Sunteți pe pagina 1din 47

Inscrierea pe desen a abaterilor dimensionale, de forma si pozitie a suprafetelor Precizia dimensionala absoluta a pieselor nu poate fi obtinuta prin procedee

tehnologice cunoscute (rezultand astfel piese cu abatei dimensionale) si intrucat precizia relativa de executie sta la baza interschimbabilitatii pieselor, este necesar ca pe desenele de executie sa trecem abaterile la dimensiunile liniare, abaterile de forma si pozitie a suprafetelor si starea suprafetelor. Tehnologia de prelucrare este stabilita de aceste abateri dimensionale. In Romania s-a adoptat sistemul I ! de tolerante si a"usta"e care permite alegerea unei mare varietati de campuri de toleranta si a"usta"e. Imprecizia de prelucrare determina si abateri de la forma proiectata a pieselor. #ici intervin tolerantele de forma si pozitie ce se inscriu pe desen pentru asigurarea functionabilitatii piesei respective. $in fericire, olid%or&s vine cu unelte care usureaza aceasta munca, lasandu-ne concentrati asupra proiectarii propriu-zise. In aceasta lectie vom intocmi desenul de executie pentru arborele modelat la Lectia I.8 si in plus vom inscrie toate aceste tolerante si abateri dimensionale necesare executarii piesei. $eschideti modelul executat la lectia anterioara. Pentru inceput, folosind cunostintele acumulate prin parcurgerea lectiilor anterioare, setati ca si material' #llo( teel si setati proprietatile ce vor aparea in indicator. Parerea ta conteaza! Va invit sa trimiteti idei si sugestii legate de aceste lectii. Lectiile sunt pe placul tau? Pentru ca aceste materiale sa fie mai bogate in informatii utile, trebuie ca si voi, cititorilor, sa contribuiti cu ceva! Spune-mi sugestiile tale referitoare la continutul lor, daca ti se pare util sau nu, daca merita tot acest efort sau nu, sau c esti de genul asta. !e rog sa folosesti lin"-ul de mai #os pentru a-mi trimite feedbac". Pentru a afla noutati si a fi curent cu actualizarea paginii, da LI$% florinababei.eu pe &aceboo"! 'ultumesc!

L(.).( *rearea desenului )reati un desen nou pornind de la acest part' File*'a"e +ra,ing from Part, selectati template-ul +( $ra,ing (salvat la Lectia I.-). -eti avea de"a vederea Front si Trimetrica la scarile salvate in template. $aca scara nu este convenabila, schimbati-o facand clic& dreapta pe o zona libera de pe foaia de hartie si alegand Properties. .u voi schimba scara la /'/ si observ ca scara vederii trimetrice nu s-a schimbat, semn ca aceasta a fost alta decat scara foii de hartie in momentul salvarii acelui template. 0u este nici o problema o schimb manual facand clic& pe acea vedere si bifand Use Sheet Scale in PropertyManager. Tot acolo aleg la Display Style' Shaded with Edge. $orind sa o mut, observ ca este aliniata cu vederea 1ront. 1ac clic& dreapta pe vederea trimetrica, in tabul View aleg Alignment si apoi Break Alignment. #cum am libertatea de a o muta intr-o pozitie convenabila. Pentru vedera Front voi ascunde muchiile tangente' clic& dreapta pe ea, in tabul View alegeti Tangent Edge apoi Tangent Edges Remo ed! .bservatie/ - Toate aceste modificari le puteti face pe template-ul '0 +ra,ing.dr,dot (editandu-l si aplicand modificarile pe vederile goale). Prin salvarea lui vom avea siguranta ca nu vom reface pasul de mai sus pentru fiecare desen. - olid%or&s a completat si proprietatile in indicator. uper2

#legand materialul din biblioteca olid%or&s, observam ca hasura pentru sectiuni a fost realizata conform unui standard american. a fiu sincer nici eu nu mai stiu exact unde sa 3umblu3 pentru a avea implicit un anume tip de hasura, trebuie sa ma documentez, dar vom schimba in acest document tipul de hasura. )lic& pe zona hasurata a unei sectiuni. In PropertyManager este afisat Area "atch#Fill in care debifati Material crosshatch si din lista "atch Pattern alegeti $S% &Steel'! Procedati similar pentr( toate secti(nile!

L(.).1 Inserarea cotelor Importam in desen dimensiunile din model. Pe cateva din ele le vom sterge, evident le vor rearan"a (implicit olid%or&s le 3arunca3 si aseaza intr-un mod care mie personal nu imi place, chiar daca la import bifez Use dimension placement in sketch).

Inseram linia de axa a arborelui. 4a repozitionarea cotelor, daca este cazul, debifati )enter Dimension (o gasiti cu clic& dreapta pe o cota in tabul Dimension * Display %ptions). Pozitionand cursorul deasupra unei cote, aceasta isi va schimba culoarea astfel incat putem vedea despre ce tronson este vorba. )lic& pe ea si o tragem in zona respectiva. $easemenea mutati dimensiunile referitoare la latimea canalelor de pana pe sectiunile corespunzatoare (nu uitati sa tineti apasata tasta Shi*t in momentul in care trageti dimensiunea catre sectiune) 5nele dimensiuni trebuie sterse. -a voi prezenta arborele pe portiuni, lasandu-va pe dvs. sa remarcati modificarile aduse desenului (cotele cu gri au fost adaugate de mine).

#m trasat un arc de cerc a"utator pentru diametrul penei disc.

0e vom ocupa putin si de sectiunile transversale prin arbore ...

$aca aveti situatii in care punctul de cotare este pozitionat deplasat fata de muchiile ce se doresc a fi cotate, pur si simplu faceti clic& si trageti acest punct de aplicare la locul lui. Pentru toate aceste sectiuni, in PropertyManager, la Display Style sa aveti selectat "idden +ines Remo ed. Pentru sectiunea )-), este vizibil (desigur nu dorim asta) filetul de pe tronsonul de capat al arborelui. )lic& dreapta pe el si "ide.

L(.).2 3ealizarea sectiunilor in arbore Trebuie sa va avertizez ca multi din pasii descrisi mai sumar in cele ce urmeaza au fost parcursi la Lectia I.4 0u este nici o problema sa ii reluati daca nu va iese 3din prima3. .xercitiul este cel care va fixeaza cunostintele pana cand acestea devin automatisme. #sadar, creati sectiuni prin cele trei canale de pana, amplasandu-le sub acesta (va trebui sa apelati din nou la Break Alignment' si e ent(al sa p(neti a,ele secti(nilor circ(lare prin ar-ore &)enter +ar& in ta-(l #nnotate din )ommand+anager'. L(.).4 Indicarea datelor privind starea suprafetelor 5rugozitatii6 $e regula se inscrie #baterea medie a neregularitatilor Ra si se alege functie de conditiile de functionare si monta".

Tastati valoarea pentru 3a78.1 !bservati ca atasat de cursor apare simbolul corespunzator notarii rugozitatii. $aca dimensiunile sunt prea mari comparativ cu cotele de"a inscrise, debifati Use doc(ment *ont si apasand butonul Font!!! aveti posibilitatea sa modificati dimensiunea lui. .u am setat dimensiunea fontului pe 6.7 mm. 1aceti clic& pe toate cele trei muchii ale canalului de pana. olid%or&s va insera simbolurile rugozitatilor orientate corespunzator. #poi le trageti in pozitii convenabile.

.ste indicat sa le salvati ca si Fa orites pentru a le utiliza si alta data fara mare efort. +ai intai trebuie sa o adaugati ca Fa orites intern (in document) si apoi o puteti salva extern. )lic& pe Add or Update a Fa orite din tabul Fa orites (PropertyMananger)

#bia acum o puteti salva extern facand clic& pe butonul Sa e a Fa orite.. -a sfatuiesc sa le salvati intr-o locatie care sa nu fie afectata de o eventuala reinstalare a programului.

Procedam similar pentru celelalte sectiuni. In plus ascundem arcele de cerc de la sectiunea 8-8 si sectiunea )-) facand clic& dreapta pe ele si alegand din meniul aparut "ide Edge.

)reati si salvati iar apoi inserati starea suprafetelor cu 3a79.4 si 3a71.2 pe vederea Front. Pe capatul stanga al arborelui inserati simbolul de"a creat cu 3a78.1 (il apelati direct din lista disponibila sub butoanele Fa orites)

In mod implicit, fiind prima referinta de acest tip introdusa, apare eticheta :. ! vom modifica in + (avand de"a #-#, 8-8 si *-*). )lic& pe muchia dorita si pozitionati eticheta intr-o pozitie convenabila. )lic& apoi pe urmatoarea muchie (observati ca eticheta s-a schimbat in %) si pozitionati-o. Iesiti din comanda cu %sc.

L(.).- Indicarea bazelor de referinta pentru tolerantele de forma sau pozitie )and toleranta de forma sau pozitie se refera la doua sau mai multe elemente ale piesei, se vor indica bazele de referinta. )lic& pe Dat(m Feat(re in tabul Annotate # )ommandManager.

L(.).8 Indicarea pe desen a datelor privind tolerantele de forma si pozitie a suprafetelor i aici ne vine in a"utor olid%or&s cu o functie specializata' ;eometric !olerances. ! gasiti in acelasi loc ca si precedenta. )lic& pe cota de care vreti sa legati toleranta (tronsonul 67 h7 din stanga arborelui) apoi clic& pe ;eometric !olerance si alegeti simbolul pentru concentricitate (campul Sym-ol), tastati valoarea abaterii in campul Tolerance . si in campul Primary tastati baza de referinta, respectiv %.

Inscrierea tolerantei este facuta sub linia de cota a respectivei dimensiuni. ! puteti trage intr-o pozitie convenabila. imilar inscrieti toleranta pentru tronsonul din dreapta arborelui, avand ca baza de referinta +.

In mod similar inscrieti celelalte abateri de forma si pozitie a suprafetelor.

.bservatie/ 9ucandu-va putin cu setarile din tabul +eader (in PropertyManager), puteti schimba orientarea casetelor cu tolerantele de forma si pozitie a suprafetelor. pre exemplificare, aveti setarile pentru una din ele. 1unctie de setari, la schimbarea acestora, leader-ul va fi 3aruncat3 de pe dimensiunea la care se refera. 0u trebuie decat sa 3apucati3 capatul ei si sa il aduceti pe suprafata respectiva. )u un pic de practica, puteti stapani bine aceste setari.

L(.).< Inscrierea pe desen a notelor )lic& pe =ote in tabul Annotate &)ommandManager' si va trebui sa selectati muchia de care sa se 3agate3 nota. #poi o pozitionati si tastati textul notei (in cazul nostru' ;aura de centrare :2 S!:S (18(-81). Implicit este orientata orizontal. $ebifand 5se document font si schimband unghiul la :; , puteti orienta corespunzator nota. electati la final nota, clic& in capatul celalalt al arborelui si Paste. -a ramane doar sa o pozitionati. .bservatie/ Puteti si aici sa salvati ca si Fa orites aceasta nota.

L(.).8 *otarea tesiturii e procedeaza similar pasului de mai sus, selectand muchia respectiva si tastand textul (>4- iar semnul (grad) il luati din butonul Add Sym-ol - degree. $aca fontul este prea mare, selectati tot scrisul si alegeti fontul potrivit (pana la urma este tot o chestie de setari in template, repet, daca il faceti bine la inceput, aveti de muncit mai putin la desene. Recunosc ca pentru aceste lectii nu am pregatit 3ca la carte3 un template).

#vand Use doc(ment *ont debifat, setati unghiul la )9 grade si ca leader' Underline leader. 0u ne ramane decat sa eliminam sageata de la leader. Pozitionam cursorul deasupra varfului sagetii (langa cursor va aparea un mic punct verde) si cu clic& dreapta alegem din lista leader-ul fara sageata. .ventual la final pozitionam cota cu leader-ul in prelungirea muchiei. )u )op( < Paste si pozitionarea de rigoare a leaderului si textului, punem cota similara pe tesitura din celalalt capat al arborelui.

4a final (dar se putea tot atat de bine incepe cu asta) faceti ruptura pentru vizualizarea canalului de pana disc.

)am asta e, sper sa nu imi fi scapat ceva.

... da, am vazut ca simbolul pentru starea suprafetei de pe tronsonul conic este pozitionat gresit. 4-am rotit si nu stiu cand. 0u are importanta, dau clic& pe el si introduc in PropertyManager la unghi valaorea /=;. i in plus am spus dar nu am copiat tesitura pe capatul din dreapta al arborelui. Probabil ora tarzie isi spune cuvantul.

In concluzie, va sfatuiesc sa va salvati ca si 1avorites T!#T. notele, semnele pentru rugositate, tolerantele, etc utilizate pentru a va usura munca viitoare. alvatile intr-o locatie care sa nu o stergeti la o eventuala instalare a programului. Pe viitor va va lua mult mai putin timp sa cautati acea locatie si sa alegeti o anume adnotare decat sa o creati de fiecare data. ! buna organizare si salvarea unui template (chair daca nu reusiti sa prindeti toate setarile dorite de prima data) va va usura enorm munca viitoare. i nu in ultimul rand' practica va duce la automatisme. 9ucati-va prin setarile unei comenzi si vedeti ce se intampla. 0u aveti nimic de pierdut. Poate doar putin timp.