Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

1 INFORMATICĂ
AN I Semestrul 1
Cursul îşi propune să ofere studenţilor utilizatorilor de software metode bine definite şi sistematice de învăţare,
aprofundare a programului AutoCad 2D , în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor
studenţeşti.
Redactarea unor exemple din arhitectura contemporană de început de secol XXI.

Curs 1.PREZENTARE INTERFAŢĂ 2D Drafting & Annotation 3D

Modeling şi AutoCAD clasic 2D etc., AutoCAD 2D,3D
1.1. CONFIGURARE INTERFAŢĂ , iconuri şi ferestre de lucru.
Curs 2.CONFIGURARE SI SALVARE IN AutoCAD 2D
2.1. EXEMPLE DE CONFIGURARE
2.2. EXEMPLE DE SALVARI în format dwg dwt dws dxf .
Curs 3. PREZENTARE INTERFATA 2D drafting & Annotation 3D
AutoCAD 2D.
3.1.OPTIUNI / setarile pentru a lucra un proiect în sistem metric.
3.2.COMENZI DE DESENARE ŞI MODIFICARE ;
3.3. COMANDA BLOCK WBLOCK şi BLOCK DINAMIC
Curs 4. MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR
4.1. INTRODUCERE în AutoCAD / definire si salvare fişiere
4.2. SETARI UNITS şi LINETYPE
Curs 5. EXEMPLE DE REPREZENTĂRI UTILIZÂND AutoCAD 2D
5.1. NOTIUNI DE BAZA
5.2. DESENAREA UNUI EXEMPLU (UN GRUP SANITAR)
5.3. DEFINIREA SI SETAREA UNUI LAYER ;UTILIZAREA COMENZILOR
DE DESENARE ŞI MODIFICARE
Curs 6. MODELARE 3D
6.1 EXTRUDE, UNION, SUBTRACT
6.2 CREARE MOBILIER 3D SCAUN
Curs 7. UN PLAN ÎN FORMAT CAD DIN ARHITECTURA
CONTEMPORANA
7.1. DEFINIRE LAYER
7.2 DESENAREA UNUI GRUP SANITAR : CADA DUŞ , WC, LAVOAR,
PEREŢI UŞI ŞI FERESTE
7.3. SALVARE FIŞIER ÎN FORMAT DWG

Terzi Mirela Lucia

1
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Curs1 PREZENTARE INTERFAŢĂ AutoCAD 2D şi 3D

1.1. CONFIGURARE INTERFAŢĂ, iconuri şi ferestre de lucru.

Pentru o bună înţelegere a utilizării softului AutoCAD, vom începe cu prezentarea interfaţei acestuia şi
cofigurarea ei.

CONFIGURARE INTERFAŢĂ :
Fisierul din AutoCAD poate fi salvat în format dwg, dwt, dws sau dxf.
În figurile de mai jos vă prezint setarea spaţiului de lucru 2D Drafting & Annotation, 3D Modeling,
AutoCAD Classic, Initial Setup Workspace etc. . Aceste spaţii de lucru apar cu palete diferite aşa cum se
văd în imaginile de mai jos.

Fig. 1- 2D Drafting & Annotation Fig. 2- 3D Modeling

Fig. 3 -AutoCAD Classic Fig. 4 -Initial Setup Workspace

Terzi Mirela Lucia

2
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

În dreapta jos găsim la setări dând clic stânga mouse pe iconul setările sus menţionate vezi în Fig. 5.
Aici ne putem alege tipul de interfaţă,2D Drafting & Annotation, 3D Modeling, AutoCAD classic şi Initial Setup
Workspace

Fig. 5 Setări interfaţă

Pentru început vom lucra în interfaţa de lucru 2D Drafting & Annotation.

ICONURI ŞI FERESTRE DE LUCRU :

INTERFAŢĂ 2D Drafting & Annotation
Exemplu :
Pentru a intra într-o paletă, vom da clic stânga mouse pe Home care are următoarele palete : Draw,
Modify, Layers, Annotation, Block, Properties,Utilites,Cliboard. Paletele cu o săgetă în dreapta textului
, au comenzi ascunse ce apar dând clic stânga mouse pe săgetă.

Terzi Mirela Lucia

3
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Fig. 6 Palete - Home / Insert / Annotate / Parametric / View/ Manage/ Output / Expres Tools - 2D Drafting & Annotation

COMENZI DE DESENARE : Paleta Draw

Fig. 7 Palete - Home / Draw - 2D Drafting & Annotation
Paleta Draw conţine comenzile de desenare: line, circle, elipse pline rectangle ect., pe

care le vom detalia. Paleta Draw coţine următoarele comenzile: Line,

Polyline, Circle, Arc 3 point, Rectangle, Ellipse, Hatch etc..

O linie o putem trasa prin două puncte P1 şi P2. Un punct este definit de două
coordonate x şi y faţă de originea sistemului O.
Pentru a înţelege cum funcţionează AutoCAD-ul, specific el lucrează cu comenzi şi
subcomenzi, de exemplu comanda Pline are ca subcomenzi:
Arc,Halfwidth,Length,Undo,Width pe care le voi detalia în cele ce urmează. Nu toate comenzile au
subcomenzi, de exemplu comanda Line nu are subcomenzi, dar toate au specifiare de punct sau puncte
binenţeles cu coordinate altele au selectare de obiecte şi punct de agăţare vom detalia comandă de comandă
paşii de utilizare.

DESCRIERE COMENZI DIN PALETA DRAW

Exemplu de tastare a unei linii prin coordonatele X şi Y a punctelor P1 şi P2:

Comanda Line
Command : line clic enter
Specify first point (Specifică primul punct): 2.2, 3.5 clic enter
Specify second point (Specifică următorul punct): @ 3.5, 3.5 clic enter
Pentru o bună înţelegere a celor detaliate mai sus specificăm, coordonata X este separată de cea pe Y prin
virgulă “,” , iar pentru zecimală folosim punct “.” . Pentru second point al doilea punct P2 folosim coordinate
relative, coordinate faţă de first point primul punct tastând @ în faţa lui X şi Y a punctului P2, dacă nu tastăm
@ coordonatele X şi Y ale punctului P2 vor fi considerate faţă de originea sistemului anume punctual O
(0.00,0.00) . Pe ecran va apărea desenată o linie.

Comanda Pline
Command: _pline
Specify start point: 3.3,4.5 (acestea sunt coordinatele punctului P1 anume x şi y)

Terzi Mirela Lucia

4
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Current line-width is 0.0000

Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 10.3,7.0 (acestea sunt coordinatele punctului P2
anume x şi y)
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 10.3,15.0 (acestea sunt coordinatele
punctului P3 anume x şi y)
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 5.3,15.0 (acestea sunt coordinatele punctului
P4 anume x şi y)
OBSERVAŢII:
-subcomanda Undo→accesând-o te poţi întoarce la punctul precedend, de exemplu ai introdus
P3(10.3,15.0) şi în loc de 15 valoarea pe Y ai tastat 10 şi enter punctul P3 este pe ecran prin U de la undo
acesta dispare comanda nu este dorită şi putem tasta din nou coordonatele corecte.
-observăm ca în bara de comenzi apare o nouă subcomandă Close(a inchide) accesând-o polilinia se
închide anume se uneşte primul punct de coordinate 3.3,7.0 cu ultimul punct de coordinate 5.3,15.0 dacă nu
dorim ca acestă polilinie să se inchidă dăm Enter de la tastatură sau clic dreapta mouse.
Cu subcomanda Arc putem trasa unul dinsegmentele poliliniei în formă de arc.
Cu subcomanda Halfwidth se dublează crosimea setată deci dacă setăm un half –width 1 acestă grosime va
fi dublă faţă de 1 setat cu subcomanda Width.
Cu subcomanda Width putem da grosimi diferite de toc segmetelor poliliniei
În figura de mai jos textele P1(3.3,4.5),P2(10.3,7.0),P3(10.3,15.0),P4(5.3,15.0) sunt adaugate pentru a
înţelege cele menţionate mai sus.

Fig. 8 Polilinie rezultată utilizând comanda Pline

Cu subcomanda Arc putem trasa unul din segmentele poliliniei în formă de arc de exemplu:

Pentru a parcurge paşii următori trebuie să avem Osnap on dând clic stânga mouse pe iconul sau
tasta F3 dela tastatură, şi dând clic stânga mouse pe iconul Polar on sau
tasta F10 dela tastatură. Având aceste setări putem muta mouse în direcţia orizontală sau verticală aşa cum
dorim dastând de la tastatură doar valoarea dorită x pentru oriyontal şi y pentru vertical nemaifiind nevoie să
Terzi Mirela Lucia
5
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

tastăm după x valoarea pe z şi viceversa.

Command: _pline
Specify start point: .9 clic enter
Current line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a clic enter
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: a (prima iniţiale de la subcomanda
Angle ) clic enter
Specify included angle: -90 clic enter
Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: ce →(aici alegem una dintre obţiuni Center sau Radius)alegem
Center tastând ce clic enter
Specify center point of arc: alegem cu mouse-ul punctul dorit de pe ecran
Specify endpoint of arc or aici ni se cere ultimul punct al arcului → alegem cu mouse-ul punctul dorit de pe
ecran
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l →tastăm l pentru a alege
subcomanda Line pentru urmatorele segmente ce lel vom desena →clic enter
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: → alegem cu mouse-ul punctul dorit de pe
ecran sau glisăm mouse în direcţia dorită tastân de la tastatură valoarea dorită 0.90
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: cl→ accesăm subcomanda Close pentru a
închide polilinia. Pe ecran va apărea desenată o uşă cu prag vezi imaginea de mai jos.

Fig. 9 Imagine rezultată utilizând subcomanda Arc a comenzii Pline

Cu subcomanda Halfwidth se dublează crosimea setată deci dacă setăm un half –width 1 acestă grosime va fi
dublă faţă de 1 setat cu subcomanda Width.
Cu subcomanda Width putem da grosimi diferite de toc segmetelor poliliniei.
Comanda Arc
Alegem comanda Arc cu 3 puncte
Command: _arc Specify start point of arc or [Center]: 0.9→ glisăm mouse pe verticală din punctul dorit

Terzi Mirela Lucia

6
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

tastând valoarea 0.9 (lăţimea uşii)

Specify second point of arc or [Center/End]: c→ alegem c de la Center dintre cele două subcomenzi→ clic
enter
Specify center point of arc:→alegem cu mose-ul pe ecran punctual dorit anume mijlocul de perete
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a →alegem a de la Angle dintre cele două subcomenzi→
clic enter
Specify included angle: -90→ specificăm unghiul cu valoare negativă adică în sens trigonometric clic enter
Pe ecran va apărea :

Comanda Arc

Fig. 10 Comanda Arc şi desenul rezultat

Alegem comanda Arc Start, Center, End

Command: _arc Specify start point of arc or [Center]:→selectăm cu mouse-ul P1 punctul de început al
arcului
Specify second point of arc or [Center/End]: _c Specify center point of arc: P2
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]:0.9→pentru punctual P3→aici avem două variante prima
tastând de la tastatură valoarea dorită 0.9 fie mutăm mouse-ul în sus depăşind arcul de cerc ce apare pe
ecran şi dăm clic stânga mouse. Pe ecran va apărea desenul din imaginea de mai jos.

Terzi Mirela Lucia

7
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

OBSERVAŢII:

-Linia punctată apare doar când avem setat Polar on şi unghiurile dorite cum ar fi în imaginea rezultată →<
90° valoarea 0.3971 apare funcţie de poziţia mouse-lui pe ecran acesta modificându-se la mutarea acestuia.

Fig. 11 Desen rezultat

Alegem comanda Arc Start, Center, Angle

Command: _arc Specify start point of arc or [Center]:→ selectăm cu mouse-ul P1 punctul de început al
arcului
Specify second point of arc or [Center/End]: _c Specify center point of arc: selectăm cu mouse-ul P2 centrul
arcului de cerc
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: _a Specify included angle: 90→pentru punctual P3→aici
avem două variante prima tastând de la tastatură valoarea dorită 90 fie mutăm mouse-ul în sus depăşind arcul
de cerc ce apare pe ecran şi dăm clic stânga mouse. Pe ecran va apărea desenul din imaginea de mai jos.
Alegem comanda Arc Start, Center, Length
Command: _arc Specify start point of arc or [Center]: ]:→ selectăm cu mouse-ul P1 punctul de început al
arcului
Specify second point of arc or [Center/End]: _c Specify center point of arc: : selectăm cu mouse-ul P2 centrul
arcului de cerc
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: _l Specify length of chord: an
Requires numeric distance or second point.
Specify length of chord: → clic enter
Alegem comanda Arc Center, Start, End
Command: _arc Specify start point of arc or [Center]: _c Specify center point
of arc:
Specify start point of arc:
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]:
Comanda Arc Continue →aceasta comandă merge accesată după un alt arc deja
trasat(comanda de mai sus)
Clic pe iconul Arc Continue→pe ecran apare un arc continuu cu cel precedent
Command: _arc Specify start point of arc or [Center]:

Terzi Mirela Lucia

8
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Specify end point of arc:→clic stânga mouse pe punctual dorit

Restul de comenzi Arc neparcurse între Arc Start,End,Angle şi Arc Continue le putem parcurge cu atenţie
binenţeles la datele cerute în bara de comandă.

Comanda Circle

Fig. 12 Comanda circle

COMANDA CIRCLE

Comanda Circle cuprinde mai multe iconuri, mai multe posibilităţi de trasare a unui cerc : Circle Center,
Radius; Circle Center, Diameter; Circle 2-Point; Circle 3-Point; Circle Tan,Tan, Radius şi Circle Tan,Tan, Tan,
din felul lor de denumire ne putem închipui datele cerute în bara de comandă, spre exemplu Circle 2-Point
→un cerc trasat prin două puncte etc. .
Alegem comanda Circle Center, Radius
Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:→clic stânga pe ecran în punct
1 pentru centrul cercului →în bara de comandă apare următorul text↓
Specify radius of circle or [Diameter] <0.0000>: 0.4 aici specificăm tastând de la tastatură raza cercului anume
0.4m.

Alegem comanda Circle 3-Point

Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan
tan radius)]: _3p Specify first point on circle:→clic pe ecran în
punctul 1
Specify second point on circle:→ clic pe ecran în punctul 2
Specify third point on circle:→ clic pe ecran în punctul 3

OBSERVAŢII:
Putem observa în bara de comandă Circle Center, Radius
accesată din paleta DRAW că ea cuprinde şi alte subcomenzi spre
Terzi Mirela Lucia
9
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

exemplu 3P→comanda Circle 3-Point unu cerc trasat prin 3 puncte , 2P-Point → Circle 2 un cerc trasat prin 2
puncte, Ttr(tan tan radius)→ Circle Tan,Tan, Radius un cerc tangent la două linii sau arce de cerc şi rază.

Alegem comanda Circle Tan,Tan, Radius

Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr
(tan tan radius)]: _ttr→ttr apare ca subcomandă↓
Specify point on object for first tangent of circle:→dăm clic pe
ecran pe primul cerc tangent sau linie tangentă
Specify point on object for second tangent of circle: →dăm clic
pe ecran pe al doilea cerc tangent saua doua linie tangentă
Specify radius of circle <3.0000>: 1→aici tastăm de la tastatură
raza cercului.
OBSERVAŢII:
În toate comenzile din AutoCAD în bara de comandă apar
valori<X> sau< Y> între<>sau subcomenzi: spre exemplu din
comanda Copy→ <Displacement>: Specify base point or
[Displacement/mOde] <Displacement> care sunt considerate
implicit, atunci când suntem de acord cu ele nu mai trebuie
testate de la tastatură ci doar să dăm clic pe tasta enter pentru
confirmare.
Fig. 13 Comanda circle Tan Tan Radius

Comanda Rectangle

Alegem comanda Rectangle cu acestă comandă putem desena

un dreptunghi dând clic pe ecran în puntele dorite 1 şi 2 sau
specificând coordonatele lor prin mai multe posibilităţi anume:

Prima metodă
Command: _rectang
Specify first corner point
or[Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: →aici specificăm
punctul 1 primul punct al dreptunghiului
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]:
@4.0,4.0→ aici specificăm punctul 2 al dreptunghiului →tastând
în faţa coordonatelor x,y ale punctului 2 @ urmat de x,y pentru ca
acestea să fie considerate faţă de punctul 1 nu punctul O
originea sistemului 0,0,0 .

Fig. 14
A doua metodă
Command: _rectang
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]:
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: d↓ tastând d alegem subcomanda Dimensions
anume tastarea de la tastatură a celor două dimensiuni ale dreptunghiului length 4 şi width 2.
Specify length for rectangles <10.0000>: 4 →clic enter
Specify width for rectangles <10.0000>: 2→ clic enterSpecify other corner point or
[Area/Dimensions/Rotation]:→clic stânga mouse pe ecran pentru poziţionarea dreptunghiului

Terzi Mirela Lucia

10
Capitolul 1
COMANDA ELLIPSE:
Alegem comanda Ellipse avem 3 subcomenzi Ellipse Center, Ellipse Axis End, Ellipse Eliptical Arc.
Alegem comanda Ellipse Center
Alegem comanda Ellipse Axis End
Alegem comanda Ellipse Eliptical Arc
Terzi Mirela Lucia
INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1
↓
Command: _ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: _c
Specify center of ellipse: →aici specificăm centrul elipsei
dând clic pe ecran în punctul 1
Specify endpoint of axis: <Ortho on> aici dând clic pe
ecran în punctul 2 al elipsei
Specify distance to other axis or [Rotation]: aici dând clic
pe ecran în punctul 3 al elipsei
↓
Command: _ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]:→aici dăm
clic pentru centrul elipsei şi mutăm mouse dreapta sau
stânga pentru a stabilii axa orizontală a elipsei binenţeles
cu <Ortho on> sau o axă înclinată cu : <Ortho off>
Specify other endpoint of axis: →aici specificăm punctual 2
Specify distance to other axis or [Rotation]: →aici
specificăm punctual 3
↓
11
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Alegem comanda Hatch
Command: _ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: _a
Specify axis endpoint of elliptical arc or [Center]: →aici
specificăm punctual 1
Specify other endpoint of axis: →aici specificăm punctual 2
Specify distance to other axis or [Rotation]: →aici specificăm
punctual 3
Specify start angle or [Parameter]: →aici specificăm punctual 4
Specify end angle or [Parameter/Included angle]: →aici
specificăm punctual 5
↓

COMENZI DE MODIFICARE : Paleta Modify

Paleta Modify conţine comenzile de modificare: move,

copy, rotate, stretch, scale, offset, mirror,trim şi extend,
erase, explode, fillet şi chamfer etc. pe care le vom detalia
în cursurile următoare.

Fig. 15 Palete - Home / Modify - 2D Drafting &

Annotation
Paleta Modify coţine următoarele comenzi:

Move comandă utilizată la mutare, Copy comandă utilizată la cpopiere,

Rotate comandă utilizată la rotire , Stretch comandă utilizată pentru alungirea unui element,
Bring to front comandă utilizată pentru aducerea în faţă a unui element, Scale comandă
utilizată pentru scalarea unui element, Offset comanda crează un elemet concemtric paralel cu cel

selectat la o distanţa x , Mirror comandă utilizată pentru oglindire, Trim şi

Extend comenzi utilizate pentru tăierea sau extinderea unor entităţi, Erase comandă utilizată
pentru ştergere, Eplode comandă utilizată pentru expodare unei polilinii în linii , Array
comandă de multiplicare rectangle pe linii şi coloane sau polar în jurul unui centru, Filet comandă
de racordare filetare a două segmente de linii, sau Chamfer comandă de teşire a două
segmente de linii, Pedit comandă de editare de unire a două sau mai multe segmente de linii, Break
comandă prin care putem să întrerupem o linie, etc. pe care le vom detalia pe rând.
Pentru început voi detalia comanda Move, comanda cu ajutorul căreia putem muta un element(linie polilinie
cerc elipsă etc.) sau mai multe elemente selectate indicând un punct de agăţare şi apoi puntul în care
poziţionăm elemetele selectate.
Command : move clic enter
Select object: (selectează obiectul): pe ecran apare un pătrat de selecţie cu ajutorul căruia selectăm linia
desenată anterior dând clic, în bara de comandă apare din nou Select object: şi un pătrat de selecţie pe ecran

Terzi Mirela Lucia

12
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

cu ajutorul căruia selectăm dacă vrem o altă entitate(linie polilinie cerc etc.) dacă nu mai vrem să mai selectăm
un obiect tastăm din nou enter pentru a închide comanda.

Fig. 16 Palete - Home / Layers- 2D Drafting & Annotation

Paleta Layers conţine comenzile de modificare şi setare de
layer. În paletă sus putem vedea de la dreapta la stânga :
Layer properties; Laymcur setăm un nou Layer current
selectând de exemplu o entitate pe ecran layerul current va fi al
acesteia; Laymch schimbă un obiect (entitate, linie
polilinie) într-alt layer preluând proprietăţile(layerul) de la altul ; Layerp schimbă layer curent cu
precedentul acestuia ; Layiso inchide locks toate layerele cu excepţia layerului obiectului selectat;
Layuniso deschide layerele închise cu comanda Layiso; Layerz îngheaţă layerul în care este obiectul
ce-l vom selecta; Layoff închide layerul în care este obiectul ce-l vom selecta.

Pentru început voi detalia comanda Layer.

Command : Layer clic enter

Pe ecran apare fereastra Layer Proprerties Manager unde putem declara un layer nou de exemplu axe,
pereţi, stâlpi, cote etc., acestora le putem seta anumite proprietăţi cum ar fi culoare tip linie grosime toc sau le
putem îngheţa loca .

Fig. 17 Palete - Home / Annotation - 2D Drafting & Annotation

Paleta Annotation conţine comenzile de modificare şi setare text şi
dimension (texte şi cote). Pentru început voi detalia comanda Multiline
Text.
Command: Mtext clic enter
Specify first corner : pe ecran apare o cruce cu un text cu
scrisul abc pentru a specifica primul punct al ferestrei de

Terzi Mirela Lucia

13
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

editare a textului dând clic pe ecran cu stânga mouse apăsat mutând-ul pentru a specifica al doilea punct, pe
ecran apare o fereastra pentru editarea textului.

Fig. 18 Paleta Block conţine comenzile de creare editare a unui BLOCK:

Pentru început voi detalia comanda Block. Prin comanda Block
grupăm mai multe obiecte într-un enement comun dându-i un
nume ca exemplu USA.
Command: Block clic enter, pe ecran apare fereastra de editare a
blocului :

Tastăm sus stânga numele blocului USA, clic pe iconul Select object selectăm linia şi arcul de cerc, clic pe
iconul Pick point pentru a specifica punctual de inserţie a blocului închidem fereastra dând OK.

Fig. 19 Paleta Properties conţine comenzile de setare coloare tip de linii grosime toc linie
şi Properties dând clic pe săgeata oblică din dreapta jos a paletei.

Terzi Mirela Lucia

14
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Fig. 20 Paleta Utilities şi Clipboard

Curs 2 CONFIGURARE ŞI SALVARE ÎN AutoCAD 2010

2D
În anii anteriori utilizării calculatoruuui, desenele din proiectele noastre erau construite cu instrumentele bine
cunoscute cum ar fi: teu echer 45º şi 30º compas rapotor şi binenţeles hârtia sau calcul pe care acestea erau
aşternute.Un desen tehnic avea în el texte scrise cercuri de diferite dimensiuni sau grupuri de linii drepte sau
curbe ce simboliza un mobilier toate acestea erau realizate iniţial la mâna liberă apoi cu ajutorul instrumentelor
menţionate mai sus care au fost înlocuite ulterior de şabloane de scris 0.25mm 0.35mm 0.5mm 0.7mm etc.
cercare sau mobilier scara 1:200 1:100 1:50. În anii 70 apariţia şabloanelor şi rapidograph-ulu i(iniţial firma
ROTRING) un stilou cu tub de oţel în loc de peniţă, aşa cum bine ştim că spuneam “un rapid”.Toate
instrumentele menţionate mai sus erau utilizate la desen gândind sau socotind scara de desen.
Scări de desenare: 1:1000, 1:500, 1:200, 1:100, 1:50, 1:20, 1:10, 1:5.
Desenarea la calculator cuprinde la rându-I alţi paşi ce trebuie respectaţi pentru o desenare exactă şi la scară.
În acest capitol voi descrie exemple de setări configurări necesare desenării cu AutoCAD-ul.
Orice desen poate fi realizat prin paşi diferiţi, softurile ne permit să utilizăm comenzi diferite pentru realizarea
acestuia în următoarele rânduri mai multe exemple.
2.1. EXEMPLE DE CONFIGURARE

Terzi Mirela Lucia

15
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Command: units clic enter

Pe ecran apare o fereastră unde putem seta unităţile de măsură de exemplu metri, centimetri etc. .

Fig. 21 Drawing Units

Aici setăm la Units to scale insetted content Metres şi la Precision 0.00 două zecimale.
Prin comanda Limits vom seta limita ecranului de lucru.
Commans : Limits clic enter
Specify lower left corner or [ON/ OFF] <0.00,0.00> clic enter(suntem de acord cu punctul de coordonate

Terzi Mirela Lucia

16
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

0.00,0.00)
Specify upper right corner or <12.00,9.00>tastăm 50,50 clic enter
Command : zoom clic enter
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: tastăm All clic enter
Pe ecran se modifică mărimea ferestrei de lucru funcţie de dimensiunea dată mai sus.
Command : Osnap clic enter
Pe ecran apare o fereastra în care puten seta puncte de agăţare necesare acurateţei desenelor noastre spre
exemplu :
Endpoint simbolizat printr-un patrat(aşa cum apare în fereastra drafting setings, din figura de mai jos,aceasta
apare de exemplu, la selecţia cu mouse-ul a unei linii sau polilinii în principiu a unei entităţi spunem noi.

Fig. 22 Endpoint şi Midpoint

Fig. 23 Setare osnap

Desenarea corectă cu AutoCAD-ul implică iniţial printre altele o setare din Drafting Settings a unor puncte de
agăţare, necesare la acurateţea de desenare pentru a trasa linii dintr-un punct dorit cum ar fi Endpoint (capăt
de linie sau vertex) sau Midpoint (mijlocul unei linii sau al unei entităţi) Intersection (punct de intersecţie a două
linii) Center (centrul unui cerc sau arc de cerc), binenţeles mai sunt şi alete puncte pe care le puteţi vedea în
figura de mai sus. Setările pot fi utilizate dacă apăsăm tasta F3 de la tastatură atunci apare Object Snap On.

Terzi Mirela Lucia

17
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Fig. 24 Setarea object snap

Pentru o bună înţelegere a comenzii Osnap, voi enumera o parte explicativă a setărilor object snap. Acestea
apar când folosim o comandă de desenare şi sunt folosite pentru o desenare corectă, dacă nu le-am folosii
linile nu ar fi agăţate cap la cap spunem noi. Midpoint o putem folosii în mai multe cazuri spre exemplu, avem
de desenat o linie ce începe din mijlocul altei linii şi se termină ăn mijlocul alteia, vrem sa mutăm un stâlp
reprezentat printr-un dreptunghi sau pătrat cu haşura lui cu tot din centrul lui de greutate mijlocul diagonalei în
intersecţia a două axe, aici ne folosim de Intersection ce apare ca simbol X şi aşa mai departe vom vedea pe
parcursul cursului .
Endpoint : punct capăt de linie polilinie
Midpoint : punct de mijloc
Center : centrul de cerc
Quadrant : Quadrant cerc
Intersection : Punct de intersecţie a două entităţi
Insertion : Punct de inserţie block
Perpendicular : Marchează o direcţie perpendiculară pe o entitate
Nearest : Punct oarecare al unei entităţi
De reţinut cele înconjurate sunt setate active.

2.2. EXEMPLE DE SALVARI în format dwg, dwt, dws. şi dxf etc. .

Pentru a salva fisierul de lucru pe lângă nume trebuie aleasă extesia acestuia, dwg, dwt, dws sau dxf.
Fişierul din AutoCAD se salvează nume.dwg sau nume.dxf, extensia dxf rar utilizată o alegem în special când
avem nevoie să transferăm către alt soft. Extensia dwt crează un fisier template cu care poţi lucra un nou
desen pornit cu anumite setări salvate în fişierul cu extensie dwt. Extensia dws crează un fişier standard cu
care verificăm standardele unui desen.
Modalităţile de salvare le puteţi vedea în figurile de mai jos.

Terzi Mirela Lucia

18
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Fig. 25 salvare format dwg Fig. 26 salvare format dwt (template)

SALVARE FIŞIER TEMPLATE .DWT :

Fişierul template (cu extensia .dwt) îl salvam dându-I numele curs 1 metric cu toate setările dorite, aici mă
refer la unităţi de măsură în sistem metric (metri centimetrii sau milimetrii), setări cote, layere etc. .

Fig. 27 Saveas template

Terzi Mirela Lucia

19
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Curs 3 PREZENTARE INTERFATA 2D drafting &

Annotation 3D AutoCAD2010 2D.
Acest capitol cuprinde detaliat comenzi şi subcomenzi necesare înţelegerii temelor de seminar propuse.

3.1.OPŢIUNI ŞI SETĂRI PENTRU A LUCRA UN PROICT ÎN SISTEMUL METRIC

În România lucrăm desenele cu sistemul metric ( având ca unităţi metru, centimetri, milimetri). Când începem
un nou desen putem deschide un fişier gata setat Initial Setup-Architectural-Metric.dwt, acesta are deja setate
unităţile de măsură milimetri şi o limită a ecranului de lucru, cum ar fi formatul de hârtie pe care desenăm.
Acest format îl putem seta cu comanda Limits aşa cum am văzut anterior.

TEHNICI DE DESENARE A PLANURILOR DE ARHITECTURĂ

Planurile de arhitectură se desenează cu anumite, grosimi de tocuri, tipuri de linii şi culori :

• grosimi diferite pentru obiecte ce apar în vedere sau secţiune (toc de 0.35 sau 0.25 pentru mobilier,
toc de 0.35 sau 0.25 pentru linii ferestre sau uşi planuri faţade şi sectiuni, toc de 0,5 sau 0,6 folosit
pentru pereti sau ziduri la planuri şi secţiuni, toc de 0.25 sau 0.13 pentru haşură )
• tipuri de linii, linie punct(folosită pentru axe) sau linie intreruptă(folosită pentru grinzi sau buiandrugi)
• culori diferite, utilizate în scop cromatic sau vizual (poziţionarea acestor obiecte în layerul dorit de
noi)

Pentru a lucra corect aceste planuri de arhitectură folosim comanda Layer, acesta are în ferestra aferentă ei
toate setările sus menţionate, de la coloare grosimi de linii tipuri de linii precum şi posibilitatea ascunderii sau
închiderii lor prin on sau freeze(steluţă sau bec) lock(lacăt) acestea ne sunt utile în procesul de desenare.
Pentru o bună înţelegere a celor menţionate mai sus voi detalia o posibilă temă de seminar anume un grup
sanitar, la care pentru editarea lui folosim comanda layer.

Fig. 28 Temă seminar Autocad

În figura alăturată putem vizualiza, cum redactăm un grup
sanitar, tot aici vedem cum se reprezintă, o structură anume
stâlpii din beton armat acele pătrate haşurate cu haşură la
45°, pereţii exteriori şi cei de compartimentare, axele prin linia
intreruptă de culoare roşie şi numerotarea acestora, mobilierul
fix sanitar reprezentat cu linie continuă de culoare albastră,
cote exterioare şi interioare, haşuri pentru bună înţelegere a
desenului nostru.
Vom declara prin comanda layer mai multe layere anume :
Axe, zidărie sau pereţi (aici funcţie de caz se pot decrara
pereti existenţi ce se păstrează pereţi existenţi ce se
demolează şi pereţi noi propuşi binenţeles nu în cazul temei în
curs), parapeţi, tâmplărie, mobilier(fix sau mobil binenţeles nu
în cazul temei în curs), haşură, structură (layer necesar pentru
trimitere temă de proiectare către inginerii structurişti) şi text
(denumire încăperi şi detalierea acestora aici mă refer la
nume suprafeţe finisaje).

Terzi Mirela Lucia

20
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Command : layer clic enter

Apare pe ecranul de lucru fereasta de setare de layer :

Fig. 29 Fereastra de setare de layer

Aici dăm clic pe iconul New layer (Alt+N) specificând un nume, axe, binenţeles culoare şi tip de linie aceasta o
încărcăm prin load şi o setăm selectând-o bylayer închidem cele două ferestre select linetype şi load cu OK
apoi apăsăm din nou pe iconul New layer specificând un nou nume zidărie sau pereţi setându-i şi acestuia tip
de linie culoare şi grosime specic acest lucru penru că la accesarea iconului New layer apar setările layeru-lui
precedent anume axe. Continuăm declararea de layere specificate mai sus.

3.2.COMENZI DE DESENARE ŞI MODIFICARE

La punctul precedent am parcurs setările primare pentru începerea unui desen unui plan de arhitectură.
Pentru a continua redactarea desenului a temei de seminar putem să folosim comenzi diferite şi metode
diferite de lucru cu softul AutoCad 2D. Voi începe prin a desena axele (linile roşii linie punct necesare
execuţiei şi proiectării pentru o bună înţelegere a desenului de exemple stâlpul din axul A intersectat cu axul
1), acestea le vom pune în layerul axe. Începem a desena aceste axe având grijă sa setăm layerul axe ca
layer curent dând clic pe iconul poziţionat la partea superioară a ferestrei având ca simbol un V de culoare
verde, dacă uităm şi le desenăm le putem muta selectându-le şi setând apoi în proprietăţile acestora layerul
axe. Cum desenam ordonat aceste axe ? Voi detalia două metode pentru desenarea lor.
La începutul cursului am detaliat cum desenăm o linie acum voi detalia desemnarea unui rectangle
(dreptunghi) acesta grupează patru linii într-un element comun.

Terzi Mirela Lucia

21
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Fig. 30 Fereastra Properties

Vom apela la desenarea unui rectangle, unui dreptunghi, tastând în bara de comandă sau dând clic pe iconul
rectangle din paleta draw:
Command : rectangle clic enter
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: specificam punctul 1care poate avea
orice valoare propun 1.00,1.00 clic enter
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: aici avem două posibilităţi
Prima metodă : specificăm punctul 2 binenţeles tastând în faţa coordonatelor @ 4.00,4.00 clic enter
A doua metodă : specificăm dimensiunea dreptunghiului alegând dintre cele trei subcomenzi
(Area/Dimensions/Rotation) pe Dimensions deci tastăm d prima literă a cuvântului
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: d clic enter
Specify length for rectangles <10.0000>: 4 clic enter
Specify width for rectangles <10.0000>: 4 clic enter
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: aici dăm clic cu mouse-ul pe ecran pentru a
poziţiona dreptunghiul pe ecran faţă de punctual 1 al acestuia.

Fig. 31 comanda rectangle

Command : Rectangle clic enter
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: specificam punctul 1(care poate fi

Terzi Mirela Lucia

22
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

poziţionat oriunde pe ecran

Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: @ 0.40,0.40 clic enter
Pe ecran apare desenat un pătrat care reprezintă stâlpul structural.
Command : hatch clic enter
Pe ecran apare o fereasta de setare tip haşură:

Fig. 32 Comanda Hatch

Haşura o putem ataşa pătratului dacă îl selectăm,
aici avem două posibilităţi :
Dăm clic pe iconul Add Pick points şi clic în interiorul
patratului sau clic pe iconul Add Seclect object şi
selectăm pătratul desenat cu rectangle, binenţeles
selectând tipul de haşură dorit. Înainte de aînchide
comanda putem da un preview pentru o
previzualizare urmat de OK.
Pentru a poziţiona stâlpul cu haşură cu tot în
intersecţia de axe apelăm la comanda Move( a
muta).
Command : Move clic enter
Select objects: Specify opposite corner: 2 found
Select objects: clic enter clic shipt dreapta mouse
simultan apăsat alegem Mid between 2 point
selectând puncte pe diagonală
Specify base point or [Displacement]
<Displacement>: _m2p First point of mid:
Second point of mid: Specify second point or <use first point as displacement>: apoi specificând intersecţia de
axe unde dorim să-l poziţionăm.

Terzi Mirela Lucia

23
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Fig. 33 Poziţionarea stâlpului

Pentru multiplicarea stâlpului putem folosi mai multe posibilităţi:

Copiere cu comanda Copy sau Array rectangle, să le detaliem.

Command : Copy clic enter sau iconul cu trei cerculeţe din paleta Modify
Select objects: selectam stâlpul cu haşură
Select objects: Specify opposite corner: 2 found clic enter
Select objects: clic enter
Specify base point or [Displacement/mOde] <Displacement>: Specify second point
Specify second point or [Exit/Undo] <Exit>: specificăm pe rand cele trei puncte urmată de tasta ESC.
Command : Array clic enter sau iconul cu patru pătrate din paleta Modify

Fig. 34 Comanda Array

Clic pe iconul Select object, tastăm cifra 2 la rânduri şi
coloane, tastăn la Row offset şi Column offset cifra 4
reprezentând distanţa între stâlpi, apăsăm tasta preview apoi
pe OK.
Select objects: Selectăm stâlpul cu haşură
Select objects: Specify opposite corner: 2 found
Comanda Array poate fi folosită pentru multiplicarea unor
scaune într-o sala de spectacol sau dând clic pe Polar Array
putem multiplica un scaun în jurul centrului unui cerc ce

Terzi Mirela Lucia

24
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

reprezintă o masă binenţeles specificând unghiul de rotire şi numărul de scaune urmat de OK.
Axele le putem prelungii dând mai întâi un Offset la 1.00 m la pătratul de 4.00x4.00 m din layer-ul axe, deci pe
ecran apare un nou rectangle paralel cu cel iniţial apoi explodând prin comanda explode polilinia iniţială. Acum
putem extinde linile până la pătratul de 6.00x6.00m folosind comanda extend din paleta modify.
Command : Extend clic enter
Select objects or <select all>: Specify oposite corner: 1 found selectăm conturul la care vrem să extindem
Select objects : clic enter
[Fence/Crossing/Project/Edge/Undo]:
Select object to extend or shift-select to trim or , selectăm pe rand capetele linilor.

Pereţii îi putem desena cu comanda line sau pline, deosebirea între linie şi polilinie cea din urmă este formată
din mai multe linii grupate într-o entitate, care o putem separa la rându-i folosind comanda explode din paleta
modify.
Command : pline clic enter sau clic pe iconul polyline din paleta draw
Specify start point:
Current line-width is 0.0000 mutăm mouse pe veticală tastând 0.15
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 0.15 pe ecran apare punctual de început al poliliniei
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: mutăm mouse pe orizontal tastând 2.35 clic
enter, mutam mouse pe vertical până la conturul rectangle de 6.00x6.00 m apărând snap perpendicular şi
dăm clic urmat de ESC pe ecran apare o polilinie.
Command : pline clic enter
Specify start point agăţăm colţul din dreapta sus al stâlpului dând valorea pe orozontală de 2.35, vertical în
sus 0.15 orizontal 0.15 şi apoi perpendicular pe conturul de 6.00x6.00 m .

Terzi Mirela Lucia

25
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Fig. 35 AXE PEREŢI ŞI STÂLPI

3.3. COMANDA BLOCK WBLOCK şi BLOCK DINAMIC

Să definim cele trei comenzi.

BLOCK : o grupare de entităţi având un punct de inserţie salvat cu un nume de exemplu USA, salvat în
fişierul de lucru.
WBLOCK : o grupare de entităţi având un punct de inserţie salvat cu un nume de exemplu USA, salvat pe
hard într-un director, putând fi folosit oricând şi la alte desene.
BLOCK DINAMIC este un block la care îi adăugăm parametrii.
Comanda Block
Pentru a salva un block parcugem următorii paşi :
Desenăm un obiect de mobilier fix de exemplu un duş, vom folosi comenzile de desenare din paleta draw aşa
cum urmează descris.
Command : rectangle clic enter, pe ecran apare o cruce
aşteptând să indicăm primul punct pentru rectangle(dreptunghi) clic stânga mouse pe ecran
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: @0.90,.90 clic enter
Command : offset clic enter
Current settings: Erase source=No Layer=Source OFFSETGAPTYPE=0
Specify offset distance or [Through/Erase/Layer] <Through>: .05
Select object to offset or [Exit/Undo] <Exit>: pe ecran apare un patrat de selecţie cu care selectăm pătratul
desenat anterior,
Specify point on side to offset or [Exit/Multiple/Undo] <Exit>: clic stânga mouse în interiorul pătratului, va
apărea un nou pătrat mai mic plasat la 0.05 faţă de cel iniţial
Select object to offset or [Exit/Undo] <Exit>: clic enter
Command : fillet cilc enter
Current settings: Mode = TRIM, Radius = 0.0000
Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: R de la subcomanda Radius clic enter
Specify fillet radius <0.0000>: 0.05 clic enter
Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: p de la polyline clic enter
Pe ecran apare un pătrat de selecţie cu care selectăm pătratul interior dând clic stânga mouse pe acesta.
Command : circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:
Specify radius of circle or [Diameter]: .03

Terzi Mirela Lucia

26
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Fig. 36 Cada duş 90x90

Command : Block clic enter
Pe ecran apare o fereastră Block definition :

Setări :
Clic la Name : şi tastăm DUS 90x90
Clic pe iconul Select objects şi selectăm desenul
Clic pe iconul Pick point şi selectăm punctul de inserare (un block are un punct de inserare)
La Block unit : setăm unitatea meters
Select objects: Specify opposite corner: 3 found
Specify insertion base point: specificăm punctul de inserare dând clic pe punctul dorit.

Terzi Mirela Lucia

27
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Comanda Wblock:

Terzi Mirela Lucia

28
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Curs 4 MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR

Redactarea proiectelor de arhitectura implică un mod de lucru personal, binenţeles aceasta depinde de noi de
felul cum gândim de ce nu de inteligenţa noastră aş spune dar nu toţi gândim la fel. Mulţi utilizatori ai softului
AutoCAD consideră utilizarea lui mecanicistă, că noi nu gândim la desenare dăm clic pe iconiţe introducem
date şi atât. Pentru a întelege ce înseamnă de fapt o desenare cu calculatorul pe baza unui soft, AutoCAD-ul
nefiind singurul soft pentru arhitectură, acesta poate fi utilizat în mai multe domenii, voi detalia posibile moduri
de organizare a proiectelor noastre paşi de lucru.

4.1.INTRODUCERE în AutoCAD / definire si salvare fişiere

Aşa cum am precizat la punctul precedent, apariţia comenzii block dynamic scurtează timpul de redactare a
proiectelor noastre realizate în format clasic 2D. Aici voi prezenta posibile block-ri dinamice ce nu sunt încă
utilizate de arhitecţi:
Primul element de arhitectură des utilizat în partiurile noaste este UŞA, aceasta aş salva-o în mai multe
variante cum ar fi, uşă simplă pentru plan cu mai multe unghiuri de deschidere(30º,45º,60º) cu deschidere prin
FLIP stânga sau dreapta sus sau jos, uşă dublă cu deschidere sus jos prin FLIP, uşă cu tablii uşă sticlă etc. .
Un alt element de arhitectură des utilizat de noi în partiurile de arhitectură este FEREASTRA acesta aş vedea-
o salvată ca block dynamic pe tipuri pentru a o posta la faţade sau chiar în planuri. Toate aceste block-uri pot
fi modificate utilizând parametrizare anume folosirea şi definirea unor parametrii.
În AutoCAD-ul 2D găsim salvate block-uri dinamice ce susţin cele menţionate mai sus cum ar fi: Door imperial,
Aluminium Window(Elevation) – Metric sau Imperial, Door Elevation Metric sau Imperial, Vehicles Metric sau
Imperial, Tree– Metric sau Imperial, Toilet – Metric sau Imperial, Window – Metric sau Imperial (utilizat în
plan), acestea pot fi utilizate aşa cum sunt sau pot fi un bun exemplu pentru decrararea unui nou block aşa
cum îl dorim noi.
Orice block salvat extern fişierului în care lucrăm prin comanda Wblock (write block) devine de fapt un nou
fişier cu extensie .dwg, deci fişier AutoCAD (USA.dwg), având punctul de inserţie a block-lui salvat de noi cu
nume UŞA plasat în punctul 0,0,0 al fişierului USA.dwg.

Terzi Mirela Lucia

29
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

Fig. 37 AutoCAD-ul 2D block-uri dinamice

Voi detalia câţiva parametrii ai block-ului Vehicles Metric sau Imperial pentru ai vizualiza putem da dublu clic
sau clic dreapta mouse(având block-ul selectat) şi intram în editarea acestuia.

Fig. 38 Editare block dynamic

În Fig.31şi 32 putem vedea mai multe imagini suprapuse ce pot fi vizualizate prin Visibility Mode setând să se

Terzi Mirela Lucia

30
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

vadă pe ecran toate desenele ce compun block-ul atât cele vizibile cât şi cele invizibile. Prin imaginea de mai
jos aflăm ce conţine acest block, desene ce nu apar la simpla inserare pe ecran, acestea sunt selectate şi
editate pe rând ca nume(tip maşină / tip de plan sau vedere laterală sau frontală) putând fi vizibile din ▼type
view. Pe parcursul acestui curs vom detalia posibili parametri ce-i vom adauga la aceste block-uri deja
existente, utile proiectarii, o să declarăm alte block-ri cum ar fi scări, mână curentă scări, uşi şi ferestre pe
tipuri, lavoare pe tipuri etc..

Fig. 39

●●●►►
Fig. 40 Block Authoring Palettes – All Palettes ►parametru ▼Visibility ce pemite vizualizarea unor
desene suprapuse având nume şi mod de vizualizare.
4.2.SETARI UNITS şi LINETYPE
Comenzile UNITS și LINETYPE sunt utilizate de noi pentru setarea unităților de lucru metric sau imperial.
Command : UNITS clic enter
Terzi Mirela Lucia
31
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

●●●►
Fig. 41 Drawing Units

Tot aici pitem seta precizia dând clic în fereastra Drawing Units pe Precision alegând aici numărul de
zecimale. În Romania lucrăm metric nu imperial deci vom alege metri sau cemtimetri, cotarea în milimetri este
utilizată le metal sau lemn.
Utilizatorii Cad folosesc un fișier template, cu toate setarile specifice firmei, cum ar fi unitați tip de linii, layere,
layout-uri necesare pentru printuri.
Command : LAYER clic enter, pe ecran apare fereastra Layer Properties Manager, în care putem declara
new layere, precum și colinetype

Fig. 42 Layer Properties Manager

Terzi Mirela Lucia

32
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

În fereastra Layer Properties (figura 42) putem declara noi layere seta la fiecare layer coloare tip de linie
grosime toc grosime linii.
Planșele de arhitectura sunt desenate cu tocuri 0.15 ,0.2, 0.35, 0.5,0.6 etc. fiecare dintre acestea le folosim
funcție de elementul reprezentat, uși ferestre mobilier parapeții 0.15 - 0.35 cu tocuri subțiri iar pereți grinzi și
stâlpi fiind elemente secționate cu cel puțin 0.5-0.8.

●●●►
Fig. 43 Setare Linetype
În Fig.43 veden ferestrele

Curs5 EXEMPLE DE REPREZENTĂRI UTILIZÂND AutoCAD2D

5.1. NOTIUNI DE BAZA

Un desen 2D de arhitectură este format din linii și arce, prin care noi desenăm elementele clădirii pe
care o reprezentăm în plan. Un plan de nivel al unei clădiri este format din,axe, stâlpi, grinzi, pereți, uși,
ferestre mobilier hașuri goluri pentru instalații cote și texte necesare introducerii de date cum ar fi hp=0,90m
(înălțime parapet ferestre și uși) sau Dormitor (denumire încăpere) S=6,60mp(suprafață incăpere) etc. .
Desenăm corect un proiect utilizând Autocad2D introducând, valori în unitatea de măsură dorită
(metri, centimetrii, milimetri etc.) la scara 1:1, alegând corect grosimea tipul și coloarea de reprezentare a
linilor arcelor ce compun desenul nostru prin utilizarea comenzii Layer.
Convențional arhitecții, taie imaginar clădirea cu un plan ce trece prin plinuri și goluri privind în jos
spre podea conturând astfel partiul casei.

Tocurile alese de noi sunt identice cu cele utilizate la planșetă anume :

• axe alegem un toc de 0,35 și o linie întreruptă (dashdot sau center)

• stânpi alegem un toc de 0,40 și linie continuă (aceștia pot fi poșați sau hașurați)
• grinzi alegem un toc de 0,25 și o linie întreruptă (hiden)
• pereți alegem un toc de 0,50 și linie continuă (aceștia pot fi poșați sau hașurați)
• uși ferestre mobilier alegem un toc de 0,35 și o linie continuă
• texte alegem un toc de 0,25 și o linie continuă și un tip și înălțime de text identic cu șablonul de text
pe care îl utilizăm la planșetă.
Comanda Layer este utilizată straturi componente cum ar fi pereți sau zidărie mobilier (fotoliu,pat noptieră
masă cu scaune etc.) mobilier fix( lavoar cada duș WC pisoar etc.) acestea putând fi ascunse (înghețate)

Terzi Mirela Lucia

33
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

vizual atunci când nu dorim sa fie viziblile.

Fig. 44 Comenzi AutoCad 2d

Pentru acuratețea planurilor nu desenăm linii suprapuse sau în aceeași direcție evitând astfel posibila
agățare a cotelor în puncte nedorite. Folosim OSNAP pentru a agăța linie de linie în puntele dorite evitând
astfel colțuri neînchise așa cum am specificat în cursul 2.

5.2. DESENAREA UNUI EXEMPLU (UN GRUP SANITAR)

Fig. 45 Plan grup sanitar

Voi detalia cum deseneăm cu AutoCad-ul 2D acest plan.

Command : UNITS clic enter, pe ecran apare fereastra Drawing units, aici setam precizia

0,00 dând clic pe săgeata triunghiulară din dreapta anume două zecimale apoi setăm

Terzi Mirela Lucia

34
Capitolul 1 INFORMATICĂ AN 1 semestrul 1

unitatea de măsură dând clic pe săgeata triunghiulară din dreapta alegem

Centimeters , apoi clic pe OK.
Command : LIMITS clic enter
LIMITS Specify lower left corner <0.00,0.00> (specificați colțul din stânga) clic enter, LIMITS Specify lower
right corner <420.00,594.00> 29.7,21.00 clic enter.
Command : ZOOM clic enter
ZOOM All,Center,Dinamic,Extents,Previus,Scale,Window,Objects: All clic enter.
Pe ecran apare fereastra marită cu limita setată anterior.
După ce am setat unitățile de măsură și foaia de lucru alegem comanda LAYER pentru introduce layere, noi
straturi de lucru, necesare desenării corecte a planului. Denumirea layerelor o găsiți în 5.1. binențeles
denumirile sunt informative de exemplu layer ZIDĂRIE mai poate fi numit PEREȚI etc. deci puteți da orice
denumire. Vom alege layer curent cel în care vom desena ca exemplu vrem să desenam pereți dam clic pe
V verde în partea de sus a ferestrei având layerul pereți selectat

apoi
închidem fereastra Layer.

Putem începem să desenăm, alegând ordinea dorită de fiecare:

• axe, stalpi + hașură, pereți, uși ferestre, mobilier, cote
• pereți, axe, stâlpi + hașură, uși ferestre, mobilier, cote
Alegem prima ordine, deci vom alege layer curent AXE.

5.3. DEFINIREA SI SETAREA UNUI LAYER ;UTILIZAREA COMENZILOR DE DESENARE ŞI MODIFICARE

Terzi Mirela Lucia

35