, arce, cercuri sau polilinii. Urmeaza cererea, Select ob4ect to e#tend,

Acum selectati entitatile ce trebuiesc prelun'ite. :"!E& $omanda KILES permite accesul la fisiere si directoare. Sinta#a, KILES

Se apeleaza meniul "Kile Utilit+", care consta intr-o lista de subpro'rame. Kolosind acest meniu, se pot lista fisierele specificate din directorul specificat, se pot ster'e, redenumi fisiere sau se pot copia intr-un alt director. Se pot folosi caracterele "I" sau "G" pentru selectarea fisierelor. :"!! KILL se foloseste pentru controlul umplerii obiectelor cu latime !solid, polilinie, trace, donut". Sinta#a, KILL 3N H Solid, &race, si ol+line umplute KILL 3KK H Solid, &race, si ol+line 'oale :"!!E* $omanda KILLE& foloseste la racordarea a doua linii, arce sau cercuri printr-un arc de raza specificata. Lun'imile entitatilor racordate se modifica in functie de valoarea razei de racordare. Sinta#a, KILLE& ol+lineA(adiusA*select t:o ob4ects0,

H (acordeaza o polilinie intrea'a ( H Ale'e raza de racordare :"!026!! Menereaza un fisier ".KL2" folosit de AutoShade. Sinta#a, KIL2(3LL Enter filmroll file name *implicit0, $reatin' the filmroll file rocessin' face, ## Kilmroll file created ?2AP'&C2 *E=*&C2 $omenzile M(A LS$( si &E8&S$( fac trecerea din ecranul te#t in cel 'rafic si invers. Sinta#a, M(A LS$( sau &E8&S$(

?2"D $omanda M(I% controleaza dispunerea pe ecran a retelei de puncte care asista operatorul la plasarea obiectelor !entitatilor" in desen. Sinta#a, M(I% Mrid spacin'!8" or 3NA3KKASnapAAspect *current0,

3ptiunile sunt urmatoarele, Spacin'!8" H Un numar simplu arata distanta dintre punctele retelei !in unitati de desenare H vezi UNI&S". Un numar urmat de "8" !e#. "=8"" seteaza distanta dintre puncte ca multiplu al pasului stabilit cu SNA . 1aloarea "." stabileste distanta la valoarea SNA -ului. 3N H 1izualizeaza reteaua cu pasul stabilit anterior. 3KK H Ster'e reteaua de pe ecran. Snap H Stabileste distanta dintre puncte la pasul setat prin SNA !ca si val. . de la Spacin'". Aspect H !A%E-=" ermite rezolutie diferita a retelei pe orizontala si verticala. 'A#D!E& $omanda LAN%LES permite controlul identificatorilor de entitati. Sinta#a, LAN%LES Landles are disabled. 3NA %ES&(3@, Landles are enabled. Ne#t handle, DA Auto$A% foloseste un "handle" pentru a identifica fiecare entitate din desen. Starea implicita este 3N. 3ptiunea %ES&(3@ determina ster'erea identificatorilor tuturor entitatilor< cand se ale'e %ES&(3@, apare un mesa4 de avertisment. In baza de date, identificatorii apar, pentru fiecare entitate, in sublistele cu codul C. 'A*C' LA&$L permite acoperirea unei suprafete delimitate cu un model de hasurare ales. Sinta#a, LA&$L attern !G or nameAU,st+le" *model implicit0,

Stiluri, N H Normal 3 H 3utermost I H i'nora conturul interior 2odul normal hasureaza spatiul dintre doua contururi. %aca in interiorul conturului interior mai e#ista unul, se hasureaza si suprafata din interiorul acestuia. 3utermost hasureaza numai spatiul dintre primul si al doilea contur. Al treilea !daca e#ista" este i'norat. I'nore nu tine seama decat de conturul e#terior.

An'le for crosshatch lines *implicit0, !un'hiul la care sunt inclinate liniile de hasura" Spacin' bet:een lines *implicit0, !spatiul dintre linii" %ouble hatch area !@AN" *implicit0, !hasurare dubla" 'E!P A $omanda LEL !sau "G"" afiseaza informatii a4utatoare referitoare la comanda Auto$A% specificata. Sinta#a, LEL !sau G" $ommand name !(E&U(N for list", %aca raspundeti cu un nume de comanda, vor fi afisate informatii despre aceasta comanda. Altfel, raspunsul consta intr-o lista ce cuprinde numele comenzilor cunoscute de Auto$A% si modul de specificare a punctelor.%aca informatiile nu incap pe un ecran, va apare mesa4ul, ress (E&U(N for further help. adica trebuie sa apasati Enter pentru a trece la pa'ina urmatoare. Se poate abandona afisarea cu $&(L-$. '"DE $omanda LI%E se refera la desenele ?%. $u a4utorul ei se pot elimina de pe ecran liniile invizibile. %aca desenul ?% este de tip ":ire frame" !cadru de sarma", LI%E nu are efect. Liniile sunt invizibile daca desenul este alcatuit din fatete ?% !?%KA$E". E#ecutarea comenzii LI%E presupune re'enerarea desenului, operatie care necesita f. mult timp. Sinta#a, LI%E "D $omanda I% afiseaza coordonatele unui punct desemnat. Sinta#a, "?E&"# $omanda IMESIN !IMES INput" citeste fisiere in format IMES AS$II !Initial Mraphics E#chan'e Standard" si creeaza un desen plecand de la acestea. Se foloseste optiunea ) din meniul principal !creeaza un desen nou" si se da comanda IMESIN inaintea oricarei alte comenzi. Sinta#a, IMESIN Kile name, !nume fisier" I% oint, !punctul"

"?E&61*

$omanda IMES3U& creeaza un fisier in format IMES AS$II plecand de la desenul curent. Sinta#a, "#&E2* $omanda INSE(& se foloseste pentru inserarea in desen a unor blocuri definite anterior cu comanda 7L3$6, sau a unor desene de pe disc !fisiere %9M". %aca e#ista un bloc si un fisier %9M cu acelasi nume, va fi inserat blocul. Sinta#a, INSE(& 7loc5 name !or G" *nume implicit0, Insertion point, 8 scale factor *)0 A $orner A 8@N, @ scale factor !default ; 8", (otation an'le *.0, Scara pe 8A@ poate fi specificata folosindu-se punctul de inserare ca punct de baza !coltul inferior stan'" si un punct introdus pentru coltul opus !dreapta-sus". Noul punct se introduce ca raspuns la cererea "8 scale factor". Normal, blocul este inserat ca o sin'ura entitate !entitate comple#a". Un bloc poate fi inserat ca un 'rup de entitati independente !e#plodat" prin introducerea caracterului "I" inaintea numelui sau !la "7loc5 name"". In acest caz, va fi ceruta o sin'ura scara !valabila atat pentru 8, cat si pentru @". 3ptiunea "8@N" la cererea "8 scale factor" va fi urmata de cererea a trei factori de scara, pentru 8, @ si N. Sinta#a, INSE(& 7loc5 name !or G" *nume implicit0, Insertion point, 8 scale factor *)0 A $orner A 8@N, 8@N 8 scale factor *)0 A $orner, @ scale factor !default ; 8", N scale factor !default ; 8", (otation an'le *.0, "&6P!A#E $omanda IS3 LANE permite selectarea planului de desenare curent !vedere de sus, laterala sau din fata". Sinta#a, IS3 LANE LeftA&opA(i'htA!&o''le", H lan definit de un'hiuri intre a#e de )C. si J. de 'rade H lan definit de un'hiuri intre a#e de ?. si )C. de 'rade H lan definit de un'hiuri intre a#e de ?. si J. de 'rade H &rece la planul urmator !planele de mai sus sunt selectate prin rotatie" IMES3U& Kile name, !nume fisier"

Left &op (i'ht (E&U(N !A<E2

Un desen poate fi realizat in mai multe straturi suprapuse !ca si cand am avea mai multe desene pe calc, pe care le suprapunem". Mestionarea acestor straturi se face cu comanda LA@E(. Sinta#a, LA@E( GASetANe:A3NA3KKA$olorALt+peAKreezeA&ha:, - Listeaza straturile definite, cu tipurile de linii si culorile respective - $reeaza un nou strat, care devine strat de lucru - Stabileste stratul in care vom lucra in continuare - $reeaza un strat nou - Kace un strat vizibil !daca e invizibil" - Kace un strat invizibil - Atribuie stratului culoarea specificata - Atribuie stratului tipul de linie specificat - I'nora stratul in timpul re'enerarilor - Anuleaza com. K(EENE - Listeaza tipurile de linie incarcate

G 2A6E SE& NE9 3N 3KK $3L3( L&@ E K(EENE &LA9 L&@ E G !"0"*&

$omanda LI2I&S stabileste limitele desenului. Sinta#a, LI2I&S 3NA3KKALo:er left corner *coltul implicit0, Upper ri'ht corner *implicit0, !"#E $omanda LINE permite desenarea liniilor drepte. Sinta#a, LINE Krom point, !se cere primul punct al liniei" &o point, !urmatorul punct" &o point, !urmatorul punct" &o point, BEnter la sfarsitul secventei de linii. La "Krom point," se asteapta introducerea primului punct al liniei. Kiind vorba de un punct, acesta poate fi indicat prin oricare din metodele cunoscute. 3data precizat primul punct, in zona de comenzi apare te#tul "&o point," %eplasarea colimatorului !in vederea "ochirii" celui de-al doilea punct" va fi insotita de trasarea unei linii elastice care su'ereaza viitoarea linie. recizand punctul, linia se traseaza ferm si este cerut, "&o point,", care permite continuarea trasarii altor linii, conectate la prima. Incheierea acestui proces se face apasand Enter. %aca se apasa tasta "U", este stearsa ultima linie. %aca se introduce te#tul "$L3SE" !sau "$"", atunci se traseaza o linie din ultimul punct pana in primul, deci se inchide aria poli'onala. !"#E*<PE

Sinta#a ,

LINE&@ E GA$reateALoadASet,

G H Listeaza tipurile de linii definite in fisierul specificat. $reate H Se cer elementele necesare pentru a crea un fisier nou, cu definitii personale. Load H recizati tipurile de linie pe care doriti sa le incarcati in memorie din diverse fisiere definite anterior. Set H Ale'eti tipul de linie cu care veti lucra in continuare. 3ptiunea implicita 7@LA@E( se refera la tipul de linie definit in stratul respectiv. Se poate vedea cu comanda LA@E(AG. %aca raspundeti 7@7L3$6, noile obiecte vor fi desenate cu linie continua, pana cand vor fi 'rupate intr-un bloc. $and va fi inserat blocul, tipul liniilor va fi cel definit inaintea crearii blocului. !"&* $omanda LIS& e#tra'e din baza de date informatiile despre obiectele selectate, si le afiseaza pe ecran. Sinta#a, LIS& Select ob4ects, !selecteaza"

%aca lista e lun'a, poate fi oprita cu $&(L-S ,sau abandonata cu $&(L-$. entru a o tipari utilizati $&(L- . !6AD $omanda L3A% este folosita pentru a incarca un "shape" definit intr-o bibliotecY. Sinta#a, L3A% Name of shape file to load !or G", !nume fisier"

E#tensia implicita este ".sh#". %aca se raspunde cu "G", va fi afisata lista fisierelor-bibliotecY incarcate in momentul respectiv. !*&CA!E Liniile intrerupte sunt formate din linii mai mici cu spatii intre ele. $u comanda L&S$ALE !Line &+pe S$ALE" putem modifica lun'imile liniilor si ale spatiilor. Sinta#a, !*<PE Nu e#ista o comanda L&@ E. 1ezi LA@E( si LINE&@ E. L&S$ALE Ne: scale factor *factor curent0, noul factor de scara

Comenzi AutoCAD ())

0EA&12E $omanda 2EASU(E este similara comenzii %I1I%E, cu e#ceptia faptului ca, in loc sa fie cerut numarul de se'mente in care sa fie impartita entitatea aleasa, se cere lun'imea se'mentului ce masoara entitatea. Sinta#a, 2EASU(E Select ob4ect to measure, !punct" *Se'ment len'th0A7loc5, %aca ale'eti o lun'ime de se'ment, entitatea de masurat este masurata in se'mente de aceasta lun'ime. uteti ale'e un bloc de marca4 !ca la %I1I%E" raspunzand cu "7". 1a urma dialo'ul, 7loc5 name to insert, Ali'n bloc5 :ith ob4ectG *@0 Se'ment len'th, 7locul trebuie sa fie definit anterior. %aca raspundeti "@es" la prompterul "Ali'n bloc5G", blocul va fi rotit in 4urul punctului sau de insertie, astfel incat sa fie tan'ent la obiectul de masurat. 0E#1 $omanda 2ENU este folosita pentru incarcarea unui nou set de comenzi in meniul ecran sau in celelalte meniuri, dintr-un fisier ".2NU". Sinta#a, 2ENU 2enu file name or . for none *nume meniu curent0,

%aca raspundeti cu Enter, se pastreaza meniul incarcat anterior. %aca raspundeti cu ".", va fi sters meniul curent, fara sa fie incarcat altul. 0"#&E2* $omanda 2INSE(& este similara comenzii INSE(&, adica se foloseste pentru inserarea blocurilor in desen, dar permite inserarea blocurilor sub forma unei matrice. Korma "2INSE(& I" nu este permisa. In plus fata de comanda INSE(&, se va cere, Number of ro:s !F", !numarul de linii" Number of columns !ZZZ", !numarul de coloane" Unit cell or distance bet:een ro:s !F", !distanta dintre linii, daca sunt cel putin doua" %istance bet:een columns !ZZZ", !distanta dintre coloane, daca sunt cel putin doua" 2arimea unei celule poate fi desemnata si prin definirea unei ferestre !prin doua colturi opuse", ca la comanda A((A@. Nu se poate e#ploda un bloc inserat cu 2INSE(&. 1ezi si comenzile INSE(& si A((A@. 0"2262 Kolosind comanda 2I((3( putem reprezenta obiecte o'lindite in raport cu o linie. Sinta#a, 2I((3( Select ob4ects, !select" Kirst point of mirror line, !punct" Second point, !punct" %elete old ob4ectsG *N0 !@es, No, sau Enter" Se cere in primul rand sa selectam obiectele pe care le o'lindim. Apoi ni se cer doua puncte ale dreptei in raport cu care se face o'lindirea. %upa ce a fost selectat si al doilea punct, trebuie sa hotaram daca pastram obiectele care au fost o'lindite !ima'inea initiala" sau nu. %e e#emplu, daca desenam un camion, putem desena doar 4umatate din el si apoi sa-l o'lindim fata de a#a de simetrie. 06@E $omanda 231E serveste la mutarea uneia sau mai multor entitati dintr-un loc intr-altul. Sinta#a, 231E Select ob4ects, !select" 7ase point or displacement, Second point of displacement, Entitatile selectate vor fi sterse din locul initial si vor apare in noul loc, corespunzator punctului precizat la cererea "Second point of displacement, ".

0&!"DE $omanda 2SLI%E !2a5e SLI%E" salveaza pe disc ima'inea curenta a desenului !slide". Aceasta ima'ine va putea fi vizualizata ulterior cu comanda 1SLI%E. Sinta#a, 2SLI%E Slide file *nume curent0, !nume nou"

Implicit este luat numele desenului curent. Ecranul este redesenat la crearea slide-ului. 0&PACE $omuta editorul de desen in "model space". Sinta#a, 2S A$E Se poate trece din "model space" in "paper space" si invers. "2odel space" este modul curent de lucru. 1ariabila de sistem care controleaza modul de lucru este &ILE23%E. 1ezi si comanda S A$E. 01!*"P!E $omanda 2UL&I LE determina repetarea comenzii urmatoare. Sinta#a, 2UL&I LE Se foloseste numai impreuna cu alta comanda. %e e#emplu, pentru a insera mai multe blocuri, se da comanda 2UL&I LE INSE(&< se va repeta comanda INSE(& pana la apasarea combinatiei de taste $trl-$. 0@"E+ $omanda 21IE9 !2a5e 1IE9ports" permite crearea si controlul ferestrelor !vie:port" de lucru in "paper space". Sinta#a, 21IE9 3NA 3KKA LideplotA KitA =A ?A DA (estoreA *Kirst oint0, 3ther corner, (e'eneratin' dra:in' 3ptiuni, H 3NA 3KK- comuta afisareaA neafisarea ferestrelor H Lideplot H noteaza vie:port-urile pentru care se vor ster'e liniile ascunse la plotare H Kit H afiseaza continutul unui vie:port pe tot spatiul de afisare !vie:" H =,?,D H =,? sau D vie:port-uri H (estore H transfera confi'uratia vie:port-urilor din "model space" in "paper space" H punct H creeaza un vie:port cu dimensiunile stabilite de utilizator.

$and toate vie:port-urile sunt in starea 3KK, nu se poate utiliza comanda 2S A$E pentru revenirea in "model space". In acest caz se va seta variabila &ILE23%E !&ILE23%E ; )". 6::&E* $omanda 3KKSE& permite trasarea echidistanta a unei noi entitati de acelasi tip cu cea luata ca referinta. Entitatea de referinta poate fi linie, arc, cerc, sau polilinie. Sinta#a, 3KKSE& 3ffset distance or &hrou'h *ultima distanta introdusa0, Select ob4ect to offset, !selectati prin punctare entitatea" La prima cerere se indica distanta la care se traseaza noua entitate, fata de entitatea de referinta. La a doua cerere se indica entitatea de referinta. %aca este vorba de o polilinie, atunci echidistanta va face sa fie urmarite sinuozitatile poliliniei. %aca polilinia are latime, atunci si polilinia obtinuta are aceeasi latime. Similitudinea se pastreaza si in privinta culorii, a tipului de linie si a la+erului. In continuare se cere, Side to offset, sau &hrou'h point, "Side to offset" !partea in care se traseaza noua entitate" se cere in cazul unei valori numerice a echidistantei, iar "&hrou'h point" !punctul prin care sa treaca noua entitate" daca am raspuns la cererea distantei prin "&hrou'h". 66P& $omanda 33 S reface obiectele sterse cu cea mai recenta comanda E(ASE. ractic, la comanda E(ASE Auto$A% creeaza o lista cu toate entitatile care se ster', lista folosita de 33 S. %aca, dupa un E(ASE se mai da unul, lista de la primul este inlocuita prin lista de la cel de-al doilea, astfel ca 33 S va reface numai ce-a sters cea mai recenta comanda E(ASE. Sinta#a, 62*'6 $omanda 3(&L3 permite trecerea in !sau din" modul de lucru orto'onal. In acest caz, toate liniile vor fi desenate orizontal sau vertical. Sinta#a, 3(&L3 3N H Activeaza modul orto'onal. 3(&L3 3KK H %ezactiveaza modul orto'onal. Nota, (eteaua afisata prin M(I% poate fi rotita. In acest caz, liniile trasate in modul 3(&L3 vor fi rotite corespunzator. 6&#AP 33 S

$omanda 3SNA contine o trusa de unelte de selectare a unui punct, din care vom ale'e una sau mai multe !modurile 3SNA ". unctele selectate vor fi le'ate de una sau mai multe entitati de4a desenate, astfel, 3SNA 3b4ect snap modes,

$ENter H centrul arcului sau cercului EN%point H punctul de capat al liniei sau arcului INSertion H punctul de inserare pentru &e#tA7loc5AShapeAAttribute IN&erection H punctul de intersectie a doua entitati de tip linie, arc, cerc, elipsa, polilinie 2I%point H mi4locul unei linii sau a unui arc NEArest H punctul cel mai apropiat fata de centrul patratelului selector, aflat pe portiunea din entitatea selectata ce se 'aseste in interiorul patratelului N3%e H punctul !izolat" aflat in interiorul selectorului N3Ne H anuleaza modurile 3SNA active !off" E(pendicular H punctul aflat la intersectia dintre entitatea selectata si perpendiculara dusa pe aceasta din punctul curent RUAdrant H punctul aflat pe un arc sau cerc intr-una din pozitiile tri'onometrice ., J., )/., =P. 'rade RUIc5 H ale'e, in cazul actiunii mai multor moduri 3SNA , punctul care indeplineste primul conditiile cerute &AN'ent H punctul de tan'enta al unui arc sau cerc cu dreapta care pleaca de la punctul curent. Se foloseste vir'ula pentru a separa modurile multiple. PA# $u AN se poate deplasa dreptun'hiul care delimiteaza zona afisata fara a interveni asupra marimii ima'inii, permitand prezentarea la aceeasi scara a diverselor portiuni. Se poate folosi in doua variante, AN %isplacement, !coordonate relative" Second point, !Enter" sau AN %isplacement, !punct" Second point, !punct" PED"* $omanda E%I& contine mai multe posibilitati de modificare !editare" a poliliniilor, H deschiderea sau inchiderea unei polilinii H descompunerea poliliniilor in verte#uri sau adau'area de verte#uri poliliniei selectate H schimbarea latimii poliliniei sau a se'mentelor specificate

H mutarea verte#urilor H interpolare !Kit si 7-Spline" pentru curbe si suprafete Sinta#a, E%I& Select ol+line, !select" $loseASoinA9idthAEdit verte#AKit curveA%ecurveAUndoAe8it *80, "$lose" este inlocuit cu "3pen" daca polilinia este inchisa. Subcomanda "Edit verte#" determina aparitia unui "8" pe primul verte# si a prompterului, Ne#tA reviousA7rea5AInsertA2oveA(e'enAStrai'htenA&an'entA9idthAe8it *N0, Ne#t H 2uta "8" pe verte#ul urmator. revious H 2uta "8" pe verte#ul precedent. 7rea5 H 2emoreaza verte#ul marcat si permite selectarea altuia. Se poate elimina apoi portiunea din polilinie cuprinsa intre cele doua verte#uri. Insert H Adau'a un nou verte# dupa cel marcat. 2ove H ermite mutarea verte#ului marcat. (e'en H (e'enereaza polilinia. Strai'hten H 2emoreaza verte#ul marcat si permite selectarea altuia. Se poate inlocui apoi portiunea dintre cele doua verte#uri cu un se'ment de dreapta. &an'ent H Ataseaza verte#ului marcat o directie tan'enta, ce va fi utilizata la rotun4irea ulterioara a poliliniei. 9idth H 2odifica latimea poliliniei dupa verte#ul marcat. e8it H araseste subcomanda< revine in edit. $omanda E%I& poate fi folosita si pentru editarea suprafetelor !mesh". In acest caz optiunile sunt, % H reface suprafata ori'inala !decurve" E H editarea individuala a verte#urilor 2 H deschide sau inchide suprafata in directia 2 N H deschide sau inchide suprafata in directia N S H a4usteaza forma suprafetei, in functie de valoarea variabilei SU(K&@ E. entru editarea verte#urilor, % H deplasare in 4os pe directia 2, la verte#ul anterior L H deplasare la stan'a pe directia N, la verte#ul anterior 2 H muta verte#ul curent !indicat prin 8" ( H deplasare la dreapta pe directia N, la verte#ul urmator (E H reafisarea suprafetei U H deplasare in sus pe directia 2, la verte#ul urmator P:ACE

$omanda KA$E ! ol+KA$Es" se foloseste pentru desenarea mesh-urilor !fatete H portiuni de suprafata" cu mai multe laturi, spre deosebire de comanda ?%2ESL, care limiteaza numarul laturilor la trei sau patru. Sinta#a, KA$E 1erte# ), Kace ), verte# ), !optiune" 3ptiuni, -) H face latura invizibila $3L3( H stabileste culoarea entitatii LA@E( H stabileste stratul in care este desenata entitatea P!A# $omanda LAN determina afisarea proiectiei desenului ?% pe planul !#.+" corespunzator sistemului de coordonate curent, specificat sau implicit !9$S". Sinta#a, LAN *$urrent U$S0A UcsA 9orld, (aspunsul "G" determina listarea sistemelor de coordonate !U$S" definite in momentul respectiv. P!"#E olilinia este compusa dintr-o insiruire de linii si arce, tratate ca o sin'ura entitate. $omanda LINE deseneaza o polilinie. Sinta#a, LINE Krom point, !punctul de start" $urrent line :idth is nnn !- 'rosimea curenta a liniei" 2odul Line, ArcA$loseALalf:idthALen'thAUndoA9idthA* unctul final al liniei0, 2odul Arc, An'leA$EnterA$LoseA%irectionALalf:idthALineA(adiusA Second ptAUndoA9idthA* unctul final al arcului0, entru a lucra cu o polilinie e#istenta utilizati comanda E%I&. 3ptiuni, Arc , H verte#ul care se traseaza va fi un arc. 1erte#urile urmatoare vor fi arce pana ce comutam pe Line. $lose , H inchide polilinia, trasand un verte# de la punctul curent la primul punct al poliliniei. Lalf:idth,- precizeaza semi-latimea verte#ului. Len'th , H lun'imea verte#ului.

Undo , 9idth , P!6*

H Anuleaza ultimul verte#, revenind la pozitia anterioara. H recizeaza latimea verte#ului. 1or fi cerute latimile ambelor capete, pe rand.

$omanda L3& trimite un desen la ploter sau intr-un fisier recunoscut de ploter. Sinta#a, L3& 9hat to plot F %ispla+, E#tents, Limits, 1ie:, or 9indo: *%0, Inaintea transmiterii desenului, trebuie confi'urat ploterul de destinatie. 1or fi afisate valorile parametrilor de plotare stabilite la ultima confi'urare, de e#emplu, lot :ill N3& be :ritten to a selected file. Sizes are in Inches. lot ori'in is at !...., ...." lottin' area is ## :ide b+ ++ hi'h !2A8 size" lot is not rotated J. de'rees en :idth is ...). Area fill :ill be ad4usted for pen :idth Lidden lines :ill N3& be removed lot :ill scaled to fit available area %o +ou :ant to chan'e an+thin'G *N0 (aspunsul "@" la ultima intrebare permite reconfi'urarea ploterului. Se va putea opta pentru plotarea intr-un fisier !va fi trimis ulterior la ploter printr-o comanda %3S", se pot schimba unitatile de masura, ori'inea desenului, dimensiunile hartiei, scara la care se face plotarea, pozitia desenului !rotit cu J. de 'rade", se pot elimina liniile ascunse !hidden lines" si se pot asi'na diferitelor culori din desen diferite capete !'rosimi de penita", tipuri de linie !ale ploterului" si viteze de desenare. P6"#* $omanda 3IN& permite plasarea in desen a unei entitati de tip punct. Sinta#a, 3IN& oint, !punctul desemnat"

2odul de marcare al punctului este influentat de setarea variabilei %23%E. entru a4utor suplimentar, tastati "LEL P6!<?6# 3L@M3N poate crea poli'oane re'ulate, ca polilinii. Numarul de laturi poate fi cuprins intre ? si ).=D. 3IN&S".

Sinta#a, 3L@M3N Number of sides, !numarul de laturi" Ed'eA*$enter of pol+'on0, !introduceti un punct" Inscribed in circleA$ircumscribed about circle !IA$", (adius of circle, %aca raspundeti la cererea a doua cu un punct, va fi creat un poli'on inscris in cercul cu raza specificata la a patra cerere, sau circumscris acestuia, in functie de raspunsul dat la a treia cerere. %aca raspundeti cu "Ed'e", urmeaza dialo'ul, Kirst point of ed'e, !capatul unei laturi" Second endpoint of ed'e, !capatul = al aceleiasi laturi" 3rdinea indicarii punctelor determina amplasarea poli'onului fata de latura specificata. P2P!6* $omanda ( L3& trimite un desen la imprimanta !creeaza un hard-cop+". Este necesara o imprimanta cu posibilitati 'rafice. %easemenea, tiparirea se poate face si intr-un fisier. Sinta#a, ( L3& 9hat to plot F %ispla+, E#tents, Limits, 1ie:, or 9indo: *%0, In continuare, se va confi'ura imprimanta. %aca se tipareste intr-un fisier, va fi cerut si numele acestuia. 1ezi si comanda L3&. P&PACE $omanda S A$E ! aper S A$E" comuta editorul de desenare in modul "paper space" !vezi si comanda 2S A$E". Sinta#a, S A$E 2odul "paper space" permite crearea mai multor ferestre de desenare !vie:port-uri" active in acelasi timp. Acest lucru este necesar pentru plotarea mai multor vie:port-uri. ana la (elease )., acest lucru nu era posibil, deoarece "vport"-urile erau create numai pe ecran !prin comenzi de afisare", plecand de la continutul bazei de date. Kolosind modul "paper space" !introdus in (elease ))", vom avea pe hartie e#act ceea ce avem pe ecran. P12?E In cursul desenarii este posibil sa ramana neutilizate blocuri, la+ere, tipuri de linie, fonturi !shape" sau stiluri de te#t definite anterior. Acestea pot fi eliminate cu comanda U(ME. Sinta#a, U(ME ur'e unused 7loc5sALa+ersALt+pesASLapesAS&+lesAAll,

Se va ale'e tipul obiectelor ce urmeaza sa fie eliminate. Apoi, Auto$A% va afisa numele fiecarui obiect de tipul respectiv ce nu este utilizat, pentru confirmare. N3&A, $omanda U(ME functioneaza numai daca nu a fost data nici o alta comanda inainte. B*E=* $omanda R&E8& controleaza modul de lucru "Tuic5 te#t" !scrierea rapida a te#tului". $and R&E8& este off !starea normala", te#tul este vizualizat in intre'ime. $and R&E8& este on, este vizualizat doar un dreptun'hi care incadreaza te#tul respectiv. Se foloseste pentru reducerea timpului de re'enerare a desenelor. Sinta#a, B1"* $omanda RUI& serveste la abandonarea sesiunii de lucru curente, fara salvarea modificarilor facute in desen. Se revine in meniul principal. Sinta#a, RUI& (eall+ :ant to discard all chan'es to dra:in'G R&E8& 3NA3KK *current0,

%aca raspundeti altfel decat "@" sau "@ES", comanda este i'norata si puteti continua desenarea. 2EDE:"#E $omanda (E%EKINE permite redefinirea unei comenzi Auto$A% asupra careia s-a aplicat comanda UN%EKINE. Sinta#a, (E%EKINE $ommand name, !nume comanda" Noua definitie a comenzii va fi cea ori'inala. entru a redefini temporar o comanda !se va reveni apoi la definitia utilizatorului", se poate introduce un punct inaintea numelui comenzii. %efinitia unei comenzi Auto$A% poate fi schimbata prin AutoLIS , folosind functia defun. 2ED6 %aca (E%3 este introdusa imediat dupa o comanda UN%3 !U, UN%3 7ac5, sau UN%3 nnn", va fi anulata aceasta comanda !Undo". Un UN%3 dupa (E%3 va reda desenul de dinaintea lui (E%3. 2ED2A+ $omanda (E%(A9 redeseneaza continutul ecranului, fara sa mai parcur'a baza de date. 1or fi eliminate de pe ecran liniile si punctele a4utatoare !blips". %aca variabila "7LI 23%E" este 3KK, blipsurile nu mai apar deloc.

Sinta#a,

(E%(A9

2ED2A+A!! $omanda (E%(A9ALL se foloseste pentru redesenarea continutului tuturor vie:porturilor. Sinta#a, (E%(A9ALL 2E?E# $omanda (EMEN re'enereaza intre'ul desen !vie:portul curent" si il redeseneaza pe ecran. Sinta#a, (EMEN

2E?E#A!! $omanda (EMENALL se foloseste pentru re'enerarea continutului tuturor vie:porturilor. Sinta#a, (EMENALL 2E?E#A1*6 %aca doriti ca Auto$A%-ul sa va consulte atunci cand vrea el sa faca automat o re'enerare, folositi comanda (EMENAU&3. Sinta#a, (EMENAU&3 3NA3KK *mod curent0,

%aca (EMENAU&3 este 3KK si N332 sau AN au nevoie de o re'enerare a desenului, apare prompterul, About to re'en, proceedG *@0 (aspunsul "No" lasa desenul nemodificat. 2E#A0E $omanda (ENA2E foloseste la schimbarea numelui unui bloc, stil de cotare, la+er, tip de linie, stil de te#t, U$S, "vie:" sau "vport". Sinta#a, (ENA2E 7loc5A %imst+leA LA+erA L&+peA St+leA U$SA 1Ie:A 1 ort, !optiune" 3ld !ob4ect" name, !vechiul nume" Ne: !ob4ect" name, !noul nume" 2EPEA* E#D2EP

$omenzile (E EA& si EN%(E erau folosite in primele versiuni ale Auto$A%-ului. Acum se folosesc comenzile A((A@ si 2INSE(&. %esenele vechi, care contin entitati de tipul (E EA&AEN%(E trebuie sa fie actualizate folosind optiunea / din meniul principal !2ain 2enu". 2E&10E $omanda (ESU2E se foloseste pentru revenirea intr-o comanda S$(I & a carei e#ecutie a fost intrerupta de o eroare sau prin tastatura. Sinta#a, (ESU2E

2E@&12: $omanda (E1SU(K !(E1olved SU(Kace" se foloseste pentru 'enerarea unei suprafete de revolutie prin rotirea unei linii !curbe" in 4urul unei a#e. Sinta#a, (E1SU(K Select path curve, Select a#is of revolution, Start an'le *implicit0, Included an'le !>;cc:, -;c:" *implicit0, $urba rotita !"path curve"" poate fi o entitate de tip line, arc, circle, pol+line !=% sau ?%". Aceasta curba va da directia N a suprafetei !mesh" rezultate. 3 suprafata de tip mesh este o retea de verte#uri unite intre ele prin linii !:ireframe". 26*A*E $omanda (3&A&E permite rotirea de entitati in 4urul unui punct. Sinta#a, (3&A&E Select ob4ects, !select" 7ase point, !punct" *(otation an'le0A(eference, !un'hiul de rotire" %aca la ultima cerere raspundeti cu "(" !de la "(eference"", atunci dialo'ul continua astfel, (otation an'le *.0, !un'hiul de referinta" Ne: an'le, !valoarea noua a un'hiului" %aca fi'ura este de4a rotita cu un un'hi, trebuie sa dati un'hiul sub care sa fie rotit ansamblul fata de acesta !deci un un'hi relativ". 2&C2"P*

%aca un fisier "script" este apelat cu comanda S$(I & din editorul de desenare, (S$(I & determina reluarea acestuia de la inceput !daca este continuta in fisierul "script"". Sinta#a, (S$(I &

21!E&12: $omanda (ULESU(K !(ULEd SU(Kace" permite crearea unei suprafete determinata de deplasarea unei drepte intre doua curbe !capetele dreptei vor fi pe cele doua curbe". $urbele pot fi linii, arce, cercuri sau polilinii. oate fi 'enerata o suprafata si intre o curba si un punct !de e#emplu un con". Sinta#a, (ULESU(K Select first definin' curve, Select second definin' curve, Menerarea incepe de la primul verte# in cazul poliliniilor, de la . 'rade in cazul cercurilor si, bineinteles, de la primul punct in cazul liniilor. &A@E $omanda SA1E foloseste la actualizarea continutului fisierului care contine desenul la care se lucreaza. Nu se paraseste editorul de desenare. Sinta#a, SA1E Kile name, !nume fisier sau Enter"

Kisierul implicit de salvare este fisierul care contine desenul curent. E#tensia este ".d:'" si nu mai trebuie specificata. &CA!E $omanda S$ALE permite modificarea dimensiunilor unor entitati e#istente. Kactorul de scara este acelasi pe 8 si @. Sinta#a, S$ALE Select ob4ects, !select" 7ase point, !punct" *Scale factor0A(eference, %aca la ultima cerere raspundeti cu un numar, factorul este relativ la dimensiunile obiectelor selectate. entru marire, acesta trebuie sa fie mai mare decat ). %aca raspundeti cu "(eference", puteti specifica dimensiunea curenta si noua dimensiune care doriti sa ii corespunda, (eference len'th *)0, Ne: len'th, Lun'imea de referinta poate fi specificata si prin introducerea a doua puncte.

&C2"P* $omanda S$(I & determina citirea comenzilor dintr-un fisier "script" !e#tensie ".scr"" si e#ecutarea lor. Sinta#a, S$(I & Script file, !nume"

%aca e#ecutia comenzilor din "script" este intrerupta printr-o eroare sau $&(L-$, poate fi reluata cu (ESU2E. $omanda (S$(I & inserata in fisier determina reluarea e#ecutarii sirului de comenzi de la inceput. &E!EC* $omanda SELE$& foloseste la selectarea entitatilor care vor forma multimea de selectie dorita. Sinta#a, SELE$& Select ob4ects, !selecteaza entitatile"

2odurile de selectare posibile sunt, Last ; ultima entitate creata. revious ; multimea de selectie anterior formata. 9indo: ; cere colturile opuse ale unei ferestre care va selecta numai entitatile complet incluse in ea. $rossin' ; ca si 9indo:, dar include si obiectele taiate de fereastra. 7o# ; formeaza un $rossin' daca se deplaseaza colimatorul spre stan'a fata de primul punct ales, sau un 9indo: daca se deplaseaza la dreapta. AUto ; creeaza automat un 7o# daca punctul indicat nu selecteaza nici o entitate. Sin'le ; selecteaza o sin'ura entitate si iese. (emove ; comuta pe ELI2INA(EA de entitati din multimea de selectie. Add ; reia includerea de entitati dupa (emove. Undo ; anuleaza ultima operatie de includere de entitati in multime. &E*@A2 2ulte comenzi Auto$A% seteaza moduri de lucru, dimensiuni, limite, care raman valabile pentru comenzile urmatoare !de e#. $3L3( seteaza o culoare". 1alorile respective sunt stocate intr-o colectie de variabile de sistem. $omanda SE&1A( permite accesul direct la aceste variabile. Sinta#a, SE&1A( 1ariable name or G,

%aca raspundeti cu "G", vor fi listate setarile curente ale tuturor variabilelor. Unele nu pot fi schimbate. Acestea sunt marcate prin "!read onl+"". %aca introduceti numele unei variabile, apare, Ne: value for varname *val. curenta0,

unde varname este numele variabilei. %aca veti raspunde cu Enter, valoarea curenta va fi pastrata. &'ADE $omanda SLA%E se foloseste pentru "umbrirea" obiectelor ?%. Sinta#a, SLA%E (e'eneratin' dra:in'. Shadin' J... done. Shadin' complete. Nu are efect asupra corpurilor alcatuite din ":ireframe"< trebuie neaparat sa e#iste suprafete opace !?%KA$E", ca si pentru LI%E. &'APE $omanda SLA E insereaza un "shape" !simbol" definit anterior in desen< acesta se afla intr-un fisier ".sh#" incarcat anterior cu L3A%. Sinta#a, SLA E Shape name !or G" *default0, !nume simbol" Startin' point, !punct" Lei'ht *)..0, !nr. real" An'le *.0, !un'hi in 'rade" %aca la prima cerere raspundeti cu "G", va fi afisata lista simbolurilor incarcate la momentul respectiv. &' &'E!! $omanda SLELL determina iesirea temporara in sistemul de operare, fara abandonarea sesiunii curente de desenare. $omanda SL este asemanatoare, dar pot fi e#ecutate numai comenzi %3S interne. Sinta#a, SLELL %3S command, !numele comenzii dorite" %upa e#ecutarea pro'ramului apelat, reapare prompterul "$ommand,". %aca la "%3S command," raspundeti cu Enter, apare prompterul "$00". Acum puteti introduce o succesiune de comenzi %3S. entru a reveni in editorul de desenare, introduceti "E8I&". &>E*C'

$omanda S6E&$L permite desenarea cu mana libera. Este necesara folosirea unei tablete de di'itizare sau a unui mouse. Sinta#a, S6E&$L (ecord increment, !valoare H nr. real" S5etch. en e8it Ruit (ecord Erase $onnect . Subcomenzi, 8 R ( E $ . (idicarea Acoborarea creionului Inre'istrarea liniilor temporare si iesirea din S5etch (enuntarea la liniile temporare si iesirea din S5etch Inre'istrarea liniilor temporare si ramanerea in S5etch Ster'erea liniilor temporare de la un punct spec. pana la sfarsit $onnect, relansare "s5etch" de la ultimul punct %esenarea liniilor temporare de la punctul curent !pen up"

&#AP $omanda SNA determina deplasarea cursorului pas cu pas. 2arimea pasului poate fi modificata tot cu SNA . Sinta#a, SNA Snap spacin' or 3NA 3KKA AspectA (otateA St+le *val. curenta0,

Semnificatia optiunilor, NU2A( H 2odifica marimea pasului 3N H trece in mod "pas cu pas" 3KK H renunta la "pas cu pas" (3&A&E H (oteste reteaua ima'inara determinata de marimea pasului AS E$& H 2odifica marimea pasului pe 8 si @ S&@LE IS3 H 2od "snap" izometric S&@LE S&AN%A(% H 2od "snap" normal &6!"D S3LI% ofera posibilitatea realizarii de suprafete !plane" umplute. Sinta#a, S3LI% Kirst point, !punct" Second point, !punct" &hird point, !punct" Kourth point, !punct, sau Enter pentru sectiune triun'hiulara" &hird point, !punct, sau Enter pentru incheierea comenzii" Atentie la ordinea punctelor O &*A*1&

$omanda S&A&US produce un raport asupra starii curente a desenului. Sinta#a, S&A&US

N3&A, In timpul cotarii !%im,", S&A&US listeaza starea curenta a variabilelor de cotare. &*2E*C' $omanda S&(E&$L permite mutarea unei portiuni din desen selectata prin SELE$&, pastrand le'aturile cu restul desenului, ramas neschimbat. oate fi aplicata entitatilor de tip line, arc, trace, solid, pol+line, ?%line si ?%face. Sinta#a, S&(E&$L Select ob4ects to stretch b+ :indo:B Select ob4ects, %upa selectare, apare, 7ase point, Ne: point, S&(E&$L se comporta diferit cu diferitele tipuri de entitati. $apetele liniilor sunt deplasate< arcele sunt transformate in linii sau sunt modificate !cand este posibil" pozitia centrului si un'hiurile de inceput si sfarsit< polilinia este tratata se'ment cu se'ment, in functie de tipul se'mentului respectiv !linie sau arc"< informatiile referitoare la rotun4irea sau interpolarea poliliniilor nu sunt afectate de S&(E&$L. &*<!E $omanda S&@LE este folosita la crearea unui stil nou de te#t sau la modificarea unui stil e#istent. Kiecare stil foloseste un font la care i se aplica o inaltime, un factor de e#tensieAcompresie si un un'hi de inclinare a te#tului. Se poate ale'e modul "bac5:ards" !in o'linda de la dreapta spre stan'a" sau "upside-do:n" !in o'linda de sus in 4os". Sinta#a, S&@LE &e#t st+le name !or G", !nume stil" Kont file *val. implicita0, !nume fisier" Lei'ht *val. implicita0, !valoare" 9idth factor *val. implicita0, !factor de scara" 3bliTuin' an'le *val. implicita0, !un'hi" 7ac5:ardsG *@AN0 Upside-do:nG *@AN0 1erticalG *@AN0 !nume stil" este acum stilul curent. Stilul creat devine stilul propriu te#telor ce vor fi desenate. *A-!E*

$omanda &A7LE& este folosita pentru introducerea in Auto$A% a unui desen de pe hartie, prin intermediul unei tablete di'itizoare. &A7LE& poate fi folosita si pentru introducerea comenzilor dintr-un meniu aflat pe tableta. Sinta#a, &A7LE& 3N H 2odul tablet 3N &A7LE& 3KK H 2odul tablet 3KK &A7LE& $AL H $alibreaza tableta pentru desenul de introdus &A7LE& $KM H $onfi'ureaza tableta pentru meniul si zona de desenare dorite *A-&12: $omanda &A7SU(K !&A7ulated SU(Kace" 'enereaza o suprafata prin deplasarea unui contur intr-o directie specificata. Sinta#a, &A7SU(K Select path curve, Select direction vector, $onturul !"path curve"" poate fi o linie, un arc, cerc sau o poliilnie !=% sau ?%". Liniile de suprafata vor fi paralele cu directia indicata. %irectia este indicata prin selectarea unei linii sau a unei polilinii deschise care va indica directia si lun'imea liniilor de suprafata !'eneratoarele". *E=* $omanda &E8& deseneaza un te#t de marimea dorita, inclinat cu un'hiul dorit. Sinta#a, &E8& Start point or Ali'nA$enterAKitA2idA(i'htASt+le, !punct" Lei'ht *val. implicita0, !valoare sau doua puncte" An'le *val. implicita0, !un'hi sau punct" &e#t, !sirul ce trebuie desenat" %aca introduceti un punct la "Startin' point", te#tul va fi aliniat la stan'a relativ la acel punct. Alte variante, A H Aliniere intre doua puncte selectate. In acest caz nu vor mai fi cerute inaltimea si un'hiul. $ H $entrarea te#tului fata de punctul ales. K H Alinierea te#tului intre doua puncte cu un factor de scara numai pe 8. 2 H $entrarea te#tului fata de un punct ales, atat pe orizontala cat si pe verticala. ( H Alinierea fata de punctul de sfarsit !aliniere la dreapta". S H Selectarea unui stil de te#t diferit. *E=*&C2 1ezi comanda M(A LS$(. *"0E

%aca introduceti comanda &I2E, obtineti ceva de 'enul, $ommand, &I2E $urrent time, %ra:in' created, %ra:in' last updated, &ime in dra:in' editor, Elapsed timer, &imer on. Urmatorul prompter va fi, %ispla+A3NA3KKA(eset, unde, %ispla+ - (epeta afisarea de mai sus, cu timpul reactualizat. 3n - orneste ceasul utilizator !elapsed timer" H implicit 3N. 3ff - 3preste ceasul utilizatorului. (eset - (eseteaza ceasul utilizatorului. *2ACE $omanda &(A$E serveste la trasarea liniilor cu 'rosime nenula. Sinta#a, &(A$E &race :idth *val. implicita0, !o valoare" Krom point, !punct" &o point, !punct" &o point, !punct" &o point, !Enter pentru incheierea unui "trace"" entru desenarea traseelor orizontale sau verticale se poate folosi modul de lucru 3(&L3. *2"0 %aca ati facut un desen la care ati trasat linii mai lun'i decat trebuia si doriti acum sa le "tundeti" capetele, dati comanda &(I2. Ulterior, puteti elimina conturul de tundere, daca are numai scop a4utator. Sinta#a, &(I2 Select cuttin' ed'es!s"B Select ob4ects, selectati muchiile taietoare !conturul de tundere". Select ob4ects, Enter Select ob4ect to &(I2, selectati capetele de retezat. ./ N31 )J/C at .J,).,DD...C =? SUL )J/C at .P,=),?..-D/ )/ SE )J/C at )C,??,CJ.PP) . da+s ..,.=,CD.C=. . da+s ..,..,?..PP=

1 $omanda U anuleaza efectul ultimei comenzi introduse. Numele comenzii anulate va fi afisat. Se poate introduce comanda U de mai multe ori, pana la anularea tuturor comenzilor de la inceputul sesiunii de lucru. Nu afecteaza comenzile care lucreaza cu fisiere !cele de e#port in fisiere". 1C& $omanda U$S !User $oordinate S+stem" defineste sau modifica sistemul de coordonate folosit. Sinta#a, U$S 3ri'inA NA#isA ?pointA Entit+A 1ie:A 8A @A NA revA (estoreA SaveA %elA GA *9orld0, 3ptiunile, 3ri'in H punctul in care se va deplasa ori'inea U$S-ului curent, si va deveni ori'inea noului U$S. NA#is H defineste un nou U$S folosind o ori'ine !punct" si un punct care indica sensul pozitiv al a#ei N. Se va cere, 3ri'in point *implicit0, !noua ori'ine" oint on positive portion of N-a#is *implicit0,!punct de pe a#a N, cu coord. N pozitiva" ?point H defineste noul U$S prin ? puncte, ori'inea, sensul pozitiv al a#ei 8 si sensul pozitiv al a#ei @. Se cere, 3ri'in point *implicit0, oint on positive portion of the 8-a#is *implicit0, oint on positive-@ portion of the U$S 8-@ plane *implicit0, $ele trei puncte nu pot fi coliniare. Entit+ H defineste noul U$S folosind o entitate e#istenta. lanul #.+ va fi paralel cu planul #.+ al U$S-ului in care a fost desenata entitatea selectata, iar directia N va fi aceea No related posts. Etic4ete: autocad, comenzi