XML 1

'Standard Oracle7' care dispune de o multime comprehensiva de facilitati asupra bazelor
de date,mai sunt cateva facilitati suplimentare.
Acestea includ:
Optiunea procedurala
Asigura un "motor" PL/SQL versiunea 2 in interiorul serverului Oracle,care are
bilitatea de a stoca proceduri b.d.,functii si mecanismå de siguranta pentru
utilizarea de catre aplicatii .
Optiunea distribuita
Suporta tranzactii care actualizeaza informatia din mai multe baze de date dintr-o
retea de baze de date distribuita,utilizand executia in doua faze.
Paralel Server Option
Suporta sisteme cuplate liber.
Oracle de incredere ("Trusted Oracle")
Pune la dispozitie o multime de facilitati aditionale de inalta securitate.
Produsele Oracle
Printre multele dezvoltari de aplicatii si produse pentru utilizatori accesibile in familia

Oracle,exista o posibilitate comuna pentru a accesa baza de date.
Daca direct sau indirect,aceasta este realizata prin Limbajul cu Structura de

Interogare(SQL),va fi un subiect pe care noi il vom trata in acest curs.
Produsele Oracle contin:
Oracle TextRetrieval
O tehnologie care adauga capabilitati de refacere completa a textului intr-o baza
de date Oracle.
Pro*Oracle
O serie de precomilatoare care permit accesul bazelor de date Oracle la limbajele
de programare C, Cobol,Fortran,PL/1,Pascal si Ada.
Oracle Card
O interfata utilizator pentru producerea aplicatiilor cu baze de date usor de folosit
ce incorporeaza grafice si facilitati multimedia.
Oracle CASE
O familie de instrumente care ajuta la analiza , designul si generarea aplicatiilor
Oracle.
SQL*Plus
Un instrument care permite o utilizare directa si interactiva a limbajului SQL
pentru a accesa serverul Oracle,utilizand comenzi ad-hoc sau prin rularea
fisierelor de comanda.
Mediul de dezvoltare auxiliar(CDE)
Instrumentul de dezvoltare a aplicatiilor principale formeaza un set inchis integrat numit

'Mediul de Dezvoltare Auxiliar'.Elementele de baza ale CDE includ limbajul procedural
al lui Oracle,PL/SQL,facilitati grafice si comunicare intre produse.
Principalele instrumente CDE sunt:
Oracle Forms V4
Permite ca aplicatii sofisticate bazate pe utilizarea ecranului sa fie construite
repede si usor si permite utilizatorului sa ceara si sa manipuleze date intr-o
structura cu forma convenabila ,la fel de bine ca afisarea imaginilor vizuale,si
facilitati de accesare prevazute de alte produse CDE.
Oracle Reports V2
Un puternic instrument de scriere a rapoartelor pentru constructia si executia
rapoartelor sofisticate cu fonturi de text si imagini multiple.
Oracle Graphics V2
Permite construirea si afisarea aplicatiilor vizuale, incluzand harti,grafice,imagini
si desene.
Oracle Book V1
Prevede abilitatea de a crea si vizualiza documente care includ hipertexte,sunete
digitale si videoclipuri.
SQL,SQL*PLUS si PL/SQL
SQL,SQL*PLUS si PL/SQL sunt facilitatile Oracle care vor fi discutate in acest curs.Este
important de inteles in fiecare caz diferentele lor,rolul si locul lor in familia Oracle.
*SQL
 este limbajul utilizat pentru a accesa o baza de date relationala, inclusiv Oracle.
 poate fi utilizat de fiecare instrument Oracle,cand accesul la baza de date este
necesar.
*PL/SQL
 este limbajul Procedural al lui Oracle pentru scrierea aplicatiilor si pentru

manipularea datelor in afara bazei de date.
 poate include un subset al comenzilor SQL,cand accesul la baza de date este cerut
 este accesibil in fiecare din produsele CDE.De asemenea in insusi serverul
Oracle(daca optiunea procedurala este instalata).
*SQL*Plus
 este un produs Oracle in care limbajele SQL si PL/SQL pot fi utilizate.
 de asemenea are propriul limbaj de comanda pentru controlul comportarii
produsului si pentru formatarea rezultatelor interogarilor SQL.
In concluzie,SQL si PL/SQL sunt limbaje care sunt utilizate intr-un numar de produse
Oracle .SQL*PluS este unul din produsele pe care acestea se afla.
Noi vom discuta acum principiile de baza ale bazelor de date relationale, pentru care
Oracle este un exemplu.
ABORDAREA RELATIONALA
--------------------------------------------------
| S# SNAME STATUS CITY |
|------------------------------------------------|
| S1 SMITH 20 LONDON |
| S2 JONES 10 PARIS |
| S3 BLAKE 30 PARIS |
--------------------------------------------------
PARTI
---------------------------------------------------------
| P# PNAME COLOUR WEIGHT CITY |
|-------------------------------------------------------|
| P1 NUT RED 12 LONDON |
| P2 BOLT GREEN 17 PARIS |
| P3 SCREW BLUE 17 ROME |
| P4 SCREW RED 14 LONDON |
---------------------------------------------------------
coloana
ORDINI
-------------------
| S# P# QTY |
|-----------------|
| S1 P1 300 |
| S1 P2 200 |
rand--------->| S1 P3 400 |
| S2 P1 300 |
| S2 P2 400 --|----camp
| S3 P3 200 |
-------------------
Abordarea relationala
Principiile modelului relational au fost pentru prima data expuse de Dr. E. F.Codd,care in
iunie 1970 a publicat un articol numit 'Un model relational de date pentru marile banci de
date'.In acest articol Dr. Codd a propus modelul 'relational' pentru sistemele de baze de
date.
Baza de date relationala este perceputa de utilizatorii sai ca o colectie de tabele

bidimensionale care sunt usor de inteles.Sunt doar patru concepte de inteles:
 tabele
 coloane
 randuri
 campuri
Modelul relational imita procesele unei ramuri a algebrei cunoscuts sub numele de
'Algebra relationala'. Aceste procese implica:
 o colectie de obiecte cunoscute sub numele de RELATII
 o multime de operatori ce actioneza asupra relatiilor pentru a produce noi relatii.
O Relatie poate fi inteleasa ca o Tabela.Modificarea datelor este realizata prin operatiile
relationale aplicate asupre tabelelor.
-------------------------------------------
RESTRICTIE | |
| |
| |
|#########################################|
| |
| |
| |
|#########################################|
| |
|#########################################|
| |
| |
-------------------------------------------
PROIECTIE -------------------------------------------
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
| ### ######## |
-------------------------------------------
Operatori relationali
Operatorii relationali sunt definiti mai jos:
Relatia Descrierea
Restrictia
este o operatie care preia si afiseaza datele din relatie.Este posibil sa se afiseze
toate randurile sau doar randurile care indeplinesc o conditie sau mai multe
conditii .Aceasta este de multe ori numita 'submultime orizontala'
Proiectia
este operatia care afiseaza anumite coloane din relatie si de aceea este numita
'submultime verticala'.
Produs
este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate
conform conditiilor specificate.
Join
este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate
conform conditiilor specificate.
Reuniunea
afiseaza toate randurile care apar in una ,in cealalta sau in ambele din cele doua
relatii.
Intersectia
afiseaza toate randurile care apar in ambele din cele doua relatii.
Diferenta
afiseaza randurile care apar numai intr-o singura relatie (SQL utilizeaza
operatorul minus ).
PRODUS
----------- ---------- -------------------
| SMITH | | CLERK | | SMITH | CLERK |
| JONES | produs | MANAGER|------>| SMITH | MANAGER |
| ADAMS | ---------- | | |
----------- | JONES | CLERK |
| JONES | MANAGER |
| | |
| ADAMS | CLERK |
| ADAMS | MANAGER |
-------------------
JOIN
--------------- ------------------- -------------------------------
| CLARK | 10 | | 10 | ACCOUNTING | | CLARK | 10 | 10 | ACCOUNTING|
| MILLER | 10 | J | 20 | RESEARCH | | MILLER| 10 | 10 | ACCOUNTING|
| SMITH | 20 |-->| 30 | SALEH | | SMITH | 20 | 20 | RESEARCH |
| TURNER | 30 | | 40 | OPERATIONHS| | TURNER| 30 | 30 | SALES |
--------------- ------------------- -------------------------------
Proprietati ale bazelor de date relationale
 O baza de date relationala apare ca o colectie de relatii(tabele) catre utilizator.

 Formatul coloanei/randului este familiar si usor pentru vizualizarea datelor .
 Exista o multime de operatori pentru partitionarea si combinarea
relatiilor(selectia,proiectia,produsul,joinul,uniunea, intersectia, diferenta).
 Nu sunt pointeri expliciti;conexiunile sunt facute numai pe baza datelor.
 Limbajul utilizat pentru interogarea bazei de date este non-procedural si similar
limbii engleze.
 Utilizatorul nu specifica calea de acces si nu are nevoie sa stie cum este
informatia aranjata fizic.
 Comenzile pentru refacerea datelor si acelea pentru realizarea schimbarilor in
baza de date sunt incluse intr-un singur limbaj SQL.
 Exista o independenta totala a datelor.
Proprietatile relatiilor tabelare
O singura tabela are urmatoarele proprietati:

 Nu exista randuri duplicate
 Nu exista nume de coloana duplicate
 Ordinea randurilor este neimportanta
 Ordinea coloanalor este neimportanta
 Valorile sunt atomice(nedecompozabile).
CAPITOLUL2
INTRODUCERE IN SQL
Acest capitol realizeaza o introducere in limbajul de interogare utilizat pentru a accesa o
baza de date Oracle. Multimea comenzilor SQL sunt conturate ca blocuri de interogare de
baza.In particular, noi discutam declaratiile SQL folosite la:
 executia calculelor
 specificarea alternativa a capetelor de coloana
 concatenarea coloanelor
 sortarea rindurilor
 introducerea criteriilor de cautare.
Privire de ansamblu asupra SQL
Un sistem de management al bazei de date necesita un limbaj de interogare pentru a

permite utilizatorului sa acceseze datele.SQL (limbaj de interogare structurata) este
limbajul utilizat de majoritatea sistemelor de baza de date relational.
Limbajul SQL a fost dezvoltat intr-un prototip de sistem de management a bazelor de

date relationale - System R -de IBM la mijlocul anilor 1970.In 1979, Corporatia Oracle
introduce prima implementare a SQL in varianta comerciala.
Trasaturi caracteristice SQL

 SQL este prezentat in limba engleza. Foloseste cuvintele select, insert,delete ca
parti ale setului de comenzi.
 SQL este un limbaj neprocedural :specifica ce informatii doresti,nu cum sa le
obtii.Cu alte cuvinte SQL nu iti cere sa specifici metoda de acces la date.Toate
cererile SQL folosesc optimizarea cererilor- o parte a RDBMS- pentru a
determina rapid remedierea datelor specificate.Aceste trasaturi usureaza
obtinerea rezultatelor dorite.
 Procesarea SQL asupra inregistrarilor nu se poate face decit asupra unei singure
inregistrari la un moment dat.Cea mai comuna forma a unui set de inregistrari este
un tabel.
 SQL poate fi folosit de un sir de utilizatori incluzand DBA, programatori de
aplicatii ,personal de management si multe alte tipuri de utilizatori.
 SQL pune la dispozitie comenzi pentru o varietate de tascuri incluzand:
o date interogate
o inserarea,extragerea si stergerea rindurilor intr-un tabel.
o crearea,modificarea si stergerea obiectelor de tip baza de date
o controlul accesului la baza de date si la obiectele de tip baza de date.
o garantarea consistentei bazei de date
La inceput sistemele de management a bazei de date a utilizat un limbaj separat pentru

fiecare categorie in parte.SQL le-a unificat pe toate acestea intr-un singur limbaj.
SQL a devenit un limbaj standard industrial pentru bazele de date relationale . Institutul
National American de Standarde(ANSI) a adoptat SQL ca limbaj standard pentru
RDBMS in anul 1986.Organizatia Internationala de Standarde (ISO) a adoptat
deasemenea SQL ca limbaj standard pentru RDBMS.Toate RDBMS-urile suporta unele
forme de SQL si toti vinzatorii de RDBMS intentioneaza sa se alinieze la standardele
ANSI.
Setul de comenzi SQL

Comanda + Descriere:
SELECT
este comanda cea mai utilizata ; este folosita pentru obtinerea datelor din bazele
de date
INSERT
aceste trei comenzi sunt utilizate pentru a introduce noi
UPDATE
rinduri,pentru a schimba rindurile existente si stergerea
DELETE
rindurilor nedorite din tabelele bazelor de date respective. (Ele sunt cunoscute in
ansamblu ca DML sau comenzi ale limbajului de manipulare a datelor.)
CREATE
aceste trei comenzi sunt utilizate dinamic pentru a crea ,
ALTER
utiliza si sterge orice structura de date,de exemplu,tabele,
DROP
expuneri ,indecsi.(Ele sunt cunoscute sub numele colectiv DDL sau comenzi ale
limbajelor de definire a datelor).
GRANT
aceste doua comenzi sunt utilizate pentru a da sau a lua
REVOKE
drepturile de acces pentru bazele de date si structurile din Oracle.
N.B. Acestea sunt o parte a comenzilor SQL. Pentru o lista mai completa de comenzi se
recomanda - Manualul de Referinta a Limbajului SQL- .
Scrierea comenzilor SQL

Cand scriem comenzi SQL ,este important sa ne reamintim cateva reguli simple pentru
construirea unor declaratii valide care sunt si usor de citit si de editat:
 Comenzile SQL pot fi pe una sau mai multe linii.
 Clauzele sunt uzual plasate pe linii separate.
 Tabelarea poate fi folosita.
 Cuvintele de comanda nu pot fi separate pe mai multe linii.
 Comenzile SQL nu sunt 'case sensitive'.
 O comanda SQL este introdusa la promptul SQL si liniile subsecventelor sunt
numarate.
 O singura declaratie poate fi considerata curenta cat timp ea este in buffer si poate
fi rulata intr-un numar de moduri :
o plasand un punct si virgula(;) la sfarsitul ultimei clauze.
o plasand un punct si virgula /slash la ultima linie in buffer.
o plasand un slash(/) la promptul SQL.
o scriind un R[UN] (comanda SQL) la promptul SQL.
Fiecare din urmatoarele declaratii sunt valide:
SELECT * FROM EMP;
SELECT
*
FROM
EMP
;
SELECT *
FROM EMP;
In acest manual comenzile SQL sunt sparte in clauze pentru

claritate.
Blocul de interogare de baza
Declaratia SELECT regaseste informatia din baza de date implementand toti operatorii
din algebra relationala .
In cele mai simple forme trebuie sa contina:
1. O clauza SELECT ,care listeaza coloanele pentru afisare astfel incat este esentiala
o Proiectie.
2. O clauza FROM care specifica tabela implicata.
Pentru a lista toate numerele departamentelor,numele angajatilor si

numarul managerilor in tabela EMP introduceti urmatoarele:
SELECT DEPTNO,ENAME,MGR
FROM EMP;
DEPTNO ENAME MGR

------ ---------- -----
20 SMITH 7902
30 ALLEN 7698
30 WARD 7698
20 JONES 7839
30 MARTIN 7698
30 BLAKE 7839
10 CLARK 7839
20 SCOTT 7566
10 KING
30 TURNER 7698
20 ADAMS 7788
30 JAMES 7698
20 FORD 7566
10 MILLER 7782
De remarcat ca numele coloanelor sunt separate prin spatiu.
Este posibil sa selectam toate coloanele din tabela prin

specificarea
unui asterix ('*') dupa cuvantul SELECT .
SELECT *
FROM EMP;
EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO

----- ------- ------- ---- --------- --------- ------- ------
7369 SMITH CLERK 7902 13-JUL-83 800.00 20
7499 ALLEN SALESMAN 7698 15-AUG-83 1,600.00 300.00 30
7521 WARD SALESMAN 7698 26-MAR-84 1,250.00 500.00 30
7566 JONES MANAGER 7839 31-OCT-83 2,975.00 20
7654 MARTIN SALESMAN 7698 05-DEC-83 1,250.00 1.400.00 30
7698 BLAKE MANAGER 7839 11-JUN-84 2,850.00 30
7782 CLARK MANAGER 7839 14-MAY-84 2,450.00 10
7788 SCOTT ANALYST 7566 05-MAR-84 3,000.00 20
7839 KING PRESIDENT 09-JUL-84 5,000.00 10
7844 TURNER SALESMAN 7698 04-JUN-84 1,500.00 .00 30
7876 ADAMS CLERK 7788 04-JUN-84 1,100.00 20
7900 JAMES CLERK 7698 23-JUL-84 950.00 30
7902 FORD ANALYST 7566 05-DEC-83 3,000.00 20
Alte elemente in clauza SELECT
Este posibil sa se includa si alte elemente in clauza SELECT.

 Expresii aritmetice
 Alias-uri de coloane
 Coloane concatenate
 Literali
Toate aceste optiuni ajuta utilizatorul sa ceara date si sa le manipuleze in functie de

scopurile interogarii ; de exemplu,executia calculelor,legarea coloanelor impreuna,sau
afisarea sirurilor de litere din text.
Expresii aritmetice
O expresie este o combinatie de una sau mai multe valori,operatori si functii care sa
evalueaza la o valoare.
Expresiile aritmetice pot contine nume de coloane ,valori numerice constante si operatori
aritmetici:
Operatori Descriere
--------- ---------
+ adunare
- scadere
* inmultire
/ impartire
SELECT ENAME, SAL*12, COMM

FROM EMP;
Daca expresia aritmetica contine mai mult decat un operator, prioritatile sunt *,/,la
inceput,apoi +,- (de la stanga la dreapta pentru operatorii de aceeasi prioritate).
In urmatorul exemplu,inmultirea (250*12) este evaluata prima;apoi valoarea salariului

este adunata la rezultatul multiplicarii(3000). Astfel pentru randul lui SMITH avem :
800+3000=3800.
SELECT ENAME,SAL + 250 * 12
FROM EMP;
Parantezele pot fi utilizate påntru specificarea ordinii de executie a operatorilor ,daca,de

exemplu ,adunarea e dorita inainte de inmultire:
SELECT ENAME,(SAL + 250) * 12

FROM EMP;
Aliasuri de coloana
Cand se afiseaza rezultatul unei interogari,SQL*Plus in mod normal utilizeaza numele

coloanelor selectate ca titlu.In multe cazuri acest nume poate fi criptic sau fara inteles.
Puteti schimba un titlu de coloana utilizand un 'ALIAS'.
Un alias de coloana da unei coloane un nume de titlu alternativ la iesire.
Specificati aliasul dupa coloana in lista selectata.Prin default, titlurile alias vor fi fortate
la litere mari si nu pot contine blankuri,numai daca aliasul este inclus intre ghilimele(" ").
Pentru a afisa titlul de coloana ANNSAL pentru salariul anual insemnand

SAL*12,utilizati un alias de coloana:
SELECT ENAME,SAL*12 ANNSAL,COMM

FROM EMP;
Odata definit ,un alias poate fi utilizat de comenzile SQL care sunt tratate in capitolele 10
si 11.
Nota:
Intr-o declaratie SQL ,un alis de coloana poate fi utilizat numai in clauza SELECT.
Operatorul de concatenare
Operatorul de concatenare (||) permite coloanelor sa fie legate cu alte coloane,expresiilor

aritmetice sau valorilor constante sa creeze o expresie de caractere.
Coloanele din cealalta parte a operatorului sunt combinate pentru a obtine o singura
coloana.
Pentru a combina EMPNO si ENAME si sa se dea aliasul EMPLOYEE expresiei,
introduceti:
SELECT EMPNO||ENAME EMPLOYEE

FROM EMP;
EMPLOYEE
-------------------------------------------------------
7369SMITH
7499ALLEN
7521WARD
7566JONES
7654MARTIN
7698BLAKE
7782CLARK
7788SCOTT
7839KING
7844TURNER
7876ADAMS
7900JAMES
7902FORD
7934MILLER
Literali
Un literal este orice caracter ,expresie ,numar inclus in lista lui SELECT care nu este un
nume de coloana sau un alias de coloana.
Un literal in lista lui SELECT este reprezentat de fiecare rand returnat la iesire.Sirurile de
literali dintr-un text cu un format oarecare pot fi incluse in rezultatul interogarii si sunt
tratate ca o coloana lista selectata.
Literalii de tip data calendaristica si caracter pot fi inchisi intre ghilimele

simple(');literlalii de tip numar nu au nevoie de ghilimele simple(').
Urmatoarea declaratie contine literali selectati prin concatenare si printr-un alias de

coloana:
SELECT EMPNO||'-'||ENAME EMPLOYEE,

'WORKS IN DEPARTMENT',
DEPTNO
FROM EMP;
EMPLOYEE 'WORKS IN DEPARTMENT' DEPTNO

------------------ -------------------- ------
7369-SMITH WORKS IN DEPARTMENT 20
7499-ALLEN WORKS IN DEPARTMENT 30
7521-WARD WORKS IN DEPARTMENT 30
7566-JONES WORKS IN DEPARTMENT 20
7654-MARTIN WORKS IN DEPARTMENT 30
7698-BLAKE WORKS IN DEPARTMENT 30
7782-CLARK WORKS IN DEPARTMENT 10
7788-SCOTT WORKS IN DEPARTMENT 20
7839-KING WORKS IN DEPARTMENT 10
7844-TURNER WORKS IN DEPARTMENT 30
7876-ADAMS WORKS IN DEPARTMENT 20
7900-JAMES WORKS IN DEPARTMENT 30
7902-FORD WORKS IN DEPARTMENT 20
7934-MILLER WORKS IN DEPARTMENT 10
Tratarea valorilor nule
Daca unui rand ii lipseste o valoare pentru o anumita coloana ,despre acea valoare se
spune ca este nula.
O valoare nula este o valoare care este sau incorecta,sau necunoscuta,sau inaplicabila.O
valoare nula nu este la fel ca 'zero'.Zero este un numar.Valoarea nula ocupa un octet in
reprezentarea interna.
Valoarea nula este tratata corect de catre SQL.
Daca orice valoare de coloana intr-o expresie este nula atunci rezultatul este nul.In
urmatoarea declaratie numai Salesman are un rezultat al salariului:
SELECT ENAME,SAL*12 + COMM ANNUAL_SAL

FROM EMP;
ENAME ANNUAL_SAL
--------- ----------
SMITH
ALLEN 19500
WARD 15500
JONES
MARTIN 16400
BLAKE
CLARK
SCOTT
KING
TURNER 18000
ADAMS
JAMES
FORD
MILLER
Daca dorim sa obtinem un rezultat pentru toti angajatii,este necesar sa convertim valoarea
nula la un numar . Noi folosim functia NVL pentru a converti o valoare nula la o valoare
nenula.
Folositi functia NVL pentru a converti valoarea nula de la declaratia precedenta la 0.
SELECT ENAME, SAL*12+NVL(COMM,0) ANNUAL_SAL

FROM EMP;
ENAME ANNUAL_SAL
--------- ----------
SMITH 9600
ALLEN 19500
WARD 15500
JONES 35700
MARTIN 16400
BLAKE 34200
CLARK 29400
SCOTT 36000
KING 60000
TURNER 18000
ADAMS 13200
JAMES 11400
FORD 36000
MILLER 15600
NVL asteapta doua argumente:
1. o expresie
2. o valoare nenula
De notat ca puteti folosi functia NVL pentru a converti un numar nul , data calendaristica
sau sir de caractere la un alt numar , data calendaristica sau sir de caractere de acceasi
lungime si de acelasi tip de date asteptate.
NVL(DATECOLUMN,'01-JAN-88')
NVL(NUMBERCOLUMN,9)
NVL(CHARCOLUMN,'STRING')
Prevenirea selectiei rindurilor duplicate
Daca nu se indica altfel, SQL*Plus afiseaza rezultatul unei interogari fara eliminarea
intrarilor duplicate .
Pentru a lista toate numerele de departament din tabela EMP, introduceti:

SELECT DEPTNO
FROM EMP;
DEPTNO
------
20
30
30
20
30
30
10
20
10
30
20
30
20
10
Clauza DISTINCT
Pentru eliminarea valorilor duplicate din rezultat, includeti restrictia DISTINCT in

comanda SELECT.
Pentru a elimina valorile duplicate afisate in exemplul urmator introduceti:
SELECT DISTINCT DEPTNO

FROM EMP;
DEPTNO
------
10
20
30
Coloane multiple pot fi specificate dupa restrictia DISTINCT si restrictia DISTINCt

afecteaza toate coloanele selectate.
Pentru a afisa valorile distincte ale lui DEPTNO si JOB,introduceti:
SELECT DISTINCT DEPTNO,JOB

FROM EMP;
DEPTNO JOB
------ ---------
10 CLERK
10 MANAGER
10 PRESIDENT
20 ANALYST
20 CLERK
20 MANAGER
30 CLERK
30 MANAGER
30 SALESMAN
Aceasta afiseaza o lista a tuturor combinatiilor diferite de ocupatie si numere de

departamente.
De notat ca restrictia DISTINCT poate sa fie referita numai o singura data si trebuie sa
urmeze imediat dupa cuvantul de comanda SELECT.
Clauza ORDER BY
In mod normal ordinea rindurilor intoarse in rezultatul unei cereri este nedefinita .Clauza
ORDER BY poate fi utilizata pentru a sorta rindurile.
Daca o folosim, clauza ORDEY BY trebuie sa fie intotdeauna ultima in declaratia

SELECT.
Pentru a sorta dupa ENAME, introduceti:
SELECT ENAME,JOB,SAL*12,DEPTNO
FROM EMP
ORDER BY ENAME;
ENAME JOB SAL*12 DEPTNO

--------- ------- -------- ------
ADAMS CLERK 13200 20
ALLEN SALESMAN 19200 30
BLAKE MANAGER 34200 30
CLARK MANAGER 29400 10
FORD ANALYST 36000 20
JAMES CLERK 11400 30
JONES MANAGER 35700 20
KING PRESIDENT 60000 10
MARTIN SALESMAN 15000 30
MILLER CLERK 15600 10
SCOTT ANALYST 36000 20
SMITH CLERK 9600 20
TURNER SALESMAN 18000 30
WARD SALESMAN 15000 30
Ordonarea de default a datelor

Ordinea sortarii de default este ascendenta:
 Valorile numerice cele mai mici primele
 Valorile de tip date calendaristice cele mai mici primele.
 Valorile de tip caracter in ordinea alfabetica.
Inversarea ordinii de default

Pentru a inversa aceasta ordine cuvintul de comanda DESC este specificat dupa numele
coloanei in clauza ORDER BY.
Pentru a inversa ordinea coloanei HIREDATE, deci datele cele mai tirzii sa fie afisate
primele,introduceti:
SELECT ENAME,JOB,HIREDATE
FROM EMP
ORDER BY HIREDATE DESC;
ENAME JOB HIREDATE

--------- --------- ---------
JAMES CLERK 23-JUL-84
KING PRESIDENT 09-JUL-84
BLAKE MANAGER 11-JUN-84
TURNER SALESMAN 04-JUN-84
ADAMS CLERK 04-JUN-84
CLARK MANAGER 14-MAY-84
WARD SALESMAN 26-MAR-84
SCOTT ANALYST 05-MAR-84
MARTIN SALESMAN 05-DEC-83
FORD ANALYST 05-DEC-83
MILLER CLERK 21-NOV-83
JONES MANAGER 31-OCT-83
ALLEN SALESMAN 15-AUG-83
SMITH CLERK 13-JUN-83
Ordonarea dupa mai multe coloane

Este posibil sa se ordoneze dupa mai multe coloane.Limita este numarul de coloane din
tabela.In clauza ORDER BY se specifica coloanele pentru ordonat separate prin
virgula.Daca una sau toate coloanele trebuie sa fie inversate specificati DESC dupa
fiecare coloana.
Pentru a ordona dupa doua coloane si afisa in ordinea inversa a salariului, introduceti:
SELECT DEPTNO,JOB,ENAME
FROM EMP
ORDER BY DEPTNO,SAL DESC;
DEPTNO JOB ENAME

------ ------------ -------
10 PRESIDENT KING
10 MANAGER CLARK
10 CLERK MILLER
20 ANALYST SCOTT
20 ANALYST FORD
20 MANAGER JONES
20 CLERK ADAMS
20 CLERK SMITH
30 MANAGER BLAKE
30 SALESMAN ALLEN
30 SALESMAN TURNER
30 SALESMAN WARD
30 SALESMAN MARTIN
30 CLERK JAMES
Pentru a ordona dupa o coloana nu este necesar sa o avem SELECT-ata.
ORDER BY si valorile nule

In Oracle7,valorile nule sunt afisate ultimele pentru secventele ascendente si sint
raportate primele cind rindurile sunt sortate in ordine descendenta.
Atentie:
Clauza ORDER BY este utilizata intr-o interogare cind se doreste sa se afiseze rindurile
intr-o ordine specifica .Fara clauza ORDER BY randurile sunt returnate intr-o ordine
convenita de ORACLE si va trebui sa ne bazam pe el- ordinea determinata fiind
consistenta de la cerere la cerere.De notat ca ordinea de afisare a rindurilor nu
influenteaza ordinea interna a rindurilor asa cum sunt stocate in tabela.
Clauza WHERE
Clauza WHERE corespunde operatorului 'Restrictie' din algebra relationala.
Contine o conditie pe care rindurile trebuie sa o indeplineasca in ordinea afisarii lor.
Clauza WHERE ,daca este folosita , trebuie sa urmeze clauzei FROM :
SELECT coloane
FROM tabela
WHERE anumite conditii sunt intilnite
Clauza WHERE poate compara valori in coloana ,valori literale,expresii aritmetice sau
functii.
Clauza WHERE asteapta trei elemente:
1. Un nume de coloana
2. Un operator de comparatie
3. Un nume de coloana, constanta sau lista de valori.
Operatorii de comparatie sunt utilizati in clauza WHERE si pot fi impartiti in doua

categorii: logici si SQL.
Operatorii logici
Acesti operatori verifica urmatoarele conditii:
Operator Semnificatie
-------- ------------
= egal cu
> mai mare decit
>= mai mare sau egal
< mai mic decit
<= mai mic sau egal
Sirurile de caractere si datele calendaristice in clauza

WHERE
Coloanele din ORACLE pot avea urmatoarele tipuri:caracter,numar sau data
calendaristica.
Sirurile de caractere si datele calendaristice din clauza WHERE trebuie sa fie inchise in
ghilimele simple('). Sirurile de caractere trebuie sa se supra- puna cu valoarea coloanei
daca nu, trebuie modificate de o functie. Utilizati "Functii pe Caractere" din capitolul 4.
Pentru a afisa numele,numerele,ocupatia si departamentele tuturor functionarilor,

introduceti:
SELECT ENAME, EMPNO, JOB, DEPTNO

FROM EMP
WHERE JOB = 'CLERK';
ENAME EMPNO JOB DEPTNO

--------- ----- ------- ------
SMITH 7369 CLERK 20
ADAMS 7876 CLERK 20
JAMES 7900 CLERK 30
MILLER 7934 CLERK 10
Pentru a gasi toate numele de departamente cu numerele de departament mai mare ca

20 ,introduceti:
SELECT DNAME, DEPTNO

FROM DEPT
WHERE DEPTNO >20;
DNAME DEPTNO
---------- ------
SALES 30
OPERATIONS 40
Compararea unei coloane cu alta in cadrul aceluiasi

rand
Puteti compara o coloana cu o alta coloana in acelasi rand,la fel ca si cu o valoare
constanta.
De exemplu ,presupunem ca dorim sa obtinem acei angajati al caror comision estå mai
mare decat salariul lor:
SELECT ENAME, SAL, COMM

FROM EMP
WHERE COMM> SAL;
ENAME SAL COMM

------ -------- --------
MARTIN 1,250.00 1,400.00
Operatori SQL
Sint patru operatori SQL care opereaza pe toate tipuril de date:

Operatori SQL
Operator Semnificatie
-------- ------------
BETWEEN..AND... intre doua valori(inclusiv)
IN(list) compara cu o lista de valori
LIKE compara cu un model de tip caracter
IS NULL estå o valoare nula
Operatorul BETWEEN
Realizeaza teste pentru valori intre,si inclusiv,o valoare minima si o valoare maxima.
Presupunind ca dorim sa vedem angajatii ai caror salariu este intre 1000 si 2000:
SELECT ENAME,SAL
FROM EMP
WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000;
ENAME SAL
------- ----------
ALLEN 1,600.00
WARD 1,250.00
MARTIN 1,250.00
TURNER 1,500.00
ADAMS 1,100.00
MILLER 1,300.00
De notat ca valorile specificate sunt inclusive si ca limita minima trebuie specificata

prima.
Operatorul IN
Testeaza valorile dintr-o lista specificata.
Presupunem ca dorim sa gasim angajatii care au unul din cele trei numere de
marca(MGR):
SELECT EMPNO, ENAME, SAL, MGR

FROM EMP
WHERE MGR IN (7902,7566,7788);
EMPNO ENAME SAL MGR

----- ----- --------- -----
7369 SMITH 800.00 7902
7788 SCOTT 3,000.00 7566
7876 ADAMS 1,100.00 7788
7902 FORD 3,000.00 7566
Daca, caracterele sau datele calendaristice sunt utilizate,ele trebuie introduse intre
ghilimele(' ').
Operatorul LIKE
Uneori nu se cunosc valorile exacte pe care le cautam.Utilizand operatorul LIKE este

posibil sa selectam randurile care se potrivesc cu un model specificat de
caractere.Operatia de petter-matching a caracterelor poate fi asemanata cu o cautare
'wild-card'.Doi simboli se pot utiliza la construirea sirului de cautare.
Simbol Reprezentare
------ ------------
% orice secventa de zero sau mai multe caractere
- un singur caracter oarecare
Pentru a lista toti angajatii al caror nume incepe cu un S,introduceti:
SELECT ENAME
FROM EMP
WHERE ENAME LIKE 'S%';
ENAME
--------
SMITH
SCOTT
Caracterul '_' poate fi utilizat pentru cautarea unui anumit numar de caractere.
De exemplu pentru a lista toti angajatii care au un nume exact de patru caractere lungime:
SELECT ENAME
FROM EMP
WHERE ENAME LIKE '____';
ENAME
-----
WARD
KING
FORD
Semnele '%' si '_'pot fi utilizate in orice combinatie de caractere.
Operatorul IS NULL
Operatorul IS NULL face teste specifice pentru valorile care sunt NULL.
SELECT ENAME,MGR
FROM EMP
WHERE MGR IS NULL;
ENAME MGR
------ ----
KING
Negarea expresiilor
Urmatorii operatori fac teste de negatie:
Operator Descriere
--------- ----------
!= diferit de(VAX,UNIX,PC)
^= diferit de(IBM)
<> diferit de(toate o/s)
NOT NUMECOL= diferit de
NOT NUMECOL> mai mic sau egal
Operatori SQL
Operator Descriere
-------- ---------
NOT BETWEEN nu se afla intre doua valori date
NOT IN nu se afla intr-o lista data de valori
NOT LIKE diferit de sirul
IS NOT NULL nu este o valoare nula
Pentru a gasi angajatii ai caror salariu nu este intr-un interval,introduceti:
SELECT ENAME,SAL
FROM EMP
WHERE SAL NOT BETWEEN 1000 AND 2000;
ENAME SAL
--------- --------
SMITH 800.00
JONES 2,975.00
BLAKE 2,850.00
CLARK 2,450.00
SCOTT 3,000.00
KING 5,000.00
JAMES 950.00
FORD 3,000.00
Pentru a afla acei angajati a caror meserie nu incepe cu M,introduceti:
SELECT ENAME,JOB
FROM EMP
WHERE JOB NOT LIKE 'M%';
ENAME JOB
-------- --------
SMITH CLERK
ALLEN SALESMAN
WARD SALESMAN
MARTIN SALESMAN
SCOTT ANALYST
KING PRESIDENT
TURNER SALESMAN
ADAMS CLERK
JAMES CLERK
FORD ANALYST
MILLER CLERK
Pentru a afla toti angajatii care au un manager(MGR),introduceti:
SELECT ENAME,MGR
FROM EMP
WHERE MGR IS NOT NULL;
ENAME MGR
------- -----
SMITH 7902
ALLEN 7698
WARD 7698
JONES 7839
MARTIN 7698
BLAKE 7839
CLARK 7839
SCOTT 7566
TURNER 7698
ADAMS 7788
JAMES 7698
FORD 7566
MILLER 7782
Nota:
Daca o valoare NULL este utilizata intr-o comparatie ,atunci operatorul de

comparatie trebuie sa fie IS sau IS NOT NULL. Daca acesti operatori nu sunt uti
lizati si valoarea NULL este comparata,atunci rezultatul este intotdeauna FALSE
De exemplu, COMM!=NULL este intotdeauna falsa.Rezultatul este fals deoarece o

valoare NULL poate sa nu fie egala sau diferita cu orice alta valoare alta decat
NULL.
De notat ca o astfel de eroare nu este semnalata,rezultatul fiind intotdeauna fals.
Interogarea datelor cu conditii multiple

Operatorii AND sau OR pot fi utilizati pentru a compune expresii logice.
Predicatul AND este adevarat numai daca ambele conditii sunt 'adevarate'; predicatul OR
este adevarat daca cel putin una din conditii este 'adevarata'.
In urmatoarele doua exemple,conditiile sunt aceleasi,dar predicatele difera Priviti cum

rezultatul este dramatic modificat.
Pentru a gasi toti functionarii care castiga intre

1000 si 2000,introduceti:
SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL
FROM EMP
WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000
AND JOB = 'CLERK';
EMPNO ENAME JOB SAL

---- ------- -------- --------
7876 ADAMS CLERK 1,100.00
7934 MILLER CLERK 1,300.00
Pentru a afla toti angajatii care sunt si functionari si/sau

functionari care castiga intre 1000 si 2000,introduceti:
FROM EMP
OR JOB = 'CLERK';
EMPNO ENAME JOB SAL

----- -------- ------- --------
7369 SMITH CLERK 800.00
7499 ALLEN SALESMAN 1,600.00
7521 WARD SALESMAN 1,250.00
7654 MARTIN SALESMAN 1,250.00
7844 TURNER SALESMAN 1,500.00
7876 ADAMS CLERK 1,100.00
7900 JAMES CLERK 950.00
7934 MILLER CLERK 1,300.00
Puteti combina AND sau OR in acceasi expresie logica. Cand AND sau OR apar in
aceeasi clauza WHERE, toti operatorii AND sunt evaluati mai intai si apoi toti operatorii
OR. Vom spune ca operatorii AND au o precedenta mai mare decat OR.
Deoarece AND are o precedenta mai mare decat OR urmatoarea declaratie SQL intoarce
toti managerii cu salarii peste 1500$ si toti vanzatorii.
SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL,DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL> 1500
AND JOB = 'MANAGER'
OR JOB = 'SALESMAN';
EMPNO ENAME JOB SAL DEPTNO

----- ------- -------- -------- ------
7499 ALLEN SALESMAN 1,600.00 30
7521 WARD SALESMAN 1,250.00 30
7566 JONES MANAGER 2,975.00 20
7654 MARTIN SALESMAN 1,250.00 30
7698 BLAKE MANAGER 2,850.00 30
7782 CLARK MANAGER 2,450.00 10
7844 TURNER SALESMAN 1,500.00 30
Daca doriti sa selectati toti managerii si vanzatorii

cu salarii peste 1500$ puteti introduce:
SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL,DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL >1500
AND (JOB = 'MANAGER'
OR JOB = 'SALESMAN');
EMPNO ENAME JOB SAL DEPTNO
----- ------ --------- -------- ------
7499 ALLEN SALESMAN 1,600.00 30
7566 JONES MANAGER 2,975.00 20
7698 BLAKE MANAGER 2,850.00 30
7782 CLARK MANAGER 2,450.00 10
Parantezele specifica ordinea in care operatorii vor fi evaluati. In al doilea exemplu

operatorul OR este evaluat inaintea operatorului AND.
TIPURI DE DATE CARACTER SI CONDITII
ENAME
(VARCHAR2)
___________
WHERE ENAME = 'SCOTT' | |
| SCOTT V V|
| ___|
| SCOTT|____
| |
| MILLER |
| |
~~~~ ~~ ~~~
Oracle nu face umplerea cu blancuri la compararea

cu coloanele VARCHAR2
ENAME
(CHAR)
------------
| |
| SCOTT V V|
WHERE ENAME = 'SCOTT' | ....|
| SCOTT|V V|
| |. |
| MILLER| V|
~~~~ ~~~~ ~~
Oracle face umplerea cu blancuri la compararea

cu coloanele CHAR.
Tipurile de date caracter si conditii
Tipurile de baza ale datelor stocate intr-o tabela oracle sunt:caracter, valoare numerica
sau data calendaristica.Vom discuta toate variantele in detaliu mai tarziu.De cate ori
rezultatele unei conditii implica date de tip caracter, acestea pot varia in functie de tipul
coloanei;ORACLE inzestreaza coloanela cu tipul CHAR pentru valori de lungime fixa si
cu tipul VARCHAR2 pentru valori de lungime variabila.
Pentru coloanele cu tipul VARCHAR2 ,Oracle nu umple sirul de comparare si de aceea

va face o potrivire exacta.In primul exemplu,doar un singur rand este intors pentru
conditia:
WHERE ENAME = 'SCOTT'
cand un alt rand stocat in coloana ENAMe are mai multe caractere decat sirul de
comparat.
Pentru coloanele cu tipul CHAR ,oricum,Oraclå face umplere cand valorile coloanelor
sunt initial stocate,facandu-le pe toate de aceeasi lungime.
Aceeasi conditie va intoarce ambele randuri pentru SCOTT ,indiferent de cate spatii de
sfarsit au fost adaugate cand valorile au fost stocate in tabela.
Oracle umple cu blancuri sirul de comparat in cel deal doilea caz si de aceea spatiile
stocate sunt nesemnificative.
Precedenta operatorilor
Toti operatorii sunt aranjati intr-o ierarhie ceea ce le determina precedenta .Intr-o
expresie operatiile sunt executate in ordinea precedentei lor de la mare la mica.
Cand operatorii au precedenta egala atunci ei se evalueaza de la stanga la dreapta.
1. Toti operatorii de comparatie si SQL au precedenta egala: =,!

=,<,>,<=,>=,BETWEEN...AND,IN,LIKE,IS NULL.
2. NOT(pentru a inversa rezultatul unei expresii logice.De ex: WHERE
not(sal>2000))
3. AND
4. OR.
De fiecare data cand sunteti in dubiu despre care dintre doua operatii vor fi executate mai
intai cand o expresie este evaluata, sunteti liberi sa utilizati parantezele pentru a clarifica
semnificatia dorita si pentru a va asigura ca SQL*Plus face ceea ce doriti.
Sa presupunem ca doriti sa gasiti toti managerii, din orice departament,si toti functionarii
din departamentul 10:
SELECT *
FROM EMP
WHERE JOB='MANAGER' OR (JOB = 'CLERK' AND DEPTNO = 10);
Parantezele de deasupra sunt necesare, AND are o precedenta mai mare decat OR ,dar ele
clarifica semnificatia expresiei.
SELECT-Sumar
Urmatoarele clauze sunt inchise in comanda SELECT:
SELECT [DISTINCT] [*,coloana alias],...]

FROM tabela
WHERE conditie(ii)
ORDER BY [coloana,expr] [ASC/DESC];
SELECT
selecteaza cel putin o coloana
Alias
poate fi folosit pentru coloanele din lista selectata
*
desemneza toate coloanele
DISTINCT
poate fi utilizat pentru eliminarea duplicatelor
FROM Tabela
desemneaza tabela din care provin coloanele
WHERE
restrictioneaza cererea la randurile care indeplinesc o conditie.Poate contine valori
de coloane,expresii si literali
AND/OR
poate fi utilizat intr-o clauza WHERE pentru a construi conditii mai complexe.
AND are prioritate peste OR.
()
pot fi utilizate pentru a forta prioritatea
ORDER BY
intotdeauna apare la sfarsit .Specifica ordinea de sortare.Una sau mai multe
coloane pot fi specificate aici.
ASC
ordinea ascendenta este ordinea de sortarå ( implicita) si nu trebuie specificat.
DESC
inverseaza ordinea de sortare de default si trebuie specificat dupa un nume de
coloana.
Clauzele pot fi introduse pe linii separate in buffer si tabelarea este utilizata pentru
claritate si in editare.
Logarea la SQL*Plus
Aceasta sectiune explica cum sa ne logam la SQL*Plus si liniile de iesire ale tipurilor de
comenzi ce pot rezulta in cadrul sau.
SQL*Plus
SQL*Plus este un program scris de Corporatia Oracle,ce produce un mediu pentru

comenzile SQL ce pot fi tastate direct sau rulate dintr-un fisier de comanda.In plus
,comenzile SQL pot fi derivate.Ele sunt folosite pentru:
 formatarea rezultatelor
 setarea optiunilor
 editarea si stocarea declaratiilor SQL
Odata ce v-ati logat la sistemul vostru de operare,sunt 3 moduri pentru a va loga la

SQL*Plus:
1. SQLPLUS
o Veti vedea dupa aceasta un mesaj ca acesta:
o SQL*Plus: Version 3.1.1 Production on Mon Oct 4 1993 Copyright (c)
1992,Oracle Corporation,California,USA. All rights reserved. Enter
Username:
o Introduceti numele vostru de user si apasati RETURN: SQL*Plus va afisa
promptul :"Enter Password:". Introduceti parola voastra si apasati din nou
RETURN.
o Pentru protectia voastra ,parola nu va apare pe ecran. SQL*Plus va afisa
promptul sau: SQL>
o Aceasta indica linia de comanda .Acolo sunt doua feluri de comenzi si
puteti introduce pe acesta linie de comanda:comenzi SQL sau comenzi
SQL*Plus.
2. SQLPLUS username
o Veti fi indemnati sa va dati parola.
3. SQLPLUS username/password
o Veti fi logati la SQL*Plus.In acest caz parolz v a fi afisata.
Alegeti metoda pe care o preferati.
Editarea declaratiilor SQL utilizand comenzi SQL*Plus
1. Cand veti introduce o comanda SQL,aceasta este stocata intr-o zona de memorie
utilizata de buferul SQL si ramane acolo pana ce veti introduce o noua comanda.
2. Daca apasati [RETURN] inainte de a completa o comanda,SQL*Plus va afisa un
numar de linie.
3. Terminatorul pentru declaratiile SQL este un ';'.
4. Cat timp declaratia SQL este in bufer,sunt cateva operatii de editare directe care
pot fi executate utilizand comenzi SQL*Plus:
Comanda Abrevierea ROL
----------------------------------------------------------------------
APPEND text A text adauga 'text' la sfarsitul liniei
curente.
CHANGE C/old/new schimba vechiul text cu noul text in
linia
curenta.
CHANGE C/text/ sterge 'text'-ul din linia curenta
CLEAR BUFFER CL BUFF sterge toate liniile din buferul SQL.
DEL sterge linia curenta.
INPUT I insereaza un numar nedefinit de linii.
INPUT I text insereaza o linie constituita din
'text'-ul
respectiv
LIST L listeaza toate liniile din buferul SQL.
LIST n Ln listeaza o linie (specificata de n)
LIST m, n L m n listeaza un numar de linii(de la m la
n).
RUN R afiseaza si executa comanda SQL curenta
din
buffer.
/ executa comanda SQL care este
curenta in
bufer.
Diversitatea comenzilor SQL*Plus
Comenzile SQL (precum SELECT) sunt mijloace de acces la date prin kernelul
Oracle.Comenzile SQL sunt utilizate in special pentru controlul mediului, formatarea
rezultatelor interogarilor si controlul fisierelor.Comenzile identificate aici sunt
amestecate si trebuie sa le folositi in urmatoarele exercitii.
Comenzile SQL sunt introduse la promptul SQL> pe o linie ,ele nu vor deschide un
buffer.
Comanda + Descriere
SAVE numefis
permite salvarea intr-un fisier a continutului buferului SQL.
GET numefis
incarca continutul unui fisier salvat in prealabil in buffer.
START numefis
ruleaza un fisier de comanda salvat in prealabil. Fisierele de comanda sunt tratate
in capitolul 10.
ED numefis
utilizeaza un editor de default pentru a edita continutul unui fisier salvat.
EXIT
paraseste SQL*Plus.
Capitolul 2 Exercitii-Introducere in SQL

Aceste exercitii intentioneaza sa dezvaluie toate subiectele neobservate la o lectura
anterioara.Daca aveti timp incercati intrebarea 13.
Workshop
1. Selectati toate informatiile din tabela SALGRADE.
GRADE LOSAL HISAL

----- ----- -----
1 700 1200
2 1201 1400
3 1401 2000
4 2001 3000
5 3001 9999
2. Selectati toate informatiile din tabela EMP.

----- ----- ------- ---- -------- -------- ------- ------
7369 SMITH CLERK 7902 13-JUN-83 800.00 20
7499 ALLEN SALESMAN 7698 15-AUG-83 1,600.00 300.00 30
7521 WARD SALESMAN 7698 26-MAR-84 1,250.00 500.00 30
7654 MARTIN SALESMAN 7698 05-DEC-83 1,250.00 1,400.00 30
7698 BLAKE MANAGER 7839 11-JUL-84 2,850.00 30
7844 TURNER SALESMAN 7698 04-JUN-84 1,500.00 .00 30
7876 ADAMS CLERK 7788 04-JUN-84 1,100.00 20
7900 JAMES CLERK 7698 23-JUL-84 950.00 30
7902 FORD ANALYST 7566 05-DEC-83 3,000.00 20
7934 MILLER CLERK 7782 21-NOV-83 1,300.00 10
14 inregistrari selectate.
3. Listati toti angajatii care au salariul intre 1000 si 2000.
ENAME DEPTNO SAL

----- ------ --------
ALLEN 30 1,600.00
WARD 30 1,250.00
MARTIN 30 1,250.00
TURNER 30 1,500.00
ADAMS 20 1,100.00
MILLER 10 1,300.00
4.Listati numerele de departament si numele in ordinea numelor

departamentelor.
DEPTNO DNAME
------ ----------
10 ACCOUNTING
40 OPERATIONS
20 RESEARCH
30 SALES
5. Afisati toate tipurile diferite de job-uri.
JOB
---------
ANALYST
CLERK
MANAGER
PRESIDENT
SALESMAN
6. Listati detaliile angajatilor din departamentele 10 si 20 in

ordinea alfabetica a numelui.

----- ----- ----- ---- --------- -------- ---- ------
7876 ADAMS CLERK 7788 04-JUN-84 1,100.00 20
7902 FORD ANALYST 7566 05-DEC-83 3,000.00 20
7934 MILLER CLERK 7782 21-NOV-83 1,300.00 10
7369 SMITH CLERK 7902 13-JUN-83 800.00 20
7.Listati numele si ocupatiile tuturor functionarilor

in departamentul 20.
ENAME JOB
------ -----
SMITH CLERK
ADAMS CLERK
8. Afisati toti angajatii ai caror nume contine TH sau LL

in interior.
ENAME
------
SMITH
ALLEN
MILLER
9. Listati urmatoarele detalii pentru toti angajatii care

au un manager.
ENAME JOB SAY

------ -------- --------
SMITH CLERK 800.00
ALLEN SALESMAN 1,600.00
WARD SALESMAN 1,250.00
JONES MANAGER 2,975.00
MARTIN SALESMAN 1,250.00
BLAKE MANAGER 2,850.00
CLARK MANAGER 2,450.00
SCOTT ANALYST 3,000.00
TURNER SALESMAN 1,500.00
ADAMS CLERK 1,100.00
JAMES CLERK 950.00
FORD ANALYST 3,000.00
MILLER CLERK 1,300.00
10. Afiseaza numele si totalul remuneratiei pentru toti angajatii.
ENAME REMUNERATION
------- ------------
SMITH 9600
ALLEN 19500
WARD 15500
JONES 35700
MARTIN 16400
BLAKE 34200
CLARK 29400
SCOTT 36000
KING 60000
TURNER 18000
ADAMS 13200
JAMES 11400
FORD 36000
MILLER 15600
14 inregistari selectate.
11. Afiseaza toti salariatii care au fost angajati in anul 1983.
ENAME DEPTNO HIREDATE

------- ------ ---------
SMITH 20 13-JUN-83
ALLEN 30 15-AUG-83
JONES 20 31-OCT-83
MARTIN 30 05-DEC-83
FORD 20 05-DEC-83
MILLER 10 21-NOV-830
12. Afisati numele,salariul anual si comisionul pentru toti
vanzatorii
ai caror salariu lunar este mai mare decat comisionul lor.Iesirea
va fi
ordonata dupa salariu , cele m ai mari primele. Daca doi sau mai
multi
angajati au acelasi salariu trebuie sortati dupa nume in odinea
celor
mai mari salarii.
ENAME ANNUAL_SAL COMM

------ ---------- --------
ALLEN 19200 300.00
TURNER 18000 .00
WARD 15000 500.00
Incercati-va aptitudinile cu acesta.
13. Selectati informatiile dupa cum sunt selectate.
Cine,cand si cum
--------------------------------------------------------------------
SMITH HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 20 SINCE 13-JUN-83
ALLEN HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 15-AUG-83
WARD HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 26-MAR-84
JONES HAS HELD THE POSITION OF MANAGER IN DEPT 20 SINCE 31-OCT-83
MARTIN HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 05-DEC-83
BLAKE HAS HELD THE POSITION OF MANAGER IN DEPT 30 SINCE 11-JUN-84
CLARK HAS HELD THE POSITION OF MANAGER IN DEPT 10 SINCE 14-MAY-84
SCOTT HAS HELD THE POSITION OF ANALYST IN DEPT 20 SINCE 05-MAR-84
KING HAS HELD THE POSITION OF PRESIDENT IN DEPT 10 SINCE 09-JUL-84
TURNER HAS HELD THE POSITION OF SALESMAN IN DEPT 30 SINCE 04-JUN-84
ADAMS HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 20 SINCE 04-JUN-84
JAMES HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 30 SINCE 23-JUL-84
FORD HAS HELD THE POSITION OF ANALYST IN DEPT 20 SINCE 05-DEC-83
MILLER HAS HELD THE POSITION OF CLERK IN DEPT 10 SINCE 21-NOV-83
Capitolul 2 - Rezolvari
1. SELECT *
FROM SALGRADE;
2. SELECT *
FROM EMP;
3. SELECT ENAME, DEPTNO, SAL

FROM EMP
WHERE SAl BETWEEN 1000 AND 2000;
4. SELECT DEPTNO, DNAME
FROM DEPT
ORDER BY DNAME;
5. SELECT DISTINCT JOB

FROM EMP;
6. SELECT *
FROM EMP
WHERE DEPTNO IN (10,20)
ORDER BY ENAME;
7. SELECT ENAME,JOB
FROM EMP
WHERE JOB = 'CLERK'
AND DEPTNO = 20;
8. SELECT ENAME
FROM EMP
WHERE ENAME LIKE '%TH%'
OR ENAME LIKE '%LL%';
9. SELECT ENAME, JOB, SAL

FROM EMP
WHERE MGR IS NOT NULL;
10. SELECT ENAME, SAL*12+NVL(COMM,0) REMUNERATION

FROM EMP;
11. SELECT ENAME, DEPTNO, HIREDATE

FROM EMP
WHERE HIREDATE LIKE '%83';
12. SELECT ENAME, SAL*12 ANNUAL SAL, COMM

FROM EMP
WHERE SAL >COMM
AND JOB = 'SALESMAN'
ORDER BY SAL DESC, ENAME;
13. SELECT ENAME||

' HAS HELD THE POSITION OF '||
JOB||
' IN DEPT '||
DEPTNO||
' SINCE '||
HIREDATE "Who, what and when"
FROM EMP;
CAPITOLUL3
Rularea cererilor standard cu variabile substituite.

In acest capitol sunt descrise variabilele substituite.Variabilele substituite sunt folosite in
declaratiile SQL si permite utilizarea valorilor specificate la rulare.
Variabile in SQL *Plus
In plus fata de variabilele pe care le vom vedea in limbajul PL/SQL, SQL*Plus este
inzestrat cu doua tipuri de variabile ale sale:
Variabile legate
Utilizate pentru stocarea valorilor individuale ce pot fi asignate si citite in timpul
rularii(vor fi discutate mai tarziu in acest curs).
Variabile substituite
Utilizate pentru stocarea partilor de text de comanda ,care sunt "editate" in
comenzi inainte de executia lor.
Variabile substituite cu un singur ampersand.
Puteti utiliza 'variabile substituite' intr-un fisier de comanda sau intr-o declaratie SQL
pentru a reprezenta valori ce vor fi aflate la executie.
O variabila poate fi vazuta ca un container in care valoarea este stocata temporar.
O variabila substituita este prefixata de un singur ampersand(&) si o valoare care ii este

asignata.
Urmatoarea declaratie obliga utilizatorul sa dea un numar de departament la executie:
SELECT EMPNO,ENAME,SAL
FROM EMP
WHERE DEPTNO = &DEPARTAMENT_NUMBER;
Enter value for department_number: 10
EMPNO ENAME SAL

----- --------- -----------
7782 CLARK 2,450.00
7839 KING 5,000.00
7934 MILLER 1,300.00
Exemplul anterior utilizeaza conditia WHERE DEPTNO=10.
Cu un singur ampersand utilizatorul este obligat sa dea o valoare de fiecare data cand
comanda este executata,deoarece variabila nu este definita si de fiacare data valoarea
introdusa nu este salvata .
O valoare de tip caracter sau data are nevoie sa fie inchisa in ghilimele simple cand sunt
introduse la cerere.Pentru a evita ghilimelele simple ce trebuie sa fie introduse la
executie ,puteti pune variabilele in ghilimele simple.
In urmatoarea declaratie ,variabila este pusa intre ghilimele simple, asa ca ghilimele nu
mai sunt necesare la introducerea valorii respective:
SELECT ENAME,DEPTNO,SAL*12
FROM EMP
WHERE JOB = ' <JOB_TITLE';
Enter value for job_title:MANAGER
ENAME DEPTNO SAL*12

----- ------ --------
JONES 20 35700
BLAKE 30 34200
CLARK 10 29400
Cat timp variabila este variabila 'nedefinita' ,valoarea va fi ceruta de fiecare data cand
declaratia este executata.
Este posibil sa fie cerut numele unei coloane sau chiar numele unei tabele in timpul
executiei.
In urmatorul exemplu vi se cere o expresie aritmetica:
SELECT DEPTNO, <ARITHMETIC_EXPRESION

FROM EMP;
Enter value for arithmetic_expression:sal/12
DEPTNO SAL/12
------ -------
20 66.6667
30 133.333
30 104.167
20 247.917
30 104.167
30 237.5
10 204.167
20 250
10 416.667
30 125
20 91.6667
30 79.1667
20 250
10 108.333
Variabile substituite cu dublu ampersand.
Daca variabila este prefixata de dublu ampersand(&&),SQL*Plus va cere valoarea pentru

variabila doar o singura data .SQL*Plus stocheaza prima valoare furnizata si o foloseste
din nou de fiecare data cand declaratia SQL este rulata
SELECT ENAME,DEPTNO,JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = &&DEPTNO_PLEASE;
Enter value for deptno_please: 10
ENAME DEPTNO JOB

----- ------ --------
CLARK 10 MANAGER
KING 10 PRESIDENT
MILLER 10 CLERK
Puteti folosi comanda SQL*Plus DEFINE pentru a determina daca variabila este deja
definita.Daca variabila este deja definita se afiseaza valoarea asignata.
SQL> DEFINE
DEFINE DEPTNO_PLEASE = "10" (CHAR)
Comanda DEFINE este de asemenea folosita pentru a crea o variabila utilizator.
Substitutia datelor ca o comanda text
Cand informatia dintr-o comanda substituita este introdusa intr-o comanda inaintea
executiei sale,variabila poate fi folosita pentru a inzestra orice parte a structurii comenzii
exceptand numele insusi al comenzii.De exemplu:
SELECT * FROM SALGRADE

WHERE &CONDITION
Enter value for CONDITION: losal>2000

Variabila CONDITION ,de mai sus,trece intreaga conditie a clauzei WHERE intr-o
comanda.Mai departe intregul cod al comenzii(incepand cu cuvantul SELECT) poate fi
trecut intr-o variabila.
SELECT &THE_REST;
Comanda DEFINE
O valoare poate fi asignata unei variabile folosind comanda DEF[INE] a lui

SQL*PLUS.Valoarea definita trebuie referita intr-o constructie SELECT sau un fisier
de comenzi , prefixind numele variabilei cu &. Variabilele pot fi golite folosind
UNDEF[INE].
In urmatorul exemplu , o variabila a fost definita folosind o expresie aritmetica ce

calculeaza remuneratia. In urmatoarele constructii, variabila REM e referita de un numar
de ori. Variabila e apoi golita folosind UNDEFINE.
SQL> DEFINE REM ='SAL*12+NVL(COMM,0)'

SQL>SELECT ENAME, JOB, <REM
SQL>FROM EMP
SQL>ORDER BY <REM;
SQL >undefine REM
ENAME JOB SAL*12+NUL(COMM,0)

------------------------------------------------
SMITH CLERK 9600
JAMES CLERK 11400
ADAMS CLERK 13200
WARD SALESMAN 15500
MILLER CLERK 15600
MARTIN SALESMAN 16400
TURNER SALESMAN 18000
ALLEN SALESMAN 19500
CLARK MANAGER 29400
BLAKE MANAGER 34200
JONES MANAGER 35700
SCOTT ANALYST 36000
FORD ANALYST 36000
KING PRESIDENT 60000
'' de la expresii sunt optionale , daca expresia nu contine spatii. Ghilimelele pot fi
deasemenea folosite si sunt optionale dar folositoare daca expresia contine blancuri sau
apostrofi.
Pornirea unui fisier cu comenzi care contine substitutii de variabile
Presupunind ca doriti o serie de rapoarte care sa listeze angajatii cu functii diferite - de

exemplu , una pentru SALESMEN , una pentru CLERKS, una pentru MANAGERS si tot
asa.Cunoasteti cum sa folositi substitutia de variabile pentru a obtine aceste rapoarte
dintr-o singura constructie SELECT.
Cu toate acestea , exista o tehnica alternativa pe care s-o folositi si anume sa scrieti
constructia SELECT intr-un fisier si apoi folosind comanda START sa-l executati.
Aceasta tehnica impune folosirea unor substitutii speciale de variabile. Exista 9 asemenea
variabile si ele au intregii de la 1 la 9 ca nume. Pentru folosirea acestor variabile , puneti
un '&' urmat de un intreg (1-9) in comanda SQL.Aceste variabile pot fi folosite de ori de
cite ori doriti si in orice ordine .
De fiecare data cind comanda e rulata, fiecare '&1' din comanda e inlocuit de primul
parametru dupa START fisier, fiecare '&2' e inlocuit de al doilea parametru s.a.m.d.
Pentru a crea un fisier de comenzi care ia un parametru specificind functia care trebuie
afisata , introduceti:
FROM EMP
WHERE JOB = ' <1' ;
SQL>SAVE JOB1
SQL*PLUS intoarce mesajul:
Created file job1

Apoi rulati comanda cu parametrul 'CLERK'.
SQL*PLUS inlocuieste variabila cu valoarea parametrului.
SQL> START JOB1 CLERK
EMPNO ENAME SAL

----- ----- ---
7369 SMITH 800
7876 ADAMS 1100
7900 JAMES 950
Observati ca nu se pot folosi variabile cind executati o comanda cu RUN. Trebuie sa

introduceti comanda in fisier si sa o rulati cu START comanda.
Comanda ACCEPT
Comanda ACCEPT permite unei variabile sa fie create si unei valori , care e introdusa sa
fie memorata in ea. Aceasta variabila poate fi apoi referita in constructia SQL. ACCEPT
este folosita deseori intr-un fisier de comenzi . Sunt citeva avantaje rezultate din folosirea
lui ACCEPT pentru definirea substitutiei de variabile:
 Tipurile de date pot fi verificate

 Prompturile pot fi mai explicative
 Valorile de raspuns pot fi ascunse
Sintaxa comenzii este:
ACC[EPT] variabila [ NUMBER/CHAR] [PROMPT/NOPROMPT 'text']

[HIDE]
Sintaxa + Descrierea
NUMBER/CHAR
determina tipul variabilei.Daca valoarea introdusa este nevalida , va fi afisat un
mesaj.
PROMPT 'text'
afiseaza daca text e specificat
NOPROMPT
face ACCEPT sa sara o linie asteptind intrarea
HIDE
suprima raspunsul utilizatorului. folositor pentru parole
Exemple
SQL> ACCEPT SALARY NUMBER PROMPT 'Salary figure :'

Salary figure : 30000
SQL>ACCEPT PASSWORD CHAR PROMPT 'Password :' HIDE
Password :
SQL>ACCEPT COMM NUMBER NOPROMPT
500
SQL>DEFINE
DEFINE SALARY =30000(NUMBER)

DEFINE PASSWORD ="FREEBIES(CHAR)
DEFINE COMM =500(NUMBER)
Rezumat
Cind SQL*Plus intilneste &variabila:
1. Daca &variabila este deja definita, definitia deja existenta e folosita.

2. Daca & variabila nu e definita:
o Utilizatorul e gata pentru definitie
o Definitia furnizata de utilizator e apoi folosita
o Definitia furnizata de utilizator e apoi pierduta
Cind SQL Plus intilneste &&variabila :
La fel ca pasii 1 si 2 de deasupra cu exceptia faptului ca valoarea variabilei e salvata.
Observatie: &1 parametru e tratat ca &&.
Pentru a afla daca o variabila e deja definita, folositi comanda
DEF[INE]:
DEF DEPARTAMENT
daca e definit, da definitia lui DEPARTAMENT daca nu specifica 'nedefinit'
Pentru a defini o variabila , se poate folosi deasemenea comanda
DEF[INE].
DEF COMM =
Ghilimelele nu sunt necesare , dar ajuta daca "NVL (COMM,0)" expresia contine
blancuri imbricate sau apostrofi.
Cit timp ramin variabilele definite? Pina cind le UNDEF[ine] sau le redefinim sau pina
iesim din SQL*PLUS.
Alte 2 modalitati de definire a unei variabile:
SQL>ACCEPT variabila [tip] [PROMPT text][HIDE]

SQL>COL[UMN] nume coloana /alias NEW_VALUE variabila (tratata in
capitolul 11)
Cap.3 Exercitii -Rulind cereri cu parametrii.

Acest exercitiu va ofera oportunitatea sa creati fisiere care pot fi rulate interactiv , si care
folosesc substitutii de variabile pentru crearea unor criterii de selectie.
TEME
1. Generati o constructie prin care sa afisati angajatii cu date

de
angajare intre 2 date date. Rulati de 2 ori cererea.
Modificati cererea pentru a folosi &&variabila .Rulati-o de
citeva
ori. Observati diferenta.
2. Obtineti o cerere care sa accepte o functie data. Pentru

testare executati cererea de citeva ori.
ENAME JOB SAL MGR DEPTINO

----------------------------------------------
SCOTT ANALYST 3,000.00 7566 20
FORD ANALYST 3,000.00 7566 20
3. Definiti o variabila reprezentind expresia folosita pentru

calculul remuneratiei anuale a angajatilor.Folositi variabile
intr-o constructie care gaseste toti angajatii care cistiga
30.000 $ pe an sau mai mult.
ENAME SAL*12+NUL(COMM,0)
----------------------------------
JONES 35700
BLAKE 34200
SCOTT 36000
KING 60000
FORD 36000
Cap.3 Solutii
1. SELECT ENAME,HIREDATE
FROM EMP
WHERE HIREDATE
BETWEEN'&FIRST_DATE'AND'&LAST_DATE';
2. SELECT ENAME,JOB,SAL,MGR,DEPTNO
FROM EMP
WHERE JOB ='&JOB';
3. SELECT ENAME,&REM
FROM EMP
WHERE &REM >30000;
CAPITOLUL4
FUNCTII
In acest capitol, sunt introduse functiile.Functiile fac ca cererile de baza sa devina mai
puternice si sint folosite pentru manipularea valorilor.Acest capitol acopera functiile
numerice si pe caracter. Functiile de conversie si care opereaza pe tipuri de date sunt
tratate in cap.5. In final functiile de grup sunt tratate in cap.6.
INTRODUCERE
Functiile sint folosite pentru manipularea datelor.Ele accepta unul sau mai multe
argumente si intorc o valoare.Un argument este o constanta , variabila sau o referire de
coloana.Formatul pentru functie este urmatorul: function_name(arg1,arg2,...)
Functiile pot fi folosite pentru:
 a calcula
 a modifica datele individuale
 a manipula iesirea pentru grupuri de siruri
 a schimba formatul datelor pentru afisare
 a converti tipurile de date
Exista diferite tipuri de functii:
 CHARACTER
 NUMBER
 DATE
 CONVERSION
 FUNCTION THAT ACCEPT ANY DATA TYPE AS INPUT
 GROUP
Unele functii opereaza pe un singur sir , altele pe grupuri de siruri.
Cele mai folosite functii sunt prezentate in acest manual. Puteti recurge la SQL*Plus
REFERENCE GUIDE pentru lista completa a functiilor.
Functiile care se aplica unui singur sir vor fi discutate in capitolul prezent si in
cap.5.Functiile de grup vor fi tratate in cap.6.
Functii care se aplica unui singur sir.
 actioneaza asupra fiecarui sir returnat din cerere

 intoarce un rezultat pentru fiecare sir
 asteapta unul sau mai multe argumente
 pot fi imbricate
 pot fi folosite acolo unde se folosesc variabile , coloane sau expresii , de
exemplu , in constructiile :SELECT,WHERE,ORDER BY.
Explicatia notatiei:
Notatie + Semnificatie:
col
un nume de coloana dintr-o baza de date
value(valoare)
orice valoare literale(caracter/data/numar)
n
reprezinta un sir
'string'
reprezinta caracterul string
chars
reprezinta un numar de caractere specificate
date
reprezinta o coloana date sau o valoare date
Functii numerice si pe caracter
Acestea accepta la intrare un caracter si poate returna si caracter si valoare numerica.
Urmatoarele functii prezentate sunt:
LOWER(col/value)
forteaza caracterele alfa care sunt scrise cu litere mari sau mixte in caractere
scrise cu litere mici.
Pentru a afisa cu litere mici numele departamentului ca si sirul ' SQL COURSE'
introduceti:
SELECT LOWER (DNAME),LOWER('SQL course')

FROM DEPT;
LOWER(DNAME) LOWER(SQL COURSE)

------------------------------------
research sql course
sales sql course
operations sql course
accounting sql course
UPPER(col/value)
forteaza caracterele alfa care sunt scrise cu litere mici , sau o combinatie de litere
mici si mari in caractere scrise cu litere mari.
In urmatorul exemplu , functia UPPER e folosita pentru a forta intrarea utilizatorului la

litere mari.
SELECT ENAME
FROM EMP
WHERE ENAME =UPPER('&ENAME');
Enter value for ename :smith
ENAME
-----
SMITH
INITCAP(col/value)
forteaza prima litera a fiecarui cuvint in litera mare
Pentru afisarea numelor departamentelor si locatiile , introduceti:
SELECT INITCAP(DNAME), INITCAP(LOC)

FROM DEPT;
INITCAP(DNAME) INITCAP(LOC)
----------------------------
Accounting New York
Research Dallas
Sales Chicago
Operations Boston
CONCAT(char 1,char2)
intoarce char1 concatenat cu char2 (Alternativa a operatorului ||)
SELECT CONCAT (ename,job) "JOB"
FROM EMP
WHERE EMPNO =7900;
JOB
-----------
JAMESCLERK
Functiile LPAD si RPAD aduc sirurile de caractere la o lungime specificata.

LPAD(col/value,n,'string')
adauga la coloana sau la valoarea literala spre stinga pina la lungimea totala n.
Primele spatii sunt umplute cu 'string'. Daca 'string' e omis atunci sunt umplute cu
blancuri.
SELECT LPAD(DNAME,20,'*'),LPAD(DNAME,20),LPAD(DEPTNO,20,'.')
FROM DEPT;
LPAD(DNAME,20,'*') LPAD(DNAME,20) LPAD(DEPTNO,20,'.')

------------------------------------------------------------
************RESEARCH RESEARCH.....................20
***************SALES SALES.....................30
**********OPERATIONS OPERATIONS.....................40
**********ACCOUNTING ACCOUNTING.....................10
Observati ca a doua coloana e completata in stinga cu spatii, implicit , si ca a treia

coloana este de tipul numar.
RPAD(col/value,n,'string')
adauga la coloana sau la valoarea literala spre dreapta pina la lungimea totala n.
Ultimele pozitii sunt umplute cu 'string' sau daca acesta e omis cu blancuri.
SELECT RPAD(DNAME,20,'*'),RPAD(DNAME,20),RPAD(DEPTNO,20,'.')
FROM DEPT;
RPAD (DNAME,20,'*') RPAD(DNAME,20) RPAD(DEPTNO,20,'.')

------------------------------------------------------------
RESEARCH************ RESEARCH 20..................
SALES*************** SALES 30..................
OPERATIONS********** OPERATIONS 40..................
ACCOUNTING********** ACCOUNTING 10..................
In acest caz a doua coloana are in dreapta blancuri puse implicit.
Urmatoarele functii presupun ca caracterele din string sunt numerotate de la stinga la

dreapta , incepind cu 1.
SUBSTR(col/value,pos,n)
intoarce un string de n caractere lungime dintr-o coloana sau valoare literala ,
incepind de la pozitia pos. Daca n e omis, e extras sirul din pozitia pos la sfirsit.
Urmatorul exemplu afiseaza urmatoarele "substringuri":
 4 caractere din literalul 'ORACLE' incepind de la al doilea caracter

 continutul lui DNAME incepind cu al doilea caracter
 5 caractere din DNAME incepind cu al treilea caracter
SELECT SUBSTR('ORACLE',2,4),SUBSTR(DNAME,2),
SUBSTR(DNAME,3,5)
FROM DEPT;
SUBSTR('ORACLE',2,4) SUBSTR(DNAME,2) SUBSTR(DNAME,3,5)

---------------------------------------------------------
RACL ESEARCH SEARC
RACL ALES LES
RACL PERATIONS ERATI
RACL CCOUNTING COUNT
Observati ca valorile sint aliniate la stinga.Aceasta deoarece SQL*Plus intotdeauna

afiseaza de la stinga, implicit.
INSTR(col/value,'string')
gaseste pozitia caracterului in care apare prima data 'string'.
INSTR(col/value,'string',pos,n)
gaseste pozitia caracterului pentru a n-a aparitie a lui string in coloana sau
valoarea literala incepind din pozitia pos.
SELECT DNAME,INSTR(DNAME,'A'),
INSTR(DNAME,'ES'),INSTR(DNAME,'C',1,2)
FROM DEPT;
DNAME INSTR(DNAME,'A') INSTR(DNAME,'ES')

INSTR(DNAME,'C',1,2)
---------------------------------------------------------------------
ACCOUNTING 1 0
3
RESEARCH 5 2
0
SALES 2 4
0
OPERATIONS 5 0
0
O folosire obisnuita a lui INSTR este de a determina daca inceputul utilizatorului contine
un caracter particular sau mai multe. In exemplul anterior , de exemplu, expresia
INSTR(DNAME,'ES') e 0 pentru ACCOUNTING deoarece acesta nu contine sirul dat.
LTRIM si RTRIM sterg caracterele specificate din sir.
LTRIM (col/value,'char/s')
sterge de la stinga prima aparitie a caracterului specificat(sau o combinatie a
caracterelor specificate). Daca nu e specificat nici un caracter sterge toate
blancurile din stinga.
SELECT DNAME,LTRIM(DNAME,'A'),LTRIM(DNAME,'AS'),
LTRIM(DNAME,'ASOP')
FROM DEPT;
DNAME LTRIM(DNAME,'A') LTRIM(DNAME,'AS')

LTRIM(DNAME,'ASOP')
-------------------------------------------------------------------
RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH
SALES SALES LES LES
OPERATIONS OPERATIONS OPERATIONS ERATIONS
ACCOUNTING CCOUNTING CCOUNTING CCOUTING
RTRIM (col/value,'char/s')
sterge de la dreapta, aparitiile lui char (sau combinatie de caractere spe-
cificate) .Daca nu e specificat 'char/s' atunci sterge blancurile.
SELECT DNAME, RTRIM(DNAME,'G'),RTRIM(DNAME,'GHS')
RTRIM(DNAME,'N')
FROM DEPT;
DNAME RTRIM(DNAME,'G') RTRIM(DNAME,'GHS') RTRIM(DNAME,'N')

---------------------------------------------------------------
RESEARCH RESEARCH RESEARC RESEARCH
SALES SALES SALE SALES
OPERATIONS OPERATIONS OPERATION OPERATIONS
ACCOUNTING ACCOUNTIN ACCOUNTIN ACCOUNTING
RTRIM poate fi in mod particular folositor in a sterge blancurile de la sfirsit la

coloane.De exemplu , presupunind ca in transferul datelor la tabela 'emp' blancurile au
fost adaugate neintentionat dupa fiecare ENAME.Urmatoarea comanda va sterge toate
blancurile finale:
UPDATE EMP
SET ENAME =RTRIM(ENAME);
Observatie: comanda UPDATE e tratata complet mai tirziu.
SOUNDEX(col/value)
intoarce un sir de caractere reprezentind pronuntia(sunetul) cuvintului pentru
fiecare coloana sau valoare literala.Aceasta functie intoarce o reprezentare
fonetica a fiecarui cuvint si ne permite sa comparam cuvinte care sunt scrise
diferit, dar se pronunta(suna) la fel.
SELECT ENAME, SOUNDEX(ENAME)
FROM EMP
WHERE SOUNDEX(ENAME) = SOUNDEX('FRED');
ENAME SOUNDEX(ENAME)
-----------------------------
FORD F630
LENGTH(col/value)
intoarce numarul de caractere(sau digiti) din coloana sau din valoarea literala.
SELECT LENGTH('SQL COURSE'),LENGTH(DEPTNO),LENGTH(DNAME)
FROM DEPT;
LENGTH('SQLCOURSE') LENGTH(DEPTNO) LENGTH(DNAME)

-------------------------------------------------
10 2 8
10 2 5
10 2 10
10 2 10
Observati ca LENGTH la fel ca si functia INSTR intoarce o valoare numerica.
Functiile TRANSLATE si REPLACE sunt folosite pentru substitutia caracterelor.
TRANSLATE(col/value,from,to) translateaza la iesire caracterele 'from' la cele 'to'.Mai

mult de un caracter , se poate potrivi. Toate operatiile lui 'from' sunt inlocuite de
corespondentul din 'to'. Daca caracterul corespunzator din 'to'nu e rezervat , caracterul din
'from'e sters(vezi functiile imbricate).
SELECT ,ENAME,TRANSLATE(ENAME,'C','P'),JOB
TRANSLATE(JOB,'AR','IT')
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
ENAME TRANSLATE(ENAME,'C','P') JOB TRANSLATE(JOB,'AR','IT')

-----------------------------------------------------------------
CLARK PLARK MANAGER MINIGET
KING KING PRESIDENT PTESIDENT
MILLER MILLER CLERK CLETK
REPLACE(col/value,string,replacement_string)
intoarce col/value cu orice aparitie a 'string-ului', inlocuita cu repla-
cement_string.Daca 'replacement_string' e omis, toate operatiile lui 'string'sunt
sterse.Daca sunt emise si 'string' si 'replacement_string'atunci se semnaleaza
eroare.
SELECT JOB , REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON'),

ENAME ,REPLACE(ENAME,'CO','PX')
FROM EMP;
JOB REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON') ENAME
REPLACE(ENAME,'CO','PX')
-------------------------------------------------------------------ANAL
YST
ANALYST SCOTT SPXTT

SALESMAN SALESPERSON TURNER TURNER
SALESMAN SALESPERSON ALLEN ALLEN
MANAGER MANAGER CLARK CLARK
Functia REPLACE suplimenteaza functionalitatea furnizata de functia

TRANSLATE.TRANSLATE furnizeaza caractere singulare , unul cite unul , pentru
substitutie.REPLACE va permite sa substituiti un sir cu altul ca si sa stergeti un sir (daca
nu specificati 'replacement _string'). Observati ca 'string' si 'replacement_string' pot fi de
orice lungime. REPLACE poate sa faca si conversia caracter la caracter REPLACE('C',
IP).
FUNCTII IMBRICATE
Functiile singulare aplicate liniilor(sirurilor) pot fi imbricate la orice adincime.Daca

functiile sunt imbricate, ele sunt evaluate din interior spre exterior.
Sa presupunem ca vreti sa aflati nr. de ori in care un caracter apare intr-un sir.Cum veti
proceda? Puteti imbrica functiile LENGHT si TRANSLATE pentru a obtine rezultatul
dorit. Urmatorul exemplu va permite sa numarati de cite ori apare S intr-un sir.
SELECT DNAME,LENGTH(DNAME),LENGTH(DNAME)
LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS,'A'))
FROM DEPT;
DNAME LENGTH(DNAME)LENGTH(DNAME)-
LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS','A'))
-----------------------------------------------------------------------
---
RESEARCH 8
1
SALES 5
2
OPERATIONS 10
1
ACCOUNTING 10
0
Pasii pentru a obtine rezultatul sunt:
1. Folositi LENGTH pentru a identifica nr. de caractere din sir.

2. Apoi folositi TRANSLATE pentru a lua fiecare aparitie a lui S din sir.
3.
4.
5. SELECT TRANSLATE(DNAME,'AS','A')
6. FROM DEPT;
7.
8. TRANSLATE(DNAME,'AS',A')
9. ------------------------
10. REEARCH
11. ALE
12. OPERATION
13. ACCOUNTING
14.
15. Observati ca A e inlocuit cu A si S nu are un caracter corespunzator cu care sa fie
inlocuit . S e inlocuit cu nimic - e sters din sir. A serveste de plasare ?
16. Acum, scadeti din lungimea initiala a sirului pe cea din care am scos toate
aparitiile lui S. LENGTH(DNAME)-LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS','A'))
17. Rezultatul e o valoare reprezentind nr. de aparitii ale lui S in sir.
O tehnica alternativa este de a folosi functia REPLACE.
1. Folositi REPLACE pentru a sterge fiecare aparitie a lui S din sir. Valoarea
intoarsa va reprezenta nr. de caractere care au ramas dupa ce S a fost sters. Cu alte
cuvinte , o valoare minus nr. de operatii ale lui S in sir.
2.
3. SELECT DNAME, LENGTH(DNAME), LENGTH(REPLACE(DNAME,'S'))
4. FROM DEPT;
5.
6. DNAME LENGTH(DNAME) ENGTH(REPLACE(DNAME,'S'))
7. ----------------------------------------------------
8. ACCOUTING 10 10
9. RESEARCH 8 7
10. SALES 5 3
11. OPERATIONS 10 9
12.
13. Apoi scadeti din lungimea totala , lungimea sirului fara S.
14.
15. SELECT DNAME,LENGTH(DNAME), LENGTH(DNAME)
16. LENGTH(REPLACE(DNAME,'S'))
17. FROM DEPT;
18.
19. DNAME LENGTH(DNAME) LENGTH(DNAME)-
LENGTH(REPLACE(DNAME,'S'))
20.
-----------------------------------------------------------------
--
21. ACCOUTING 10
0
22. RESEARCH 8
1
23. SALES 5
2
24. OPERATIONS 10
1
25.
26. Rezultatul e o valoare care reprezinta nr. de operatii ale lui S in sir .
FUNCTII NUMERICE
Acestea accepta intrare numerica si intorc ca rezultat un numar. Aceasta sectiune descrie
citeva din functiile numerice. ROUND(col/value,n) rotujeste coloana , expresie sau
valoare la n zecimale. Daca n e omis nu are zecimale , daca e negativ , numarul din stinga
punctului zecimal e rotunjit.
SELECT ROUND(45.923,1),
ROUND(45.923),
ROUND(45.323,1),
ROUND(42.323,-1),
ROUND(SAL/32,2)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =10;
ROUND(45.923,1)ROUND(45.923)ROUND(45.323,1)Round(42.323,-
1)ROUND(SAL/32,2)
-----------------------------------------------------------------------
-
45.9 46 45.3 40
76.56
45.9 46 45.3 40
156.23
45.9 46 45.3 40
40.63
TRUNC(col/value,n) trunchiaza coloana sau valoarea la n

zecimale, sau
daca nu e om is , fara zecimale.Daca n e negativ , numarul din
stinga
punctului zecimal e trunchiat la zero.
SELECT TRUNC(45.923,1),
TRUNC(45.923),
TRUNC(45.323,1),
TRUNC(42.323,-1),
TRUNC(SAL/32,2)
FROM EMP
WHERE DEPTNO= 10;
TRUNC(45.923,1)TRUNC(45.923)TRUNC(45.323,1)TRUNC(42.323,-
1)TRUNC(SAL/32,2)
-----------------------------------------------------------------------
-----
45.9 45 45.3 40
76.56
45.9 45 45.3 40
156.25
45.9 45 45.3 40
40.62
CEIL (col/value) gaseste cel mai mic intreg mai mare sau egal cu
coloana,
expresie sau valoare.
SELECT CEIL(SAL),CEIL(99.9),CEIL(101.76),CEIL(-11.1)
FROM EMP
WHERE SAL BETWEEN 3000 AND 5000;
CEIL(SAL) CEIL(99.9) CEIL(101.26) CEIL(-11.1)

-------------------------------------------------
3000 100 102 -11
5000 100 102 -11
3000 100 102 -11
FLOOR (col/value) gaseste cel mai mare intreg mai mic sau egal cu
coloana expresie sau valoare.
SELECT FLOOR(SAL), FLOOR(99.9),FLOOR(101.76),FLOOR(-11.1)

FROM EMP
WHERE FLOOR(SAL) BETWEEN 3000 AND 5000;
FLOOR (SAL) FLOOR(99.9) FLOOR(101.76) FLOOR(-11.1)

-----------------------------------------------------
3000 99 101 -12
5000 99 101 -12
3000 99 101 -12
POWER(col/value,n) ridica coloana, expresia sau valoarea la

puterea n. Poate fi negativa.
SELECT SAL,POWER(SAL,2), POWER(SAL,3), POWER(50,5)

FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
SAL POWER(SAL,2) POWER(SAL,3) POWER(50,5)

----------------------------------------------
2450.00 6002500 14706125000 312500000
5000.00 25000000 125000000000 312500000
1300.00 1690000 2197000000 312500000
EXP(n) intoarce e ridicat la puterea n

e=2.71828183.
SELECT EXP(4)
FROM DUAL;
EXP(4)
------
54.59815
SQRT(col/value) gaseste radacina patrata a coloanei sau valorii.
Daca col/value e NULL sau negativ atunci e
intors rezultatul NULL.
SELECT SAL, SQRT(SAL),SQRT(40), SQRT(COMM)

FROM EMP
WHERE COMM>0;
SAL SQRT(SAL) SQRT(40) SQRT(COMM)

-----------------------------------------------
1600.00 40 6.32455532 17.3205081
1250.00 35.3553391 6.32455532 22.3606798
1250.00 35.3553391 6.32455532 37.4165739
SIGN(col/value) intoarce -1 daca e coloana, expresie sau valoare

e
un nr. negativ , intoarce 0 daca e zero,+1 daca e
nr.pozitiv.
SELECT SAL -COMM,SIGN(SAL-COMM),COMM-SAL, SIGN(COMM-SAL)

FROM EMP
WHERE DEPTNO=30;
SAL-COMM SIGN(SAL-COMM) COMM-SAL SIGN(COMM-SAL)

---------------------------------------------------
1300 1 -1300 -1
750 1 -750 -1
- 150 -1 150 1
1500 1 -1500 -1
Frecvent , functia SIGN este folosita pentru a testa daca o

valoare
este mai mica ca , mai mare ca sau egala cu a doua valoare.
Urmatorul exemplu tipareste toti angajatii al caror salariu este

mai mare decit comisionul lor.
SELECT ENAME ,SAL,COMM

FROM EMP
WHERE SIGN (SAL-COMM)=1;
ENAME SAL COMM

-----------------------------
ALLEN 1600 300
WARD 1250 500
TURNER 1500 0
ABS(col/value) gaseste valoarea absoluta a coloanei sau

valorii.
SELECT SAL,COMM,COMM-SAL,ABS(COMM-SAL),ABS(-35)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =30;
SAL COMM COMM-SAL ABS(COMM-SAL) ABS(-35)

-------------------------------------------------------
1600.00 300.00 -1300 1300 35
1250.00 500.00 -750 750 35
1250.00 1400.00 150 150 35
2850.00 35
1500.00 00 -1500 1500 35
950.00 35
MOD(value1,value2) gaseste restul impartirii lui 'value1'la

'value2'.
SELECT SAL , COMM , MOD(SAL,COMM), MOD(100,40)

FROM EMP
WHERE DEPTNO =30
ORDER BY COMM;
SAL COMM MOD(SAL,COMM) MOD(100,40)

--------------------------------------------------------
2,850.00 20
950.00 20
1,600.00 300.00 100 20
1,250.00 500.00 250 20
1,250.00 1,400.00 1250 20
1,500.00 00 1500 20
Alte citeva functii matematice:
LOG(m,n)
intoarce logaritmul cu baza m si argument n.
SIN(n)
intoarce sinusul lui n
SINH(n)
intoarce sinusul hiperbolic al lui n
TAN(n)
intoarce tangenta lui n
TANH(n)
intoarce tangenta hiperbolica a lui n
COS(n)
cosinus de n
COSH(n)
cosinus hiperbolic al lui n
Exercitii-cap.4- Folosirea functiilor

Aceste exercitii acopera folosirea functiilor nu doar in constructiile SELECT dar si in
WHERE si ORDER BY. Daca sunt folosite aliasuri ale coloanelor in rezultat , folositi-
le in constructia SELECT a propozitiei SQL.
TEME
1. Listati pentru toti angajatii numele si salariul marit cu
15 % si exprimat ca un nr. de dolari.
DEPTNO ENAME PCTSAL

---------------------------
20 SMITH 920
30 ALLEN 1840
30 WARD 1438
20 JONES 3421
30 MARTIN 1438
30 BLAKE 3278
10 CLARK 2818
20 SCOTT 3450
10 KING 5750
30 TURNER 1725
20 ADAMS 1265
30 JAMES 1093
20 FORD 3450
10 MILLER 1495
14 selectate.
2. Obtineti urmatoarea iesire:
EMPLOYEE_AND_JOB
----------------
SMITH CLERK
ALLEN SALESMAN
WARD SALESMAN
JONES MANAGER
MARTIN SALESMAN
BLAKE MANAGER
CLARK MANAGER
SCOTT ANALYST
KING PRESIDENT
TURNER SALESMAN
ADAMS CLERK
JAMES CLERK
FORD ANALYST
MILLER CLERK
3. Obtineti urmatoarea iesire
EMPLOYEE
--------
SMITH(Clerk)
ALLEN(Salesman)
WARD(Salesman)
JONES(Manager)
MARTIN(Salesman)
BLAKE(Manager)
CLARK(Manager)
SCOTT(Analyst)
KING(President)
TURNER(SAlesman)
ADAMS(Clerk)
JAMES(Clerk)
FORD(Analyst)
MILLER(Clerk)
4. Faceti o cautare pentru a obtine o lista a angajatilor

cu
functia 'job' specificata de utilizator.
Enter value for job :clerk

-----------------------------------------------------------
7369 SMITH CLERK 7902 17-DEC-80 1000 20
7876 ADAMS CLERK 7788 12-JAN-83 1100 20
7900 JAMES CLERK 7698 03-DEC-81 1092.5 30
7934 MILLER CLERK 7782 23-JAN-82 1300 10
5. S- a descoperit ca nu toti angajatii din departamentul 30

sunt barbati .Obtineti urmatoarea iesire:
ENAME DEPTNO JOB
----------------------------
ALLEN 30 Salesperson
WARD 30 Salesperson
MARTIN 30 Salesperson
BLAKE 30 Manager
TURNER 30 Salesperson
JAMES 30 Clerk
SOLUTII Cap.4
1. SELECT DEPTNO,ENAME, ROUND(SAL*1.15) PCTSAL

FROM EMP;
2. SELECT RPAD(ENAME,10)||LPAD(JOB,10) EMPLOYEE_AND_JOB
FROM EMP;
3. SELECT ENAME ||'('||initcap(job)||')' EMPLOYEE
FROM EMP;
4. SELECT *
FROM EMP
WHERE UPPER(JOB)=UPPER('&JOB');
5. SELECT ENAME,DEPTNO,INITCAP
(REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON')) JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO =30;
Capitolul 5
Alte functii singulare aplicate liniilor unei baze de date

In acest capitol vom trata functiile (de tip) referitoare la date calendaristice 'DATE',
functiile de conversie si functii care accepta orice tip de data de intrare.
Functiile de tip data calendaristica

Aceste functii se aplica asupra datelor ORACLE.
Toate functiile de tip data calendaristica intorc valoarea tipului DATE cu exceptia lui
MONTHS_BETWEEN care intoarce o valoare numerica.
Stocarea datelor calendaristice ORACLE
ORACLE stocheaza datele calendaristice intr-un format numeric intern reprezentind:
 Secolul
 Anul
 Luna
 Ziua
 Ora
 Minutele
 Secundele
Formatul implicit de afisare sau intrare pentru o data calendaristica e DD-MON-

YY.Datele calendaristice ORACLE pot varia intre 1 ian 4712 ien si 31 dec 4712 e.n
Sysdate
Sysdate intoarce data curenta si timpul.Puteti folosi SYSDATE la fel ca folosirea oricarui
nume de coloana. De exemplu , puteti afisa data curenta selectind SYSDATE dintr-o
tabela. Este obisnuit sa se selecteze SYSDATE dintr-o tabela 'dummy' numita DUAL.
Tabela DUAL apartine utilizatorului 'SYS' si poate fi accesata de toti utilizatorii.Contine
o singura coloana ,DUMMY si o linie cu valoarea 'x'.
Tabela DUAL e folositoare cind doriti sa obtineti o singura valoare-de exemplu , valoarea
unei constante , pseudo-coloane sau expresii care nu e derivata dintr-o tabela cu data
'user'.
Pentru a afisa date curenta:
SELECT SYSDATE
FROM SYS.DUAL;
Puteti selecta usor SYSDATE din EMP, dar 14 linii cu aceeasi SYSDATE vor fi
intoarse , una pentru fiecare linie din tabela EMP.
DUAL e preferata pentru ca e suficienta o singura linie intoarsa.
Folosirea operatorilor aritmetici

Pornind de la faptul ca data calendaristica e memorata ca un numar , e posibil sa se faca
calcule cu date calendaristice, folosind operatori aritmetici ca + sau -.Puteti aduna sau
scadea constante numerice ca si date calendaristice.
Operatiile pe care le puteti face sunt:
data + numar
aduna un numar de zile la data, reintorcind o data calendaristica
data - numar
scade un numar de zile dintr-o data, producind o data calendaristica
date - date
scade o data dintr-o data , obtinind un nr. de zile.
date + numar/24
aduna un nr. de ore pentru a obtine o data calendaristica.
SELECT HIREDATE,HIREDATE+7, HIREDATE-7,SYSDATE - HIREDATE
FROM EMP
WHERE HIREDATE LIKE '%JUN%';
HIREDATE HIREDATE+7 HIREDATE-7 SYSDATE-HIREDATE

-------------------------------------------------------
13-jun-83 20-jun-83 06-jun-83 1982.70628
11-jun-84 18-jun-84 04-jun-84 1618.70628
04-jun-84 11-jun-84 28-may-84 1625.70628
04-jun-84 11-jun-84 28-may-84 1625.70628
Scazind din SYSDATE ,HIREDATE din tabela EMP intoarce nr.de zile de la angajarea
fiecarui om.
MONTHS_BETWEEN(data1,data2)
gaseste nr. de luni intre data1 si data2. Rezultatul poate fi pozitiv sau negativ.
Daca data1 e mai tarzie decat data2 , REZULTATUL E POZITIV, daca data2 este
mai tirzie decit data1 , REZULTATUL E NEGATIV.
SELECT MONTHS_BETWEEN (SYSDATE,HIREDATE),

MONTHS_BETWEEN('01-jan-84','05-nov-88')
FROM EMP
WHERE MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE)>59;
MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE) MONTHS_BETWEEN('01-jan-84','05-nov-
88')
-----------------------------------------------------------------------
65.0873622 -58.129032
63 -58.129032
60.5067171 -58.129032
59.3454267 -58.129032
59.3454267 -58.129032
59.8292977 -58.129032
6 records selected
Partea neintreaga a rezultatului reprezinta o portiune dintr-o luna.
ADD_MONTHS(data,n)
aduna n numar de luni calendaristice la 'data'. n trebuie sa fie intreg si poate fi si
negativ.
SELECT HIREDATE, ADD_MONTHS(HIREDATE,3),ADD_MONTHS(HIREDATE,-3)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =20;
HIREDATE ADD_MONTHS(HIREDATE,3) ADD_MONTHS(HIREDATE,-3)

----------------------------------------------------------------
13-jun-83 13-sep-83 13-mar-83
31-oct-83 31-jan-84 31-jul-83
05-mar-84 05-jun-84 05-dec-83
04-jun-84 04-sep-84 04-mar-84
05-dec-83 05-mar-84 05-sep-83
NEXT_DAY(data1,,char)
data urmatoarei zile a saptaminii(char) urmind data1. Char trebuie sa fie un numar
reprezentind o zi sau un caracter.
SELECT HIREDATE,NEXT_DAY(HIREDATE,'FRIDAY'),NEXT_DAY(HIREDATE,6)
FROM EMP
WHERE DEPTNO =10;
HIREDATE NEXT_DAY(HIREDATE,'FRIDAY') NEXT_DAY(HIREDATE,6)

------------------------------------------------------------------
14-may-84 18-may-84 18-may-84
09-jul-84 13-jul-84 13-jul-84
21-nov-83 25-nov-83 25-nov-83
LAST_DAY(data1)
gaseste data reprezentind ultima zi a lunii care contine data 1.
SELECT SYSDATE,LAST_DAY(SYSDATE),HIREDATE,LAST_DAY(HIREDATE),
LAST_DAY('15-FEB-88')
FROM EMP
WHERE DEPTNO =20;
SYSDATE LAST_DAY(SYSDATE) HIREDATE LAST_DAY(HIREDATE) LAST_DAY('15-

feb-88')
------------------------------------------------------------------------
----
04-DEC-89 31-DEC-89 17-DEC-80 31-DEC-80 29-FEB-88
o4-dec-89 31-dec-89 02-apr-81 30-apr-81 29-feb-88
04-dec-89 31-dec-89 09-dec-82 31-dec-82 29-feb-88
04-dec-89 31-dec-89 12-jan-83 31-jan-83 29-feb-88
04-dec-89 31-dec-89 03-dec-81 31-dec-81 29-feb-88
Functia ROUND poate fi aplicata pe date calendaristice.

Round(data1)
intoarce data1 cu timpul setat la 12:00AM(noaptea). Aceasta e folositor cind
comparam date care au timpuri diferite.
ROUND (data1,'MONTH')
intoarce prima zi a lunii continind data1 daca data1 este in prima parte a lunii,
altfel intoarce prima zi a urmatoarei luni.
ROUND(data 1,' YEAR')
intoarce prima zi a anului continind data1, daca data1 este in prima jumatate a
anului, altfel intoarce prima zi a urmatorului an.
SELECT SYSDATE,ROUND(SYSDATE,'MONTH'),ROUND(SYSDATE,'YEAR')
FROM SYS.DUAL;
SYSDATE ROUND(SYSDATE,'MONTH') ROUND(SYSDATE,'YEAR')

----------------------------------------------------------
04-dec-89 01-dec-89 01-jan-90
TRUNC(data1,'char')
gaseste prima zi a lunii care e continuta in data1, cind char='MONTH'.Daca char=
'YEAR', gaseste prima zi a anului care contine data1.
SELECT SYSDATE,TRUNC(SYSDATE,'MONTH'),TRUNC(SYSDATE,'YEAR')
FROM SYS.DUAL;
SYSDATE TRUNC(SYSDATE,'MONTH') TRUNC(SYSDATE,'YEAR')

-----------------------------------------------------------
o4-dec-89 01-dec-89 01-jan-89
TRUNC e folositor cind vreti sa stergeti timpul dintr-o data. Timpul component al zilei
este sters implicit.
Functii de conversie
SQL furnizeaza un numar de functii care controleaza conversiile datelor

calendaristice.Aceste functii de conversie , convertesc o valoare de la un tip de data la alt
tip.
TO_CHAR(numar/data,{'fmt'})
converteste numar sau data la caractere in format 'fmt'.
TO_NUMBER(char)
converteste 'char' care contine un numar in 'NUMBER'.
TO_DATE('char','fmt')
converteste valoarea 'char' reprezentind o data calendaristica, intr-o valoare data
in felul 'fmt' specificat. Daca fmt e omis , formatul e DD-MON-YY.
TO_CHAR
Functia TO_CHAR este folosita frecvent pentru a schimba un format de data de la cel
implicat la un format de afisare alternativ. TO_CHAR (data,'date picture') specifica ca
data va fi convertita la un nou format de iesire.
Pentru a converti date curente de la formatul implicit (DD-MON-YY) la un nou format
'date picture':
SELECT TO_CHAR(SYSDATE,'DAY, DDTH MONTH YYYY')
FROM SYS.DUAL;
TO_CHAR (SYSDATE,'DAY,DDTHMONTHYYYY')
-------------------------------------
TUESDAY ,05TH SEPTEMBER 1989
Observati ca:
 'Date picture', care trebuie incadrate de apostrofi poate contine orice format dintre
cele tratate mai jos.Coloana si 'date picture' trebuie separate de virgula.
 DAY si MONTH la iesire sunt automat aduse la lungimea 9 adaugind blancuri.
 Pentru a sterge blancurile adaugate folositi prefixul FM(FILL MODE).
SELECT TO_CHAR (SYSDATE,'fmDAY,ddth Month YYYY')

FROM SYS.DUAL;
TO_CHAR(SYSDATE,'FMDAY,DDTHMONTHYYYY')
--------------------------------------
Tuesday , 5th September 1989
FM poate fi folosit pentru a sterge zerourile de la inceput din formatul ddth ex:05TH este
schimbat in 5th. Cazul in care 'date picture' este introdusa este cazul in care va fi afisata.
TO_CHAR poate fi deasemenea folosita pentru extragerea timpului din zi , si afisarea lui
intr-un format specificat.
Pentru afisarea timpului dintr-o zi:
SELECT TO_CHAR (SYSDATE.'HH:MI:SS')

FROM SYS.DUAL;
TO_CHAR(SYSDATE,'HH:MI:SS')
---------------------------
08:16:24
Functia TO_CHAR este de asemenea folosita pentru conversia unei valori de tip data
numerica la o valoare de tip data caracter.
TO_CHAR(numar,'number picture')
SELECT TO_CHAR (SAL,'$9,999')

FROM EMP;
TO_CHAR(SAL,'$9,999')
--------------------
$1,000
$1,600
$1,250
$2,975
Observati ca formatul este optional.Daca'date picture' e omis, data este convertita la o

valoare de tip caracter in format Oracle, implicit DD-MON-YY.
Daca 'number picture ' nu e specificat, numarul e convertit intr-o valoare de tip caracter.
Observati de asemenea ca formatele nu afecteaza actuala reprezentare interna a valorii
coloanei.Ele afecteaza doar cum valoarea coloanei este afisata cind e regasita cu o
constructie SELECT.
Formate pentru date calendaristice
Elementele unui format de data calendaristica sunt:
SCC or CC
Secol;Prefixul 'S'face ca datele i.e.n. sa fie prefixate de'-'.
YYYY or SYYYY
An;Prefixul 'S' face ca datele i.e.n. sa fie prefixate de '-'.
YYY or YY or Y
Ultimele 3,2,1 cifre din an
Y,YYY
An cu virgula in pozitie specificata.
SYEAR or YEAR
An in litere ;Prefixul 'S' face ca pt.anii i.e.n. sa se puna '-'.
BC or AD
Indicatorul BC/AD(pt.i.e.n. sau e.n.).
B.C.or A.D.
Indicatorul BC/AD cu puncte.
Q
Sfert de an.
MM
Luna.
MONTH
Numele lunii adaugind blancuri pina la lungimea 9.
MON
Numele lunii abreviat la 3 litere.
WW or W
Saptamina a anului sau a lunii.
DDD or DD or D
Zi a anului, lunii,saptaminii.
DAY
Numele zilei ,adaugind blancuri pina la lungimea de 9 caractere.
DY
Numarul zilei abreviat la 3 litere.
J
Nr.de zile din decembrie 31,4713 i.e.n.
AM or PM
Indicator meridian.
A.M. or P.M.
Indicator meridian cu puncte.
HH or HH12
Ora din zi (1-12).
HH24
Ora din zi (0-23).
MI
Minute.
SS
Secunde.
SSSSS
Secunde dupa miezul noptii(0-86399).
/.,etc.
E reprodusa punctuatia in rezultat.
"..."
Sirul cu apostrofi reprodus in rezultat.
Prefixul de mai jos poate fi adaugat astfel:
fm
'FILL mode'.Prefixind MONTH sau DAY, suprima blancurile, lasind un rezultat
de lungime variabila ,FM va suprima zerourile de inceput din formatul ddth.Nu e
folositor cu alte coduri.A doua aparitie a lui 'fm' pune blancurile din nou.
Sufixele de mai jos pot fi adaugate astfel:
TH
nr.ordinal(ex:''DDTH" transformat in "4TH").
SP
nr.transformat in sir (ex.DDSP"pt"FOUR").
SPTH sau thsp
confirma numerele ordinale cu transformarea numar- cadru (ex.DDSPTH
pt.FOURTH).
Observatie:
? Codurile sunt case sensitive si vor afecta afisarea datelor calendaristice astfel:
DAY MONDAY
Day Monday
Month July
ddth 14th
ddTh 14th
Formatul de date RR
Daca-l folositi in locul lui YY, secolul variaza in acord cu anul specificat cu 2 cifre si
ultimii 2 digiti ai anului curent.
Tabloul de mai jos rezuma comportamentul elementului RR.
FORMATUL DE DATE RR(ORACLE 7)

Pentru anii in alte secole
----------------------------------------------------------------------
| | | Daca cei 2 digiti ai anului sint
|
| Daca cei
---------------------------------------------------------
| 2 digiti | | 0-49 50-99
|
| ai anului
---------------------------------------------------------
| curent | |
|
| sunt | 0 | data intoarsa este data intoarsa este
|
| | - | in secolul crt. in secolul anterior
|
| | 49 | celui crt.
|
| |
----------------------------------------------------------
| | 50 | data intoarsa este data intoarsa este
in|
| | - | in secolul dupa secolul crt.
|
| | 99 | cel crt.
|
------------------------------------------------------------------------
EXEMPLE:
--------------------------------------------------------------
| Anul crt. Valoarea formatata Anul interpretat |
| (DD_ MON_RR) |
--------------------------------------------------------------
| 1994 27-oct-95 1995 |
--------------------------------------------------------------
| 1994 27-oct-17 2017 |
--------------------------------------------------------------
| 2001 27-oct-95 1995 |
--------------------------------------------------------------
| 2001 27-oct-17 2017 |
--------------------------------------------------------------
Formatul pentru numere
Elementele modelului pt.formatul de numere sunt:
Format Semnificatie Exemple

------------------------------------------------------------
9 numere(nr.de 9 999999 1234
determina lung de
afisare)
0 afis.zerourile de
la inceput 099999 001234
$ semnul dolar $999999 $1234
. punct zecimal in 999999.99 1234.00
, pozitie specificata 999,999 1,234
MI semnele minus la
dreapta(valori
negative) 999999MI 1234-
PR paranteze pentru
numere negative 999999PR <1234>
EEEE notatie stiintifica

(formatul trebuie
sa aiba 4E) 99.999EEEE 1.234E+03
V inmultire cu 10
(n=numar de 9 dupa V) 9999V99 123400
B afiseaza valori zero

ca blancuri nu 0 B9999.99 1234.00
-----------------------------------------------------------------
Observatie:
Formatele numerice afisate mai jos in tablou pot fi folosite cu comanda

SQL*PLUSCOLUMN(vezi cap.10).
TO_NUMBER
In exemplul urmator , functia TO_NUMBER e folosita pentru a transforma un numar

memorat sub forma unui caracter intr-un tip numar.
SELECT EMPNO, ENAME,JOB,SAL

FROM EMP
WHERE SAL>TO_NUMBER('1500');
TO_DATE
Pentru a afisa toti angajatii cu data angajarii 4 iulie 1984, puteti folosi functia TO_DATE:
SELECT EMPNO,ENAME, HIREDATE

FROM EMP
WHERE HIREDATE =TO_DATE('June 4,1984','Month dd, YYYY');
EMPNO ENAME HIREDATE

------------------------
7844 TURNER 04-jun-84
Constanta e convertita intr-o data si apoi comparata cu valoarea HIREDATE.
Functia TO_DATE e frecvent folosita pentru a transforma o valoare in ORACLE intr-un

format diferit de cel implicit. De exemplu , cind inserati o data , Oracle asteapta o data in
formatul implicit DD_MON_YY. Daca nu vreti sa folositi formatul implicit , trebuie sa
folositi functia TO_DATE si masca formatului dorit.
De exemplu:
Pentru a introduce in tabela EMP - o linie cu un format nestandard introduceti:
INSERT INTO EMP(EMPNO,DEPTNO,HIREDATE)

VALUES(777,,20,TO_DATE('19/08/90','DD/MM/YY'));
Comanda INSERT e tratata in detaliu mai tirziu.
Functii care accepta orice tip de data la intrare
DECODE
DECODE este cea mai puternica functie SQL.

Aceasta faciliteaza interogarile, facind munca unui 'case' sau a unei constructii'if-then-
else'.
Syntax:
DECODE (col/expression,
search1,rezult1,[search2,rezult2,....,]
default)
Col/expression e comparata cu fiecare valoare'search'si intoarce 'rezult' daca
col/expression este egal cu valoarea 'search'.
Daca nu e gasita nici o egalitate, functia DECODE intoarce valoarea 'default'.Daca

valoarea'default' e omisa, NULL e intors pentru cazurile de nepotrivire.
ARGUMENTE
DECODE trebuie sa aiba minim 4 parametrii ca argumente.
COL/EXPRESSION
numele coloanei sau expresie pentru a fi evaluate
SEARCH1
prima valoare pentru testare
RESULT1
valoarea intoarsa daca se potriveste cu SEARCH1.
SEARCH1 si RESULT1 pot fi repetate de cite ori e necesar-[SEARCH2,
RESULT2,...]
DEFAULT
valoarea pentru a fi reintoarsa daca nu exista nici o potrivire.
Observatie:
 col/expression pot fi orice tip de data

 SEARCH poate fi acelasi tip ca expression /col
 Valoarea intoarsa este fortata la acelasi tip ca al treilea argument (result1)
Exemplul urmator decodifica tipurile 'CLERK'si' MANAGER';altele nu testate.Acestea

devin implicite pentru UNDEFINE.
SELECT ENAME,
JOB,
DECODE(JOB,'CLERK','WORKER',
'MANAGER','BOSS',
'UNDEFINED') DECODED_JOB
FROM EMP;
ENAME JOB DECODED_JOB

-------------------------------
SMITH CLERK WORKER
ALLEN SALESMAN UNDEFINED
WARD SALESMAN UNDEFINED
JONES MANAGER BOSS
MARTIN SALESMAN UNDEFINED
BLAKE MANAGER BOSS
CLARK MANAGER BOSS
SCOTT ANALYST UNDEFINED
KING PRESIDENT UNDEFINED
TURNER SALESMAN UNDEFINED
ADAMS CLERK WORKER
JAMES CLERK WORKER
FORD ANALYST UNDEFINED
MILLER CLERK WORKER
Pentru a afisa procentajele in functie de coloane GRADE din tabela SALGRADE:
SELECT GRADE,
DECODE(GRADE,'1','15%'
'2','10%',
'3','8%',
'5%')BONUS FROM SALGRADE;
GRADE BONUS
---------------
1 15%
2 10%
3 8%
4 5%
5 5%
Acest exemplu ilustreaza ca valoarea intoarsa e fortata la tipul celui de al treilea

argument, la folosirea functiei DECODE. Il sfatuim pe utilizator sa specifice ordinea in
care informatia e afisata introducind o valoare la fiecare rulare:
select * from emp

order by decode (&orderby,
1,
sal,
2,
ename,
sal);
Enter value for orderby:2

order by decode (2,1,sal,2,ename,sal)
*
ERROR at line 2:ORA -1722: invalid number
Observati ca aceata comanda produce o eroare fiindca tipul lui 'ename'(char) difera de cel
al lui 'sal'(numar) care e al treilea argument.
In exemplul de mai jos , dorim sa introducem salariul crescut in functie de meseria

fiecarui angajat.
SELECT JOB,SAL,DECODE(JOB,'ANALYST',SAL*1.1,
'CLERK',SAL*1.15,
'MANAGER',SAL*0.95,
SAL) DECODED_SALARY FROM EMP;
JOB SAL DECODED_SALARY
--------------------------------
CLERK 800 920
SALESMAN 1,600 1600
SALESMAN 1,250 1250
MANAGER 2,975 2826.25
SALESMAN 1,250 1250
MANAGER 2,850 2707.5
MANAGER 2,450 2327.5
ANALYST 3,000 3300
PRESIDENT5,000 5000
SALESMAN 1,500 1500
CLERK 1,100 1265
CLERK 950 1092.5
ANALYST 3,000 3300
CLERK 1,300 1495
NVL(col/value,val) converteste o valoare NULL la 'val' Tipul datei trebuie sa se

potriveasca cu (col/value si val).
SELECT SAL*12+NVL(COMM,0),NVL(COMM,1000),SAL*12+NVL(COMM,1000)
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
SAL*12+NVL(COMM,0) NVL(COMM,1000) SAL*12+NVL(COMM,1000)

----------------------------------------------------------
29400 1000 30400
60000 1000 61000
15600 1000 16600
GREATEST(col(value1,col/value2....) -intoarce cel mai mare dintr-o lista de valori.Toate

'col/value2' sint convertite la tipul col/value1 inaintea comparatiei.
SELECT GREATEST(1000,2000),GREATEST(SAL,COM)
FROM EMP
WHERE DEPTNO=30;
GREATEST(1000,2000) GREATEST(SAL,COMM)
-------------------------------------------
2000 1600
2000 1250
2000 1400
2000
2000 1500
2000
6 records selected.
LEAST(col/value1,col/value2....) intoace cea mai mica valoare.

Toate col/value 2 sint convertite la tipul col/value1 inainte de comparatie.
SELECT LEAST(1000,2000),LEAST(SAL,COMM)
FROM EMP
WHERE DEPTNO=30;
LEAST(1000,2000) LEAST(SAL,COMM)
---------------------------------
1000 300
1000 500
1000 1250
1000
1000 0
1000
6 records selected.
VSIZE(col/value) - intoarce nr.de biti din reprezentarea interna ORACLE a lui col/value'.
SELECT DEPTNO,VSIZE(DEPTNO),VSIZE(HIREDATE),VSIZE(SAL),
VSIZE(ENAME)
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
DEPTNO VSIZE(DEPTNO) VSIZE(HIREDATE) VSIZE(SAL) VSIZE(ENAME)

---------------------------------------------------------
10 2 7 3 5
10 2 7 2 4
10 2 7 2 6
FUNCTII IMBRICATE REVIZITATE

Amintim ca functiile pot fi imbricate la orice nivel si functiile interioare sunt evaluate
intii mergind pina la functia cea mai exterioara.Este bine sa se tina nr. de paranteze de
inceput (deschidere) si de sfirsit(inchidere).Trebuie sa fie acelasi numar din fiecare tip de
paranteze.
Functiile de mai jos sint imbricate si sint evaluate dupa cum urmeaza.
SELECT ENAME,NVL(TO_CHAR(MGR),'UNMANAGEABLE')
FROM EMP
WHERE MGR IS NULL;
ENAME NVL(TO_CHAR(MGR),'UNMANAGEABLE')
-----------------------------------------------
KING UNMANAGEABLE
1. Coloana MGR e convertita la caracter cu functia TO_CHAR

2. Functia NVL inlocuieste NULL mgr cu un sir de caractere 'UNMANAGEABLE'.
Functiile imbricate pot fi de asemenea folosite pentru a afisa date de vineri , la doua luni
de azi in formatul Day dd Month YYYY.
SELECT SYSDATE,
TO_CHAR(NEXT_DAY(ADD_MONTHS(SYSDATE,2),'FRIDAY'),'Day
dd
Month YYYY')
FROM SYS.DUAL;
SYSDATE
TO_CHAR(NEXT_DAY(ADD_MONTHS(SYSDATE,2),'FRIDAY'),'DAYDDMONTHYYYY')
------------------------------------------------------------------------
-
04-dec-89 Friday 09 Februarie 1990
1. Functia ADD_MONTHS aduna 2 luni la luna curenta(decembrie)

2.
3. Functia NEXT_DAY gaseste vineri la 2 luni de SYSDATE
4.
5. Functia TO_CHAR converteste coloana data la tipul CHAR pentru
6. afisarea in formatul Day dd Month YYYY
7.
Capitolul 5 Exercitii - Functii
Aceste exercitii acopera functiile discutate in acest capitol, ca

si
pe cele din capitolul 4.
1. Afisati pt.fiecare angajat din departamentul 20 numele si data

2. angajarii.
3. Fiti siguri ca specificati aliasul 'DATE_HIRED' dupa
expresia
4. voastra altfel coloana respectiva va fi pierduta. Se

folo-
5. seste o lungime de 80 de caractere care este lungimea
implicita
6. pentru coloane de caracter.
7. ENAME DATE_HIRED
8. ---------------------------
9. SMITH June,Thirteenth 1983
10. JONES October,Thirty-First 1983
11. SCOTT March,Fifth 1984
12. ADAMS June,Fourth 1984
13. FORD December,Fifth 1983
14.
15.
16. Afisati pt.fiecare angajat numele, data angajarii si adaugati

17. un an la data angajarii pt.fiecare. Ordonati iesirea in
18. ordinea crescatoare a datei angajarii la care s-a
adaugat
19. un an.
20. ENAME HIREDATE REVIEW
21. ---------------------------
22. SMITH 13-jun-83 13-jun-84
23. ALLEN 15-aug-83 15-aug-84
24. JONES 31-oct-83 31-oct-84
25. MILLER 21-nov-83 21-nov-84
26. MARTIN 05-dec-83 05-dec-84
27. FORD 05-dec-83 05-dec-84
28. SCOTT 05-mar-84 05-mar-85
29. WARD 26-mar-84 26-mar-85
30. CLARK 14-may-84 14-may-85
31. TURNER 04-jun-84 04-jun-85
32. ADAMS 04-jun-84 04-jun-85
33. BLAKE 11-jun-84 11-jun-85
34. KING 09-jun-84 09-jun-85
35. JAMES 23-jun-84 23-jun-85
36. 14 records selected
37.
38.
39. Afisati lista angajatilor , pentru fiecare afisind salariul

40. daca acesta e mai mare ca 1500, daca e egal cu 1500
afiseaza
41. 'On Target', daca e mai mic decit 155, afiseaza 'BELOW
1500'.
42. ENAME SALARY
43. ------------------
44. ADAMS Below 1500
45. ALLEN 1600
46. BLAKE 2850
47. CLARK 2450
48. FORD 3000
49. JAMES Below 1500
50. JONES 2975
51. KING 5000
52. MARTIN Below 1500
53. MILLER Below 1500
54. SCOTT 3000
55. SMITH Below 1500
56. TURNER On Target
57. WARD Below 1500
58.
60.
61.
62.
63. Scrieti o cerere care intoarce ziua din saptamina

64. (ex:MONDAY), pt. fiecare data introdusa in formatul
65. DD.MM.YY.
66. Enter value for anydate:12.11.88
67.
68. DAY
69. ------------------------
70. SATURDAY
71.
72.
73. Scrieti o cerere pt. a determina cit timp au fost angajati

ai
74. companiei .Folositi DEFINE pentru a evita repetarea
tipului
75. functiilor.
76. Enter value for employee_name:king
77.
78.
79. ENAME LENGTH OF SERVICE
80. -------------------------------
81. KING 4 YEARS 4 MONTHS
82.
83.
84. Dindu-se un sir in formatul 'nn/nn', verificati daca primele

85. si ultimele 2 caractere sunt numere si daca caracterul
din
86. mijloc este '/'.
87. Afisati expresia 'Yes' daca e asa , sau 'No' altfel.
Folositi
88. urmatoarele valori pentru a testa solutia voastra:
89. '12/34',01/la','99/88'
90. VALUE VALID?
91. -----------
92. 12/34 YES
93.
94.
95. Angajatii pe 15 ale fiecarei luni sau inainte sint platiti

96. in ultima vineri a acelei luni . Cei angajati dupa
data de
97. 15 sunt platiti in ultima vineri a urmatoarei luni.
98. Afisati o lista a angajatilor , cu data de angajare si
prima
99. data de plata.Sortati in functie de data angajarii.
100. ENAME HIREDATE PAYDAY
101. ---------------------------
102. SMITH 13-jun-83 24-jun-83
103. ALLEN 15-aug-83 26-aug-83
104. JONES 31-oct-83 25-nov-83
105. MILLER 21-nov-83 30-dec-83
106. MARTIN 05-dec-83 30-dec-83
107. FORD 05-dec-83 30-dec-83
108. SCOTT 05-mar-84 30-mar-84
109. WARD 26-mar-84 27-apr-84
110. CLARK 14-may-84 25-may-84
111. TURNER 04-jun-84 29-jun-84
112. ADAMS 04-jun-84 29-jun-84
113. BLAKE 11-jun-84 29-jun-84
114. KING 09-jul-84 27-jul-84
115. JAMES 23-jul-84 31-aug-84
116.
118.
119.
CAPITOLUL 5 SOLUTII
1. SELECT ENAME,
2. TO_CHAR(HIREDATE,'fmMonth,Ddspth YYYY')
3. date_hired
4. FROM EMP
5. WHERE DEPTNO=20;
6.
7.
8. SELECT ENAME,HIREDATE,ADD_MONTHS(HIREDATE,12) REVIEW
9. FROM EMP
10. ORDER BY ADD_MONTHS(hiredate,12);
11.
12.
13. SELECT ENAME,
14. DECODE(SIGN(1500-SAL),1,'BELOW 1500',0,'On
15. Target',SAL)
16. SALARY
17. FROM EMP
18. ORDER BY ENAME;
19.
20.
21. SELECT TO-CHAR(TO_DATE('&ANYDATE','DD.MM.YY'),'DAY')
DAY
22. FROM SYS.DUAL;
23.
24.
25. DEFINE TIME=MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE)
26. SELECT ENAME,
27. FLOOR(&TIME/12)||'YEARS'||
28. FLOOR(MOD(&TIME,12))||'MONTHS'
29. "LENGTH OF SERVICE"
30. FROM EMP
31. WHERE ENAME=UPPER('&EMPLOYEE_NAME');
32.
33.
34. SELECT '12/34' VALUE
35. DECODE(
36. TRANSLATE('12/34','1234567890',
37. '9999999999'),
38. '99/99','YES',NO') "VALID?"
39. FROM SYS.DUAL;
40.
41.
42. SELECT ENAME,
43. HIREDATE,
44. DECODE(SIGN(TO_CHAR(HIREDATE,'DD')-15
45. 1,NEXT-DAY(LAST-
DAY(ADD_MONTHS(HIREDATE,1)),
46. 'FRIDAY')-7,
47. NEXT-DAY(LAST_DAY(HIREDATE),'FRIDAY')-7)
48. PAYDAY
49. FROM EMP
50. ORDER BY HIREDATE;
51.
52. sau
53. SELECT ENAME,HIREDATE,
54.
NEXT_DAY(LAST_DAY(ROUND(HIREDATE,'MONTH'))-7
55. 'FRIDAY') PAYDAY
56. FROM EMP
58.
59.
Capitolul 6
Functii de grup
Acest capitol explica cum informatiile concise pot fi obtinute pentru grupuri de siruri
folosind functiile de grup.
Vom discuta cum puteti divide sirurile dintr-o tabela in seturi mai mici si cum sa
specificati criteriile de cautare intr-un grup de siruri.
Functiile de grup se aplica unui set de siruri.Ele intorc rezultate bazate pe grupuri de
siruri , spre deosebire de un rezultat pe sir care e returnat de functii singulare.De regula ,
toate sirurile din tabela sunt tratate ca un grup.Clauza GROUP BY din cadrul lui
SELECT e folosita pentru a imparti sirurile in grupuri mai mici.
Functiile de grup sunt listate mai jos:
Valoare returnata
AVG({DISTINCT/ALL})
valoarea medie a lui n, ignorind valorile nule.
COUNT({DISTINCT/ALL} expr*)
nr. de siruri unde expresia e evaluata la altceva decit NULL. (*) face ca COUNT
sa numere toate sirurile selectate, incluzind duplicatele si sirurile cu NULL.
MAX({DISTINCT/ALL}expr)
maximul valorilor expr.
MIN({DISTINCT/ALL}expr)D
minimul valorilor expresiei expr.
STDDEV({DISTINC/ALL}n)
deviatia standard a lui n , ignorind valorile nule.
SUM({DISTINC/ALL}n)
suma valorilor lui n , ignorind valorile nule.
VARIANCE({DISTINCT/ALL}n)
variatia lui n , ignorind valorile nule.
Toate functiile de deasupra opereaza pe un nr. de siruri (de ex., o intreaga tabela) si sunt
cunoscute ca functii de grup sau agregate. DISTINCT face ca functia de grup sa
considere doar valorile(nedupli- cate).
ALL considera fiecare valoare , incluzind si toate duplicatele. Implicit este ALL.
Tipul datelor argumentelor poate fi CHAR,NUMBER sau DATA unde expr e listata.
Toate fuctiile de grup cu exceptia lui COUNT(*) ignora valorile nule. Folositi NVL ca de
obicei pentru a include null.
FUNCTII DE GRUP
Folosirea functiilor de grup
Pentru a calcula salriul mediu al tuturor angajatilor, introducem :
SELECT AVG(SAL)
FROM EMP;
AVG(SAL)
--------
2073.21429
Notati ca liniile din tabela EMP sint considerate ca un singur grup.
O functie de grup poate fi aplicata pe un subset de linii din tabela prin folosirea clauzei
WHERE.
Pentru a gasi salariul minim cistigat de un functionar, introducem :
SELECT MIN(SAL)
FROM EMP
WHERE JOB = 'CLERK';
MIN(SAL)
--------
800
Pentru a numara angajatii din departamentul 20, introducem :
SELECT COUNT(*)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 20;
COUNT(*)
--------
5
Clauza GROUP BY
Clauza GROUP BY poate fi folosita pentru a imparti liniile dintr-o tabela in grupuri mai
mici. Functiile de rup pot fi folosite pentru a intorece informatii sumare pentru fiecare
grup.
Pentru a calcula salariul mediu pentru fiecare functie diferita, introducem:
SELECT JOB, AVG(SAL)

FROM EMP
GROUP BY JOB;
JOB AVG(SAL)
------- -----------
ANALYST 3000
CLERK 1037.5
MANAGER 2758.33333
PRESIDENT 5000
SALESMAN 1400
Excluderea liniilor cind folosim GROUP BY
Liniile pot fi excluse mai intii cu o clauza WHERE, inainte de a le imparti in grupuri.
Pentru a determina salariul mediu pentru fiecare functie in afara de manager,

introducem :

FROM EMP
WHERE JOB != 'MANAGER'
GROUP BY JOB;
JOB AVG(SAL)
------- -----------
ANALYST 3000
CLERK 1037.5
PRESIDENT 5000
SALESMAN 1400
Solutii
1. SELECT MIN(SAL) MINIMUM

2. FROM EMP;
3.
4. SELECT MAX(SAL), MIN(SAL), AVG(SAL)
5. FROM EMP;
6.
7. SELECT JOB,
8. MAX(SAL) MAXIMUM,
9. MIN(SAL) MINIMUM
10. FROM EMP
11. GROUP BY JOB;
12.
13. SELECT COUNT(*) MANAGERS
14. FROM EMP
15. WHERE JOB = 'MANAGER';
16.
17. SELECT JOB,
18. AVG(SAL) AVSAL,
19. AVG(SAL * 12 + NVL(COMM, 0)) AVCOMP
20. FROM EMP
21. GROUP BY JOB;
22.
23. SELECT MAX(SAL) - MIN(SAL) DIFFERENCE
24. FROM EMP;
25.
26. SELECT DEPTNO, COUNT(*)
27. FROM EMP
28. GGROUP BY DEPTNO
29. HAVING COUNT(*) > 3;
30.
31. SELECT EMPNO
32. FROM EMP
33. GROUP BY EMPNO
34. HAVING COUNT(*) > 1;
35.
36. SELECT MGR, MIN(SAL)
37. FROM EMP
38. GROUP BY MGR
39. HAVING MIN(SAL) >= 1000
40. ORDER BY MIN(SAL);
41.
CAPITOLUL 7
EXTRAGEREA DATELOR DIN MAI MULT DE O

TABELA
Join
Join-ul este folosit cind o cerere SQL necesita date din mai multe tabele din baza de date.
Liniile dintr-o tabela pot fi unite cu liniile din alta tabela in functie de valorile comune
existente in coloanele corespunzatoare.
Sint doua tipuri de conditie de join :
1. Equi-join
2. Non-equi-join
Equi-join
Pentru a determina angajatii din departamente, vom compara valorile din coloana
DEPTNO a angajatului cu aceleasi valori din DEPTNO din tabela DEPT. Relatia dintre
tabela EMP si DEPT este un equi-join, in care valorile din coloana DEPTNO din ambele
tabele sint egale. (Operatorul de comparatie folosit este =.)
O conditie de join este specificata in clauza WHERE:
SELECT column(s)
FROM tables
WHERE join condition is ...
Pentru a face join pe cele doua tabele EMP si DEPT, introducem:
SELECT ENAME, JOB, DNAME

FROM EMP, DEPT
WHERE EMP>DEPTNO + DEPT>DEPTNO;
ENAME JOB DNAME

------- ------ -------
CLARK MANAGER ACCOUNTING
MILLER CLERK ACCOUNTING
KING PRESIDENT ACCOUNTING
SMITH CLERK RESEARCH
SCOTT ANALYST RESEARCH
JONES MANAGER RESEARCH
ADAMS CLERK RESEARCH
FORD ANALYST RESEARCH
ALLEN SALESMAN SALES
BLAKE MANAGER SALES
TURNER SALESMAN SALES
JAMES CLERK SALES
MARTIN SALESMAN SALES
WARD SALESMAN SALES
Vom observa ca acum fiecare angajat are listat numele departamentului lui.
Liniile din EMP sint combinate cu liniile din DEPT si sint intoarse doar liniile pentru
care valorile EMP.DEPTNO si DEPT.DEPTNO sint eale.
Observati ca, conditia de join specifica numele coloanei precedat de numele

tabelei.Aceasta este o necesitate cind numele coloanelor sint aceleasi in ambele
tabele.Este necesar sa specificam exact ce coloane sint referite.
Aceasta necesitate este de asemenea aplicata coloanelor care pot fi ambigue in clauzele
SELECT sau ORDER BY.
Pentru a recunoaste diferentele dintre coloana DEPTNO din EMP si coloana DEPTNO
din DEPT, introducem:
SELECT DEPT.DEPTNO, ENAME, JOB, DNAME

FROM EMP, DEPT
WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
ORDER BY DEPT.DEPTNO;
DEPTNO ENAME JOB DNAME

-------- ------- ------ -------
10 CLARK MANAGER ACCOUNTING
10 MILLER CLERK ACCOUNTING
10 KING PRESIDENT ACCOUNTING
20 SMITH CLERK RESEARCH
20 SCOTT ANALYST RESEARCH
20 JONES MANAGER RESEARCH
20 ADAMS CLERK RESEARCH
20 FORD ANALYST RESEARCH
30 ALLEN SALESMAN SALES
30 BLAKE MANAGER SALES
30 TURNER SALESMAN SALES
30 JAMES CLERK SALES
30 MARTIN SALESMAN SALES
30 WARD SALESMAN SALES
Observati ca fiecarui numar de departament din tabela DEPT i se face join pentru a se
potrivi cu numerele de departament din tabela EMP.De exemplu, trei angajati lucreaza in
departamentul 10 - Accounting - deci exista trei potri- viri.Prin urmare ACCOUNTING
este afisat pentru fiecare angajat din acel departament.
Folosirea alias-urilor de tabela
Poate fi foarte plictisitor sa tiparesti numele tabelelor repetat.Etichete temporare (sau

alias-uri) pot fi folosite in clauza FROM.Aceste nume temporare sint valide doar in
instructiunea SELECT curenta.Alias-urile de tabele trebuie de asemenea sa fie specificate
in clauza SELECT.Aceasta creste efectiv viteza cererii, in care contextul contine
informatii foarte exacte.
Alias-urile de tabela sint folosite in urmatorul context:
SELECT E.ENAME, D.DEPTNO, D.DNAME

FROM EMP E, DEPT D
WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO
ORDER BY D.DEPTNO;
Alias-urile de tabele pot fi de lungime de maxim 30 de caractere, dar mai scurte sint mai
bune.De asemenea incercati sa le faceti cit mai explicite.
Daca un alias de tabela este folosit pentru un nume particular de tabela in clauza FROM,
atunci acel alias trebuie sa fie substituit pentru numele tabelei in contextul din SELECT.
Produs
-----------------------------------------------------------------------
| EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO
|
-----------------------------------------------------------------------
|
=======================================================================|
-----------------------------------------------------------------------
| 7788 SCOTT ANALYST 7566 05-MAR-84 3000 20
|---
-----------------------------------------------------------------------
|
|
=======================================================================|
|
-----------------------------------------------------------------------
|
---------------------------------------------------------------------|
|
|
|
|
| -------------------------------
| | DEPTNO DNAME LOC |
| -------------------------------
|--------| 10 ACCOUNTING NEW YORK |
|--------| 20 RESEARCH DALLAS |
|--------| 30 SALES CHICAO |
|--------| 40 OPERATIONS BOSTON |
-------------------------------
In absenta unei conditii WHERE, fiecare linie din EMP este unita in ordine cu fiecare
linie din DEPT.
Se vor afisa 53 de linii.
Produs
Cind o conditie de join este invalida sau este omisa, rezultatul este omis si toate
combinatiile de linii vor fi listate.
Un produs tinde sa genereze un numar mare de linii si rezultatul sau este rar
folosit.Trebuie intotdeauna inclusa o conditie de join intr-o clauza WHERE, in afara de
cazul in care este necesara combinarea tuturor liniilor din toate tabelele.
Non-Equi-Join
Relatia dintre tabelele EMP si SALGRADE este un non-equi-join, in care nici o coloana
din EMP nu corespunde direct cu o coloana din SALGRADE.Relatia este obtinuta
folosind un operator, altul decit operatorul de egalitate (=).Pentru a evalua gradatia unui
anajat, salariul lui trebuie sa fie intre salariul minim si salariul maxim.
Operatorul BETWEEN este folosit pentru a construi conditia, introducem:
SELECT E.ENAME, E.SAL, S.GRADE

FROM EMP E, SALGRADE S
WHERE E.SAL BETWEEN S.LOSAL AND S.HISAL;
ENAME SAL GRADE

--------- ------- ---------
SMITH 800.00 1
ADAMS 1,100.00 1
JAMES 950.00 1
WARD 1,250.00 2
MARTIN 1,250.00 2
MILLER 1,300.00 2
ALLEN 1,600.00 3
TURNER 1,500.00 3
JONES 2,975.00 4
BLAKE 2,850.00 4
CLARK 2,450.00 4
SCOTT 3,000.00 4
FORD 3,000.00 4
KING 5,000.00 5
Alti operatori cum ar fi <= si >= pot fi folositi, oricum BETWEEN este cel mai
simplu.Nu uitati sa specificati mai intii valoarea minima si ultima valoarea maxima cind
folositi BETWEEN.Din nou sint folosite alias-uri de tabele, nu din cauza posibilelor
ambiguitati, dar din motive de performanta.
Reguli pentru join-ul tabelelor
Pentru a face join pe cele trei tabele este necesar sa construim doua conditii de
join.Pentru a face join pe patru tabele sint necesare minim trei conditii de join.
O regula simpla este:
numarul minim de conditii de join = numarul de tabele - 1
Aceasta regula nu poate fi aplicata daca tabela are o cheie primara, care identifica in mod
unic fiecare linie (cheile primare sint explicate mai tirziu in manual).
Sintaxa
SELECT [DISTINCT] {[tabela].* | expresie [alias], ...}
FROM tabela [alias], ...
WHERE [conditie de join] ...
AND [conditie de linie] ...
OR [alta conditie de linie]
GROUP BY {expresie | coloana}
HAVING {conditie de grup}
ORDER BY {expresie | coloana} [ASC | DESC]
Observatii
 Se pot specifica conditii de join impreuna cu alte conditii (non join);
 De asemenea trebuie sa fiti atenti la precedenta operatorilor cind folositi
predicatul OR.
Exercitii - Join-uri simple
Aceste exxercitii au intentia de a va capata experienta practica in extragerea datelor din
mai mult decit o tabela si includ teme discutate in capitolele anterioare.
Tema
1. Afisati numele tuturor angajatilor si numele departamentului lor, in ordinea

numelui departamentelor.
2. ENAME DNAME
3. -------- ---------
4. CLARK ACCOUNTING
5. MILLER ACCOUNTING
6. KING ACCOUNTING
7. SMITH RESEARCH
8. SCOTT RESEARCH
9. JONES RESEARCH
10. ADAMS RESEARCH
11. FORD RESEARCH
12. ALLEN SALES
13. BLAKE SALES
14. TURNER SALES
15. JAMES SALES
16. MARTIN SALES
17. WARD SALES
18.
19. Vor fi selectate 14 inregistrari.
20. Afisati numele tuturor angajatilor, numarul si numele departamentului.

21.
22.
23. ENAME DEPTNO DNAME
24. -------- --------- ---------
25. CLARK 10 ACCOUNTING
26. MILLER 10 ACCOUNTING
27. KING 10 ACCOUNTING
28. SMITH 20 RESEARCH
29. SCOTT 20 RESEARCH
30. JONES 20 RESEARCH
31. ADAMS 20 RESEARCH
32. FORD 20 RESEARCH
33. ALLEN 30 SALES
34. BLAKE 30 SALES
35. TURNER 30 SALES
36. JAMES 30 SALES
37. MARTIN 30 SALES
38. WARD 30 SALES
39.
41. Afisati numele, localitatea si departamentul angajatilor al caror salariu lunar este
mai mare ca 1500.
42. ENAME LOCATION DNAME
43. -------- ---------- ---------
44. CLARK NEW YORK ACCOUNTING
45. KING NEW YORK ACCOUNTING
46. JONES DALLAS RESEARCH
47. FORD DALLAS RESEARCH
48. SCOTT DALLAS RESEARCH
49. ALLEN CHICAGO SALES
50. BLAKE CHICAGO SALES
51.
53. Afisati lista salariilor, gradatiilor angajatilor.

54. ENAME JOB SAL GRADE
55. ---------- ------- ------- ----------
56. SMITH CLERK 800.00 1
57. ADAMS CLERK 1,100.00 1
58. JAMES CLERK 950.00 1
59. WARD SALESMAN 1,250.00 2
60. MARTIN SALESMAN 1,250.00 2
61. MILLER CLERK 1,300.00 2
62. ALLEN SALESMAN 1,600.00 3
63. TURNER SALESMAN 1,500.00 3
64. JONES MANAGER 2,975.00 4
65. BLAKE MANAGER 2,850.00 4
66. CLARK MANAGER 2,450.00 4
67. SCOTT ANALYST 3,000.00 4
68. FORD ANALYST 3,000.00 4
69. KING PRESIDENT 5,000.00 5
70. Listati doar angajatii cu gradatia 3.

71. ENAME JOB SAL GRADE
72. ---------- ------- ------- ----------
73. ALLEN SALESMAN 1,600.00 3
74. TURNER SALESMAN 1,500.00 3
75. Listati toti angajatii din Dallas.

76. ENAME SAL LOCATION
77. ---------- ------- ----------
78. SMITH 800.00 DALLAS
79. SCOTT 3,000.00 DALLAS
80. JONES 2,975.00 DALLAS
81. ADAMS 1,100.00 DALLAS
82. FORD 3,000.00 DALLAS
Alte exercitii daca aveti timp:
83. Afisati numele angajatilor, functia, salariul, gradatia si numele departamentului
pentru toti angajatii din companie in afara de functionari.Sortati dupa salariu,
afisind mai intii salariul cel mai mare.
84.
85.
86. ENAME JOB SAL GRADE DNAME
87. -------- --------- -------- --------- ---------
88. KING PRESIDENT 5,000.00 5 ACCOUNTING
89. FORD ANALYST 3,000.00 4 RESEARCH
90. SCOTT ANALYST 3,000.00 4 RESEARCH
91. JONES MANAGER 2,975.00 4 RESEARCH
92. BLAKE MANAGER 2,850.00 4 SALES
93. CLARK MANAGER 2,450.00 4 ACCOUNTING
94. ALLEN SALESMAN 1,600.00 3 SALES
95. TURNER SALESMAN 1,500.00 3 SALES
96. MARTIN SALESMAN 1,250.00 2 SALES
97. WARD SALESMAN 1,250.00 2 SALES
98.
100. Afisati urmatoarele detalii pentru angajatii care cistiga 36000$ pe an sau
care sint functionari.
101.
102.
103. ENAME JOB ANNUAL_SAL DEPTNO DNAME
GRADE
104. --------- ------- -------------- --------- ---------
--------
105. FORD ANALYST 36000 20 RESEARCH 4
106. SCOTT ANALYST 36000 20 RESEARCH 4
107. MILLER CLERK 15600 10 ACCOUNTING 2
108. JAMES CLERK 11400 30 SALES 1
109. ADAMS CLERK 13200 20 RESEARCH 1
110. SMITH CLERK 9600 20 RESEARCH 1
111.
Solutii
1. SELECT ENAME, DNAME
2. FROM EMP, DEPT
3. WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO;
4.
5. SELECT ENAME, E.DEPTNO, DNAME
6. FROM EMP E, DEPT D
7. WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO;
8.
9. SELECT ENAME, LOC LOCATION, DNAME
10. FROM EMP, DEPT
11. WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
12. AND SAL > 1500;
13.
14. SELECT ENAME, JOB, SAL, GRADE
15. FROM EMP, SALGRADE
16. WHERE SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL;
17.
18. SELECT ENAME, JOB, SAL, GRADE
19. FROM EMP, SALGRADE
20. WHERE SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL
21. AND GRADE = 3;
22.
23. SELECT ENAME, SAL, LOC LOCATION
24. FROM EMP, DEPT
26. AND LOC = 'DALLAS';
27.
28. SELECT ENAME, JOB, SAL, GRADE, DNAME
29. FROM EMP, SALGRADE, DEPT
31. AND SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL
32. AND JOB != 'CLERK'
33. ORDER BY SAL DESC;
34.
35. SELECT ENAME, JOB, SAL * 12 ANNUAL_SAL, D.DEPTNO, DNAME,
GRADE
36. FROM EMP E, SALGRADE, DEPT D
37. WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO
38. AND SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL
39. AND (SAL * 12 + NVL(COMM, 0) = 3600 OR E.JOB = 'CLERK')
40. ORDER BY E.JOB;
41.
CAPITOLUL 8
ALTE METODE DE JOIN

Acest capitol prezinta diferite metode de constructie a conditiilor de join.
Join extern
Daca o linie nu satisface o conditie de join, atunci linia respectiva nu va apare in

rezultatul cererii.De fapt, in conditia de equi-join pentru EMP si DEPT, departamentul 40
nu apare.Aceasta se intimpla deoarece nu este nici un angajat in departamentul 40.
------------------------------------------------------------------------
| JOIN EXTERN
|
|
|
| ------------------------------------------------------
|
| | EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO |
|
| ------------------------------------------------------ ?
|
| |======================================================|------
|
| ------------------------------------------------------ |
|
| |
|
| --------------------------------------------------------------|
|
| |
|
| | --------------------------------
|
| | | DEPTNO DNAME LOC |
|
| | --------------------------------
|
| | |================================|
|
| | --------------------------------
|
| |---------| 40 OPERATIONS BOSTON |
|
| --------------------------------
|
|
|
------------------------------------------------------------------------
Nu exista nici un angajat in departamentul 40, dar el poate fi afisat facind join intre
departamentul 40 cu o linie vida.
Liniile ce lipsesc pot fi returnate daca este folosit un operator de join extern in conditia de
join.Operatorul este semnul plus inclus intre paranteze (+) si este plasat in partea tabelei
deficiente in informatii.Operatorul are ca efect crearea uneia sau mai multor linii vide cu
care una sau mai multe linii din tabela nedeficitara in informatii poate face join.
O linie vida este creata pentru fiecare linie adaugata in tabela nedeficitara in informatii.
SELECT E.ENAME, D.DEPTNO, D.DNAME

FROM EMP E, DEPT D
WHERE E.DEPTNO(+) = D.DEPTNO
AND D.DEPTNO IN (30, 40);
ENAME DEPTNO DNAME

--------- --------- ---------
ALLEN 30 SALES
BLAKE 30 SALES
TURNER 30 SALES
JAMES 30 SALES
MARTIN 30 SALES
WARD 40 OPERATIONS
Operatorul de join extern pote apare doar intr-o parte a expresiei si anume in partea in
care lipsesc informatii.Vor fi intoarse acele linii dintr-o tabela care nu au corespondent
direct in cealalta tabela.
Alte restrictii pentru join extern sint:
 nu se poate face join extern a unei tabele cu mai mult de o tabela ce difera de
prima intr-o singura declaratie SELECT;
 o conditie ce include un join extern nu poate folosi operatorul IN sau nu i se poate
fi unita cu alte conditii prin operatorul OR.
Join-ul unei tabele cu ea insasi
Este posibila folosirea etichetelor de tabele (alias-urilor) pentru a face join unei tabele cu
ea insasi, ca si cum ar fi doua tabele separate.Aceasta permite ca liniilor dintr-o tabela sa
li se faca join cu liniile din aceeasi tabela.
Urmatoarea cerere listeaza toti angajatii care cistiga mai putin ca sefii lor :
SELECT E.ENAME EMP_NAME, E.SAL EMP_SAL,

M.ENAME MGR_NAME, M.SAL MGR_SAL
FROM EMP E, EMP M
WHERE E.MGR = E.EMPNO
AND E.SAL < M.SAL;
EMP_NAME EMP_SAL MGR_NAME MGR_SAL

----------- ----------- ----------- ----------
ALLEN 1600 BLAKE 2850
WARD 1250 BLAKE 2850
MARTIN 1250 BLAKE 2850
TURNER 1500 BLAKE 2850
JAMES 950 BLAKE 2850
MILLER 1300 CLARK 2450
ADAMS 1100 SCOTT 3000
JONES 2975 KING 5000
BLAKE 2850 KING 5000
CLARK 2450 KING 5000
SMITH 800 FORD 3000
Observati ca, clauza FROM se refera la EMP de doua ori si ca urmare EMP are asociata
cite un alias pentru ambele cazuri - E si M.Este ajutator ca alias- urile asociate sa fie cu
inteles, de exemplu E inseamna angajati (employees) si M inseamna sefi (managers).
Clauza join poate fi exprimata:
"unde numarul sefului angajatului este acelasi cu numarul angajatului sefului lui".
Operatori de multimi
In cadrul acestui capitol vor fi discutate reuniunea, intersectia si diferenta.
Reuniunea, intersectia si diferenta sint folositoare in constructia cererilor care se refera
la tabelediferite.Ele combina rezultatele a doua sau mai multe declaratii select in unul
singur.O cerere poate fi formata din doua sau mai multe declaratii SQL inlantuite prin
operatori de multimi.Operatorii de multimi sint numiti join-uri verticale, deoarece join-ul
nu se face in raport cu liniile din cele doua tabele, ci in raport cu coloanele.
In urmatoarele trei exemple, cererile sint aceleasi, dar operatorul este diferit in fiecare
caz, generindu-se rezultate diferite pentru cereri.
Reuniunea
Pentru a lista toate liniile diferite generate de fiecare din cereri, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
UNION
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
-----
CLERK
MANAGER
PRESIDENT
SALESMAN
UNION ALL
Pentru a lista toate liniile (inclusiv duplicatele) generate de fiecare din cereri, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
UNION ALL
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
-----
PRESIDENT
MANAGER
CLERK
MANAGER
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
SALESMAN
CLERK
Intersectia
Pentru a lista doar liniile generate de ambele cereri, introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
INTERSECT
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
-----
CLERK
MANAGER
Diferenta
Pentru a lista toate liniile generate de prima cerere care nu sint in a doua cerere,
introducem:
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
MINUS
SELECT JOB
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
JOB
-----
PRESIDENT
Este posibil sa se construiasca cereri cu mai multi operatori de multimi. Daca sint folositi
mai multi operatori de multimi, ordinea executiei pentru declaratiile SQL este de sus in
jos.Parantezele pot fi folosite pentru a face ordinea executiei alternativa.
ORDER BY
ORDER BY poate fi folosita o data intr-o cerere ce foloseste operatori de multimi.Daca

este folosita, clauza ORDER BY trebuie plasata la sfirsitul cererii.Deoarece pot fi
selectate coloane diferite in fiecare SELECT nu se pot numi coloanele in clauza ORDER
BY.In scimb, coloanele din ORDER BY trebuie sa fie referite prin pozitiile relative din
lista din SELECT.
SELECT EMPNO, ENAME, SAL

FROM EMP
UNION
SELECT ID, NAME, SALARY
FROM EMP_HISTORY
ORDER BY 2;
Observati ca in clauza ORDER BY un numar (2) este folosit pentru a indica pozitia
coloanei ENAME in lista din SELECT.Aceasta inseamna ca liniile vor fi sortate in ordine
ascendenta a numelui angajatilor.
Reguli pentru folosirea operatorilor de multimi
1. Declaratiile SELECT trebuie sa aiba acelasi numar de coloane.

2. Coloanele corespunzatoare trebuie sa aiba acelasi tip (corespondenta este
pozitionala).
3. Liniile duplicate sint automat eliminate (nu poate fi folosit DISTINCT).
4. Numele coloanelor din prima cerere apar in rezultat.
5. Clauza ORDER BY apare la sfirsitul declaratiei.
6. ORDER BY se face doar dupa pozitia coloanei (nu dupa numele coloanei).
7. Operatorii de multimi pot fi folositi in subcereri.
8. Blocurile de cerere sint executate de sus in jos.
9. Operatorii de multimi multipli pot fi folositi cu paranteze, daca este necesara
schimbarea secventei executiei.
Exercitii
Aceste exercitii va vor da posibilitatea sa descoperiti diferite metode de join si sa capatati

experienta la folosirea operatorilor de multimi.
Tema
1. Afisati departamentul care nu are nici un angajat.

2. DEPTNO DNAME
3. -------- --------
4. 40 OPERATIONS
5. Afisati toti angajatii (nume si numar) impreuna cu numele si numarul sefului.
6.
7. EMPNO ENAME MGRNO MGR_NAME
8. -------- --------- -------- ------------
9. 7788 SCOTT 7566 JONES
10. 7902 FORD 7566 JONES
11. 7499 ALLEN 7698 BLAKE
12. 7521 WARD 7698 BLAKE
13. 7654 MARTIN 7698 BLAKE
14. 7844 TURNER 7698 BLAKE
15. 7900 JAMES 7698 BLAKE
16. 7934 MILLER 7782 CLARK
17. 7876 ADAMS 7788 SCOTT
18. 7566 JONES 7839 KING
19. 7698 BLAKE 7839 KING
20. 7782 CLARK 7839 KING
21. 7369 SMITH 7902 FORD
22.
24. Modificati solutia de la intrebarea 2 pentru a afisa KING care nu are sef.
25. EMPNO ENAME MGRNO MGR_NAME
26. -------- --------- -------- ------------
27. 7839 KING
28. 7788 SCOTT 7566 JONES
29. 7902 FORD 7566 JONES
30. 7499 ALLEN 7698 BLAKE
31. 7521 WARD 7698 BLAKE
32. 7654 MARTIN 7698 BLAKE
33. 7844 TURNER 7698 BLAKE
34. 7900 JAMES 7698 BLAKE
35. 7934 MILLER 7782 CLARK
36. 7876 ADAMS 7788 SCOTT
37. 7566 JONES 7839 KING
38. 7698 BLAKE 7839 KING
39. 7782 CLARK 7839 KING
40. 7369 SMITH 7902 FORD
41.
43. Gasiti functia care a fost ocupata in prima jumatate a anului 1983 si aceeasi
functie a fost ocupata in timpul aceleiasi perioade in 1984.
44. JOB
45. ------
46. CLERK
47.
48. Va fi selectata o inregistrare.
Incercati si urmatoarele daca aveti timp:
49. Gasiti toti angajatii care au venit in companie inaintea sefilor lor.
50. EMPLOYEE HIREDATE MANAGER HIREDATE
51. ----------- ----------- ---------- -----------
52. ALLEN 15-AUG-83 BLAKE 11-JUN-84
53. WARD 26-MAR-84 BLAKE 11-JUN-84
54. MARTIN 05-DEC-83 BLAKE 11-JUN-84
55. TURNER 04-JUN-84 BLAKE 11-JUN-84
56. MILLER 21-NOV-83 CLARK 14-MAY-84
57. JONES 31-OCT-83 KING 09-JUL-84
58. BLAKE 11-JUN-84 KING 09-JUL-84
59. CLARK 14-MAY-84 KING 09-JUL-84
60. SMITH 13-JUN-83 FORD 05-DEC-83
61.
63. Gasiti alta cerere pentru intrebarea 1.

64. DEPTNO DNAME
65. --------- --------
66. 40 OPERATIONS
Solutii
1.
2.
3. SELECT D.DEPTNO, DNAME
5. WHERE E.DEPTNO(+) = D.DEPTNO
6. AND E.EMPNO IS NULL;
7.
8. SELECT EMPS.EMPNO, EMPS.ENAME,
9. MGRS.EMPNO MGRNO, MGRS.ENAME MGR_NAME
10. FROM EMP EMPS, EMP MGRS
11. WHERE EMPS.MGR = MGRS.EMPNO;
12.
13. SELECT EMPS.EMPNO, EMPS.ENAME,
14. MGRS.EMPNO MGRNO, MGRS.ENAME MGR_NAME
15. FROM EMP EMPS, EMP MGRS
16. WHERE EMPS.MGR = MGRS.EMPNO(+);
17.
18. SELECT JOB
19. FROM EMP
20. WHERE HIREDATE BETWEEN '01-JAN-83' AND '30-JUN-83'
21. INTERSECT
22. SELECT JOB
23. FROM EMP
24. WHERE HIREDATE BETWEEN '01-JAN-84' AND '30-JUN-84';
25.
26. SELECT E.ENAME EMPLOYEE, E.HIREDATE,
27. M.ENAME MANAGER, M.HIREDATE
28. FROM EMP E, EMP M
29. WHERE E.MGR = M.MGRNO
30. AND E.HIREDATE < M.HIREDATE;
31.
33. FROM DEPT
34. MINUS
35. SELECT EMP.DEPTNO, DNAME
36. FROM EMP, DEPT
37. WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO;
38.
CAPITOLUL 9
SUBCERERI
In acest capitol se vor prezenta alte caracteristici ale declaratiei SELECT, cum ar fi cereri
continute in clauza WHERE sau HAVING ale altei declaratii SQL.
Subcereri ascunse
O subcerere este o declaratie SELECT care este ascunsa in interiorul altei declaratii
SELECT si care intoarce rezultate intermediare.
De exemplu:
SELECT column1, column2, ...

FROM table
WHERE column =
(SELECT column
FROM table
WHERE condition)
Subcererea este adesea referita ca un subselect sau ca un SELECT interior; in general,

subcererea se executa prima si rezultatul sau este folosit pentru a completa conditia
cererii principale sau a cererii externe.Folosirea sub- cererilor permite consruirea de
comenzi puternice pornind de la unele simple. Cererea ascunsa poate fi foarte folositoare
cind este nevoie sa fie selectate linii dintr-o tabela printr-o conditie ce depinde de date din
propria tabela.
Subcereri ce intorc o linie
Pentru a gasi angajatul care cistiga salariul minim din companie (salariul minim este o
cantitate necunoscuta), trebuie parcursi doi pasi:
1. Gasirea salariului minim:
2.
3. SELECT MIN(SAL)
4. FROM EMP;
5.
6. MIN(SAL)
7. ----------
8. 800
9. Gasirea angajatului care cistiga salariul minim:

10.
11.
13. FROM EMP
14. WHERE SAL = (cel mai mic salariu care este cunoscut)
Putem combina cele doua cereri ca o subcerere ascunsa:
SELECT ENAME, JOB, SAL

FROM EMP
WHERE SAL = (SELECT MIN(SAL)
FROM EMP);
ENAME JOB SAL

------- ------ -----
SMITH CLERK 800
Cum sint prelucrate subcererile ascunse ?
O declarartie SELECT poate fi considerata ca un bloc de cerere.Exemplul de mai sus

consta din doua blocuri de cerere - cererea principala si cererea interioara.
Declaratia SELECT interioara sau blocul de cerere este executata prima, producind un
rezultat al cererii: 800.Blocul de cerere principal este apoi prelucrat si foloseste valoarea
intoarsa de cererea interioara pentru a completa conditia de cautare.Deci, cererea
principala in final va arata in felul urmator:
SELECT ENAME, SAL, DEPTNO

FROM EMP
WHERE SAL = 800;
In exemplul de mai sus, 800 este o valoare unica.Subcererea care a intors valoarea 800 se
numeste subcerere ce intoarce o singura linie.Cind o subcerere intoarce doar o linie, va fi
folosit un operator logic sau un operator de comparatie.De exemplu: =, <, >, <=, etc.
Pentru a gasi toti angajatii ce au aceeasi functie ca BLAKE, vom introduce:

SELECT ENAME, JOB
FROM EMP
WHERE JOB = (SELECT JOB
FROM EMP
WHERE ENAME = 'BLAKE');
ENAME JOB
------- -----
JONES MANAGER
BLAKE MANAGER
CLARK MANAGER
Cererea interioara intoarce functia lui BLAKE, care este folosita in partea dreapta a
clauzei WHERE di cererea principala (dupa operatorul de comparatie).
Subcereri ce intorc mai mult de o linie
Urmatoarea cerere gaseste angajatii care au salariul egal cu salariul minim din fiecare
departament:

FROM EMP
WHERE SAL IN
(SELECT MIN(SAL)
FROM EMP
GROUP BY DEPTNO);
ENAME SAL DEPTNO

------- ----- ---------
SMITH 800 20
JAMES 950 30
MILLER 1300 10
Observati ca, cererea interioara are clauza GROUP BY.Aceasta inseamna ca va intoarce
mai mult decit o valoare.Deci este nevoie sa folosim un operator de comparatie multi
linie.In acest caz, operatorul IN trebuie sa fie folosit, deoarece rezulta o lista de valori.
Rezultatul obtinut nu arata si departamentul in care lucreaza angajatul.

Deoarece se compara doar valorile salariilor, cererea interioara poate intoarce o valoare
simpla, pentru ca el cauta cel mai mic salariu pentru unul din departamente, nu in mod
necesar departamentul propriu al angajatului.Prin urmare, cererea poate fi rescrisa pentru
a gasi combinatia salariul angajatului si numarul departamentului cu salariul minim si
numarul departamentului:
Compararea a mai multor valori
Urmatoarea cerere ggaseste angajatii care cistiga salariul cel mai mic din departamentul
lor:
FROM EMP
WHERE (SAL, DEPTNO) IN
(SELECT MIN(SAL), DEPTNO
FROM EMP
GROUP BY DEPTNO);
ENAME SAL DEPTNO

------- ----- ---------
SMITH 800 20
JAMES 950 30
MILLER 1300 10
Cererea de mai sus compara o pereche de coloane.
Observatie : coloanele din partea stinga a conditiei de cautare sint in paranteze si fiecare
coloana este separata printr-o virggula.
Coloanele listate in clauza SELECT a subcererii trebuie sa fie in aceeasi ordine ca si lista
coloanelor dintre paranteze din clauza WHERE a cererii externe.
Coloanele intoarse de cererea interioara trebuie, de asemenea sa se potriveasca in numar

si tip de date cu coloanele cu care ele sint comparate in cererea externa.
De exemplu :
...WHERE (numcolumn, charcolumn) =

(SELECT datecolumn, numcolumn, charcolumn ...
nu este permis.
Erori intilnite
Cind o subcerere intoarce mai mult decit o linie si este folosit un operator de comparatie
pt o singura linie, SQL*Plus da urmatorul mesaj de eroare:

FROM EMP
WHERE SAL = (SELECT MIN(SAL)
FROM EMP
GROUP BY DEPTNO);
Eroare : subcerere ce trebuie sa intoarca o singura linie intoarce mai mult decit o linie.
Nu este selectata nici o inregistrare.
Daca cererea interioara nu intoarce nici o linie, va fi dat urmatorul mesaj de eroare :
SELECT ENAME, JOB

FROM EMP
WHERE JOB = (SELECT JOB
FROM EMP
WHERE ENAME = 'SMITHE');
Eroare : subcerere ce trebuie sa intoarca o singura linie nu intoarce nici o linie.
Nu este selectata nici o inregistrare.
Operatorii SOME/ANY, ALL
Operatorii ANY sau ALL pot fi folositi pentru subcererile care intorc mai mult de o
linie.Ei sint folositi in clauzele WHERE sau HAVING in legatura cu operatorii logici
(=, !=, <, >, >=, <+).
ANY (sau sinonimul sau SOME) compara o valoare cu fiecare valoare intoarsa de o
subcerere.
Pentru a afisa angajatii care cistiga mai mult decit cel mai mic salariu din departamentul
30, introducem :
SELECT ENAME, SAL, JOB, DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL > SOME (SELECT DISTINCT SAL
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30)
ORDER BY SAL DESC;
ENAME SAL JOB DEPTNO

------- ----- ----- --------
KING 5000 PRESIDENT 10
SCOTT 3000 ANALYST 20
FORD 3000 ANALYST 20
JONES 2975 MANAGER 20
BLAKE 2850 MANAGER 30
CLARK 2450 MANAGER 10
ALLEN 1600 SALESMAN 30
MILLER 1300 CLERK 10
WARD 1250 SALESMAN 30
ADAMS 1100 CLERK 20
Cel mai mic salariu din departamentul 30 este 950$ (a lui James).Cererea principala
intoarce angajatii care cistiga un salariu mai mare ca salariul minim din departamentul
30.Asa ca '> ANY' inseamna mai mare ca minim.'=ANY' este echivalent cu IN.
Cind se foloseste SOME/ANY, DISTINCT este frecvent folosit pentru a impie- dica sa se
selecteze linniile de mai multe ori.
ALL compara o valoare cu fiecare valoare intoarsa de o subcerere.
Urmatoarea cerere gaseste angajatii care cistiga mai mult ca fiecare angajat din
departamentul 30 :
SELECT ENAME, SAL, JOB, DEPTNO

FROM EMP
WHERE SAL > ALL (SELECT DISTINCT SAL
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30)
ORDER BY SAL DESC;
ENAME SAL JOB DEPTNO

------- ----- ----- ---------
KING 5000 PRESIDENT 10
SCOTT 3000 ANALYST 20
FORD 3000 ANALYST 20
JONES 2975 MANAGER 20
Cel mai mare salariu din departamentul 30 este 250$ (a lui Blake), asa ca cererea intoarce
acei angajati ai caror salariu este mai mare ca salariul maxim din departamentul 30, prin
urmare mai mare ca fiecare salariu din departament.
Operatorul NOT poate fi folosit cu IN, ANY sau ALL.
Clauza HAVING cu subcereri ascunse
Subcererile ascunse pot fi folosite de asemenea in clauza HAVING.
(Observatie : clauza WHERE se refera la o singura linie si clauza HAVING la grupuri de

linii specificate in clauza GROUP BY.)
De exemplu, pentru a afisa departamentul(ele) care au un salariu mediu mai mare ca

departamentul 30, introducem :
SELECT DEPTNO, AVG(SAL)

FROM EMP
HAVING AVG(SAL) > (SELECT AVG(SAL)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30)
GROUP BY DEPTNO;
DEPTNO AVG(SAL)
-------- ----------
10 2916.66667
20 2175
Pentru a construi o cerere care gaseste functia cu cel mai mare salariu mediu,
introducem :

FROM EMP
GROUP BY JOB
HAVING AVG(SAL) = (SELECT MAX(AVG(SAL))
FROM EMP
GROUP BY JOB);
JOB AVG(SAL)
----- ----------
PRESIDENT 5000
Mai intii cererea interioara gaseste salariul mediu pentru fiecare grup de functii diferit si
functia MAX alege cel mai mare salariu mediu.Acea valoare (5000) este folosita in
clauza HAVING.Clauza GROUP BY din cererea principala este necesara pentru ca lista
ce urmeaza dupa SELECT-ul din cererea principala contine atit o coloana agregat cit si o
coloana non-agragat.
Ordonarea datelor cu subcereri
Nu poate exista o clauza ORDER BY intr-o subcerere.
Regula este ca poate exista doar o singura clauza ORDER BY pentru o declaratie
SELECT si, daca este specificata, trebuie sa fie ultima clauza din comanda SELECT.
Subcereri ascunse
Subcererile pot fi ascunse (folosite in interiorul unei subcereri) :
Afisati numele, functia si data angajarii pentru angajatii al caror salariu este mai mare ca
cel mai mare salariu din orice departament de vinzari.
SELECT ENAME, JOB, HIREDATE, SAL

FROM EMP
WHERE SAL > (SELECT MAX(SAL)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = (SELECT DEPTNO
FROM DEPT
WHERE DNAME = 'SALES'));
ENAME JOB HIREDATE SAL

------- ----- ---------- -----
JONES MANAGER 02-APR-81 2975
SCOTT ANALYST 09-DEC-82 3000
KING PRESIDENT 17-NOV-81 5000
FORD ANALYST 03-DEC-81 3000
Limitele de imbricare
Limita nivelelor de imbricare pentru o subcerere este 255.
Reguli de scriere a cererilor
 cererea interioara trebuie sa fie inclusa intre paranteze si trebuie sa fie in partea
dreapta a conditiei.
 subcererile nu pot avea clauza ORDER BY.
 clauza ORDER BY apare la sfirsitul declaratiei SELECT principale.
 coloanele multiple din lista din SELECT a cererii interioare trebuie sa fie in
aceeasi ordine ca si coloanele ce apar in conditia din clauza cererii principale.De
asemenea mai trebuie sa corespunda si tipul si numarul coloanelor listate.
 subcererile sint intotdeauna executate de la cea mai adinca imbricare pina la
nivelul principal de imbricare, daca nu sint subcereri corelate (acestea vor fi
discutate mai tirziu).
 pot fi folositi operatorii logici si SQL la fel de bine ca si ANY si ALL.
 subcererile pot
o intoarce una sau mai multe linii;
o intoarce una sau mai multe coloane;
o folosi GROUP BY sau functii de grup;
o fi folosite inlantuite cu predicate multiple AND sau OR in aceesi cerere
externa.
o uni tabele.
o recupera dintr-o tabela diferita de cea a cererii exterioare.
o apare in declaratii SELECT, UPDATE, DELETE, INSERT, CREATE
TABLE.
o fi corelate cu o cerere exterioara.
o folosi operatori de multimi.
Subcereri corelate
O subcerere corelata este o subcerere care este executata o data pentru fiecare linie
candidat considerata de cererea principala si care la executie foloseste o valoare dintr-o
coloana din cererea exterioara.Aceasta determina ca subcererea corelata sa fie prelucrata
intr-un mod diferit de subcererea ascunsa obisnuita.
O subcerere corelata este identificata prin folosirea unei coloane a cererii exterioare in
clauza predicatului cererii interioare.
Cu o subcerere ascunsa obisnuita, SELECT-ul interior ruleaza primul si se executa o

data, intorcind valori ce vor fi folosite de cererea principala.Pe de alta parte, o subcerere
corelata se executa o data pentru fiecare linie candidat considerata de cererea
externa.Cererea interioara este dirijata de cererea externa.
Pasii de executie ai unei subcereri corelate :

1. Se obtine linia candidat. (obtinuta de cererea exterioara)
2. Se executa cererea interioara folosind valoarea liniei candidat.
3. Se folosesc valorile rezultate din cererea interioara pentru a pastra sau pentru a
inlatura linia candidat.
4. Se repeta pina nu mai ramine nici o linie candidat.
Desi subcererea corelata se executa repetat, o data pentru fiecare linie in cererea
principala, aceasta nu inseamna ca subcererile corelate sint mai putin eficiente ca
subcererile necorelate obisnuite.Se va vorbi despre eficienta mai tirziu in acest capitol.
Putem folosi o subcerere corelata pentru a gasi angajatii care cistiga un salariu mai mare
ca salariul mediu al departamentului lor :
SELECT EMPNO, ENAME, SAL, DEPTNO

FROM EMP E
WHERE SAL > (SELECT AVG(SAL)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)
ORDER BY DEPTNO;
EMPNO ENAME SAL DEPTNO

------- ------- ------ --------
7839 KING 5000 10
7566 JONES 2975 20
7788 SCOTT 3000 20
7902 FORD 3000 20
7499 ALLEN 1600 30
7698 BLAKE 2850 30
Putem observa imediat ca este o cerere corelata pentru ca am folosit o coloana din
SELECT-ul extern in clauza WHERE din SELECT-ul interior.
Observati ca alias-ul este necesar doar pentru a indeparta ambiguitatea pentru numele
coloanelor.
Sa analizam exemplul de mai sus folosind tabela EMP :
Cererea principala
1. Se selecteaza prima linie candidat - Smith din departamentul 20 cistiga 800 œ.

2. EMP in clauza FROM are alias-ul E care obtine coloana DEPTNO referita in
clauza WHERE a cererii interioare.
3. Clauza WHERE compara 800 cu valoarea intoarsa de cererea interioara.
Cererea interioara
4. Calculeaza AVG(SAL) pentru departamentul angajatului.
5. Valoarea departamentului din clauza WHERE este departamentul candidatului
(E.DEPTNO), valoare transmisa cererii interioare din coloana DEPTNO a ce-
rerii exterioare.
6. AVG(SAL) pentru departamentul lui Smith - 20 - este 2175 œ.
7. Linia candidat nu indeplineste conditia, asa ca este indepartata.
8. Se repeta de la pasul 1 pentru urmatoarea linie candidat; ALLEN din de-
partamentul 30 cistiga 1600 œ.
Selectia liniilor candidat continua cu verificarea conditiei ce apare in rezultatul cererii.
Observatie : o subcerere corelata este semnalata de un nume de coloana, un nume de

tabela sau un alias de tabela in clauza WHERE, care se refera la valoarea unei coloane
in fiecare linie candidat din SELECT-ul exterior.De asemenea subcererea corelata se
executa repetat pentru fiecare linie candidat in cererea principala.
Comenzile UPDATE pot contine subcereri corelate :
UPDATE EMP E
SET (SAL, COMM) = (SELECT AVG(SAL) * 1.1, AVG(COMM)
FROM EMP
WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)
HIREDATE = '11-JUN-85';
Operatori
Cind se folosesc declaratii SELECT ascunse, operatorii logici, precum si ANY si ALL
sint toti valizi.In plus poate fi folosit operatorul EXISTS.
Operatorul EXISTS
Operatorul EXISTS este frecvent folosit cu subcererile corelate.El testeaza daca o valoare
exista (NOT EXISTS specifica daca ceva nu exista).Daca valoarea exista se intoarce
TRUE; daca valoarea nu exista se intoarce FALSE.
Pentru a gasi angajatii ce au cel putin un subordonat, introducem :
SELECT EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO

FROM EMP E
WHERE EXISTS (SELECT EMPNO
FROM EMP
WHERE EMP.MGR = E.EMPNO)
ORDER BY EMPNO;
EMPNO ENAME JOB DEPTNO

------- ------- ----- --------
7566 JONES MANAGER 20
7698 BLAKE MANAGER 30
7782 CLARK MANAGER 10
7788 SCOTT ANALYST 20
7839 KING PRESIDENT 10
7902 FORD ANALYST 20
Sa gasim toti angajatii al caror departament nu este in tabela DEPT :
SELECT EMPNO, ENAME, DEPTNO

FROM EMP
WHERE NOT EXISTS (SELECT DEPTNO
FROM DEPT
WHERE DEPT.DEPTNO = EMP.DEPTNO);
Nu va fi selectata nici o inregistrare.
Alt mod de a gasi departamentul care nu are nici un angajat este :
SELECT DEPTNO, DNAME

FROM DEPT D
WHERE NOT EXISTS (SELECT 1
FROM EMP E
WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO);
DEPTNO DNAME
-------- -------
40 OPERATIONS
Observati ca SELECT-ul interior nu este necesar sa intoarca o valoare specifica, asa ca
poate fi selectata o cifra.
De ce sa folosim o subcerere corelata ?
Subcererea corelata este un mod de a 'citi' fiecare linie din tabela si de a compara valorile
din fiecare linie cu datele inrudite.Aceasta este folosita oricind o subcerere trebuie sa
intoarca un rezultat diferit sau o multime de rezultate pentru fiecare linie candidat
considerata de cererea principala.Cu alte cuvinte, o subcerere corelata este folosita pentru
a raspunde la intre- bari cu mai multe subpuncte al caror raspuns depinde de valoarea din
fiecare linie din cererea parinte.
SELECT-ul interior este executat normal o data pentru fiecare linie candidat.
Considerente de eficienta
Vom examina cele doua tipuri de subcereri.Trebuie mentionat ca subcererea corelata (cu
EXISTS) poate fi cel mai performant mod pentru unele cereri.
Performanta va depinde de folosirea indexarilor, de numarul liniilor intoarse de cereri,
de dimensiunea tabelelor si daca sint necesare tabelele temporare pentru a evalua
rezultatele temporare.Tabelele temporare generate de ORACLE nu sint indexate si acest
lucru conduce la degradarea performantelor pentru subcererile ce folosesc IN, ANY si
ALL.
Cele de mai sus sint puncte de vedere generale.Performantele sint discutate mai in detaliu
in alte cursuri.
NOT EXISTS contra NOT IN
Desi intr-o subcerere o operatie NOT IN poate fi la fel de eficienta ca si NOT EXISTS,
NOT EXISTS este mult mai sigur daca subcererea intoarce niste valori NULL, fata de de
NOT IN pentru care conditia se evalueaza la FALSE cind in lista de comparatii sint
incluse valori NULL.
Considerind urmatoarea cerere care gaseste angajatii ce nu au nici un subordonat :
SELECT ENAME, JOB

FROM EMP
WHERE EMPNO NOT IN (SELECT MGR
FROM EMP);
Nici o linie nu va fi intoarsa de cererea de mai sus, deoarece coloana MGR contine o
valoare NULL.
Cererea corecta este :
SELECT ENAME, JOB

FROM EMP E
WHERE NOT EXISTS (SELECT MGR
FROM EMP
WHERE MGR = E.EMPNO);
ENAME JOB
------- -----
SMITH CLERK
ADAMS CLERK
ALLEN SALESMAN
WARD SALESMAN
MARTIN SALESMAN
TURNER SALESMAN
JAMES CLERK
MILLER CLERK
Exercitii - Subcereri
Aceste exercitii va vor permite sa scrieti cereri complete folosind SELECT- uri ascunse si
SELECT-uri corelate.
Tema
1. Gasiti angajatii care cistiga cell mai mare salariu pentru fiecare tip de
functie.Sortati in ordinea descrescatoare a salariului.
2. JOB ENAME SAL
3. ----- ------- ------
4. PRESIDENT KING 5,000.00
5. ANALYST SCOTT 3,000.00
6. ANALYST FORD 3,000.00
7. MANAGER JONES 2,975.00
8. SALESMAN ALLEN 1,600.00
9. CLERK MILLER 1,300.00
10.
11. Vor fi 6 inregistarri selectate.
12. Gasiti angajatii care cistiga salariul minim pentru functia lor.Afisati rezultatul in
ordine crescatoare a salariului.
13. ENAME JOB SAL
14. ------- ----- -----
15. SMITH CLERK 800.00
16. WARD SALESMAN 1,250.00
17. MARTIN SALESMAN 1,250.00
18. CLARK MANAGER 2,450.00
19. SCOTT ANALYST 3,000.00
20. FORD ANALYST 3,000.00
21. KING PRESIDENT 5,000.00
22.
23. Vor fi 7 inregistari selectate.
24. Gasiti cei mai recenti angajati din fiecare departament.Ordonati dupa data
angajarii.
25.
26. DEPTNO ENAME HIREDATE
27. -------- ------- ----------
28. 20 ADAMS 04-JUN-84
29. 10 KING 09-JUL-84
30. 30 JAMES 23-JUL-B4
31. Afisati urmatoarele detalii pentru orice angajat care cistiga un salariu mai mare ca
media pentru departamentul lor.Sortati dupa numarul departamentului.
32. ENAME SALARY DEPTNO
33. ------- -------- --------
34. KING 5000 10
35. JONES 2975 20
36. SCOTT 3000 20
37. FORD 3000 20
38. ALLEN 1600 30
39. BLAKE 2850 30
40.
42. Listati toate departamentele care nu au angajati (folositi o subcerere).

43. DEPTNO DNAME
44. -------- -------
45. 40 OPERATIONS
46. Afisati urmatoarele informatii pentru departamentul cu cea mai mare nota de plata
anuala.
47. DEPTNO COMPENSATION
48. -------- ---------------
49. 20 130500
50. Care sint primii trei angajati in functie de salariul cistigat ? Afisati numele lor si
salariul.
51.
52.
53. ENAME SAL
54. ------- -----
55. SCOTT 3,000.00
56. KING 5,000.00
57. FORD 3,000.00
58. In ce an s-au angajat cei mai multi in companie ? Afisati anul si numarul
angajatilor.
59. YEAR NUMBER OF EMPS
60. ------ ----------------
61. 1984 8
62. Modificati intrebarea 4 pentru a afisa si salariul mediu pentru departament.
63. ENAME SAL DEPTNO DEPTAVG
64. ------- ----- -------- ----------
65. ALLEN 1600 30 1566.66667
66. BLAKE 2850 30 1566.66667
67. JONES 2975 20 2175
68. FORD 3000 20 2175
69. SCOTT 3000 20 2175
70. KING 5000 10 2916.66667
71.
73. Scrieti o subcerere care afiseaza o '*' linga linia celui mai recent angajat.Afisati
ENAME, HIREDATE si coloana (maxdate) completata cu '*'.
74.
75. ENAME HIREDATE MAXDATE
76. ------- ---------- ---------
77. SMITH 13-JUN-83
78. ADAMS 04-JUN-84
79. ALLEN 15-AUG-83
80. BLAKE 11-JUN-84
81. CLARK 14-MAY-84
82. FORD 05-DEC-83
83. JAMES 23-JUL-84 *
84. JONES 31-OCT-83
85. KING 09-JUL-84
86. MARTIN 05-DEC-83
87. MILLER 21-NOV-83
88. SCOTT 05-MAR-84
89. TURNER 04-JUN-84
90. WARD 26-MAR-84
91.
Subcereri
1. SELECT JOB, ENAME, SAL
2. FROM EMP
3. WHERE (SAL, JOB) IN (SELECT MAX(SAL), JOB
4. FROM EMP
5. GROUP BY JOB)
6. ORDER BY SAL DESC;
7.
9. FROM EMP
10. WHERE (SAL, JOB) IN (SELECT MIN(SAL), JOB
11. FROM EMP
12. GROUP BY JOB)
13. ORDER BY SAL;
14.
15. SELECT DEPTNO, ENAME, HIREDATE
16. FROM EMP
17. WHERE (HIREDATE, DEPTNO) IN (SELECT MAX(HIREDATE), DEPTNO
18. FROM EMP
19. GROUP BY DEPTNO)
21.
22. SELECT ENAME, SAL SALARY, DEPTNO
23. FROM EMP E
24. WHERE SAL > (SELECT AVG(SAL)
25. FROM EMP
26. WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)
27. ORDER BY DEPTNO;
28.
30. FROM DEPT D
31. WHERE NOT EXISTS (SELECT 'anything'
32. FROM EMP
33. WHERE DEPTNO = D.DEPTNO);
34.
35. DEFINE REM = SAL * 12 + NVL(COMM, 0)
36. SELECT DEPTNO, SUM(&REM) COMPENSATION
37. FROM EMP
38. GROUP BY DEPTNO
39. HAVING SUM(&REM) = (SELECT MAX(SUM(&REM))
40. FROM EMP
41. GROUP BY DEPTNO);
42.
43. SELECT ENAME, SAL
44. FROM EMP E
45. WHERE 3 > (SELECT COUNT(*)
46. FROM EMP
47. WHERE E.SAL < SAL);
48.
49. SELECT TO_CHAR(HIREDATE, 'YYYY') YEAR,
50. COUNT(EMPNO) NUMBER_OF_EMPS
51. FROM EMP
52. GROUP BY TO_CHAR(HIREDATE, 'YYYY')
53. HAVING COUNT(EMPNO) = (SELECT MAX(COUNT(EMPNO))
54. FROM EMP
55. GROUP BY TO_CHAR(HIREDATE, 'YYYY'));
56.
57. SELECT E.ENAME ENAME, E.SAL, E.DEPTNO, AVG(A.SAL) DEPT_AVG
58. FROM EMP A, EMP E
59. WHERE E.DEPTNO = A.DEPTNO
60. AND E.SAL > (SELECT AVG(SAL)
61. FROM EMP
62. WHERE DEPTNO = E.DEPTNO)
63. GROUP BY E.ENAME, E.SAL, E.DEPTNO
64. ORDER BY AVG(A.SAL);
65.
66. SELECT ENAME, HIREDATE, '*' MAXDATE
67. FROM EMP
68. WHERE HIREDATE = (SELECT MAX(HIREDATE) FROM EMP)
69. UNION
70. SELECT ENAME, HIREDATE, ' '
71. FROM EMP
72. WHERE HIREDATE <> (SELECT MAX(HIREDATE) FROM EMP)
73.
CAPITOLUL 10
SQL*PLUS SI REPORTING
In acest capitol vom prezenta facilitatile pentru SQL*Plus.In particular,capitolul prezinta
modul in care comenzile SQL*Plus pot fi folosite pentru aformata rezultatele cererilor in
rapoarte simple.
Comenzi SQL si SQL*Plus
SQL*Plus este un mediu in care pot apare doua tipuri de comenzi :
1. Comenzi SQL (cum ar fi SELECT).

2. Comenzi SQL*Plus (cum ar fi SAVE).
Comenzile SQL*Plus difera de comenzile SQL in urmatoarele moduri :
1. Ele nu sint conectate cu nici o declaratie particulara SELECT.

2. Ele se introduc pe o singura linie.Oricum, un caracter de continuare, li- niuta de
unire, poate fi folosit daca comanda este prea lunga pentru a o introduce pe o
singura linie.
Comenzile SQL*Plus pot fi folosite pentru a influenta prezentarea datelorfurnizate de

declaratiile SELECT, si din acest motiv sint folositoare pentruproducerea rapoartelor, la
fel de bine ca si pentru contolul mediului sipentru identificatorul de fisier.
Comenzile SQL*Plus sint introduse la promter-ul SQL pe o singura linie, darele nu

deschid un buffer.Urmatoarele sint citeva comenzi suplimentare.
RUNFORM nume_fisier
ruleaza o aplicatie a Oracle Forms din interiorul sesiunii tale SQL*Plus.
Spool nume_fisier
scrie toate comenzile ulterioare si/sau le scrie in fisierul cu numele nume_fisier.
Fisierului de spool i se asociaza extensia .LIS (pe unele sisteme extensia .LST).
SPO[OL] OFF | OUT
OFF inchide fisierul de spool si OUT opreste procesul de spool-ing si trimite
fisierul de spool la imprimanta.
DESC[RIBE] nume_de_tabela
afiseaza structura tabelei din baza de date.
HELP
invoca help-ul intern din Oracle.
$0 | S comanda
HOST comanda
invoca o comanda sistem din interiorul SQL*Plus ($ este specific pentru VAX).
CONN[ECT] identificator_utilizator parola
produce logarea la alt utilizator Oracle din interiorul login-ului curent.
PROMPT text
afiseaza textul cind se ruleaza un fisier de comenzi.
Comenzi SET
Comenzile SET controleaza 'mediul' in care ruleaza in mod curent SQL*Plus.In general,
comenzile asociaza o valoare unei variabile de sistem sau o trecepe ON sau OFF.Aceste
comenzi pot fi folosite in mod implicit pentru fiecaresesiune prin includerea lor intr-un
fisier numit LOGIN.SQL, care este citit defiecare data cind se ruleaza SQL*Plus.Daca o
comanda SET aparuta in timpul se-siunii modifica valoarea implicita, aceasta va fi
valabila doar pentru aceasesiune.Iesirea (EXIT) din SQL*Plus va reseta variabilele de
sistem la valo-rile lor implicite.
Comenzile SQL*Plus pot fi prescurtate.
Cuvintele subliniate reprezinta starile implicite pentru comenzile de maijos.
ECHO {OFF ON}

ON face ca SQL*Plus sa afiseze comenzile asa cum sint ele executate dintr-un
fisier de comenzi.OFF suprima acest lucru.
FEED[BACK] {6n OFF ON}
n face ca SQL*Plus sa afiseze numarul inregistrarilor selectate intr-o cerere cind
sint selectate cel putin n inregistrari sau mai multe.ON sau OFF face ca aceasta sa
fie sau nu afisata. Trecerea feedback-ului pe ON face ca n sa fie setat la 1.Setarea
feedback-ului la 0 este echivalent cu trecerea sa pe OFF.
HEA[DING] {OFF ON}
ON face ca SQL*Plus sa afiseze in rapoarte capetele de coloane.OFF suprima
capetele de coloane.
LIN[ESIZE] {80n}
seteaza numarul de caractere pe care SQL*Plus le va afisa pe o linie si de
asemenea controleaza centrarea si aliniamentul din dreapta a textului.Valoarea
maxima pentru n este 500.
NEWP[AGE] {1n}
seteaza numarul liniilor goale ce vor fi tiparite intre titlul de jos de la fiecare
pagina si titlul de sus al paginii urmatoare.Valoarea 0 face ca SQL*Plus sa
stearga ecranul pe majoritatea terminalelor.
NUM[FORMAT] text
seteaza formatul implicit pentru afisarea numarului articolelor de date.Text
trebuie sa fie un format de numar.Vedeti optiunea COLUMN, clauza FORMAT
pentru formatul numerelor descris sub titlul 'COLUMN - Optiuni', mai tirziu in
acest subcapitol.
NUM[WIDTH] {10n}
seteaza latimea implicita pentru afisarea valorilor numerice.
PAGES[IZE] {24n}
seteaza numarul liniilor pe o pagina.Pentru rapoarte tiparite pe hirtie de lungime
de 11 inch, valoarea 54 (plus valoarea NEWPAGE 6) lasa margini de 1 inch
deasupra si dede- subtul paginii.
VER[IFY] {OFF / ON text}
ON face ca SQL*Plus sa afiseze textul unei comenzi inainte si dupa substituirea
variabilei cu valoarea sa.OFF suprima acest lucru.
TIM[ING] {OFF / ON}
ON face ca SQL*Plus sa dea statistici de timp la fiecare declaratie SQL ce este
rulata.OFF suprima acest lucru pentru fiecare comanda SQL.
SPA[CE] {1n}
seteaza numarul de spatii dintre coloane pentru o afisare de tabela.Valoarea
maxima pentru n este 10.
TERM[OUT] {OFF ON}
OFF suprima afisarea iesirii generate de comenzi executate dintr-un fisier, asa ca
iesirea poate fi prelucrata fara sa apara pe ecran.ON permite ca iesirea sa fie
afisata.
SQLCASE {MIXED / LOWER / UPPER}
LOWER / UPPER convertesc comenzile SQL chiar inainte de executie.Tot textul
din interiorul comenzii este convertit.MIXED lasa textul nemodificat.
Pentru a gasi valoarea pentru o variabila SET folosim comanda SHOW. De exemplu,
pentru a gasi dimensiunea paginii (pagesize), introducem :
SHOW PAGES[IZE]
Pentru a vedea valorile pentru toate variabilele SET, introducem :
SHOW ALL
|---------------------------------------------------------------------|
|
| | RAPOARTE SQL*PLUS
| |
| | Titlu
| | |
| | |
| | |------------------------------|------------------------------|
| | | | |
| | | Thu April 10 | Page 1 |
| | | | |
| | | | |
| | | COMPANY REPORT |
| | | |
| | | |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | ===== |
| | | |
| | | |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | ===== |
| | | |
| | | |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | ----- -------- ------ ----- --- ------- |
| | | | ===== |
| | | | ===== |
| | | | | |
| | | | Confidential | |
| | | | | |
| | | | | |
| | |------------------|---------------------------------|--------|
| | | |
| | | |
| | Formate de coloana Calcule
| |
| |
|
|---------------------------------------------------------------------|
COLUMN - Optiuni
Comanda COLUMN stabileste optiunile de afisare pentru o coloana.Formatuleste :
COL[UMN] nume_coloana / alias lista_optiuni
Observatii asupra optiunilor pentru COLUMN :
1. nume_coloana trebuie sa se refere la un alias de coloana, daca un alias de coloana

este folosit in clauza SELECT.
2. Optiunile pot apare in orice ordine.
3. O data ce apare o declaratie de coloana, ea ramine activa tot timpul cit sesiunea
SQL*Plus ramine deschisa.Ea continua sa fie setata in timp ce sint afisate alte
tabele (fara aceasta coloana).
4. Optiunile pentru COLUMN pot fi sterse in timpul unei sesiuni.
5. Pentru a gasi setarea optiunilor curente pentru o coloana, introducem :
COL nume_coloana / alias
Alte citeva optiuni pentru COLUMN sint :
WRAP
permite specificarea catre SQL*Plus ca ori de cite ori
TRUNC
continutul actual al unei coloane depaseste latimea specificata, informatia
aditionala este impachetata (WRAP) prin rotunjire in linia urmatoare sau
trunchiata (TRUNC).WRAP este valoarea implicita.
WORD_WRAPPED
muta un cuvint de intrare pe linia urmatoare, in loc sa-l desparta pe doua linii.Un
cuvint nu va fi despartit pe doua linii daca nu este mai mare ca latimea coloanei.
HEADING
specifica un cap pentru o coloana.
NULL sir
seteaza NULL-uri in coloana la sirul specificat.
PRINT
NOPRINT
coloana va fi afisata / nu va fi afisata pe rapotrul de iesire.
NEW_VALUE var
Valoarea coloanei este inscrisa in variabila specificata in momentul in care
coloana este selectata (SELECT).
Optiuni de format in comanda COLUMN
Formatul de afisare a coloanelor

An alfanumeric, de lungime n 9 pozitie numerica
999999 1234 0 forteaza zerouri principale
099999 001234 $ floating dollar
$999999 $1234 . punct zecimal
999999.99 1234.00 , virgula
999,999 1,234 MI semnul minus la dreapta
999999MI 1234- PR numere negative intre paranteze
999999PR <1234> EEEE notatie stiintifica
99.999EEEE 1.234E+03 V multiplicare cu 10 la n
9999V99 123400 (n = numar de 9 dupa V) B
valorile zero devin blank-uri B9999.99
NOTA:
1. Formatul 999999 - afiseaza blank-uri pentru zerouri!

2. Formatul B9999.99 - daca punctul zecimal e inclus in formatul de afisare,
formatul B este cerut pentru a face valorile nule blank-uri.
3. Formatul B999999 - Formatul B nu are efect pentru ca 999999 fara 'B' descrie
zerourile ca blank-uri.
MESAJE DE EROARE
### ...valoare prea mare pentru format % ...tip
gresit al valorii pentru format
Exemple de format al coloanelor

COLUMN DEPTNO FORMAT 099 HEADING 'Dept.' COLUMN JOB FORMAT A9
HEADING 'Job' JUSTIFY RIGHT COLUMN EMPNO FORMAT 9999 HEADING 'Empl|
No' COLUMN SAL FORMAT 99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COLUMN
COMM FORMAT 99,990.99 HEADING 'Y-T-D|Commission' - NULL 'No Comm'
COLUMN REM FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total Rem.' SELECT DEPTNO,
JOB, EMPNO, SAL, COMM,
SAL*12+NVL(COMM,0) REM FROM EMP;
Rezultatul cererii afiseaza caracteristici ale optiunilor de formatare a coloanelor. Fiecare

coloana are un titlu diferit. Justificarea titlului a fost schimbata din cea implicita, si in
unele cazuri separata peste un numar de linii, folosind o bara verticala (|), Optiunea
NULL a fost folosita sa forteze un sir de caractere sa fie afisat cand un null ar trebui in
mod normal sa apara.
Clauza SELECT poate contine alias-uri de coloane, coloane cu un prefix de tabela,

expresii si siruri literale care determina numele coloanei specificat in comanda
COLUMN a SQL*PLUS.
Daca aceasta este lista Folositi acest nume de coloana de

articole a SELECT-ului in comanda COLUMN
------------------------- ------------------------------ sal
sal emp.sal sal e.sal
sal sal*12+nvl(comm,0) sal*12+nvl(comm,0) sal*12
annsal annsal sysdate sysdate
empno||'-'||ename empno||'-'||ename
To_char(Hiredate,'ddth To_char(Hiredate,'ddth MONYYYY')
MONYYYY') To_char(sysdate,'Day Today Mon YY')Today
Comenzile TTITLE si BTITLE

Comenzile TTITLE si BTITLE sunt folosite pentru a produce titluri pe o pagina.
Comanda Descriere -------

--------- TTITLE 'sir de caractere' tipareste data curenta in
coltul din stanga sus al fiecarei
pagini, numarul paginii in coltul din
dreapta sus si cen- treaza titlul pe
linia de dedesupt. BTITLE 'sir de caractere' tipareste textul
centrat in partea de jos a fiecarei
pagini. In ambele cazuri un ca-
racter '|' va face ca urmatorul text sa
fie centrat pe linia urmatoare. TTITLE
afiseaza TTITLE-ul sau BTITLE-ul curent BTITLE TTITLE OFF
anuleaza afisarea unui titlu definit ante- BTITLE OFF
rior sau a unei note de subsol.
COLUMN DEPTNO FORMAT 099 HEADING 'Dept.' COLUMN JOB FORMAT A9
HEADING 'Job' JUSTIFY RIGHT COLUMN EMPNO FORMAT 9999 HEADING 'Empl|
No' COLUMN SAL FORMAT 99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COLUMN
COMM FORMAT 99,990.99 HEADING 'Y-T-D|Commission' - NULL 'No Comm'
COLUMN REM FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total Rem.' TTILTE 'COMPANY
REPORT|Produced by Personnel Dept' BTITLE 'Company Confidential'
SELECT DEPTNO, JOB, EMPNO, SAL, COMM, SAL*12+NVL(COMM,0) REM FROM
EMP;
Comenzile TTITLE si BTITLE pot include un numar de clauze, facand posibil ca aparitia
titlului sa fie specificata mai detaliat.
TTI[TLE] [printspec OFF ON] printspec defineste titlul si poate

contine mai multe clauze. BTI[TLE]
[printspec OFF ON] printspec defineste not de subsol si poate
contine mai multe clauze.
Clauze in Printspec
COL n sare tiparirea pozitiei n a liniei
curente (inapoi daca coloana a fost
trecuta). SKIP n sare de la startul unei noi
linii de n ori. Daca n este omis, sare o
linie; daca n este 0, inapoi la
inceputul liniei curente. TAB n sare inainte n
pozitii de tiparit (inapoi daca n este
negativ). LEFT,CENTER and aliniere stanga, centru sau
dreapta pe linia RIGHT curenta. Articolele de
date ce urmeaza acestei clauze sunt
aliniate ca un grup, pana la sfarsitul
comenzii TTILTE sau pana la urmatorul
LEFT, CENTER, RIGHT sau COLUMN.(CENTER si
RIGHT folosesc valoarea lui SET LINESIZE
pentru a calcula pozitiile articolelor de da-
te). FORMAT defineste formatul articolelor de
date care o urmeaza, pana la urmatoarea
clauza FORMAT sau pana la sfarsitul
comenzii.Specificarea formatului este
la fel cu cea a clauzei FORMAT a
comenzii COLUMN. O singura specificare de
format poate fi efectiva la un moment dat.
Daca este al unui tip de date gresit pentru
un articol particular, nu are efect asupra
acelui articol particular. Daca nu este
efectiva nici o clauza FORMAT potrivita,
valorile numerice sunt tiparite in acord
cu formatul SET NUMFORMAT, sau daca SET
NUMFORMAT nu a fost folosit, in acord cu
formatul implicit. Valorile datei sunt tipa-
rite in formatul implicit. SQL.PNO Variabila
sistem pentru numarul paginii curente
a raportului. Va puteti referi la va-
loarea unei variabile sistem dandu-i prefixul
SQL. De exemplu, pentru a folosi variabila
PNO scrieti: TTITLE RIGHT 'page' SQL.PNO
Aceasta va produce 'page 1' la marginea din
dreapta a liniei daca 1 este pagina curenta.
Eliminarea valorilor duplicate si spargerea unui raport

in sectiuni
Liniile unui raport pot fi sparte in sectiuni, folosind comanda BREAK. Prin spargerea
unei coloane, afisarea valorilor duplicate este eliminata. Puteti deasemenea sa lasati linii
goale sau sa incepeti o noua pagina intre sectiuni. Pana cand va aparea o 'spartura' ,
valorile coloanelor se schimba de fiecare data, trebuie sa va reamintiti sa 'ORDER BY'
coloana declaratia SELECT sau raportul dumneavoastra va fi rupt in sectiuni de
neinteles.
Poate fi o singura comanda BREAK activa la un moment dat; prin urmare, daca cereti
break-uri multiple ele trebuie sa fie specificate ca o singura comanda BREAK. Trebuie sa
listati coloanele sparte in ordinea importantei, 'sparturile' majore mai intii.
Optiuni BREAK
Break-urile pot fi active la :
 Column
 Row
 Page
 Report
BREAK ON [column/alias ROW][SKIP n DUP PAGE] ON...[ON REPORT]
Un BREAK ON REPORT va permite calcule finale sumare. La orice "break", ur-

matoarele optiuni pot fi specificate:
Optiune Descriere -------

--------- PAGE renunta la o pagina cand o
valoare in coloana se schimba. SKIP n
sare n linii cand valoarea se schimba. DUP[LICATE]
duplica valorile. Implicit este:
NODUP[LICATE].
Exemple:
BREAK ON REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB SKIP 2 BREAK ON
REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB DUP
Pentru a curata break-urile emiteti comanda:
CLEAR BREAKS
Pentru a tipari break-urile curente emiteti comanda:
BREAK
Urmatorul exemplu ilustreaza folosirea BREAK-urilor:
COLUMN DEPTNO FORMAT 099 HEADING 'Dept.' COLUMN JOB FORMAT

A9 HEADING 'Job' JUSTIFY RIGHT COLUMN EMPNO FORMAT 9999 HEADING
'Empl|No' COLUMN SAL FORMAT 99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary'
COLUMN COMM FORMAT 99,990.99 HEADING 'Y-T-D|Commission' - NULL 'No
Comm' COLUMN REM FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total Rem.' TTILTE
'COMPANY REPORT|Produced by Personnel Dept' BTITLE 'Company
Confidential' BREAK ON DEPTNO SKIP 1 ON JOB ON REPORT SELECT
DEPTNO, JOB, EMPNO, SAL, COMM, SAL*12+NVL(COMM,0) REM FROM EMP
ORDER BY DEPTNO,JOB;
Calcule Sumare
Comanda COMPUTE executa calcule pe break-uri stabilite de comanda BREAK.
COMPUTE clauza(e) OF coloana(e) ON break(uri) Comanda

Descriere ------- --------- OF
specifica coloana sau expresia a carei valoare va
fi calculata. ON specifica articolul de date sau
elementul de tabela care sa fie folosit ca
break. Clauza Calcule Aplicate pe tipul de
coloana ------ -------
---------------------------- AVG valoare medie
numar COU[NT] contorizeaza valori toate tipurile
nenule MAX[IMUM] valoare maxima numar, caracter
MIN[IMUM] valoare minima numar, caracter NUM[BER]
contorizare a liniilor toate tipurile STD deviatia
standard numar SUM suma valorilor nenule
numar VAR[IANCE] variatie numar
Pot fi multe comenzi COMPUTE, cu toate ca adesea este mai usor sa specificati toate
calculele cerute intr-o singura comanda.
De exemplu:
COMPUTE SUM AVG OF SAL COMM ON DEPTNO REPORT
va calcula salariile medii si totale si comisionul figurate in sectiunea DEPTNO si la

sfarsitul REPORT-ului.
Fisierul de comenzi SQL*PLUS
1. compunere SELECT declaratie

2. SAVE nume fisier
3. ED nume fisier
SET COL SET UP TTITLE

SQL*PLUS ENVIRONMENT BTITLE
BREAK SELECT ... SQL /
TTITLE OFF COL DEPTNO CLEAR RESET
SQL*Plus COL EMPNO CLEAR ENVIRONMENT Etc.
4. CTRL Z VAX SPECIFIC
5. EX[IT] or QUIT
6. START nume fisier
CAPITOLUL 10 Exercitiu - Raport sub forma de tabel
1. Produce un raport care arata asemanator cu urmatorul. Asigurati-va la formatul
coloanelor de date, la capul de tabel, si la specificatia titlului paginii si notei de
subsol.
2. Adaugati o comanda BREAK la script-ul SQL astfel ca raportul dumneavoastra
sa sara o linie la sfarsitul detaliilor fiecarui departament, si e- limina duplicatele
numelor de slujbe.
Capitolul 10 Solutie
SET ECHO OFF SET PAGESIZE 24 SET FEEDBACK OFF SET
LINESIZE 78 COL A FORMAT A10 HEADING 'Department' COL B
FORMAT A9 HEADING 'Job' COL C FORMAT 9999 HEADING 'Emp.|No.'
COL D FORMAT A8 HEADING 'Name' COL E FORMAT A5 HEADING 'Hire|
Date' COL F FORMAT B99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COL
G FORMAT 9,990.99 HEADING 'Annual|Comm' COL H FORMAT
999,999.99 HEADING 'Total' BREAK ON A SKIP 1 ON B TTITLE
'EMPLOYEE REPORT' BTITLE 'CONFIDENTIAL' SELECT DNAME A,
JOB B, EMPNO C, ENAME D,
TO_CHAR(HIREDATE,'MM/YY') E, SAL F,
COMM G, SAL*12+NVL(COMM,0) H FROM EMP E,DEPT D
WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO ORDER BY DNAME,JOB / CLEAR
COLUMNS TTITLE OFF BTITLE OFF SET FEDBACK ON SET
PAGES 24 CLEAR BREAKS,/pre>
CAPITOLUL 11
TRAVERSAREA ARBORILOR
Acest capitol detaliaza recuperarea datelor bazate pe o relatie ierarhica naturala intre
doua linii ale tabelei.
Traversarea arborilor
Tabela EMP are o structura arborescenta reprezentand linia de raport a conducerii.
Parcurgerea arborelui
KING EMPNO=7839
---------------------------------
| | | MGR=7839
CLARK JONES BLAKE

| | |
| ------ -------------------------
| | | | | | | |
MILLER SCOTT FORD ALLEN WARD MARTIN TURNER JAMES
| |
| |
ADAMS SMITH
O baza de date relationala nu contine inregistrarile intr-un mod ierarhic. Oricum, unde
exista o legatura ierarhica intre liniile unei singure tabele, este un proces numit
'parcurgere de arbore' care face posibil ca ierarhia sa fie construita.Ierarhia poate fi creata
privind la legatura dintre valorile echivalente in coloanele EMPNO si MGR(Aceasta
legatura a fost deja exploa- tata cu join-ul unei tabele cu ea insesi). Numarul MGR al
unui angajat este EMNO-ul sefului sau.
Cand este realizata o parcurgere de arbore, nu va asteptati sa vedeti rezultatul cererii

asemanator cu figura afisata mai sus. Numerele LEVEL (de nivel) sunt stabilite cand
apare parcurgerea arborelui si reprezinta cat de indepartate sunt nodurile (liniile) de
radacina (nodul de start).
Pentru a construi un arbore de traversare din tabela EMP, introduceti:
SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL
FROM EMP
CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR
START WITH MGR IS NULL;
Comanda Descriere
------- ---------
SELECT Clauza SELECT standard, cu pseudo-coloana

LEVEL
care afiseaza cat de departe este fiecare

nod
de nodul de start.
FROM Puteti sa SELECT FROM o singura tabela.
WHERE Limiteaza liniile care sunt vizitate in

timpul
parcurgerii.
CONNECT BY Specifica coloanele unde exista legatura

intre
linii. Aceasta clauza este ceruta pentru

o
parcurgere de arbore.
PRIOR Stabileste directia in care este parcurs

arbo-
rele. Daca PRIOR apare inainte de MGR,

atunci
valorile in coloana MGR sunt vizitate

primele,
apoi sunt gasite valorile echivalente din
EMPNO, care este in susul arborelui. Daca

PRIOR
apare inainte de EMPNO atunci arborele

este in
jos.
START WITH Specifica unde sa inceapa arborele. Nu

poate
incepe la un nivel(LEVEL). Aceasta clauza
este optionala chiar cand este ceruta o

par-
curgere de arbore.
ORDER BY Apare la sfarsit de obicei.
In exemplul de mai sus, structura ierarhica a organizatiei este reflectata in parcurgerea

arborelui. Structura raportata conducere/angajati poate fi identificata cu claritate.
Puteti folosi clauza ORDER BY pentru a sorta liniile returnate.Urmatoarea comanda este
perfect legitima:
FROM EMP
START WITH MGR IS NULL
ORDER BY DEPTNO;
Oricum, este recomandat sa nu folositi clauza ORDER BY la parcurgerea arborelui

pentru ca ordonarea implicita a arborelui poate fi distrusa. In exemplul de mai jos,
ordinea in care liniile lui SCOTT, ADAMS, FORD si SMITH sunt afisate s-a schimbat,
si ADAMS pare sa se raporteze la FORD cand SCOTT este de fapt seful sau. Iesirea
(rezultatul) nu reflecta ierarhia "adevarata".
FROM EMP
CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL
ORDER BY DEPTNO;
Parcurgerea arborilor
SELECT ENAME, LEVEL, JOB
FROM EMP
START WITH MGR IS NULL

EXCLUDERI :
WHERE ENAME!='SCOTT'
JONES
----------------------------
| |
SCOTT (se sterge) FORD
| |
ADAMS SMITH
CONNECT BY PRIOR EMPNO=MGR
AND ENAME!='SCOTT'
JONES
----------------------------
| |
SCOTT (se sterge) FORD
| |
ADAMS (se sterge) SMITH
TERMINOLOGIE
Sunt cativa termeni mai degraba neobisnuiti cand parcurgeti arborele. Nu este nevoie sa-i
amintim pe toti, decat pentru informatie:
NODE acelasi lucru cu o linie

ROOT un nod care nu este in proprietatea nimanui
PARENT un nod care are alte noduri la un nivel

inferior
CHILD un nod care are un PARENT
TERMINAL NODE sau LEAF un nod fara fii
BRANCH un nod cu fii si nepoti
Chirurgia arborelui
Clauzele WHERE si CONNECT pot fi folosite pentru a curata arborele, care controleaza
ce noduri sunt afisate. Daca clauza WHERE este folosita pentru a elimina un nod, atunci
doar acel nod este eliminat. Daca restrictia apare in clauza CONNECT BY atunci
intreaga ramura este eliminata.
In exemplul urmator, numai linia SCOTT este eliminata, fiii sai sunt inca procesati.
BREAK ON DEPTNO SKIP 1
FROM EMP WHERE ENAME != 'SCOTT'
In exemplul de mai jos, intreaga ramura SCOTT a fost eliminata:
FROM EMP
CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR AND ENAME != 'SCOTT'
Notati ca de aceasta data ambele linii, parinte (SCOTT) si fiu (ADAMS), au fost excluse.
Alte utilizari ale parcurgerii arborilor
Organizarea tabelelor nu este singura aplicatie a unei cereri structurate pe arbore.

Clauza CONNECT BY poate fi folosita de asemenea in:
 nota de plata a aplicatiilor materiale, sa produca explozii sau implozii partilor

indentate.
 bilantul aplicatiilor pentru scopuri de consolidare.
CAPITOLUL 12
Crearea si Definirea de structuri tabelare

In acest capitol, discutam aspectele logice ale tabelelor si coloanelor si commenzile
necesare pentru a construi tabele cu Constrangeri de Integri- tate. Acesta este primul din
doua capitole care acopera subsetul comenzilor SQL cunoscut ca Limbajul de Definire a
Datelor(DDL).
Structuri de date ORACLE
In acest curs vom discuta aspectele logice de creare a tabelelor.Consi- deratiile fizice sunt
acoperite in celelalte cursuri.Desi tabelele pot fi create fara a da informatii de asezare
fizice, ar trebui notat ca un utilizator ORACLE trebuie sa fi primit privilegiul de
CREATE TABLE de catre administratorul bazei de date si sa aiba alocat ceva spatiu de
tabela pentru a crea tabele.
In general, structurile de date ORACLE pot fi rezumate dupa cum urmeaza.
 Tabelele pot fi create oricand, chiar cu utilizatori folosind baza de date.

 Nu este necesar sa specificati dimensiunea nici unei tabele. Aceasta este definita
ultima prin cat spatiu a fost alocat bazei de date ca un intreg. Oricum, este
important sa estimati cat de mult spatiu va utiliza o tabela.
 Structurile pot fi modificate online.
 Tabelele pot capata automat mai mult spatiu daca dimensiunea i- nitiala este
umpluta.
Limbajul de Definire a Datelor (LDD)
LDD este un subset al comenzilor SQL folosit pentru a crea, modifica sau muta
structurile bazei de date ORACLE, si deasemenea sa inregistreze informatii in
Dictionarul de Date (acesta este discutat mai tarziu).
Denumirea unei tabele
Numele pe care-l alegeti pentru o tabela trebuie sa urmeze regulile standard

pentru numirea unui obiect al unei baze de date ORACLE.
1. Numele trebuie sa inceapa cu o litera, A-Z sau a-z.

2. Poate contine litere, numerale si caracterele speciale underscore (_).
Caracterele $ si # sunt deasemenea legale, dar folosirea lor este
descurajata.
3. Numele este acelasi indiferent daca sunt folosite litere mari sau mici, de
exemplu, EMP, emp, si eMp sunt toate aceeasi tabela.
4. Poate fi de maxim 30 caractere in lungime.
5. Numele nu trebuie sa duplice numele altui obiect din contul
dumneavoastra.
6. Numele nu trebuie sa fie un cuvant rezervat SQL.
NUME VALID ?
---- -------
EMP85 da
85EMP nu; nu incepe cu o litera
FIXED_ASSETS da
FIXED ASSETS nu; contine un blank
UP DATE nu; cuvant rezervat SQL
Ar trebui sa folositi nume de descriere pentru tabele si alte obiecte ale bazei de date.
Folositi acelasi nume sa descrie aceeasi entitate in doua tabele diferite. De exemplu,
coloana cu numarul departamentului este numita DEPTNO in ambele EMP si DEPT.
Crearea unei tabele
Creati o noua tabela folosind comanda CREATE TABLE. Una dintre cele mai simple
forme a acestei comenzi este cand informatia de baza pentru fiecare coloana este definita
impreuna cu tipul ei de data si dimensiunea.
Sintaxa: CREATE TABLE nume tabela
(nume coloana tip(dimensiune),
nume coloana tip(dimensiune),
...);
Exemplu: CREATE TABLE DEPT
(DEPTNO NUMBER(2),
DNAME VARCHAR2(12),
LOC VARCHAR2(12));
Numele coloanelor intr-o tabela trebuie sa fie unice.
Tipurile coloanelor
Cand creati o tabela trebuie sa specificati fiecare tip de data al coloanei. Tabela de mai
jos arata cele mai importante tipuri de date.
Tipul de data poate fi urmat de unul sau mai multe numere in paranteze care dau
informatii despre latimea coloanei. Latimea coloanei determina latimea maxima pe care
valorile in coloana pot s-o aiba. VARCHAR2 trebuie sa aiba o dimensiune, dar cele
implicite sunt disponibile.
Tabela de mai jos arata tipurile de date principale in ORACLE7.
Tip de date Descriere
----------- ---------
VARCHAR2(w) Sir de caractere de lungime maxim w.

Lungi-
mea maxima este de 2000 caractere.

CHAR(w) Sir de lungime fixa w. Lungimea
implicita
este 1. Lungimea maxima este 255.
NUMBER Numere in virgula mobila cu precizie :

38
de cifre semnificative.
NUMBER(w) Numere intregi de precizie w.
NUMBER(w,s) Numere cu precizia w si scala s.

Precizia
reprezinta numarul maxim de cifre

semnifi-
cative permise care nu pot depasi 38.

Scala
este numarul de pozitii zecimale

inregistra-
te in dreapta punctului.
DATE Valorile datei din 1 Ianuarie 4712

inainte
de Hristos pana in 31 Decembrie 4712

dupa
Hristos. Informatia de timp este

deasemenea
stocata.
LONG Sir de caractere de lungime variabila

de
lungime 2 Gb, sau 2 la puterea 31

minus 1.
Este permisa o singura coloana de

tipul LONG
pe tabela.
RAW si Echivalent cu VARCHAR2 si respectiv

LONG,
LONG RAW dar folosit pentru a stoca date binare

ca
imagini grafice sau sunete digitizate.
NOTE:
 Tipul de date VARCHAR2 al Oracle7 este sinonim cu versiunea 6 a tipurilor de
date 'VARCHAR' si 'CHAR'.
 ORACLE foloseste semantica prin comparatie non-padded daca o valoare
VARCHAR2 este folosita intr-o comparatie(vezi Capitolul 2 pentru detalii).
 Daca o valoare scrisa intr-o coloana depaseste scala coloanei, atunci va apare o
rotunjire.
Tabela de mai jos arata exemple de specificatii de coloane:
NUMBER(4) Poate contine toate numerele pana la 4

cifre.
NUMBER(8,3) Poate contine pana la 8 cifre, dintre

care 3
pot fi in dreapta punctului zecimal.
VARCHAR2(1000) Valorile pot contine pana la 1000

caractere.
CHAR(80) Siruri de caractere de lungime fixa egala

cu
80. Valorile mai scurte sunt inlocuite cu
blank-uri.
Crearea tabelei EMP

Tabela noastra demonstrativa, EMP, ar fi putut fi creata de o comanda CREATE TABLE
ca mai jos:
CREATE TABLE EMP
(EMPNO NUMBER(4) NOT NULL,
ENAME VARCHAR2(10),
JOB VARCHAR2(10),
MGR NUMBER(4),
HIREDATE DATE,
SAL NUMBER (7,2),
COMM NUMBER (7,2),
DEPTNO NUMBER (2) NOT NULL);
Comanda DESCRIBE a SQL*PLUS-ului poate fi folosita pentru a lista detal ale

coloanelor create intr-o tabela:
DESCRIBE EMP
Constrangerea NOT NULL
In exemplul de mai sus, veti observa ca definitiile pentru coloanele EMPNO si DEPTNO
sunt urmate de NOT NULL. Aceasta ne asigura ca valoril nule sunt permise pentru aceste
coloane, de cand aceste coloane servesc ca chei pentru operatii pe aceasta tabela.
Coloanele fara constrangerea NOT NULL permit valori nule.
NOT NULL este una dintre constrangerile de integritate care pot fi definite.
OPTIUNEA DEFAULT
Unei coloane ii poate fi data o valoare implicita prin optiunea DEFAULT. Aceasta
previne aparitia de null-uri (sau erori, daca NOT NULL este specificata) daca o linie
este inserata fara o valoare din coloana.Valorile implicite pot fi literali, o expresie, dar
nu numele altei coloane. Functii ca SYSDATE si USER sunt valide.
De exemplu:
HIREDATE DATE DEFAULT SYSDATE,
SAL NUMBER (7,2) DEFAULT 0
Constrangeri de integritate
Oracle permite constrangerilor de integritate sa fie definite pentru tabele si coloanelor sa
forteze reguli sigure, inauntrul unei tabele sau intre tabele.
Constrangerile sunt folosite:
 de serverul Oracle7 sa forteze reguli la nivelul tabelei oricand este inserata o linie,
actualizata sau stearsa din acea tabela. Constrange- rea trebuie sa fie satisfacuta
pentru ca operatiile sa reuseasca.
 pentru a preveni stergerea unei tabele daca sunt posesiuni din alte tabele.
 prin unelte sigure Oracle, ca Oracle Forms, pentru a furniza reguli pentru
utilizarea intr-o aplicatie.
Constrangerile sunt clasate dupa cum urmeaza:
Constrangeri de tabela
Acestea pot referi una sau mai multe coloane si sunt definite SEPARAT de definitiile
coloanelor din tabela.
Constrangeri de coloana
Acestea refera o singura coloana si sunt definite INAUNTRUL specificatiei pentru
coloana posesoare.
Constrangerile pot fi adaugate unei tabele dupa crearea ei si deasemenea temporar

dezactivate (vezi comanda ALTER TABLE in capitolul urmator).Toate detaliile despre
constrangeri sunt stocate in Dictionarul de Date. Fiecarei constrangeri ii este repartizat un
nume. Iti este mai usor sa suplimentezi una tu singur, astfel ca poate fi mai usor referita
mao tarziu, dar daca nu, atunci un nume este generat automat pe forma:
SYS_Cn
unde n este un numar unic. Cuvantul cheie CONSTRAINT iti permite sa numesti o noua
constrangere tu insuti.
Tipuri de constrangeri
Puteti defini urmatoarele tipuri de constrangeri:
 NULL/NOT NULL
 UNIQUE
 PRIMARY KEY
 FOREIGN KEY(integritatea de referinta)
 CHECK
Constrangerea UNIQUE
Aceasta desemneaza o coloana sau o combinatie de coloane ca o cheie unica.Doua linii
in aceeasi tabela nu pot avea aceeasi valoare pentru aceasta cheie.NULL-urile sunt
permise daca cheia unica este bazata pe o singura coloana.
Sintaxa constrangerii de tabela :
[CONSTRAINT nume constrangere] UNIQUE (Coloana, Coloana, ...)
Sintaxa constrangerii de coloana :
[CONSTRAINT nume constrangere] UNIQUE
De exemplu, pentru a va asigura ca nu sunt 2 nume de departamente identice la o singura

locatie:
CREATE TABLE DEPT
(DEPTNO NUMBER, DNAME VARCHAR2(9),
LOC VARCHAR2(10),
CONSTRAINT UNQ_DEPT_LOC UNIQUE(DNAME,LOC))
In exemplul de mai sus, constrangerea UNQ_DEPT_LOC este o constrangere de tabela.

Notati ca virgula precede detaliile. O constrangere unica il face pe ORACLE sa creeze un
singur index pentru a manui regula. Indecsii sunt discu- tati mai tarziu.
Constrangere de cheie primara
Ca si la cheile unice, o cheie primara forteaza unicitatea unei coloane sau combinatii de
coloane implicate si un index unic este creat pentru a conduce aceasta. Totusi poate fi o
singura cheie primara pe o tabela, si aceasta este cunoscuta ca fiind cheia definitiva prin
care liniile in tabela sunt i- dentificate individul. NULL-urile nu sunt permise in
coloanele de chei primare.

[CONSTRAINT nume constrangere] PRIMARY KEY (Coloana,
Coloana, ...)
[CONSTRAINT nume constrangere] PRIMARY KEY
Notati ca aceeasi combinatie de coloane nu poate fi folosita si pentru o cheie primara si

pentru una unica. Urmatorul exempludefineste DEPTNO ca o cheie primara folosind o
constrangere de coloana:
CREATE TABLE DEPT
(DEPTNO NUMBER(2) CONSTRAINT DEPT_PRIM PRIMARY KEY, ...)
Constrangere de cheie externa
Cheile externe furnizeaza reguli de integritate de referinta inauntrul unei tabele sau intre
tabele. O cheie exeterna este folosita intr-o relatie cu fiecare cheie primara sau unica
oriunde si poate fi folosita, de exemplu, pentru a preveni stergerea unui departament in
DEPT daca angajatii exista cu acelasi numar de departament in EMP.
[CONSTRAINT nume constrangere] FOREIGN KEY (Coloana,

Coloana, ...)
REFERENCES tabela (Coloana, Coloana, ...)
[CONSTRAINT nume constrangere] REFERENCES tabela (Coloana)
Notati ca, cuvintele 'FOREIGN KEY' nu sunt folosite versiunea constrangerii de coloana
a sintaxei.
------------
Exemplul 1 | DEPT | (parinte)
------------
|
/|\ DEPTNO
------------
| EMP | (fiu)
------------
Pentru a stabili relatia dintre EMP si DEPT astfel incat EMP.DEPTNO este cheia
externa, si fiecare angajat trebuie sa aiba un numar valid de departament care este
cunoscut in DEPT:
CONSTRAINT FK_DEPTNO FOREIGN KEY (DEPTNO)
REFERENCES DEPT(DEPTNO)
Optiunea ON DELETE CASCADE
Ca rezultat al constrangerii de tabela de mai sus, (care ar fi putut la fel de bine sa fie
definita ca o constrangere de coloana), un departament in DEPT nu ar fi putut fi sters
daca liniile exista in EMP cu aceeasi valoare DEPTNO. Alternativ, puteti cere ca
angajatii corespunzatori sa fie stersi a- utomat daca departamentul parinte in DEPT este
sters. Aceasta este realizata adaugand clauza ON DELETE CASCADE.
CONSTRAINT FK_DEPTNO FOREIGN KEY (DEPTNO)
REFERENCES DEPT(DEPTNO) ON DELETE CASCADE
Exemplul 2 -------------- EMPNO
| EMP | . .
-------------- .
\|/ .
. .
. .
MGR . .
. .
Pentru a va asigura ca fiecarei linii de angajat in EMP ii este dat un

numar
de manager (MGR) pentru un angajat existent valid:
CREATE TABLE EMP
(EMPNO NUMBER(4) PRIMARY KEY, ...
MGR NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_MGR
REFERENCES EMP(EMPNO), ...
Constrangerea de verificare (CHECK)
Constrangerea CHECK defineste explicit o conditie pe care fiecare

linie
trebuie sa o satisfaca(sau sa o faca necunoscuta datorita unui NULL).

Condi-
tia poate folosi aceleasi constructii ca acelea intr-o restrictie de

cerere,
cu urmatoarele exceptii:
 subcererile nu sunt permise



 referirile la pseudo-coloane ca SYSDATE nu sunt permise


Sintaxa:
[CONSTRAINT nume constrangere] CHECK (conditie)
Alte optiuni ale constrangerilor
DISABLE Adaugand DISABLE unei definitii de constrangere
inseamna ca ORACLE nu o forteaza. Constrangerea

poate
fi inca citita de uneltele ORACLE pentru a

construi
reguli intr-o aplicatie si puteti face posibila

con-
strangerea mai tarziu prin comanda ALTER TABLE.

CREATE TABLE EMP
( . . . . . ,
ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT CHK_UPP_NAM CHECK(ENAME-

UPPER(ENAME))
DISABLE,
. . . . . . . ) ;
EXCEPTIONS Identifica o tabela existenta unde este plasata
INTO nume tabela informatia despre liniile care incalca

constrangerea.
CREATE TABLE EMP
( . . . . . ,
ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT CHK_UPP_NAM CHECK(ENAME-

UPPER(ENAME))
EXCEPTIONS INTO CON_VIOLATE,
. . . . . . . ) ;
In final, notati ca tabelele referite intr-o constrangere trebuie sa

existe
in aceeasi baza de date. Daca ele apartin unui utilizator diferit

atunci po-
sesorul trebuie specificat ca un prefix.

Iata un exemplu complet al constructiei tabelei EMP cu constrangeri :
CREATE TABLE EMP
(EMPNO NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_PRIM PRIMARY KEY,
ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT ENAME_CONS
CHECK(ENAME=UPPER(ENAME)),
JOB VARCHAR2(10),
MGR NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_MGR
REFERENCES EMP(EMPNO),
HIREDATE DATE DEFAULT SYSDATE,
SAL NUMBER(7,2) CONSTRAINT SAL_CONS
NOT NULL,
COMM NUMBER(7,2),
DEPTNO NUMBER(2) CONSTRAINT DEPTNO_CONS
NOT NULL,
CONSTRAINT EMP_DEPT FOREIGN KEY (DEPTNO)
REFERENCES DEPT(DEPTNO))
Crearea unei tabele cu linii din alta tabela
Exista o a doua forma a declaratiei CREATE TABLE in care tabela

este
creata cu linii potrivite, derivate din alta tabela:
CREATE TABLE DEPT
[(nume-coloana ,. . . .)]
AS SELECT declaratie
 Tabela va fi creata cu coloane specificate si linii recuperate

din de-

 claratia SELECT inserata.


 Numai constrangerile NULL/NOT NULL sunt mostenite din tabela
selecta-

 ta.


 Daca toata coloanele in declaratia SELECT au nume bine definite
(nu

 sunt expresii s.a.m.d.) specificatiile coloanei pot fi
omise.


 Daca sunt date specificatiile coloanei, atunci numarul de coloane
tre-

 buie sa fie egal cu numarul de articole in lista SELECT.


Pentru a crea o tabela DEPT30 care tine numerele angajatilor, nume,

job-uri
si salariile angajatilor din departamentul 30, introduceti:
CREATE TABLE DEPT30
AS
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;
Table created.
Pentru a vedea descrierea lui DEPT30, introduceti:
DESC DEPT30
Pentru a crea o tabela tinand numele angajatului, salariul si detalii
de
grad, introduceti:
CREATE TABLE EMP_SALS
(NAME,SALARY,GRADE)
AS
SELECT ENAME, SAL, GRADE
FROM EMP, SALGRADE
WHERE EMP.SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL;
Table created.
DESC EMP_SALS;
Pentru a afisa continutul tabelei EMP SALS, introduceti:
SELECT *
FROM EMP_SALS;
,/pre>
CAPITOLUL 12 Exercitii - Crearea de tabele
si de constrangeri
Atelier
1. Creati o tabela numita PROJECTS, cu coloanele specificate ca mai

jos.Pe
2.
3. langa aceasta , definiti PROJID ca, coloana de CHEIE PRIMARA ,
si asigura-
4.
5. ti-va ca datele P_END_DATE nu sunt mai recente decat datele
P_START_DATE.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12. Creati o a doua tabela, ASSIGNMENTS, ca cea de mai jos.
Definiti-i coloana
13.
14. PROJID ca o cheie externa care refera tabela PROJECTS.
Coloana EMPNO a ta-
15.
16. belei dumneavoastra este o viitoare cheie externa a lui EMP.
Aceste doua
17.
18. coloane nu ar trebui sa permita valori NULL (PROJID si
EMPNO).
19.
20.
21.
22.
23.
24. Sunt alte constrangeri pe care ar trebui sa le angajam in
aceste tabele.
25.
26. Acestea vor fi adaugate intr-un viitor atelier.

27.
28.
29.
30.
31. Folositi comanda DESCRIBE pentru a verifica definitiile

coloanelor. (Ne
32.
33. vom uita la constrangeri mai tarziu).
34.
35.
36.
37.
CAPITOLUL 12 -Solutii
Fiecare din constrangerile aratate mai jos ar fi putut fi definite ca

orica-
re constrangere de tabela sau constrangere de coloana.
1.
2.
3.
4. CREATE TABLE PROJECTS
5.
6. ( PROJID NUMBER(4) CONSTRAINT PROJ_PRIM PRIMARY
KEY,
7.
8. P_DESC VARCHAR2(20),
9.
10. P_START_DATE DATE,
11.
12. P_END_DATE DATE,
13.
14. BUDGET_AMOUNT NUMBER(7,2),
15.
16. MAX_NO_STAFF NUMBER(2),
17.
18. CONSTRAINT P_DATE_RULE CHECK(P_START_DATE <= P_END_DATE))
19.
20.
21.
22.
23. CREATE TABLE ASSIGNMENTS
24.
25. (PROJID NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES PROJECTS
(PROJID),
26.
27. EMPNO NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES EMP
(EMPNO),
28.
29. A_START_DATE DATE,
30.
31. A_END_DATE DATE,
32.
33. BILL_RATE NUMBER(4,2),
34.
35. ASSIGN_TYPE VARCHAR2(2))
36.
CAPITOLUL 13
Management-ul de tabela si Dictionarul de Date

In acest capitol secund al Limbajului de Definire a Datelor vom vedea comenzile pentru
modificarea si mutarea tabelelor si constrangerilor lor. Deasemenea, vom vedea cum
informatii despre baza de date pot fi extrase din Dictionarul de Date.
Modificarea unei tabele
Folositi comanda ALTER TABLE pentru a schimba definitia unei tabele.
Sintaxa:
ALTER TABLE nume-tabela

[ ADD ](specificator coloana[constrangere de coloana])[ENABLE
clauza ]
[MODIFY ] [DISABLE
clauza]
[DROP optiuni]
Clauza ADD
Folositi cuvantul cheie ADD pentru a adauga o coloana si/sau constrangeri pentru o
tabela existenta. Pentru a adauga o coloana tabelei EMP care va tine numele sotului
angajatului, introduceti:
ALTER TABLE EMP

ADD (SPOUSES_NAME CHAR (10));
Table altered.
Pentru a vedea descrierea tabelei revizuite, introduceti:
DESCRIBE EMP;
Pentru a adauga o constrangere de tabela unei tabele existente, care specifica daca
salariul lunar nu trebuie sa depaseasca 5000$, introduceti:
ALTER TABLE EMP

ADD(CHECK(SAL <=5000));
,/pre>
Clauza MODIFY
Folositi cuvantul cheie MODIFY pentru a modifica definitia unei

coloane
existente.
ALTER TABLE nume

MODIFY (tip coloana [NULL])
Pentru a schimba lungimea lui ENAME la 25 de caractere,

introduceti :
ALTER TABLE EMP

MODIFY (ENAME CHAR (25));
Table altered.
DESCRIBE EMP;
Sunt 4 schimbari pe care nu le puteti face
1. Nu puteti schimba o coloana continand null-uri din NULL in NOT

NULL.
2.
3. Nu puteti adauga o noua coloana care este NOT NULL. Faceti-o
null, um-
4. pleti-o complet si apoi schimbati-o in NOT NULL.
5.
6. Nu puteti sa scadeti dimensiunea unei coloane sau sa-i schimbati
tipul de
7. date, numai daca nu contine date.
8.
9. Nu puteti folosi optiunea MODIFY pentru a defini constrangeri pe
o coloana
10. exceptand NULL/NOT NULL.
11.
Pentru a modifica alte constrangeri trebuie sa le eliminati si apoi sa

le a-
daugati specificand modificarile.

Clauza DROP
Folositi clauza DROP pentru a muta o constrangere din alta tabela.
Sintaxa:
ALTER TABLE nume tabela

DROP [CONSTRAINT nume constrangere ] [CASCADE]
[PRIMARY KEY ]
[UNIQUE (coloana, coloana, ...)]
De exemplu:
ALTER TABLE EMP

DROP CONSTRAINT EMP_MGR;
ALTER TABLE EMP

DROP PRIMARY KEY;
Optiunea CASCADE (in clauza DROP)
Optiunea CASCADE a clauzei DROP face ca orice constrangere

dependenta
sa fie deasemenea eliminata.
De exemplu:
ALTER TABLE DEPT

DROP PRIMARY KEY CASCADE;
ar putea deasemenea sa faca ca constrangerea chaii exetrne din

EMP>DEPTNO sa
fie eliminata.
Clauza ENABLE/DISABLE
Aceasta clauza a comenzii ALTER TABLE permite constrangerilor sa

fie fa-
cute posibile sau dezactivate fara a le elimina sau recrea.
Sintaxa:
[DISABLE] [ UNIQUE (coloana, coloana, ...) ] [CASCADE]

[ENABLE ] [ PRIMARY KEY ]
[ CONSTRAINT nume constrangere ]
Ca si la clauza DROP, adaugarea cuvantului cheie CASCADE semnifica ca

con-
strangerile dependente sunt deasemenea afectate.
De exemplu:
ALTER TABLE DEPT

DISABLE CONSTRAINT DEPT_PRIM CASCADE;
Alte comenzi LDD
Eliminarea unei tabele
Pentru a sterge definitia unei tabele ORACLE, folositi comanda

DROP
TABLE.
Sintaxa:
DROP TABLE nume tabela [CASCADE CONSTRAINTS]
De exemplu:
DROP TABLE EMP;
Stergerea unei tabele duce la pierderea tuturor datelor din ea si

a tu-
turor indecsilor asociati ei. Optiunea CASCADE CONSTRAINTS va sterge

deaseme-
nea referirile la constrangerile de integritate dependente.
Note:
 Toate datele vor fi deasemenea sterse din tabela.


 Orice VIEWS sau SYNONYMS vor ramane, dar vor deveni invalide.

 Orice tranzactii nerezolvate sunt realizate.

 Numai creatorul tabelei sau DBA poate sa o stearga.

Comanda COMMENT
Folositi comanda COMMENT pentru a insera un comentariu pana la 255

de
caractere, despre o tabela sau coloana, in dictionarul de date.
Pentru a adauga un comentariu unei tabele numita EMP, introduceti:
COMMENT ON TABLE EMP IS 'Employee Information';

Pentru a adauga un comentariu pe coloana EMPNO in tabela EMP,
introduceti:
COMMENT ON COLUMN EMP.EMPNO IS 'Unique employee number';
Pentru a sterge un comentariu, emiteti comanda COMMENT fara un

comentariu:
COMMENT ON COLUMN EMP.EMPNO IS '';

,/pre>
Pentru a vedea comentariul, selectati coloana COMMENTS din una din

vederile
dictionarului:ALL_COL_COMMENTS sau USER_COL_COMMENTS. Dictionarul de

Date
este acoperit mai tarziu in acest capitol.
Comanda RENAME
Comanda RENAME este folosita de creatorul lui TABLES, VIEWS si

SYNONYMS
pentru a scimba numele obiectului bazei de date.
Pentru a redenumi un obiect al bazei de date sintaxa este:
RENAME vechi TO nou;
Pentru a redenumi tabela EMP in EMPLOYEE, introduceti:
RENAME EMP TO EMPLOYEE;
Pentru a redenumi tabela SALGRADE, introduceti:
RENAME SALGRADE TO EMPLOYEE_GRADES;

Este important de notat ca orice aplicatii/programe/rapoarte care se
refera la obiecte ce
au fost redenumite, trebuie amendate.
Comanda TRUNCATE TABLE
Aceasta comanda va permite sa stergeti toate liniile dintr-o

tabela. No-
tati ca comanda DELETE poate deasemenea realiza aceasta ca o parte a

tran-
zactiei de manipulare a datelor (acoperita in capitolul urmator), dar

comanda
TRUNCATE TABLE umple o tabela mai eficient ca o actiune de definire de

date,
pana cand nu este retinuta nici o informatie de rollback.
Sintaxa:
TRUNCATE TABLE nume tabela [REUSE STORAGE]
Optiunea REUSE STORAGE pastreaza spatiul din liniile sterse pentru

reutiliza-
rea tabelei. Implicit, acest spatiu este eliberat.
Dictionarul de Date Oracle
Dictionarul de Date este una din partile cele mai importante ale
lui
ORACLE RDBMS. Consta dintr-un set de tabele si vederi care furnizeaza
un ghid
de referinta accesibil doar la citire, despre baza de date. Dictionarul

de
Date va va spune:
 numele utilizatorilor ORACLE


 drepturile si privilegiile care le-au fost acordate

 numele obiectelor bazei de date (tabele, vederi, indecsi,
sinonime,sec-
 vente,...)

 constrangeri aplicate tabelei

 informatii de revizie, ca: cine a accesat si actualizat obiectele
bazei
 de date specificate.

Dictionarul de Date este creat cand este creata baza de date. Oricand
baza de
date este in operatii, Dictionarul de Date este actualizat de ORACLE

RDBMS.
Dictionarul de Date este o referinta pentru toti utilizatorii

bazei de
date. Este o sursa valoroasa de informatii pentru utilizatori,

proiectanti de
aplicatii si DBA. Dictionarul de Date este deasemenea critic pentru

operatia
ORACLE RDBMS, care il reaseaza pentru a inregistra si verifica

informatii
despre baza de date.

Accesul la Dictionarul de Date
Utilizatori
Accesul la obiectele Dictionarului de Date este prin SQL. Declaratiile
SELECT pot fi folosite pentru a cere informatii din Dictionarul de

Date.
RDBMS
Nici un utilizator nu ar trebui sa schimbe vreodata (insereze,

actualizeze
sau stearga) nici o linie sau obiect in Dictionarul de Date, este

probabil sa
compromita integritatea datelor. RDBMS actualizeaza automat Dictionarul

de
Date pentru a reflecta schimbarile structurii bazei de date,

permisiuni, re-
vizii si alte date. In timpul operatiei bazei de date, RDBMS citeste

dease-
menea Dictionarul de Date pentru a descoperi obiectele care exista si

ca uti-
lizatorii sa aiba acces la ele.
Tabelele si vederile Dictionarului de

Date
Tabele
Baza Dictionarului de Date sau fundamentul tabelelor sunt primele
o-
biecte ce trebuie create in baza de date, pentru ca ele trebuie sa fie

pre-
zente pentru toate obiectele ce trebuie create. Tabelel Dictionarului

de Date
sunt create automat de declaratia SQL CREATE DATABASE si nu sunt in

posesia
utilizatorului SYS. Tabelele de baza sunt rareori accesate direct,

deoarece
informatia din ele nu este usor de inteles.
Vederi
Vederile Dictionarului de Date (tabele virtuale - acoprite in

capitolul
15) contin informatii intr-o forma care este usor de inteles pentru
utiliza-
tor. Accesul public la Dictionarul de Date este dat prin vederi mai
degraba
decat prin tabele de baza. SYS poseda deasemenea vederile Dictionarului
de Date.
Vederile au fost numite pentru a reflecta tipul de utilizare

dorit. Ve-
derile sunt clasificate in 3 grupe distingandu-se intre ele prin

prefixele
USER, ALL si DBA.
Cele trei clase de vederi sunt:
USER_xxxxx
Obiectele posedate de utilizator pot fi accesate. De e-
exemplu, vederile cu acest prefix permit
utilizatorului
sa afiseze informatii despre tabelele create de
utiliza-
tor si privilegiile acordate de utilizator.
ALL_xxxxx
Utilizatorii pot accesa obiecte la care le-au fost permise
drepturile de acces, in plus fata de obiectele pe
care le
poseda.
DBA_xxxxx
Pentru utilizare de catre utilizatori cu privilegiu DBA -
pot accesa orice obiect in baza de date.
Unele dintre vederile Dictionarului de Date nu utilizeaza

prefixele lis-
tate mai sus. Aceste vederi includ:
DICTIONARY
Listeaza toate tabelele, vederile, Dictionarului
de Date, accesibile utilizatorului.
DICT_COLUMNS
Listeaza coloanele in dictionarul obiectelor ac-
cesibile utilizatorului.
CONSTRAINT_DEFS
Listeaza toate definitiile de constrangeri intro-
duse pentru tabelele accesibile
utilizatorului.
CONSTRAINT_COLUMNS
Listeaza toate coloanele care sunt accesibile u-
tilizatorului curent si numite in
definitiile
constrangerilor.
Vederea DICTIONARY
DICTIONARY listeaza toate obiectele Dictionarului de Date

accesibile u-
tilizatorului cu o scurta descriere a obiectului.

Urmatoarea declaratie SQL afiseaza continutul tabelei DICTIONARY :
SELECT *
FROM DICTIONARY;
Multe din vederile Dictionarului de Date au nume lung. Sinonimele

publice au
fost furnizate, ca abreviatii, pentru accesul convenabil la unele din

cele
mai comune vederi ale Dictionarului de Date utilizator.
Numele Tabelei Comentarii

-------------- ----------
ALL_CATALOG Toate tabelele, vederile, sinonimele,

secven-
tele accesibile utilizatorului
ALL_COL_COMMENTS Comentarii pe coloanele tabelelor si

vederi-
le accesibile
ALL_COL_PRIVS Permisiuni pe coloanele pentru care

utiliza-
torul este "grantor", "grantee",
proprietar,
sau un rol posibil sau PUBLIC este
"grantee"
ALL_COL_PRIVS_MADE Permisiuni pe coloanele pentru care

utiliza-
e proprietar sau "grantor"
ALL_COL_PRIVS_RECD Permisiuni pe coloanele pentru care

utiliza-
torul, PUBLIC sau rolul posibil este
"gran-
tee"
ALL_CONSTRAINTS Definitii de constrangeri pe tabele

accesi-
bile
ALL_CONS_COLUMNS Informatii despre coloanele accesibile

in
definitiile de constrangeri
ALL_DB_LINKS Legaturile bazei de date accesibile

utiliza-
torului
ALL_DEF_AUDIT_OPTS Optiuni de revizuire pentru noile
obiecte
create
ALL_DEPENDENCIES Dependente dinspre si inspre obiectele

acce-
sibile utilizatorului
ALL_ERROR Erorile curente pe obiectele stocate

la care
utilizatorul este permis sa creeze
(pag. 13-13)
ALL_INDEXES Descrierea indecsilor pe tabelele

accesibile
utilizatorului
ALL_IND_COLUMNS Coloanele cuprinzand indecsi pe tabele

acce-
sibile
ALL_OBJECTS Obiectele accesibile utilizatorului
ALL_SEQUENCES Descrierea SEQUENCE-urilor accesibile

utili-
zatorului
ALL_SNAPSHOTS Instantanee la care poate privi

utilizatorul
ALL_SOURCE Sursa curenta a obiectelor create pe

care u-
tilizatorul are permisiunea sa le
creeze
ALL_SYNONYMS Toate sinonimele accesibile

utilizatorului
ALL_TABLES Descrierea tabelelor accesibile

utilizatoru-
lui
ALL_TAB_COLUMNS Coloanele tuturor tabelelor, vederilor

si
clusterelor
ALL_TAB_COMMENTS Comentarii pe tabele si vederi

accesibile u-
tilizatorului
ALL_TAB_PRIVS Permisiuni pe obiecte pentru care

utilizato-
rul e "grantor", "grantee" sau
proprietar,
sau un rol posibil sau PUBLIC garantie
ALL_TAB_PRIVS_MADE Permisiunile utilizatorilor si
permisiuni pe
obiectele utilizatorilor
ALL_TAB_PRIVS_RECD Permisiuni pe obiecte pentru care

utilizato-
rul, PUBLIC sau un rol posibil este
"gran-
tee"
ALL_TRIGGERS TRIGGER-uri accesibile utilizatorului

curent
ALL_TRIGGER_COLS Utilizarea coloanelor in trigger-ul

utiliza-
torilor sau in trigger-uri pe tabelele
uti-
lizatorilor
ALL_USERS Informatii despre toti utilizatorii

bazei de
date
ALL_VIEWS Textul vederilor accesibile

utilizatorilor
AUDIT_ACTIONS Tabela de descriere pentru actiunea de

urma-
rire a reviziei tipului de coduri
CAT Sinonim cu USER_CATALOG
CLU Sinonim cu USER_CLUSTERS
COLS Sinonim cu USER_TAB_COLUMNS
COLUMN_PRIVILEGES Permisiuni pe coloane pentru care

utilizato-
rul e "grantor", "grantee",
proprietar, sau
un rol posibil sau PUBLIC este
"grantee"
DICT Sinonim cu DICTIONARY
DICTIONARY Descrierea tabelelor si vederilor

Dictiona-
rului de Date
GLOBAL_NAME Numele bazei de date globale
IND Sinonim pentru USER_INDEXES
INDEX_HISTOGRAM Statistica pe chei cu numarare

repetata
INDEX_STATS Statistica pe arbori-B
OBJ Sinonim pentru USER_OBJECTS
RESOURCE_COSTS Costul fiecarei resurse
ROLE_ROLE_PRIVS Roluri permise rolurile
ROLE_SYS_PRIVS Privilegiile sistem permise rolurilor
ROLE_TAB_PRIVS Privilegii de tabela permise rolurilor
SEQ Sinonim pentru USER_SEQUENCES
SESSION_PRIVS Privilegii pe care utilizatorul le-a

setat
in mod curent
SESSION_ROLES Roluri pe care utilizatorul le-a facut

posi-
bile in mod curent
SYN Sinonim pentru USER_SYNONYMS
TABLE_PRIVILEGES Alocatii pe obiecte pe care

utilizatorul
este "grantor", "grantee", posesor,
sau un
rol facut posibil, sau PUBLIC este
"gran-
tee-ul"
TABS Sinonim pentru USER_TABLES
USER_AUDIT_OBJECTS Inregistrarea urmelor examinate pentru

de-
claratii referitoare la obiecte, si
anume:
tabel, cluster, vedere, index,
secventa,
legatura bazei de date [publica],
sinonim
[public], procedura, trigger, segment
roll-
back, spatiu de tabela, rol,
utilizator
USER_AUDIT_SESSION
USER_AUDIT_STATEMENT Inregistrarea urmelor examinate

referitoare
la alocatie, anulare, examinare,
neexamina-
re si sistem modificat
USER_AUDIT_TRAIL Intrari ale urmelor revizuite,
relevante u-
tilizatorului
USER_CATALOG Tabele, vederi, sinonime si secvente

poseda-
te de utilizator
USER_CLUSTERS Descrieri ale clusterelor

utilizatorului
USER_CLU_COLUMNS Maparea coloanelor tabelei pentru a

aduna
impreuna coloanele
TABLENAMECOMMENTS
USER_COL_COMMENTS Comentarii despre coloanele tabelelor

si ve-
derile utilizatorului
USER_COL_PRIVS Permisiuni pe coloanele pentru care

utiliza-
torul este posesorul, "grantor" sau
"gran-
tee"
USER_COL_PRIVS_MADE Toate permisiunile pe coloanele

obiectelor
posedate de utilizator
USER_COL_PRIVS_RECD Permisiuni pe coloane pentru care

utilizato-
rul este "grantee"
USER_CONSTRAINTS Definitiile constrangerilor pe

tabelele uti-
lizatorului
USER_CONS_COLUMNS Informatii despre coloanele accesibile

in
definitiile constrangerilor
USER_DB_LINKS Legaturile bazei de date posedate de

utili-
zator
USER_DEPENDENCIES Dependente dinspre si inspre obiectele

uti-
lizatorilor
USER_ERRORS Erori curente pe obiecte stocate,

posedate
de utilizator
USER_EXTENTS Extensii cuprinzand segmente ale
utilizato-
rului
USER_FREE_SPACE Extensii libere in spatiul tabelelor

accesi-
bile utilizatorului
USER_INDEXES Descrierea indecsilor utilizatorului
USER_IND_COLUMNS Coloanele cuprinzand indecsi ai

utilizatoru-
lui sau pe tabele ale utilizatorului
USER_OBJECTS Obiecte posedate de utilizator
USER_OBJECT_SIZE Dimensiuni, in octeti, a diferitelor

obiecte
pl/sql
USER_OBJ_AUDIT_OPTS Optiuni de revizuire pentru tabelele si

vede-
rile utilizatorului
USER_RESOURCE_LIMITS Afiseaza limita resurselor

utilizatorului
USER_ROLE_PRIVS Roluri permise utilizatorului curent
USER_SEGMENTS Spatiu de stocare alocat pentru

segmentele
bazei de date
USER_SEQUENCES Descrierea SEQUENCE-lor utilizatorului
USER_SNAPSHOTS Instantanee pe care utilizatorul le

poate ve-
dea
USER_SNAPSHOTS_LOGS Toate jurnalele instantanee posedate de

uti-
lizator
USER_SOURCE Sursa obiectelor stocate accesibile

utiliza-
torului
USER_SYNONYMS Sinonimele private ale utilizatorului
USER_SYS_PRIVS Privilegii de sistem permise

utilizatorului
curent
USER_TABLES Descrierea tabelelor utilizatorului

USER_TABLESPACES Descrierea spatiilor tabelelor
accesibile
USER_TAB_COLUMNS Coloane ale tabelelor, vederilor si

clustere-
lor utilizatorului
USER_TAB_COMMENTS Comentarii despre tabelele si vederile

pose-
date de utilizator
USER_TAB_PRIVS Permisiuni pe obiecte pentru care

utilizato-
rul este posesorul, "grantor-ul", sau
"gran-
tee-ul"
USER_TAB_PRIVS_MADE Toate permisiunile pe obiecte posedate

de u-
tilizator
USER_TAB_PRIVS_RECD Permisiuni pe obiecte pentru care

utilizato-
rul este "grantee-ul"
USER_TRIGGERS Tigger-uri posedate de utilizator
USER_TRIGGER_COLS Folosirea coloanei in trigger-ul

utilizatoru-
lui
USER_TS_QUOTAS Cota spatiului de tabela pentru

utilizator
USER_USERS Informatii despre utilizatorul curent
USER_VIEWS Text de vederi posedat de utilizator
Cateva vederi folositoare
Urmatoarele vederi sunt probabile de a fi de interes pentru

majoritatea
utilizatorilor:
Nume vedere Sinonim Descriere

----------- ------- ----------
DICTIONARY Dict Lista tuturor obiectelor bazei de

date
USER_OBJECTS Obj Obiectele posedate de utilizator
USER_CATALOG Cat Tabele, vederi, sinonime, secvente

accesi-
bile utilizatorului
USER_TABLES Tabs Descrierea tabelelor utilizatorului
USER_TAB_COLUMNS Cols Coloanele din tabelele si vederile

utili-
zatorului
USER_COL_COMMENTS Comentarii pe coloanele tabelelor si

vede-
rilor utilizatorului
USER_TAB_COMMENTS Comenzi pe tabele si vederi posedate

de u-
tilizator
USER_SEQUENCES Seq Descrierea secventelor posedate de

utili-
zator
USER_SYNONYM Syn Sinonimul privat al utilizatorului
USER_VIEWS Textul vederilor posedate de

utilizator
USER_INDEXES Ind Descrierea indecsilor proprii

utilizatoru-
lui
ALL_OBJECTS Obiectele accesibile utilizatoruluI
ALL_TAB_COLUMNS Coloanele pentru toate tabelele si

vederi-
le accesibile utilizatorului
Daca nu stiti definitia unei tabele sau vederi a Dictionarului de Date,

sau
daca nu va puteti aminti numele unei coloane intr-o tabela/vedere

specifica,
atunci folositi comanda DESC[RIBE] pentru a afisa definitia

tabelei/vederii.
Pentru a vedea structura lui USER_OBJECTS, introduceti:

SQL>desc user_objects
O descriere a vederii DICTIONARY urmeaza:
SQL>desc dict
Notati ca sinonimul abreviat DICT poate fi folosit cu referire la

DICTIONARY.
Odata ce stiti structura unei tabele/vederi, puteti selecta informatia

dori-
ta:
SELECT OBJECT_NAME, OBJECT_TYPE, CREATED

FROM USER_OBJECTS
WHERE OBJECT_NAME = 'EMP'
Folosirea lui SQL pentru a genera SQL
SQL poate fi o unealta puternica pentru a genera alte declaratii

SQL,
facand folosirea informatiei in Dictionarul de Date. Puteti folosi SQL

din
SQL pentru:
 a evita cod repetitiv


 a primi ajutor de la Dictionarul de Date

 a recrea tabele, vederi, index-uri

 a genera predicate "dinamice", continand parametri din timpul
exe-
 cutiei

Amintiti-va, virtual puteti selecta orice.
De exemplu, pentru a genera declaratii SQL*PLUS pentru a descrie

toate
tabelele voastre, folositi urmatorul SQL:
SELECT 'DESC '||OBJECT_NAME

FROM USER_OBJECTS
WHERE OBJECT_TYPE = 'TABLE'
/
OR
SELECT 'DESC '||TABLE_NAME

FROM USER_TABLES;
Exemplele de mai sus genereaza urmatoarea iesire:
DESC DEPT
DESC EMP
DESC SALGRADE
Pentru a executa declaratiile de mai sus, este necesara capturarea lor
intr-un fisier care poate fi pornit.
SET ECHO OFF

SET PAGES 0
SET FEEEDBACK OFF
SPOOL X
SELECT 'DESC '||TABLE_NAME

FROM USER_TABLES
/
SPOOL OFF
START X.LIS
In exemplul de mai susm PAGE[SIZE] este pus pe 0, pentru a elimina

titlurile
din varf si de jos, ca si cele de tabel. Notati deasemenea ca extensia
LIS
este specificata pe comanda START, deoarece START isi asuma o extensie

a SQL.
Exemple mai sofisticate ale acestei tehnici sunt detailate in

Apendicele G,
unde cererile din Dictionarul de Date sunt folosite pentru a produce

comenzi
DML si DDL si iesire.
CAPITOLUL 13 Exercitii - Managementul de

tabela si Dictionarul de Date
Atelier
1. Adaugati o coloana LONG numita COMMENTS , PROJECT TABLE-ului

dumneavoas-
2. tra. Deasemenea, adaugati o coloana NUMBER, numita HOURS,
tabelului
3. ASSIGNMENTS.
4.
5.
6. Folositi vizualizarea dictionarului USER_OBJECTS pentru a lista
obiectele
7. posedate de contul dumneavoastra ORACLE. Cate obiecte
posedati?
8.
9.
10. Acum definiti o constrangere pe tabela ASSIGNMENTS pentru a
asigura combi-
11. natii unice de Project ID si numar de angajat.
12.
13. Cereti vederea USER_OBJECTS; posedati acum vreun obiect
viitor?
14.
15.
16. Priviti in Dictionarul de Date pentru informatii despre
constrangeri pe
17. tabelele voastre (puteti folosi vederea USER_CONSTRAINTS).
18.
19.
Daca aveti timp :
20.
21.
22. Folositi vizualizarea dictionarului ALL_TABLES pentru a gasi
posesorii si
23. numele tabelelor la care puteti avea acces, unde numele
tabelei include
24. caracterele "EMP".
25.
CAPITOLUL 13 Solutii
1.
2. ALTER TABLE PROJECTS
3. ADD (COMMENTS LONG)
4.
5. ALTER TABLE ASSIGNMENTS
6. ADD (HOURS NUMBER)
7.
8.
9.
10. SELECT OBJECT_NAME, OBJECT_TYPE
11. FROM USER_OBJECTS
12.
13.
14.
15. ALTER TABLE ASSIGNMENTS
16. ADD CONSTRAINT UNQ_KEY UNIQUE (PROJID,EMPNO)
17.
18.
19.
20.
Ati fi putut alternativ sa adaugati o cheie primara, pana cele
doua coloane
21. nu permit null-uri. In fiecare caz, un index unic a fost
adaugat listei
22. voastre de obiecte posedate.
23.
24. O cerere posibila este:
25.
26.
27. SELECT CONSTRAINT_NAME, CONSTRAINT_TYPE, TABLE_NAME
28. SEARCH_CONDITION
29.
30. FROM USER_CONSTRAINTS
Probabil veti vrea sa folositi comenzile COLUMN pentru a

formata rezulta-
tele!
31.
32. SELECT OWNER, TABLE_NAME
33. FROM ALL_TABLES
34. WHERE TABLE_NAME LIKE '%EMP%'
35.
36.
37.
38.
39.
CAPITOLUL 14
Limbajul de manipulare a datelor

Acest capitol explica cum se fac schimbari liniilor intr-o tabela, cum se adauga noi linii
sau cum se sterg. Este introdus conceptul de tranzactie. Consistenta la citire este
deasemenea discutata.
Inserarea de noi linii intr-o tabela
Comanda INSERT este folosita pentru a adauga linii unei tabele Sintaxa comenzii
INSERT este:
INSERT INTO nume tabela [ (coloana,coloana,....)]

VALUES (valoare,valoare,....);
Este posibila inserarea unei noi linii cu valori in fiecare coloana, in care caz lista de
coloane nu este ceruta. Este recomandat ca COLUMN LIST sa fie intotdeauna
specificata. Daca lista nu este specificata, software-ul va cere modificari oriunde definitia
tabelei este modificata.
Pentru a insera un nou departament, introduceti:
INSERT INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC)

VALUES (50,'MARKETING','SAN JOSE');
Nota aceasta comanda adauga o singura linie unei tabele.
Pentru a intra intr-un departament nou, omitand numele departamentului, lista de coloane
trebuie specificata:
INSERT INTO DEPT (DEPTNO,LOC)

VALUES (50,'SAN JOSE');
Alternativ, daca numele departamentului nu este cunoscut, un NULL ar putea fi

specificat:

VALUES (50,NULL,'SAN JOSE');
Valorile CHARACTER si DATE trebuie puse in ghilimele simple.
Folosirea Variabilelor de Substitutie pentru a insera linii
Dupa cum am mentionat anterior, INSERT este o comanda pentru o singura lini- e.
Folosind variabile de substitutie este posibil sa se mareasca viteza de intrare.

VALUES (&D_NUMBER, '&D_NAME', '&LOCATION');
Cand comanda este rulata, valorile sunt afisate de fiecare data.
Inserarea informatiilor de data si timp
Cand se insereaza o valoare DATE, formatul DD-MON-YY este de obicei folosit. Cu
acest format secolul implicit este secolul 20 (19nn). Data deasemenea contine informatii
de timp, care daca nu sunt specificate, implicit devin miezul noptii (00:00:00).
Daca o data trebuie introdusa in alt secol si un timp specific este cerut deasemenea,
folositi functia TO_DATE:
INSERT INTO EMP
(EMPNO,ENAME,JOB,MGR,HIREDATE,SAL,COMM,DEPTNO)
VALUES (7658,
'MASON',
'ANALYST',
7566,
TO_DATE('24/06/2084 9:30','DD/MM/YYYY HH:MI'),
3000,
NULL,
20);
Copierea de linii din alta tabela

INSERT INTO tabela [(coloana, coloana, ....)]
SELECT lista-select
FROM tabela(e)
Aceasta forma a declaratiei INSERT va permite sa inserati cateva linii intr-o tabela unde
valorile sunt derivate din continutul tabelelor existente in baza de date.
Pentru a copia toate informatiile din departamentul 10 in tabela D10HISTORY,

introduceti:
INSERT INTO D10HISTORY

(EMPNO,ENAME,SAL,JOB,HIREDATE
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
Notati ca cuvantul cheie 'VALUES' nu este folosit aici.
Actualizarea liniilor
Declaratia UPDATE va permite sa schimbati valori in liniile unei tabele.
UPDATE tabela[alias]
SET coloana [, coloana...] = {expresie, subcerere}
[WHERE conditie];
De exemplu:
Pentru a actualiza linia lui Scott, introduceti:
UPDATE EMP
SET JOB='SALESMAN',
HIREDATE = SYSDATE,
SAL = SAL*1.1
WHERE ENAME = 'SCOTT';
1 record updated.
Daca clauza WHERE este omisa, toate liniile din tabela vor fi actualizate. Este posibil sa
folositi subcereri inlantuite si subcereri corelate in declaratia UPDATE.
Sa presupunem ca ati avut o cifra noua de comisioane pentru angajati siguri. De exemplu,
tabela COMMISSION de mai jos este folosita pentru a actualiza linii sigure ale tabelei
EMP:
COMMISSION EMP
EMPNO COMM EMPNO COMM

------ ---- ----- -----
7499 1100 7499 300
7654 500 7654 1400
7844 3500 7844 0
7844 2000
7844 1500
Schimbarile listate in tabela COMMISSION pot fi aplicate tabelei EMP, folosind o

subcerere corelata si o subcerere inlantuita, ca mai jos:
Exemplul 1:
UPDATE EMP
SET COMM = (SELECT COMM FROM COMMISSION C
WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO)
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMMISSION);
3 records updated.
Tabela COMMISSION poate contine mai mult decat o intrare pentru fiecare angajat, ca
in exemplul de mai jos :
COMISSION
EMPNO COMM
----- ----
7499 1100
7654 500
7654 100
7844 2000
7844 1500
Daca doriti sa inlocuiti (REPLACE) valorile din tabela EMP pentru comision cu
comisionul TOTAL pentru fiecare angajat listat in tabela COMISSION, atunci puteti
utiliza urmatorul SQL :
Exemplul 2:
UPDATE EMP
SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) FROM COMISSION C
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION);
3 inregistrari modificate.
Tabela EMP reflecta comisioanele modificate :
EMP
EMPNO COMM
----- ----
7499 1100
7654 600
7844 3500
O alta posibilitate este cea de a adauga (ADD) la valorile comisionului in tabela

COMISSION la comisioanele existente in tabela EMP mai mult decat inlocuirea lor.
Exemplul 3 realizeaza acest lucru :
Exemplul 3:
UPDATE EMP
SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) + EMP.COMM
FROM COMISSION C
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION);
Tabela EMP reflecta comisioanele schimbate :
EMP
EMPNO COMM
----- ----
7844 3500
7499 1400
7654 2000
Stergerea Coloanelor dintr-o Tabela
Comanda DELETE permite stergerea unei sau mai multor linii dintr-o tabela.
DELETE FROM tabela

[WHERE conditie];
Pentru a sterge toate informatiile despre departamentul 10 din tabela EMP, introduceti :
DELETE FROM EMP

WHERE DEPTNO = 10;
Daca clauza WHERE este omisa, atunci toate liniile vor fi sterse.
TRANZACTII
Procesarea unei Tranzactii

Ce este o tranzactie ?
O tranzactie este o operatie asupra unei baze de date care implica una sau mai multe
modificari in una sau mai multe tabele.
Exista doua clase de tranzactii. Tranzactii DML care contin un numar oarecare de blocuri
DML si pe care ORACLE le trateaza ca o singura entitate sau o singura unitate logica de
lucru, si tranzactii DDL care contin un singur bloc DDL.
Nu pot exista situatii "jumatate de drum" in timpul executiei unei tranzactii, asa incat
unele modificari specificate in tranzactie sa fie aplicate bazei de date si altele nu. Pentru
fiecare tranzactie ori toate modificarile sunt aplicate bazei de date, ori nici una din
modificari nu este indeplinita ( sunt toate abandonate - discarded ).
O tranzactie incepe cand prima comanda executabila DML sau DDL este intalnita si se
termina in una din urmatoarele situatii :
 Intalneste COMMIT/ROLLBACK
 Comanda DDL se termina
 Anumite erori (DEADLOCK)
 EXIT - iesire din SQL*Plus
 Eroare sistem
Un bloc DDL este executat automat si de aceea implicit incheie o tranzactie.
Dupa incheierea unei tranzactii, urmatorul bloc executabil SQL va lansa automat
urmatoarea tranzactie.
Permanentizarea Modificarilor
Pentru ca modificarile sa ramana permanente, ele trebiue executate asupra bazei de date.
comanda COMMIT realizeaza permanentizarea modificarilor; ROLLBACK permite sa
abandonam sau sa anulam modificarile. Modifiacrea, sau modificarile, executate asupra
bazei de date intre 2 comenzi COMMIT reprezinta o tranzactie. Pana cand tranzactia nu
este executata, nici una din modificari nu este vizibila utilizatorilor.
Inlaturarea Modificarilor Nedorite

Modificarile neexecutate pot fi abandonate prin comanda ROLLBACK. ROLLBACK va
atribui datelor valorile care acestea le aveau imediat dupa executarea ultimului COMMIT
prin anularea tuturor modificarilor facute dupa ultimul COMMIT.
Erorile de Sistem
Cand o tranzactie este intrerupta de o eroare serioasa, de exemplu o eroare de sistem,

intreaga tranzactie este anulata. Aceasta previne erorile datorate modificarilor nedorite
asupra datelor, si realizeaza intoarcerea tabelelor la starile de dupa ultimul COMMIT. In
acest fel SQL*Plus protejeaza integritatea tabelelor.
Anularea automata este cauzata cel mai des de catre o eroare de sistem, ca de exemplu o
resetare a sistemului sau o cadere de tensiune. Erorile de tastare a comenzilor, ca de
exemplu tastarea gresita a unor nume de coloane sau incercarile de a realiza operatii
neautorizate asupra tabelelor altor utilizatori, nu intrerup tranzactia si nu realizeaza anu-
larea automata. Aceasta se datoreaza faptului ca aceste erori sunt detectate in cursul
compilarii (de catre PARSER) ( cand un bloc SQL este scanat si verificat), si nu in timpul
executiei.
O tranzactie noua este lansata urmand unui COMMIT sau ROLLBACK - adica cand
primul bloc executabil DML sau DDL este intalnit.
Semnificatia Tranzactiilor
ORACLE asigura consistenta datelor bazata pe tranzactii. Tranzacti ile dau utilizatorului
mai multa flexibilitate si control la lucrul asupra datelor, si asigura consistenta datelor in
cazul unei erori a procesului utilizator sau a unei erori de sistem.
Tranzactiile ar trebui sa contina doar acele comenzi DML care realizeaza o singura
modificare asupra datelor. De exemplu un transfer de fonduri (sa spunem 1000$) intre 2
conturi ar trebui sa implice un debit al unui cont de 1000$ si un credit al altui cont de
1000$. Ambele actiuni ar trebui sa se incheie cu succes sau sa dea eroare impreuna.
Creditul nu ar trebui executat fara debit.
Controlul Tranzactiilor cu Instructiuni SQL
Urmatoarele instructiuni SQL sunt utilizate cand apar executii (commit) sau refaceri
(rollback) :
 COMMIT[WORK]
 SAVEPOINT nume_savepoint
 ROLLBACK[WORK] to [SAVEPOINT] nume_savepoint
De notat ca COMMIT si ROLLBACK sunt instructiuni (blocuri) SQL.
Cele 3 blocuri SQL utilizate pentru controlul tranzactiilor sunt explicate mai jos:
COMMIT[WORK]
Sintaxa : COMMIT[WORK];
 Permanentizeaza schimbarile in tranzactia curenta

 Sterge toate punctele de salvare (savepoint) din tranzactie
 Termina tranzactia
 Elibereaza toate blocarile (Lock) tranzactiei
 Cuvantul cheie WORK este optional
 Utilizatorul trebuie sa expliciteze sfarsitul tranzactiei in programul aplicatie
utilizand COMMIT (sau ROLLBACK). Daca nu se executa explicit tranzactia si
programul se termina anormal, ultima tranzactie executata va fi anulata.
 Executii implicite (commit) apar in urmatoarele situatii :
o inainte de o comanda DDL
o dupa o comanda DDL
o la inchiderea mormala a unei baze de date
Blocurile DDL cauzeaza mereu executii (commit) in timpul executiei lor. Daca
introduceti un bloc DDL dupa cateva blocuri DML, blocul DDL cauzeaza aparitia unui
commit inaintea propriei executii, incheind tranzactia curenta. Astfel daca blocul DDL
este executat pana la capat, este si inregistrat.
SAVEPOINT
Sintaxa : SAVEPOINT nume_savepoint
Exemplu :
SAVEPOINT terminare_actualizari
 Poate fi utilizat pentru a imparti o tranzactie in bucati mai mici

 Punctele de salvare (savepoints) permit utilizatorului sa retina toata munca sa la
orice moment din timp, cu optiunea de a inregistra mai tarziu totul sau a anula
totul sau o parte din ea. Astfel, pentru o tranzactie lunga, se pot salva parti din
ea, pe masura executiei, la sfarsit inregistrandu-se sau refacandu-se continutul
initial. La aparitia unei erori nu trebuie executat din nou fiecare bloc.
 La crearea unui nou punct de salvare cu acelasi nume ca al unuia dinainte, primul
punct este sters.
 Numarul maxim de puncte de salvare pentru un proces utilizator este implicit 5.
Aceasta limita poate fi schimbata.

 ROLLBACK[WORK] to [SAVEPOINT] nume_punct_salvare

 Instructiunea ROLLBACK este utilizata pentru a reface un lucru.
 Cuvantul cheie "work" este optional. Intoarcerea la un punct de salvare este de
asemenea optionala.
 Daca se utilizeaza ROLLBACK fara clauza TO SAVEPOINT, atunci :
o se termina tranzactia
o se anuleaza modificarile din tranzactia curenta
o sterge toate punctele de salvare din tranzactie
o elibereaza blocarile tranzactiei
Intoarcerea la Nivel de Bloc
O parte a unei tranzactii poate fi anulata. Daca un singur bloc DML da eroare, ORACLE
V6 va intoarce inapoi doar acel bloc. Aceasta facilitate este cunoscuta ca STATEMENT
LEVEL ROLLBACK. Intoarcerea la nivel de bloc inseamna daca un singur segment
DML da eroare la executia unei tranzactii, efectul lui este anulat, dar schimbarile
realizate de precedentul bloc DML in tranzactie nu vor fi anulate si pot fi inscrise
(COMMIT) sau intoarse (ROLLBACK) explicit de catre utilizator.
Daca blocul este unul de tip DDL, inscrierea (commit) care precede imediat acest bloc nu
este anulata (schimbarile au fost facute deja permanente). ORACLE realizeaza
intoarcerea la nivel de bloc prin crearea unui punct de salvare implicit inainte de
executarea fiecarei comenzi DML. Utilizatorul nu poate referi caest punct de salvare in
mod direct.
Astfel, daca va intoarceti la un punct de salvare, atunci:
 anulati o parte din tranzactie

 se retine punctul de salvare pentru intoarcere, dar se pierd toate celelalte punct
create dupa punctul de salvare numit.
 se elibereaza toate blocarile de tabele si linii.
Intoarceri Implicite
Intoarcerile implicite apar cand se intalnesc terminari anormale ale executiei (de exemplu
cand se intrerupe un proces utilizator). Intoarcerile implicite la nivel de bloc apar la
eroarea de executie a unui bloc.
Este recomandat ca tranzactiile sa se termine explicit utilizand COMMIT[WORK] ori

ROLLBACK[WORK].
Urmatorul exemplu demonstreaza utilizarea unui punct de salvare, si a instructiunilor

ROLLBACK si COMMIT.
INSERT INTO DEPT

VALUES
( 50, 'TESTING', 'LAS VEGAS' );
SAVEPOINT insert_done;
UPDATE DEPT
SET DNAME = 'MARKETING';
ROLLBACK TO insert_done ( modificarile sunt abandonate );
UPDATE DEPT
SET DNAME = 'MARKETING' ( revizuim comanda UPDATE )
WHERE DNAME = 'SALES';
COMMIT;
AUTOCOMMIT
COMMIT sau ROLLBACK pot fi date manual sau automat prin utilizarea optiunii
AUTOCOMMIT a comenzii SET. Optiunea AUTOCOMMIT controleaza cand
schimbarile intr-o baza de date sunt facute permanente.
Exista doua setari :
COMANDA + DESCRIEREA
SET AUTO[COMMIT] ON
COMMIT este utilizat automat la fiecare INSERT, UPDATE sau DELETE
SET AUTO[COMMIT] OFF
COMMIT poate fi utilizata de utilizator explicit. De asemenea, COMMIT se
executa cand apare comanda Z (specifica VAX), cand se executa comenzile
DROP, ALTER sau CREATE, sau la iesirea din SQL*Plus. ROLLBACK poate fi
executat explicit de catre utilizator pentru refacerea bazei de date.
De retinut ca SET este o comanda SQL*Plus.
Consistenta la Citire
Utilizatorii bazelor de date fac doua tipuri de accesuri asupra bazelor de date:
 Operatii de citire ( SELECT )

 Operatii de scriere ( INSERT, UPDATE, DELETE )
Cititorului si scriitorului unei baze de date trebuie sa i se garanteze o vedere consistenta

asupra bazei de date. Cititorii nu trebuie sa vizulaizeze o data care este in curs de
modificare. Si scriitorii trebuie sa fie siguri ca schimbarile intr-o baza de date sunt facute
intr-un mod consistent : schimbarile facute de un scriitor sa nu distruga sau sa intre in
confilct cu schimbarile pe care le face un alt scriitor.
Scopul consistentei la citire este acela de a asigura faptul ca fiecare utilizator vede data ca
fiind cea de la ultimul COMMIT, inainte ca o operatie DML sa inceapa.
Consistenta la citire este implementata prin tinerea unor copii partiale ale bazei de date in
segmente de intoarcere (ROLLBACK).
Cand de executa operatii de scriere intr-o baza de date, ORACLE va face o copie a
datelor onainte de schimbare si o va scrie intr-un segment de intoarcere.
Toti cititorii, exceptandu-i pe cei care au facut schimbarile, inca mai vad baza de date
care exista inainte ca schimbarile sa fie facute - ei vad segmentul de intoarcere de fapt.
Oricum, inainte ca schimbarile sa fie facute permanente in baza de date, doar utilizatorul
care modifica datele poate sa vada baza de date cu alteratiile incorporate. Toti ceilalti vad
baza nemodificata ( fereastra din segmentul de intoarcere ). Aceasta garanteaza citirea
unor date consistente care nu fac subiectul unor modificari in curs.
Cand un bloc DML se executa, schimbarile facute in baza de date devin vizibile oricarui
utilizator care executa SELECT. Modificarile sunt facute 'universale' si acum toti
utilizatorii vad baza de date cu modificarile incorporate.
Spatiul ocupat de catre 'vechile' date in segmentul de intoarcere este eliberate pentru a fi
reutilizat.
Daca tranzactia este anulata (ROLLBACK), atunci toate schimbarile sunt 'anulate' :
 Versiunea veche ('originala') a bazei de date aflata in segmentul de intoarcere este

scrisa inapoi ('recuperata') in baza de date.
 Toti utilizatorii vad baza de date existenta inainte de inceperea tranzactiei.
Tranzactii de Citire
Implicit, modelul consistent al ORACLE RDBMS garanteaza ca rezultatul

executiei unui bloc este consistenet. Oricum, in anumite situatii se poate
dori chestionarea unor blocuri multiple asupra datelor din mai multe tabele
si se doreste asigurarea ca datele sunt consistente. Adica, rezultatele in
orice tabela sunt consistente in timp in raport cu rezultatele din orice alta
tabela.
Linia SQL : SET TRANSACTION READ ONLY este utilizata pentru a

incepe o tranzactie de citire exclusiv.
Consistenta la citire pe care READ ONLY o furnizeaza este implementa-

ta in acelasi fel cu consistenta la nivel de bloc - utilizand segmente de
intoatcere. Fiecare bloc vede implicit o fereastra consistenta a datelor la
momentul inceperii blocului. Aceasta facilitate este foarte folositoare
pentru rapoarte care ruleaza mai multe chestionari asupra mai multor
tabele in timp ce alti utilizatori actualizeaza aceleasi tabele.
Note :
 SET TRANSACTION READ ONLY este utilizata pentru a incepe

o tranzactie doar de citire.
 Doar cereri ( blocuri SELECT ) sunt permise. Comenzile DML nu
sunt permise. SELECT FOR UPDATE va genera o eroare.
 O instructiune COMMIT, ROLLBACK, sau un bloc DDL va
termina tranzactia de citire ( de retinut ca blocurile DDL
genereaza implicit suprascrieri - COMMIT ). Cu blocuri DDL, nu
este data nici o indi- catie referitoare la faptul ca tranzactia se
termina implicit.
 In timpul tranzactiei de citire, toate cererile se refera la aceeasi
copie a bazei de date ( schimbarile sunt efectuate inainte ca
tranzactia de citire sa inceapa).
 Alti utilizatori pot continua sa citeasca sau sa modifice datele.
Urmatoarele seturi de instructiuni pot fi rulate pentru a extrage datele din

tabelele EMP si DEPT.
COMMIT;
SET TRANSACTION READ ONLY;
SELECT DEPTNO, ENAME, JOB

FROM EMP;
SELECT DEPTNO, DNAME

FROM DEPT;
COMMIT;
Ultimul COMMIT este necesar pentru a termina explicit tranzactia de

citire.
EXERCITII - limbajul de manipulare a

datelor
Exercitiile acopera inserarea si modificarea de coloane in tabelele create
anterior.
1. Inserati in tabela PROJECTS urmatoarele

informatii :
PROJID 1 2
P_DESC WRITE C030 COURSE PROOF READ
NOTES
P_START_DATE 02-JAN-88 01-JAN-89
P_END_DATE 07-JAN-88 10-JAN-89
BUDGET_AMOUNT 500 600
MAX_NO_STAFF 1 1
COMMENTS BE CREATIVE YOUR CHOICE
2. Inserati in tabela ASSIGNMENTS urmatoarele

coloane:
PROJID 1 1 2
EMPNO 7369 7902 7844
A_START_DATE 01-JAN-88 04-JAN-88 01-JAN-89
A_END_DATE 03-JAN-88 07-JAN-88 10-JAN-89
BILL_RATE 50.00 50.00 45.50
ASSIGN_TYPE WR WR PF
HOURS 15 20 30
3. Modificati campul ASSIGNMENT TYPE astfel incat sa

se citeasca
'WT' in loc de 'WR'. Un tip ca 'PF' trebuie sa ramana
nemodificat.
4. Inserati inca doua proiecte cu atribuiri la

alagere.
REZOLVARI:
1. INSERT INTO PROJECTS

(PROJID, P_DESC, P_START_DATE, P_END_DATE,
BUDGET_AMOUNT, MAX_NO_STAFF)
VALUES
(1,'WRITE C030 COURSE','02-JAN-88','07-JAN-
88',500,2);
INSERT INTO PROJECTS

(PROJID, P_DESC, P_START_DATE, P_END_DATE,
BUDGET_AMOUNT, MAX_NO_STAFF)
VALUES
(2,'PROOF READ NOTES','01-JAN-89','10-JAN-
89',600,1);
2. INSERT INTO ASSIGNMENTS

(PROJID, EMPNO, A_START_DATE, A_END_DATE,BILL_RATE,
ASSIGN_TYPE, HOURS)
VALUES
(1,7369,'01-JAN-88','03-JAN-88',50.00,'WR',15);
INSERT INTO ASSIGNMENTS

ASSIGN_TYPE, HOURS)
VALUES
(1,7092,'04-JAN-88','07-JAN-88',50.00,'WR',20);
INSERT INTO ASSIGNMENTS

ASSIGN_TYPE, HOURS)
VALUES
(2,7844,'01-JAN-89','10-JAN-89',45.50,'PF',30);
3. UPDATE ASSIGNMENTS
SET ASSIGN_TYPE='WT'
WHERE ASSIGN_TYPE='WR';
C A P I T O L U L 15
CONCURENTA SI BLOCAREA : O VEDERE GENERALA
Scopul acestui capitol este acela de a arata cum ORACLE gestioneaza blocarea.
Ariile acoperite sunt :
 Tipuri si nivele de blocari

 Blocarea normala
 Blocari implicite si explicite
 DEADLOCK
Blocari
ORACLE utilizeaza blocarile pentru a controla accesul concurent la date. Blocarile sunt
mecanisme pentru a preveni interactiunea destructiva intre utilizatorii care acceseaza
aceleasi date.
Blocarile sunt utilizate pentru a atinge doua scopuri importante:
CONCURENTA DATELOR
 Utilizatorii care doresc sa citeasca adeleasi date sa nu astepte utilizatorii care scriu
aceleasi blocuri de date.
 Utilizatorii care doresc sa scrie datr in baza de date sa nu astepte utilizatorii care
citesc aceleasi date.
 Utilizatorii care vor sa scrie date asteapta doar ulilizatorii care modifica aceleasi
linii.
CONSISTENTA LA CITIRE
 Fiecare bloc de instructiuni executat are o vedere consistenta

asupra datelor din baza de date.
 Fiecare bloc nu este afectat de catre nici o schimbare efectuata de
catre alt utilizator in timpul executiei acestiua.
Pentru a asigura concurenta datelor, ORACLE utilizeaza blocari si
tranzactii. Blocarile sunt mecanisme utilizate pentru a preveni
interactiunea destructiva intre utilizatorii care acceseaza aceleasi resurse.
Blocarile in ORACLE intra in urmatoarele categorii :
Blocari de date ( DML locks )
Aceste blocari protejeaza datele. Blocarile de tabele blocheaza intreaga

tebela, in timp ce blocarile de coloane blocheaza doar coloanele selectate.
Blocari de Dictionar ( Dictionary Locks )
Aceste blocari protejeaza structura de obiecte a bazei de date; de exemplu

ele protejeaza definitiile tebelelor si vederile (views). Blocarile de
dictionar sunt de doua tipuri : blocari sintactice (parser) si blocari DDL.
In acest curs ne vom concentra doar asupra blocarilor de date.
Nivele de Blocare
Blocarile pot fi aplicate la nivelul unie tabele sau al unei linii.
Nivel de Linie
Afecteaza liniile individual. Doar blocarile exclusive (x) se aplica la nivel de linie.
Nivel de Tabela
Afecteaza utilizarea intregii tabele.
Tipuri de Blocari
Mod blocare Actiuni Actiuni
Obtinut prin
Prescurtare interzise permise
comenzile SQL
------------------------------------------------------------
--------------
Share Modificari Blocare linii, LOCK
TABLE tabela
-S- RX,SRX,X RS,S,cereri IN
SHARE MODE
Exclusive Toate exceptand Cereri LOCK

TABLE tabela
-X- cereri,RS,RX,S, IN
EXCLUSIVE MODE
SRX,X si
majoritatea
blocurilor DDL
Row share Acces exclusiv, Modificari,
SELECT...FOR UPDATE,
-RS- X RS,RX,S,SRX, LOCK
TABLE tabela IN
cereri ROW
SHARE MODE
Row exclusive Acces exclusiv modificari

UPDATE,INSERT,
-RX- pentru citire/ RX,RS,
DELETE, LOCK TABLE
scriere,S,SRX,X cereri
tabela IN ROW
EXCLUSIVE MODE
Share row Citirea tabelei Blocare linii LOCK

TABLE tabela
exclusive in intregime,RX, RS,cereri IN
SHARE ROW
-SRX- S,SRX,X
EXCLUSIVE MODE
------------------------------------------------------------
---------------
Sumarul Blocarilor de Tabela (TM)
Blocurile care modifica linii explicite dintr-o tabela obtin mereu

EXCLUSIVE ROW LOCKS (blocari exclusive de linie) si o blocare de
tabela corespunzatoare.
EXCLUSIVE (X)
Blocarile exclusive permit cererile de interogare in resursa blocata dar interzic
orice alta acti- vitate in tabela.
SHARE (S)
Blocarile de acest tip permit interogarile dar interzic modificarile intr-o tabela.
ROW SHARE (RS)
Permite accesul concurent la o tabela. Interzice ca alti utilizatori sa blocheze
tabela pentru acces exclusiv.
ROW EXCLUSIVE (RX))
Sunt asemanatoare cu ROW SHARE dar interzic blocarea in mod SHARE.
Aceste blocari sunt generate la modificare,inserare sau stergere.
SHARE ROW
Sunt folosite pentru a vizualiza o tabela pentru a
EXCLUSIVE (SRX)
executa modificari selectiv si pentru a permite altor utilizatori sa vizualizeze
tabela fara a o bloca in modul SHARE sau a modifica linii. Acest mod nu prea
este utilizat.
Abreviatiile din paranteze sunt cele utilizate in Lock Monitor al
SQL*DBA.
Blocarile manuale pot fi cerute de optiunea NOWAIT atunci cand uti-

lizatorul nu doreste sa astepte ca resursa blocata sa fie eliberata.
Durata Blocarilor
 Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt elibe-
rate cand tranzactia se termina.
 Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt elibe-
rate cand tranzactia se intoarce .
 Toate blocarile acumulate dupa un punct de salvare sunt eliberate
cand tranzactia se intoarce la punctul de salvare.
Blocarea implicita
Blocarile care apar in timpul unui DML normal, fara o cerere specifica de
blocare.
tabela
+--------------+
^ +----------------------+ | Utilizator
A |
| | |
+--------------+
| +----------------------+ |
| | # EXCLUSIVE | <-------------+
UPDATE, INSERT
| +----------------------+ sau
DELETE o linie
| | |
ROW | |
EXCLUSIVE | |
| | |
| +----------------------+
| | # EXCLUSIVE | <-------------+
| +----------------------+ +------
+-------+
| | | | Utilizator
B |
v +----------------------+
+--------------+
UPDATE,
INSERT sau DELETE
Blocarile Datelor
Blocarea manuala poate fi preferata daca :
 O vizualizare consistenta asupra mai multor tabele este ceruta.

 Nu doriti ca altcineva sa modifice datele saupra carora opereaza
tranzactia dumneavoastra.
 Un bloc de instructiuni nu trebuie sa astepte o blocare.
 O cerere este de citire repetata dintr-o tabela fara a schimba datele.
Blocurile de instructiuni care modifica blocarile implicite sunt :
 Selectiile pentru modificari

 Blocarile de tabele.
Blocarile manuale pot fi preferate blocarilor implicite in multe cazuri.

Acestea pot include vizualizarea consistenta a unor tabele. Un exemplu
poate fi un master si cateva tabele detaliate.
O tranzactie poate dori schimbarea unor date bazata pe alte inregistrari,

dar inregistrarea respectiva nu trebiue modificata pana cand nu se termina
toata tranzactia.
Un bloc nu trebuie sa astepte dupa nici un alt bloc ca sa se termine

evitandu-se astfel conflictele de blocare.
 Un utilizator poate dori sa vada oun set de date in aceeasi stare in

cereri multiple: principiul 'citirii repetate'.
Comanda LOCK TABLE
Comanda LOCK TABLE este utilizata pentru a bloca la nivel de tabela

explicit :
LOCK TABLE tabela, tabela, ...

IN mod_de_blocare [NOWAIT]
Instructiunea SELECT FOR UPDATE
 Modifica blocarea implicita

 Blocheaza liniile cand acestea sunt selectate
 Blocheaza o linie fara a o modifica
SELECT FOR UPDATE va suprascrie mecanismul implicit de blocare.

Este utilizata inaintea executiei unei modificari ( update ). Diferenta dintre
SELECT FOR UPDATE si UPDATE este aceea ca SELECT FOR
UPDATE blocheaza lini ile mai devreme in tranzactie. Mai intai se
executa cererea de identificare a liniilor ce vor fi modificate si dupa aceea
blocheaza setul de linii, per mitand ca schimbarile sa aiba loc mai tarziu.
Sintaxa :
SELECT ...
FOT UPDATE [ OF coloana, coloana, ... ] [NOWAIT]
SELECT FOR UPDATE este recomandata pentru cazul cand se doreste

blocarea unei linii fara modificare de exemplu, daca se doreste pornirea
unei modificari a unor valori deja existente in linii, liniile nu trebuie sa
poata fi modificare de catre altcineva inainte de suprascriere.
O cerere SELECT FOR UPDATE elibereaza blocarile la COMMIT sau

ROLLBACK. Este indicat sa se utilizeze SELECT FOR UPDATE pentru
cateva linii decat pentru un numar mare de linii.
+---------------------------+
| | 1. ROW LOCK(X)
| |
| | 2. TABLE LOCK(RS)
| 1. SELECT...FOR UPDATE OF |
| |
| | 3. TABLE LOCK(RX)
| |
+---------------------------+
Deadlock
Este foarte posibil intr-un mediu multi-utilizator, ca utilizatorii isi vor

bloca unii altora resursele. Este de asemenea posibil ca doi utilizatori sa
sfarseasca prin a-si bloca unul altuia resurse diferite. Aceasta situatie se
numeste DEADLOCK deoarece fiecare utilizator asteapta sesursele
detinute de celalalt utilizator.
De exemplu :
Tranzactia A Tranzactia B
UPDATE EMP UPDATE EMP

SET SAL=1200 SET SAL=1000
WHERE ENAME = 'SMITH'; WHERE ENAME =
'JONES';
UPDATE EMP UPDATE EMP
SET SAL=2200 SET SAL=1350
WHERE ENAME = 'JONES'; WHERE ENAME =
'SMITH';
Cand primul bloc este executat, nu exista nici o problema. Oricum, cand ei
vor incerca sa obtina blocarile pentru al doilea bloc, se va astepta in
spatele celuilalt utilizator. Este deadlock deoarece nici macar prin
asteptare problema nu va fi rezolvata.
Cand ORACLE detecteaza un deadlock, genereaza o eroare la unul dintre

participantii tranzactiei, si intoarce blocul curent al tranzactiei respective.
Aceasta rezolva deadlock-ul, astfel celalalt utilizator poate inca astepta
pana cand resursa este disponibila. Utilizatorul semnalizat ar trebui sa
execute explicit un ROLLBACK in tranzactie.
Deadlock-ul poate fi evitat daca utilizatorii care acceseaza aceleasi tabele

blocheaza tabelele in aceeasi ordine ca ceilalti. Ar trebui predefinita o
ordine de acces pentru toate tabelele in aplicatii si aplicatiile astfel
construite incat sa urmeze ordinea specificata. Daca aceasta ordine este
urmata in toate aplicatiile, probabilitatea de aparitie a dead-lock va fi
minima.
Blocarile de date sunt eliberate de :
 COMMIT / ROLLBACK
 LOG OFF
Orice bloc explicit DDL.
ROWID (id. de linie) si Blocarea
COL ROWID VALOARE_NOUA IDENTIFICATOR_LINIE NOPRINT
SELECT ENAME, JOB, HIREDATE SAL, ROWID

FROM EMP
WHERE WNAME = 'SCOTT'
FOR UPDATE
+--------------------+
ROWID | 00004C90.0001.0001 |
+--------------------+
UPDATE EMP
SET JOB = 'SALESMAN,
HIREDATE=SYSDATE,
SAL=1.1*SAL
WHERE ROWID='&ROW_IDENT'
Este important sa se eexcute COMMIT cat mai cutand posibil pentru ca

blocarile sa fue eliberate devreme.
Procesul COMMIT poate fi accelerat prin folosirea ROWID pentru a

localiza liniile in tabele. ROWID este o pseudo-coloana care are cate o
valoare pentru fiecare linie din tabela. ROWID ne spune adresa unei linii
si prin aceasta este cea mai rapida cale de acces disponibila. Intoarce trei
parti de informatie necesare pentru a localiza o linie :
ROWID 00004C90.0001.0001
 Care bloc in fisierul bazei de date (00004C90)

 Care linie din bloc (0001)
 In care fisier din baza de date este (0001)
Cand este creat ROWID ?
ROWID este creat automat de ORACLE cand o linie este modificata cu

succes intr-o tabela de baze de date; cand o inserare este facuta
permanenta.
De ce sa utilizam ROWID ?
ROWID are cateva utilizari importante :
 Sunt cele mai rapide mijloace de accesare a unei linii explicite

 Sunt identificatori unici pentru linii in tabele.
De notat ca se poate executa UPDATE / DELETE pe o linie cu ROWID

doar daca linia respectiva a fost inainte blocata (adica SELECT FOR
UPDATE).
IMAGINI (VIEWS)
Ce este o Imagine ?
 O imagine este ca o fereastra prin intermediul careia datele din tebele pot fi
vizualizate sau schimbate.
 O imagine este derivata dintr-o alta imagine sau tabela la care este referita ca
tabela de baza a imaginii - o tabela 'reala' cu date care sunt stocate fizic.
 O imagine este stocata doar ca o secventa SELECT. Este o tabela virtuala - adica
este o tabela care nu exista fizic, dar ii apare utilizatorului ca si cum ar exista.
 O imagine nu are date proprii. Ea manipuleaza datele din tabela de baza asociata.
Imaginile sunt utile pentru urmatoarele scopuri :

 Ingradirea accesului la o baza de date. Selectand dintr-o imagine (VIEW) putem
afisa o parte restransa din baza de date.
 Permite utilizatorilor sa faca cereri simple pentru obtinerea de rezultate din cereri
complicate. De exemplu, imaginile permit utilizatorilor sa selecteze informatii
din tabele multiple fara cunoas- terea mecanismelor instructiunii JOIN.
 Furnizeaza independenta datelor pentru useri ad-hoc si programele aplicatiilor. O
imagine poate fi utilizata pentru a extrage trans- parent date din mai multe tebele.
De asemenea imaginile permit ca aceleasi date sa fie vazute de utilizatori diferiti
in feluri diferite.
Imagini Simple vs. Imagini Complexe
Clasificarea unei imagini simple :
 furnizeaza date dintr-o singura tabela

 nu contine functii sau grupuri (GROUP) de date.
O imagine complexa poate fi compusa din date care sunt :
 furnizate din mai multe tabele

 contine functii sau grupuri de date.
Comanda CREATE VIEW

CREATE [ OR REPLACE ] [FORCE] VIEW nume-view
[(coloana1, coloana2, ...)]
AS
SELECT secventa-select
[WITH CHECK OPTION [CONSTRAINT nume_constr]]
Coloana1, coloana2, etc. sunt numele date coloanelor in imaginesi trebiue sa corespunda
elementelor din lista selectata.
Pentru a crea o imagine simpla numita D10EMP, care contine unele detalii ale angajatilor
din Departamentul 10, introduceti :
CREATE VIEW D10EMP

AS
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10;
Cand o imagine este creata, un mesaj este afisat : "View created."
Imaginea poate fi utilizata ca orice tabela :
SELECT *
FROM D10EMP
ODRER BY ENAME;
Pentru a crea o imagine complexa numita DEPT_SUMMARY, care contine functii de

grup si date din doua tabele :
CREATE VIEW DEPT_SUMMARY

( NAME, MINSAL, MAXSAL, AVSAL )
AS
SELECT DNAME, MIN(SAL), MAX(SAL), AVG(SAL)
FROM EMP,DEPT
GROUP BY DNAME;
De notat faptul ca numele coloanelor alternative au fost specificate pentru imagine.

Aceasta este o cerinta pentru cazul cand elementele SELECTate nu sunt conforme cu
conventia denumirilor din tabele / coloane, sau daca orice coloana din imagine este
derivata dintr-o functie sau expresie.
De notat si faptul ca daca o coloana este utilizata intr-o cerere (ANNSAL), o imagine a
unui alias al coloanei ( nume alternativ pentru coloana in imagine ) nu e necesar. De
exemplu :
CREATE VIEW DEPT20

AS
SELECT ENAME, SAL*12 ANNSAL
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 20;
O imagine nu poate contine clauza ORDER BY. Clauza ORDER BY este specificata
cand se executa SELECT din imagine.
Optiunea OR REPLACE
Aceasta optiune permite ca o imagine sa fie creata chiar daca exista una cu acelasi nume,
astfel inlociundu-se vechea varianta a imaginii pentru proprietarul ei. Aceasta inseamna
ca o imagine poate fi alterata fara a fi abandonata, recreandu-se si redand privilegiile
obiectului.
Optiunea FORCE
Aceasta optiune creaza o imagine chiar daca tabela de baza nu exista, sau sunt prea putine
drepturi pentru tabela respectiva. Oricum, tabela trebiue sa existe inainte ca imaginea sa
poata fi utilizata.
Utilizarea unei Imagini cu Operatii DML
Imaginile sunt facilitati puternice deoarece ele ne permit sa executam verificari de

integritate referentiale asupra datelor modificate prin utilizarea imaginilor.
Clauza WITH CHECK OPTION specifica faptul ca INSERT si UPDATE executate pein
intermediul imaginii nu permit crearea de linii noi pe care imaginea nu le poate selecta, si
de aceea mermite constrangerile de integritate si vreificarile validarilor de date sa fie
fortate asupra datelor ce vor fi inserate sau actualizate.
In urmatorul exeplu, o imagine numita D10EMP este creata cu WITH CHECK OPTION.
Aceasta inseamna ca doar linii care au DEPTNO = 10 pot fi inserate, actualizate sau
sterse. Adica nici o secventa DML nu poate sa adreseze imaginea decat daca conditiile
clauzei imaginii sunt indepli- nite.
CREATE VIEW D10EMP

AS
SELECT EMPNO, ENAME, DEPTNO
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
WITH CHECK OPTION;
Daca exista o incercare de a executa actiuni DML asupra liniilor pe care imaginea nu le
poate selecta intr-o claiza WHERE, se afiseaza eroare :
"ORA_01402 VIEW WITH CHECK OPTION

WHERE_Clause voilation."
Urmatorul exemplu va valida intratea oricarei comenzi INSERT/UPDATE astfel incat

numarul SAL sa fie intre 1000 si 2000, MGR va trebui sa aibe campul EMPNO valid, si
DEPTNO sa existe in tabela DEPT.
CREATE VIEW EMP_DATA
AS
SELECT EMPNO, ENAME, JOB, MGR, SAL, DEPTNO
FROM EMP
AND MGR IN ( SELECT DISTINCT EMPNO
FROM EMP )
AND DEPTNO IN ( SELECT DEPTNO
FROM DEPT )
WITH CHECK OPTION;
Pentru a crea o imagine care sa restranga accesul la detaliile personale ale unui angajat
valid in tabela EMP, si timpul de acces la orele de servici, atunci introduceti urmatoarea
comanda :
CREATE VIEW EMP_DETAILS

AS
FROM EMP
WHERE ENAME = USER
AND TO_CHAR(SYSDATE,'HH24') BETWEEN 9 AND 17
AND TO_CHAR(SYSDATE,'D') BETWEEN 2 AND 6
WITH CHECK OPTION;
Cand creati o imagine cu WITH CHECK OPTION, trebiue s-i atribuiti un nume
restrictiei WITH CHECK OPTION.
CREATE VIEW EMPLOYEES( ID_NUMBER, NAME, DEPARTMENT)

AS
FROM EMP
WHERE DEPTNO IN ( SELECT DISTINCT DEPTNO FROM DEPT)
WITH CHECK OPTION CONSTRAINT DEPT_CHECK;
Aceasta restrictie previne inserarea unei coloane in tabela EMP cu un numar care nu
exista in tabela DEPT.
Cand comanda CREATE VIEW este executata in seventa SELECT care urmeaza AS nu
e executata; in loc este doar depozitata in dictionarul de date.
Cand accesati date, via o imagine, ORACLE executa urmatoarele operatii :

 recupereaza definitia imaginii din dictionarul de date
 verifica drepturile de acces
 converteste cererea imaginii intr-o operatie echivalenta asupra tabelei sau
tabelelor asociate. Cu alte cuvinte, datele sunt recuperate din, sau o actualizare
este facuta asupra, tabelei(lor) de baza.
Odata ca imaginea a fost creata, trebuie sa se execute o cerere la Tabela Dictionarului de

Date numita USER_VIEWS ca sa se vada conanda view.
Acesti parametrii SETabili vor influienta afisarea imaginii text :
 Maxdata
 Arraysize
 Long
Imaginea text este memorata intr-o coloana de tipul de date Long si ar trebui setat
ARRAYSIZE la o valoare mica ( de ex. 1 ) pentru a vizualiza textul.
Modificarea Datelor prin Imagini
Dupa cum am discutat, restrictiile pot fi impuse cu ajutirul clauzei WITH CHECK
OPTION cand o imagine este creata. Mai sunt si alte constrangeri de care trebiue sa fiti
atenti.
DELETE este interzis cand o imagine contine :
1. conditie Join
2. functii de grup
3. clauza GROUP BY
4. comanda DISTINCT
5. ROWNUM (nr de ordine al randului dupa ce acesta a fost adus din baza de date).
UPDATE este interzis cand :
1. Oricare de mai sus

2. Coloane definite prin expresii ( de ex. SAL*12 )
INSERT este interzis cand :
1. Oricare de mai sus

2. Orice NOT NULL coloane nu sunt selectate de imagine ( ex. EMPNO )
Comanda DROP VIEW
Utilizati comanda DROP pentru a sterge o imagine. Aceasta comanda elimina definitia
imaginii din baza de date. Coloanele si liniile nu sunt afectate deoarece sunt stocate in
tabelele de unde a derivat fiecare imagine. Imaginile sau alte aplicatii bazate pe o
imagine stearsa devin invalide.
De notat ca o imagine poate fi derivata dintr-o tabela sau de fapt dintr-o alta imagine !
Sintaxa DROP este :
DROP VIEW nume_imagine;
Doar creatorul imaginii poate sa o stearga.
Exercitii - CAP 16 - Crearea si Utilizarea Imaginilor

1. Definiti o imagine care sa produca urmatoarea iesire cand este referita intr-o
cerere. Rulati o cerere pentru a testa imaginea.
2. DEPTNO AVERAGE MAXIMUM MINIMUM SUM NO_SALS
NO_COMMS
3. ------ ---------- ------- ------- ----- --------
--------
4. 10 2196.66667 5000 1300 8750 3
0
5. 20 2175 3000 800 10875 5
0
6. 30 1566.66667 2850 950 9400 6
4
7. Utilizand imaginea de mai sus, extrageti urmatoarea informatie. Nuarul
angajatului trebuie introdus la rulare.
8. EMPNO ENAME JOB SAL HIREDATE MINIMUM MAXIMUM
AVERAGE
9. ----- --------- ------- ---- --------- ------- -------
-------
10. 7902 FORD ANALYST 3000 05-DEC-83 800 3000
2175
11. Creati o imagine care sa impuna urmatoarele restrictii la insrearea datelor in
tabela ASSIGNMENTS.
1. Projid trebuie sa fie mai mic de 2000.
2. Data de sfarsit trebiue sa fie dupa data de inceput.
3. Tiputile valide pentru Assign_type sunt PF, WT sau ED.
4. Bill_rate trebuie sa fie mai mic decat 50.00 pentru Assign_type PF, mai
mic de 60.00 pentru WT si mai mic de 70.00 pentru ED.
5. EMPNO trebuie sa fie valid.
6. Retineti clauza WITH CKECK OPTION.
SOLUTII - CAP 16
1.
2. CREATE VIEW AGGREGATES
3. ( DEPTNO, AVERAGE, MAXIMUM, MINIMUM, SUM,
4. NO_SALS, NO_COMMS )
5. AS
6. SELECT DEPTNO,
7. AVG(SAL),
8. MAX(SAL),
9. MIN(SAL),
10. COUNT(SAL),
11. COUNT(COMM),
12. FROM EMP
13. GROUP BY DEPTNO;
14.
15.
16. SELECT EMP.DEPTNO,
17. ENAME,
18. JOB,
19. SAL,
20. HIREDATE,
21. MINIMUM,
22. MAXIMUM,
23. AVERAGE
24. FROM EMP, AGGREGATES AGG
25. WHERE EMP.DEPTNO = AGG.DEPTNO
26. AND EMP.EMPNO = & EMPNO;
27.
28.
29. CREATE VIEW ASG_VAL
30. AS
31. SELECT PROJID,
32. EMPNO,
33. A_START_DATE,
34. A_END_DATE,
35. BILL_RATE,
36. ASSIGN_TYPE,
37. HOURS,
38. FROM ASSIGNMENTS
39. WHERE A_START_DATE < A_END_DATE
40. AND PROJID < 2000
41. AND BILL_RATE <=
DECODE( ASSIGN_TYPE,'PF',50,'WT',60,70)
42. AND EMPNO IN
43. ( SELECT EMPNO FROM EMP )
44. WITH CHECK OPTION;
45.
Utilizatorii si Securitatea
Sistemul de securitate descentralizata a lui ORACLE este explicat in acest capitol. In
special vom explica cum sa utilizati comenzile GRANT si REVOKE pentru a controla
accesul la baza de date si sa inregistrati noi utilizatori cu diferite niveluri de drepturi de
acces.
Privilegiile si Functiile Sistemului
ORACLE utilizeaza un sistem de securitate descentralizat, unde utilizatorii sunt ei insisi

responsabili pentru acordarea drepturilor de acces pentru obiectele pe care le detin
celorlalti utilizatori. Oricum, inainte ca ei sa faca aceasta, un utilizator va avea nevoie de
drepturile importante ale sistemului care permit actiuni ca conectarea la o baza de date
sau crearea de obiecte.
Cand Administratorul Bazelor de Date a creat un nou utilizator ORACLE, un numar de

drepturi pot fi atribuite pentru a defini tiputile de activitati ale bazelor de date pentru
fiecare utilizator, este mult mai convenabil pentru Administratorul Bazelor de Date de a
grupa combinatiile obisnuite de drepturi in roluri (roles). rolurile corespunzatoare pot
atunci fi asignate utilizatorilor.
Privilegiile Sistemului
Sunt mai mult de 80 tipuri de drepturi ale sistemului disponibile pentru atribuite catre
utilizatori si roluri. Unele din cele mai importante sunt listate mai jos. Pentru o
specificare completa, vedeti "Oracle7 Server SQL reference Manual".
Drept Sistem
Operatii autorizate
CREATE SESSION
Permite posesorului conectarea la baza de date.
CREATE TABLE
Permite posesorului crearea de tabele. Uti- lizatorul trebuie de asemenea sa aiba o
cota intr-o "tablespace" (arie a bazei de date).
CREATE VIEW
Permite crearea imaginilor.
CREATE USER
Permite posesorului sa creeze alti utilizatori ORACLE (un drept cerut pentru o
functie DBA).
Roluri
Un rol este o colectie de drepturi sistem cu nume. Un utilizator poate avea acces la mai
multe roluri, si mai multi utilizatori pot fi atribuiti aceluiasi rol, dandu-se flexibilitate si
usurinta sistemului de securitate.
Sunt cateva roluri predefinite, ca DBA ( Administrator de Baze de Date ) care include
toate privilegiile sistemului, dar un DBA va crea de obicei roluri pentru cerintele
sistemului.
Daca aveti atribuite mai multe roluri, puteti oscila intre ele in timpul unei sesiuni pentru a
activa sau nu drepturile asociate. Aceasta este realizata prin comanda SET ROLE.
De exemplu, pentru a activa un rol care are parola "marigold" atasata :
SET ROLE gardener IDENTIFIED BY marigold;
Pentru a activa toate rolurile exeptand un singur rol pentru un uti- lisator :
SET ROLE ALL EXCEPT manager;
Pentru a deactiva toate rolurile :
SET ROLE NONE;
Un utilizator va avea unele roluri implicite care sunt activate la intrare in sesiune. Acestea
sunt de obicei toate rolurile acordate utilizatorului, dar pot fi schimbate cu comanda
ALTER USER.
ROLURI
Acordarea de drepturi
Utilizatori
fara roluri o o o
/|\ /|\ /|\
/^\ /^\ /^\
| | |
+----+--+-------+-------+
| | | | | |
| +-----|-+--+--|-+-----|-+
| | | | | | | | |
| | +---|-|-+---|-|-++--|-|-+
/\+ | /\+ | /\+ | /\+ |
\/--+ \/--+ \/--+ \/--+
DREPTURI
Acordarea de drepturi
utilizand roluri
o o o Utilizatori
/|\ /|\ /|\
/^\ /^\ /^\
\ | /
\ | /
\ | /
\ | /
++---+---++
| | <------------ ROL
+--+---+--+
| | | |
+-------+ | | +-------+
| | | |
/\ /\ /\ /\
\/ \/ \/ \/
Privilegii
Schimbarea Parolei Utilizatorului
DBA atribuie utilizatorului o parola initiala cand utilizatorul este creat ( via CREATE
USER ). Utilizatorul poate mai tarziu sa-si schimbe parola utilizand comanda ALTER
USER.
Sintaxa :
ALTER USER nume_utilizator IDENTIFIED BY parola
De exemplu :
ALTER USER glenn IDENTIFIED BY swordfish;
De notat ca de asameni comanda poate fi utilizata pentru a scimba parola proprie, alte
optiuni in ALTER USER pot necesita unele drepturi ale sistemului pentru a se incheia cu
succes.
Comanda GRANT
 Este utilizata pentru a atribui drepturile unui obiect catre

o un utilizator
o un rol


 Atribiurea unui utilizator :

 GRANT priv1, priv2, ... ON nume_obiect
 TO utilizator, utilizator, ... [ WITH GRANT OPTION ]

 Atribuirea catre un rol :

 GRANT priv1,priv2, ... ON nume_obiect
 TO rol, rol, ...


 'nume_obiect' poate referi :
o o tabela
o o imagine (view)
o o secventa (sequence)
o un sinonim (synonym)
o o procedura
o o functie
o un pachet (package)
Privilegiile unui Obiect
Detineti fiecare tabela, imagine, secventa si sinonim pe care il creati. Daca nu doriti sa
impartiti un astfel de obiect cu alti utilizatori ORACLE, doar dumneavoastra si orice
DBA il poate accesa.
Pentru a permite accesul altor utilizatori la obiectele bazei de date, utilizati comanda
GRANT :
GRANT drepturi
ON obiect
TO utilizator;
Tabelul de mai jos arata drepturile care pot fi acordate la tabele si imagini.
Drept Obiect
----- ------
SELECT date in tebele sau imagini
INSERT linii in tabele sau imagini
UPDATE linii sau coloane specificate intr-o tabela sau
imagine
DELETE linii dintr-o tabela sau imagine
ALTER definitii de coloane in tabele
INDEX indexare la o tabela
REFERENCES se refera la o tabela numita in interiorul unei
restrictii de tabela sau coloana.
ALL
De notat ca ALTER, INDEX si REFERENCES nu sunt valabile ca optiuni cu imagini.

Doar ALTER si SELECT pot fi aplicate unor secvente.
Cel mai simplu fel de GRANT este unul care acorda un singur drept unui singur
utilizator.
Pentru a acorda lui ADAMS dreptul de SELECT din tabela DEPT, introduceti :
GRANT SELECT
ON DEPT
TO ADAMS;
Grant succeeded.
Mesajul :
Grant succeeded.
confirma acordarea dreptului.
Pentru a acorda dreptul UPDATE pentru anumite coloane lui ADAMS, introduceti :
GRANT UPDATE ( DNAME, LOC )

ON DEPT
TO ADAMS;
Pentru a acorda mai multe drepturi odata, introduceti toate drepturile separate prin
virgule. Similar, pentru a acorda mai multe privilegii mai multor utilizatori, introduceti
numele utilizatorilor separate prin virgule.
Pentru a acorda drepturile INSERT si UPDATE asupra DEPT lui ADAMS si JONES,
introduceti :
GRANT INSERT, UPDATE

ON DEPT
TO ADAMS, JONES;
Grant succeeded.
Pentru a acorda toate privilegiile asupra DEPT lui ADAMS, introdu ceti :
GRANT ALL
ON DEPT
TO ADAMS;
Grant succeeded.
Transmiterea de Privilegii care au fost Acordate.
Cand s-a acordat un drept de acces, utilizatorul care primeste dreptul, in mod normal nu
primeste si autorizarea de a transmite acest drept si altora. Pentru a da unui utilizator
dreptul de a transmite dreptul mai departe, utilizati clauza WITH GRANT OPTION.
Pentru a acorda dreptul SELECT asupra EMP lui ADAMS, cu autorizarea de a acorda
acest drept si altora, introduceti :
GRANT SELECT
ON EMP
TO ADAMS
WITH GRANT OPTION;
Grant succeeded.
Dreptul Public
Permite detinatorului unei tabele sa acorde accesul tuturor utilizatorilor cu o singura

comanda,
Acordarea da drept(uri) asupra unei tabele lui PUBLIC.
GRANT SELECT
ON EMP
TO PUBLIC;
Secventa
Pentru a permite accesul asupra secventei lui Ford -F_SEQ- lui BLAKE, FORD va
introduce :
GRANT SELECT ON F_SEQ TO BLAKE;
Alte Obiecte
Comanda GRANT pate fi utilizata pentru a permite accesul utiliza torilor asupra
procedurilor stocate, functii si pachete (Oracle7 Procedural Option).
Puteti sa permiteti accesului unui rol asupra unui obiect. Fiecare utilizator caruia ii este
asignat acel rol poate utiliza obiectul respectiv.
De exemplu :
GRANT SELECT ON EMP TO ROLE_2;
Optiunea 'WITH GRANT OPTION' nu este permisa in acest caz.
Violarea Drepturilor de Acces
Daca incercati sa executati o operatie neutorizata ( de exemplu stergerea dintr-o tabela

fara a avea dreptul DELETE ), ORACLE nu va permite ca operatia sa aiba loc.
Daca primiti mesajul de eroare ORACLE ' table or view does not exist', aceasta poate
insemna doua lucruri :
 aveti o tabela sau o imagine cu nume care nu exista

 ati incercat sa executati o operatie asupra acelei tabele sau imagini pentru care nu
aveti drepturile corespunzatoare.
Comanda REVOKE
Pentru a retrage un drept acordat, utilizati comanda REVOKE. Este similara cu GRANT :
REVOKE drepturi
ON tabela sau imagine
FROM utilizatori;
Cand utlilzati comanda REVOKE, drepturile specificate sunt anulate utilizatorilor

enumerati, si celorlalti utilizatori carora acestia le-au transmis aceste drepturi.
Pentru a anula toate drepturile asupra DEPT de la ADAMS, introduceti
REVOKE ALL
ON EMP
FROM ADAMS;
Revoke succeeded.
Drepturile publice sunt retrase utilizand comanda REVOKE :
REVOKE SELECT
ON EMP
FROM PUBLIC;
Pentru a afla acre utilizatori au drepturi asupra tabelelor imagi nilor sau secventelor dvs.,
executati o cerere catre imaginea Dictionarului de Date USER_TAB_GRANTS, sau
USER_COL_GRANTS.
Crearea unui SYNONYM pentru o Tabela, Imagine sau Secventa
Pentru a referi o tabela detinuta de un alt utilizator, trebuie sa prefixati numele tabelei cu
numele utilizatorului care a creat-o urmat de punct (.).
Pentru a referi tabela EMP detinuta de SCOTT, introduceti :
SELECT *
FROM SCOTT.EMP;
Alternativa este de a crea un sinonim ( alt nume ) pentru tabela sau imaginea data.
Pentru a referi tabela EMP a lui SCOTT doar cu numele 'EMP', introduceti :
CREATE SYNONYM EMP

FOR SCOTT.EMP;
Acum, cand executati o cerere asupra tabelei EMP a lui Scott, doar introduceti :
SELECT *
FROM EMP;
Doar DBA poate crea sinonime PUBLICe la care toti utilizatorii sa aiba acces.
CREATE PUBLIC SYNONYM nume_sinonim

for [proprietar.] nume_obiect;
Un sinonim public poate fi eliminat prin tastarea :
DROP [ PUBLIC ] SYNONYM nume_sinonim;
Sinonimele sunt utilizate din motive de sceuritate si comoditate, incluzand :
 pentru a referi o tabela, secventa sau imagine fara a specifica detinatorul

obiectului
 pentru a furniza un alt nume pentru tabela.
Din motive de performanta, du e recomandabila utilizarea de sinonime la referirea de
tabele in aplicatii.
CAPITOLUL 18
OBIECTE in BAZELE de DATE : SECVENTIALE si
INDEXATE
Acest paragraf descrie cum se poate indexa o tabela pentru a imbunatati timpul de
raspuns in cazul unei interogari.
Crearea si utilizarea accesului secvential este de asemenea discutata (aceasta permite

atribuirea automata de numere de secventa unice in cadrul unei aplicatii.)
 Generatorul de numere de secventa
In server-ul Oracle versiunea 6, generatorul de numere de secventa poate fi

utilizat pentru a genera automat numere de secventa pentru rinduri in cadrul
tabelelor. De exemplu se poate folosi generatorul pentru a produce cheii primare
unice.
Pentru a genera automat numere de secventa, trebuie sa definiti o secventa
folosind comanda CREATE SEQUENCE. Sintaxa este urmatoarea:
CREATE SEQUENCE [user.] sequence_name

[ increment by n]
[ start with n]
[ maxvalue n | nomaxvalue ]
[ minvalue n | nominvalue ]
Toti parametrii comenzii sunt optionali si au urmatoarea semnificatie:
o user: proprietarul secventei.Implicit este user-ul care a generat comanda

CREATE SEQUENCE
o sequence_name: numele de secventa care respecta conventiile SQL de
denumire a obiectelor
o INCREMENT BY: determina intervalul dintre numerele de secventa
generate. Daca valoarea este pozitiva, atunci numerele de secventa vor
creste. Daca valoarea este negativa atunci acestea vor scade. Se poate
folosi orice intreg nenul. Implicit aceasta valoare este 1
o START WITH: specifica primul numar de secventa care va fi generat.
Implicit este 1 pentru indexi crescatori si MAXVALUE pentru indici
descrescatori
o MINVALUE| valoarea minima a secventei ce va fi generata.Implicit este 1
o NOMINVALUE pentru indici crescatori si 10E27-1 pentru indici
descrescatori
o MAXVALUE| valoarea maxima ce va poate fi generata.Implicit este 1
pentru
o NOMAXVALUE secvente descrescatoare, si -1 pentru secvente
crescatoare. Orice incercare de a genera numere de secventa peste aceasta
valoare va esua si se va intoarce un cod de eroare.
Urmatoarea comanda creaza o secventa pentru coloana DEPTNO a tabelei DEPT.
CREATE SEQUENCE dept_sep

INCREMENT BY 10
START WITH 10
MAXVALUE 10000;
Dupa ce o secventa a fost creata ea poate fi folosita pentru a genera numere unice
de secventa.
 Generarea de numere de secventa cu NEXTVAL
NEXTVAL este utilizata pentru a extrage numere de secventa succesive dintr-o

secventa specificata. Cind se acceseaza NEXTVAL on nou numar de secventa
este generat.
SELECT dept_seq.NEXTVAL
FROM SYS.DUAL ;;
NEXTVAL
-------------
10
Daca se reexecuta comanda SQL anterioara valoarea creste cu 10.
SELECT dept_seq.NEXTVAL
FROM SYS.DUAL ;;
NEXTVAL
-------------
20
Prima valoare obtinuta este 10 si aceasta se incrementeaza apoi cu pasul 10.

Nota:
o intodeauna se prefixeaza NEXTVAL cu numele de secventa
o daca se refera NEXTVAL de mai multe ori pentru o singura comanda
SQL orice referire va intoarce aceasi valoare.
NEXTVAL este foarte folositoare in comenzi DML. De exemplu cind se

completeaza o tabela se poate folosi o secventa pentru a produce valori unice
pentru coloana cu cheii primare a tabelei. Exemplul urmator foloseste secventa
dept_seq pentru a adauga cheii primare unice in tabela DEPT.
INSERT INTO DEPT

VALUES
(dept_seq.NEXTVAL, 'ACCOUNTING', `NEW YORK');
1 record created
SQL> SELECT * FROM DEPT;
DEPTNO DNAME LOC

------------ -------------- ------------------
10 ACCOUNTING NEW YORK
Inaintea versiunii 6, numere unice de secventa erau generate la nivelul aplicatiilor.

De exemplu, o modalitate obisnuita de implementare este de a forta fiecare
tranzactie sa blocheze tabela cu numarul de secventa sa incrementeze secventa si
apoi sa elibereze resursa. In aceasta implementare, numai un singur numar de
secventa poate fi generat la un moment dat. Generatorul de numere de secventa
ORACLE permite generarea simultana a multiple numere de secventa de catre
useri diferiti.
Cind un astfel de numar este generat, secventa este incrementata indiferent de

tranzactiile in desfasurare. Daca doi useri acceseaza aceeasi secventa in acelasi
timp, atunci fiecare user poate sa obtina eroare deoarece numere de secventa sunt
de asemenea generate de al doilea user. Doi useri nu vor genera niciodata acelasi
numar de secventa utilizind aceiasi secventa. Numere de secventa pot fi "sarite"
daca un user nu-si termina o tranzactie sau daca aceasta sfirseste in mod anormal.
 Utilizarea numerelor de secventa cu CURRVAL
Pentru a accesa un numar de secventa care tocmai a fost generat (numarul de

secventa curent ) se foloseste pseudo-coloana CURRVAL. CURRVAL reprezinta
ultima valoare intoarsa unui program. Cind se adreseaza NEXTVAL pentru o
secventa data, numarul de secventa curent este plasat in CURRVAL. NEXTVAL
trebuie folosit pentru a genera numere de secventa in sesiunea curenta a unui user,
inainte de a putea adresa CURRVAL.
INSERT INTO DEPT_HISTORY
VALUES (dept_seg.CURRVAL, 'ACCOUNTING' , `NEW YORK');
1 record created.
SQL> SELECT * FROM DEPT_HISTORY
DEPTNO DNAME LOC

------------------ ------------ -----------------
10 ACCOUNTING NEW YORK
 Reguli de folosire NEXTVAL si CURRVAL
NEXTVAL si CURRVAL pot fi folosite in cadrul:
o clauza SELECT dintr-o declaratie SELECT (exceptie la afisari)

o lista VALUES dintr-o declaratie INSERT
o clauza SET dintr-o declaratie UPDATE
o in afara SELECT
 Restrictii de folosire NEXTVAL si CURRVAL
NEXTVAL si CURRVAL nu pot fi folosite:
o intr-o lista SELECT din VIEW

o impreuna cu cuvintul cheie DISTINCT
o cu clauzele ORDER BY, GROUP BY, CONNECT BY, sau HAVING
dintr-o declaratie SELECT
o cu operatorii UNION, INTERSECT, MINUS
Secventele sunt tratate in mod similar cu tabelele si pot fi modificate sau

abandonate. Proprietarul unei secvente poate de asemenea atribui privilegii si
altor useri asupra secventei.
 Modificarea unei Secvente
Se foloseste comanda ALTER SEQUENCE pentru a modifica o secventa

existenta.
AKTER SEQUENCE [user.]sequence_name

[INCREMENT BY n]
[MAXVALUE n | NOMAXVALUE]
[MINVALUE n | NOMINVALUE]
De exemplu pentru a seta o noua valoare maxima pentru secventa dept_deq,

ALTER SEQUENCE dept_seq
maxvalue 100000
Pentru a modifica o secventa este necesar sa fii proprietarul eu sau sa ai dreptul

DBA sau sa fi primit dreptul ALTER pentru secventa din partea proprietarului.
Nota:
o Numai secventele viitoare vor fi influientate de catre comanda ALTER

SEQUENCE
o Sunt facute anumite verificari. De exemplu o noua MAXVALUE nu poate
impune care este mai mica decit numarul de secventa curent
o Valoarea START WITH nu poate fi schimbata folosint comanda ALTER
SEQUENCE
o Secventa trebuie abandonata si recreata pentru a reporni secventa la un
numar diferit.
 Atribuirea drepturilor asupra Secventelor
Proprietarul unei secvente poate atribui altor useri drepturi de ALTER sau
SELECT asupra secventei, si WITH GRANT OPTION ramine valida.
Detalii in UNIT-ul 17.
 Stergerea unei Secvente
Folositi comanda DROP SEQUENCE pentru a sterge o definitie de secventa.

Sintaxa este:
DROP SEQUENCE [user.]sequence_namel
Trebuie sa fii proprietarul secventei sau sa ai dreptul de DBA pentru a o sterge.

Pentru a sterge secventa dept_seq, tastati:
DROP SEQUENCE sept_seq;
 Tiparirea Secventelor
Toate definitiile secventelor sunt memorate intr-o tabela de secvente. Pentru a

vedea secventele la care ai access, interogheaza baza de date urmarind
USER_SEQUENCES sau ALL_SEQUENCES.
 Indexarea
Indexarea in sistemul ORACLE are doua principale scopuri:
1. Pentru a accelera afisarea liniilor cu o cheie particulara.

2. Pentru a forta unicitatea valorilor din coloane, de obicei valorile cheii
principale.
Folosirea indexarii este puternic recomandata pentru a obtine performante mai

bune. Retineti ca ORACLE 7 creiaza automat INDEXI pentru coloanele care au
setate PRIMARY KEY sau UNIQUE.
Proprietarul unei tabele poate crea indexi pentru ea. Orice user ORACLE care
detine dreptul de access INDEX poate creea un index.
Odata creat, ORACLE va folosi index-ul ori de cite ori este posibil pentru a
accelera accesul datelor. Acest lucru se face in mod automat si deobicei nu este
necesara interventia userului care poate sa nu stie de existenta acestul index.
 Structura unui INDEX ORACLE
ORACLE foloseste arbori B pentru indexare. Timpul de access este independent

de volumul de date indexat. Fiecare index construit de ORACLE contine un
numar de pagini memorate in arbore. Fiecare pagina contine un numar de cheii.
ORACLE gestioneaza aceasta structura la fel cum sunt inserate sau sterse linii.
Valorile NULL nu sunt memorate in index, si din fericire nu ocupa spatiu. --------
Aici se afla poza de la pagina 18-9 --------
 Tipuri de INDEX
 TYPE DESCRIERE
 ----------
----------------------------------------------------------
 UNIQUE asigura ca valorile din coloanele specificate sunt
unice
 NON UNIQUE asigura obtinerea cit mai repede a rezultatului
(implicit)
 SINGLE COLUMN exista numai o coloana in index
 CONCATENATED mai mult de 16 coloane specificate in index.
 Crearea unui Index
Index ORACLE poate fi creat in linia de comanda cu comanda CREATE INDEX.
CREATE [UNIQUE] INDEX index_name

ON table (column [m]...)
 Crearea unui INDEX pentru a imbunatati timpul de raspuns
Pentru a creea un index numit I_NAME care va fi folosit pentru a imbunatatii

timpul de interogare , introduceti:
CREATE INDEX I_ENAME

ON EMP (ENAME);
 Crearea unui INDEX pentru a asigura unicitatea
Indecsi unici sunt creati automat ca un rezultat al constantelor PRIMARY KEY

sau UNIQUE in tabela. Oricum , se mai pot creea folosind comanda CREATE
UNIQUE INDEX.
Pentru a evita valori duplicate in coloana EMPNO, introduceti:
CREATE UNIQUE INDEX I_EMPNO

ON EMP (EMPNO);
Index-ul urmator asigura unicitatea valorii introduse in tabela SHIPMENTS.

Acesta este denumit index CONCATENATED.
CREATE UNIQUE INDEX ORDER

ON SHIPMENTS (S_Num, P_Num);
 Stergerea unui INDEX
Pentru a sterge definitia unui index din tabela de date , introduceti:
DROP INDEX indexname;
 Cind este folosit un INDEX ?

Folosirea unui INDEX depinde in parte de optimizatorul ORACLE in momentul
executiei. ORACLE 7 permite ambele metode de optimizare SQL, functie de un
set de reguli sau functie de cost.
 Reguli de folosire al unui index
Oracle decide cind este adecvat sa foloseasca indexi. Oracle tine seama de
coloanele indexate si de tipul indexului si decide functie de urmatoarele reguli:
1. Indexii de pe coloane trebuie adresati in clauza WHERE:

Urmatoarea interogare nu foloseste un index atita timp cit clauza WHERE nu este
prezenta:
2.
3. SELECT ENAME,JOB,SAL,COMM
4. FROM EMP;
Urmatoarea indetogare va folosi un index pe coloana ENAME:
SELECT *
FROM EMP
WHERE ENAME = 'JHONES';
5. Un index nu va fi folosit daca coloana referita in clauza WHERE

face parte dintr-o expresie sau functie.
Exemplul urmator nu foloseste index deoarece coloana este parte a unei
functii:
6.
7. SELECT *
8. FROM EMP
9. WHERE UPPER(ENAME)= 'JHONES';
In mod similar daca HIREDATE a fost indexata, aceasta interogare nu va

folosi index deoarece este o expresie:
SELECT *
FROM EMP
WHERE HIREDATE+7 = '01-JAN-84';
 Utilizarea indexarii functie de cost
Modulul de optimizare bazat pe costul executiei decide un plan de executie pentru

o secventa SQL calculind costul cailor alternative folosind informatii statistice
acumulate daca este posibil. De obicei se va decide cea mai buna cale de utilizare
a unui index.
 Sugestii pentru INDEXARE
o O tabela cu mai mult de 200 linii va beneficia din indexare pentru

imbunatatirea performantelor, daca mai putin de 10% din linii vor fi
intoarse in cazul unei interogari.
o Indexati toate coloanele acolo unde sunt cerute valori unice.
o Daca doua sau mai multe coloane sunt utilizate in mod frecvent impreuna
in clauza WHERE sau JOIN atunci creeati un index concatenat.
(CONCATENATED INDEX)
o Evitati mai mult de trei indexi pentru o tabela. In acest caz va fi o
supraincarcare in cazul unei operatii DML. (aceasta regula s-ar putea sa nu
fie valabila pentru tabele la care SELECT este operatiunea cea mai
frecventa, de exemplu tabele de referinte.)
 Indexare si Imbinare
Daca nu exista index in cadrul coloanelor IMBINATE atunci se poate obtine o

"sortare-imbinata". Asca inseamna ca fiecare este sortata separat si apoi listele
sortate sunt imbinate . De obicei coloanele folosite pentru imbinari trebuie sa fie
indexate. Daca numai una din tabele are un index utilizabil, atunci cealalta tabela
este tabela conducatoare.
De exemplu:
SELECT ENAME, DNAME

FROM DEPT, EMP
Daca numai EMP.DEPTNO este indexata , atunci DEPT este tabela conducatoare.
Acest lucru este normal deoarece DEPT intoarce mai multe linii decit EMP. Daca
ambele sunt indexate, Oracle alege tabela conducatoare cintarind rangurile celor
doua sisteme. Daca rangurile sunt egale atunci Oracle alege tabela care este listata
ultima in clauza FROM.
Asa ca trebuie listate tabele mari cu cel mai mic numar de linii la sfirsitul clauzei
FROM.
SELECT ENAME, DNAME

FROM EMP, DEPT
 Unit 18 Exercitii
1. Creati un indice neunic in coloana Projid a tabelei de atribuire.

2. Interogati tabela DDT (data dictionary table) pentru a obtine informatii
despre indexii folositi (USER_INDEXES).
Solutii:
3.
4. CREATE INDEX ASG_PROJID
5. ON ASSIGNMENTS (PROJID);
6.
7.
8. SELECT TABE_NAME, INDEX_NAME
9. FROM USER_INDEXES;
10.
CAPITOLUL 19
INTRODUCERE IN PL/SQL
CE ESTE PL/SQL ?
 Un limbaj procedural
 Un vehicul pentru procesarea tranzactiilor
 O tehnologie disponibila in citeva aplicatii ORACLE
 O extensie SQL
 Ce este PL/SQL ?
PL/SQL (Procedural Language /SQL) este o extensie la SQL, incorporind multe
facilitati ale limbajalor de programare din ultimii ani. El permite ca manipularea
datelor si procedurile de interogare din SQL sa fie incluse in blocuri stucturate si
proceduri, PL/SQL devenind astfel un puternic limbaj de procesare al
tranzactiilor.
 Avantaje ale PL/SQL
1. Stuctura de bloc
PL/SQL este un limbaj structurat, adica programele pot fi impartite in
blocuri logice, fiecare continind resursele necesare in acel bloc. variabilele
pot fi declarate local in cadrul unui bloc in care vor fi folosite, iar tratarea
erorilor (sau Exceptiile) se poate face in blocul in care apar.
2. Controlul executiei
Deciziile, buclele si salturile pot fi folosite pentru a controla executia

programelor, decizind daca si cind SQL si alte actiuni sa fie executate.
Aceste facilitati permit aplicatiilor ORACLE cum ar fi SQL*Forms, de a
grupa comenzi si de a controla executia lor prin PL/SQL.
3. Portabilitatea
Deoarece PL/SQL deriva din ORACLE, programele pot fo portate pe toate

masinile ce suporta ORACLE si PL/SQL.
4. Integrarea
PL/SQL joaca un rol din ce in ce mai important in RDBMS si in aplicatiile

ORACLE. Variabilele si tipurile de date din PL/SQL sunt compatibile cu
cele din SQL.PL/SQL acopera golul dintre nevoia de access la tehnologia
bazelor de date si nevoia de facilitati pentru programarea procedurala.
5. Performantele
Utilizarea PL/SQL poate ajuta la imbunatatirea performantelor aplicatiilor.

Avantajele difera , functie de mediul in care PL/SQL este folosit. Aceste
avantaje vor fi discutate mai tirziu in acelasi unit.
--------- Desene pag 19-4 ---------
 Structura PL/SQL
Fiecare unit al PL/SQL contine unul sau mai multe blocuri. Aceste blocuri pot fi
complet separate sau lipite unul de altul. Astfel, un bloc poate fi numai o mica
parte a altui bloc, care la rindul lui poate fi numai o parte din intreegul program.
De obicei, un bloc poate fi un bloc anonim sau un sub-program.

o Blocuri anonime
Uzual sunt blocurile fara un nume. Aceste blocuri sunt declarate in punctul
din aplicatie unde vor fi folosite, si transferate modulului PL/SQL la
momentul executiei. Blocurile anonime pot apare in cadrul unui program
precompilat (sau program OCI) si cu SQL*Plus sau SQL*DBA. Partile de
executie din SQL*Forms contin asemenea blocuri.
o Sub-programe
Acestea sunt denumite blocuri PL/SQL. Pot fi declarate ca proceduri sau

ca functii. In ultimul caz, ele intorc o valoare daca sunt apelate.
SQL*Forms permite ca procedurile si functiile sa fie declarate ca parte a
Form-ului, si apelate din orice punct.
In acest curs ne vom concentra mai mult asupra blocurilor anonime. Definirea
unui bloc anonim este urmatoarea:
---------------------------------------------------
| DECLARE |
| Definitia obiectelor PL/SQL care vor |
| fi folosite in acest bloc. |
---------------------------------------------------
| BEGIN |
| Actiuni executabile |
---------------------------------------------------
| EXCEPTION |
| Tratarea erorilor (cazuri de exceptie) |
| ce trebuie facut daca o actiune cauzeaza |
| o eroare |
| END; |
---------------------------------------------------
Cuvintele cheie BEGIN si END sunt obligatorii si delimiteaza corpul actiunii ce

urmeaza a fi executate. Sectiunea DECLARE este optionala si se foloseste pentru
a defini obiecte PL/SQL cum ar fi variabile folosite in cadrul blocului sau un bloc
inclus in acesta. La sfirsit sectiune EXCEPTION este folosita pentru a minui erori
predefinite, si defineste actiunile ce vor fi intreprinse daca astfel de conditii
apar.De asemenea, sectiunea EXCEPTION este optionala, si este plasata imediat
inainte de clauza 'END'.
Sa urmarim un exemplu de bloc, si sa fim atenti la structura si tipul actiunilor :

DECLARE
qty_on_hand NUMBER(5);
BEGIN
SELECT quontity INTO qty_on_hand FROM inventory
WHERE product = 'TENNIS RACKET';
IF qty_on_hand > 0 THEN

UPDATE inventory SET quantity =
quantity -1
WHERE product = 'TENNIS RACKET';
INSERT INTO purchase record

VALUES ('Tennis Racket
purchased', SYSDATE);
ELSE
INSERT INTO purchased_record
VALUES ('OUT of Tennis Rackets',

SYSDATE);
END IF;
COMMIT;
EXCEPTION
WHEN no_data_found THEN
INSERT INTO error_table
VALUES ('Product Tennis Rackets
not found');
END;
Retineti ca sectiunea de cuvinte cheie DECLARE, BEGIN, EXCEPTION nu sunt

urmare de ';' dar END si toate celelatle instructiuni PL/SQL au nevoie de ';'. Acest
lucru permite sa scriem mai multe instructiuni pe aceiasi linie daca avem nevoie.
Exemplul anterior daclara o variabila PL/SQL qty_on_hand si apoi foloseste

instructiunea SELECT pentru a completa cu Tennis Rackets. Tabela 'inventory'
este apoi actualizata daca valoarea este pozitiva.
Daca instructiunea SELECT esueaza in a gasi o linia cu acest produs, atunci se

genereaza eroarea 'no_data_found' si controlul este pasat imediat sectiunii
EXCEPTION unde problema este inregistrata in tabela de erori.
 Mediul de lucru PL/SQL

PL/SQL nu este in sine un produs ORACLE. Este o tehnologie folosita de
RDBMS si de anumite aplicatii ORACLE. Blocuri ale PL/SQL sunt pasate de
asemenea si procesate de unitatea de executie PL/SQL. Unitatea folosita va
depinde de locul in care PL/SQL este apelat.
 Unitatea de executie PL/SQL

Aceasta unitate executa instructiuni procedurale, dar trimite instructiuni SQL
catre Procesorul de Instructiuni SQL in cadrul ORACLE RDBMS. In acest fel
unitatea de executie filtreaza instructiunile SQL, si instructiunile procedurale
ramase sunt procesate in Unitatea de Executie A Instructiunilor Procedurale, care
este in interiorul unitatii de executie.
 PL/SQL in programe SQL*Plus si SQL*DBA
Blocurile care sunt transmise din acest mediu sunt procesate de catre unitatea de
executie in RDBMS.SQL din cadrul blocului nu este spart in instructiuni separate
pina cind ajunge la unitatea PL/SQL, unde comenzile SQL sunt trimise unitatii de
executie SQL. Acest lucru inseamna ca un singur transfer este necesar pentru a
trimite blocul de la aplicatie la ORACLE, imbunatatind performantele in mod
special intr-o retea de tipul client-server. --------- Poza de la pag. 19-7 ---------
Folosirea PL/SQL in SQL*Plus este discutata in Unitul 2. Folosirea PL/SQL in

alte medii care folosesc unitatea RDBMS este subiect pentru viitoare cursuri.
 PL/SQL in SQL*Forms V3, SQL*Menu V5 si Aplicatii CDE Oracle

Multe aplicatii ORACLE, incluzind partea din CDE (Medii de Dezvoltare
Cooperante) au propriile unitati de PL/SQL, care sunt independente de orice alta
unitate prezenta in RDBMS. Asa cum unitatile rezida in aplicatii comenzile SQL
sunt separate inainte de a fi transferate catre ORACLE.
Procesarea datelor locale aplicatiilor (care este in interiorul mediului de lucru

client, spre deosebire de baza de date) poate fi procesata de Procesorul de
Instructiuni PL/SQL, fata de folosirea SQL, deci reducind munca trimisa catre
RDBMS, si numarul de locatii de memorie necesare. ------------- Poza 19-8
-------------
Retineti ca Procedurile si Functiile declarate ca parte a aplicatiilor CDE si

SQL*Forms sunt diferite de acelea care pot fi stocate in baza de date cu optiunea
Procedural, altfel structura generala raminind aceiasi.
 Facilitati PL/SQL
Urmatoarea parte a unit-ului discuta avantajele (facilitatile) ale PL/SQL comune
fiecarui mediu de lucru unde limbajul este instalat.
Acesta este un sumar.
o Variabile si Constante
pentru memorarea si manipularea valorilor. Tipurile de date includ

NUMBER, CHAR si DATE.
o SQL suport
SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE, COMMIT, SAVEPOINT si
ROLLBACK sunt instructiuni suportate.
o Tipuri de date compuse
Recordurile permit definirea grupurilor de cimpuri si folosirea in blocuri

PL/SQL. Versiunea 2 suporta de asemenea tabele, la fel ca sirurile.
o Controlul Executiei
Instructiunea IF, Bucle, salturi (GOTO) si etichete ofera actiuni

conditionale, teste complexe, bucle iterative.
o Functii Interne
Multe functii SQL sunt disponibile pentru a manipula variabile si valori

PL/SQL.
o Tratarea Exceptiilor
Avertismentele si Erorile sunt definita ca exceptii, care pot fi minuite in

fiecare bloc. Exceptiile definite de user pot fi declarate si folosite la fel de
bine ca erorile standard ORACLE.
o Stocarea de cod in baza de date
Optiunea Procedural din ORACLE suporta functii si proceduri care pot fi

memorate in baza de date si facute disponibile pentru toate aplicatiile.
CAPITOLUL 20
REPREZENTAREA DATELOR
In acest unit vom discuta tipurile de date suportate de PL/SQL, variabile scalare,
si cum pot fi manipulate datele si expresiile. Acest unit introduce de asemenea
modul de utilizare al PL/SQL cu SQL*Plus, care este o cale interactiva
convenabila pentru testarea blocurilor pe care le veti scrie.
 Sintaxa de BAZA a PL/SQL

Din moment ce PL/SQL este o extensie pentru SQL, regulele sintactice de
baza aplicabile la SQL sunt aplicabile de asemenea si la PL/SQL.Iata un
rezumat al acestora:
o instructiunile pot avea mai multe linii daca este necesar dar
cuvintele cheie nu pot avea mai multe linii.
o Unitatile lexicale (identificatorii, numele de operatori) pot fi separate
de unul sau mai multe spatii, sau alt delimitator care nu poate face
parte din unitati lexicale
o Cuvintele rezervate (Vezi apendizul B) nu pot fi folosite ca
identificatori decit marcate in ghilimele duble( de ex. "SELECT"_
o Identificatorii trebuie sa inceapa cu o litera si pot contine pina la 30
de caractere.
o Sirurile trebuie marcate cu ghilemele simple.
o Numerele pot fi reprezentate prin valoarea lor (ex. -32.65) sau
scrierea stiintifica ( ex. 2E5 inseamna 2x10 la puterea 5 = 200000 ).
o Comentariile pot fi marcate cu simbolurile /* si */, caz in care
comentariile se pot lungi pe mai multe linii ( tip 'C') sau incepind cu
'--' in care sfirsitul liniei marcheaza sfirsitul comentariului.
Exemplu:
/* Acesta comentariu se prelungeste pe

mai multe linii. Orice secventa de cod
aflata aici este considerata comentariu. */
COMMIT; --Aici se termina transferul
 Delimitatori
Delimitatorii sunt simboluri sau simboluri compuse, care au o semnificatie
speciala pentru PL/SQL. Veti recunoaste multe dintre acestia ca operatori
pentru SQL.
 Simboluri simple - Acestea sunt formate dintr-un singur caracter
 ------------------------------------------------------------------

 + operatorul de adunare
 - operatorul de scadere/negare
 * operatorul de multiplecare
 / operatorul de impartire
 = operator relational
 > operator relational
 < operator relational
 ) delimitator de lista sau expresii
 ( -||-
 ; delimitator de instructiuni
 , separator de obiect
 . selector de componenta
 @ delimitator de access la distanta
 ' delimitator de sir
 : delimitator de masina

 Simboluri Compuse - Sunt formate din doua caractere
 ------------------------------------------------------------------
---

 ** exponential
 <> relational
 != -||-
 ^= -||-
 <= -||-
 >= -||-
 := asignare
 => asociere
 .. rang
 || concatenare
 << eticheta
 >> -||-
 -- comentariu
 /* -||-
 */ -||-
Retineti ca spatiile nu sunt permise intre cele doua caractere ale

simbolurilor combinate.
 Blocurile Incluse
Anumite blocuri pot fi incluse in altele, in orice fel in care instructiunea o
permite( nu se recomanda sa se include blocuri in cadrul unor bucle).
Partea executabila a unui bloc poate fi sparta in blocuri mai mici, si de
asemenea sectiunea EXCEPTION poate include alte blocuri.
Exemplu:

 BEGIN
 -- actiuni in bucla principala

 DECLARE
 -- declaratii de obiecte
 BEGIN
 -- actiuni ale blocului
 EXCEPTION
 -- ce'i de facut daca apare o eroare in acest
bloc.
 END;

 -- alte actiuni in blocul principal

 EXCEPTION

 WHEN errors_trickle_through THEN
 BEGIN
 -- minuire a erorilor in blocul propriu
 EXCEPTION
 -- ce'i de facut daca tratarea unei erori
 -- merge gresit !!
 END;
 END;
Retineti ca sectiunea DECLARE este optionala ; exemplul prezentat

contine citeva blocuri fare sectiunea DECLARE.
 Domeniul OBIECTELOR
"Domeniul" unui obiect este zona unui program in care acest obiect poate
fi folosit. Scurt zis este 'Timpul de viata'. Aceste reguli se aplica toturor
obiectelor declarate, incluzind variabile, cursor, constante si exceptii
definite de utilizator.
Domeniul unui obiect este blocul complet in care obiectul este declarat,
inclusiv oricare sub-bloc inclus in acest bloc. Obiectele declarate in sub-
blocuri sunt valabile pina cind sub-blocul se termina.
Exemplu:
DECLARE
X NUMBER; ----------------|
BEGIN |
|
... |
domeniul
|
lui
DECLARE |
x
Y NUMBER; -----| |
| domeniul lui y |
BEGIN | |
... | |
END; -----| |
|
... |
END; ---------------|
Retineti ca pe timpul 'Timpului de viata' al lui y, suntem tot in domeniul lui

'x', si putem defini expresii care sa foloseasca ambele variabile.
Sa presupunem ca variabila din sub-bloc nu se numeste 'y' ci 'x'. Cu alte

cuvinte, are acelasi nume ca si variabila din sub-bloc.
DECLARE
x NUMBER; -- variabila x din blocul
principal
BEGIN
...
DECLARE
x NUMBER; -- variabila x din sub-bloc
BEGIN
...
END;
...
END;
Doua obiecte pot avea acelasi nume, dar definite in doua blocuri diferite.
Acolo unde se intilneste aceasta situatie, ca in exemplul anterior, atunci
numai obiectul declarat un sub-bloc ( acesta este blocul curent) poate fi
folosit.
 Reguli de VIZIBILITATE
In exemplul anterior, variabila 'x' din sub-bloc dezactiveaza folosirea
variabilei 'x' din blocul principal pina cind variabile intilnesc sfirsitul de
valabilitate. In cadrul sub-blocului, variabila 'x' din blocul principal exista
dar nu este vizibila.
 Declararea de Variabile si de constante

PL/SQL permite o varietate de tipuri de date ce pot fi folosite pentru
declararea de variabile si de constante. Variabile in mod optional pot avea
asignate valori la declarare, si pot sa-si schimbe valoarea prin asignari
ulterioare in cadrul blocului. Constatele sunt identificatori care pastreaza o
valoare fixa care trebuie asignata cind constanta este declarata.
 Tipurile de DATE SCALARE
Aceste sunt tipurile de date care reprezinta o singura valoare.Principalele
tipuri de date sunt acelea ce corespund coloanei de tipuri in tabela
ORACLE. PL/SQL suporta de asemenea tipurile booleene.
 TIPUL NUMERIC
 NUMBER Valoare numerica cu precizia de 38 de cifre.
Valorile sunt
 rotunjite la numere intregi mai putin atunci cind
este data
 scala.( ex. NUMBER(7,2) inseamna 7 cifre, cu 2
zecimale.
 Implicit precizia este de 38 cifre.)

 TIPUL CARACTER
 VARCHAR2 Folosit pentru a memora variabile de tip
caracter.Lungime
 implicita 1 caracter. Maxima permisa 32767.
 ex. VARCHAR2(30)

 CHAR PL/SQL Versiunea 1:la fel ca VARCHAR2, dar cu
lungimea maxima
 de 255

 PL/SQL Versiunea 2:Lungimea poate fi mai mare de
32767
 caractere.

 TIPUL BOOLEAN
 BOOLEAN Pentru minuirea valorilor booleene TRUE si FALSE.
Rezultatul
 expresiilor booleene poate fi asignat acestor
variabile si
 testat mai tirziu in instructiuni conditionale.

 TIPUL DATA
 DATE Datele valide sunt intre 4712 BC si 4712AD.
 Declararea VARIABILELOR
Variabilele PL/SQL pot fi declarate si optional le pot fi asignate o valoare
initiala, in sectiunea DECLARE a unui bloc. Alte variabile referite in partea
declarativa trebuie declarate separat in declaratiile anterioare.
Sintaxa:
indentificator tipdata [(precizia,scala)] [NOT NULL] [ := expresie ] ;
Unde 'expresie' poate fi o alta variabila, sau o expresie cu functii si

operatori. Daca o valoare initiala nu este asignata, atunci variabila va
contine o valoare nula pina cind ii va fi asignata ulterior o valoare.
Constanta NOT NULL nu mai este permisa in aceasta situatie.
Exemple:
v_count NUMBER NOT NULL := 0;
v_salary NUMBER(7,2);
v_annsal NUMBER(9,2) := month_sal * 12;
-- mount_sal trebuie sa existe deja
postcode CHAR(7);
surname VARCHAR2(25) := 'Skywalker' ;
v_message VARCHAR2(80) := 'May the course be
woth you!' ;
married BOOLEAN := FALSE;
today DATE := SYSDATE;
Este indicat sa nu alegeti acelasi nume (identificator) pentru o variabila ca

nume pentru coloanele din tabela folosite in cadrul blocului. Daca
variabilele PL/SQL apar in instructiuni SQL si au acelasi nume ca coloana,
atunci ORACLE considera ce se refera coloana.
 Declararea CONSTANTELOR
Constantele permit asignarea unei valori unui identificator, pentru o
viitoare referire in cadrul unui bloc. Orice incercare de a modicica valoarea
unei constante va cauza producerea unei erori PL/SQL.
Sintaxa:

 identificator CONSTANT tipdata [(precision,scala)] :=
expresie ;
Exemple:
pi CONSTANT NUMBER(9,5) := 3.14159 ;

vat CONSTANT NUMBER(4,2) := 17.5 ;
 ATRIBUIRILE si EXPRESIILE
Instructiunile de atribuire PL/SQL permit unei valori de a fi atribuite sau
reatribuite unei variabile dupa sectiunea DECLARE din bloc. Variabila
care va primi noua valoare trebuie explicit numita in partea stinga a
operatorului de asignare. Asta este, nu se poate face referinta indirecta
via o alta variabila.(Unele unitati PL/SQL cum ar fi SQL*Forms includ
unele facilitati pentru adresare indirecta.)
Sintaxa:

 identificator := expresie ;
Unde 'identificator' este numele variabilei tinta, sau cimp, pentru a primi
valoarea 'expresie'.
'Expresie' poate fi literal, numele unei alte variabile existente, sau alta
expresie necesara pentru a determina valoarea ce va fi asignata. De
obicei, cele mai multe din expresiile disponibile in inderogarile SQL ,
clauza SELECT sunt disponibile aici. Functiile si expresiile permise in
PL/SQL vor fi discutate mai tirziu in acest UNIT.
Exemple:
v_count := v_count +1;

ann_sal := mount_sal * 12 +NVL(comm,0);
lev := 6;
mess := 'The current level is ' || TO_CHAR(lev) ;

v_ename := 'KING';
Valorile pe care le pot lua variabilele booleene pot fi TRUE si FALSE, ca

rezultat a unei expresii booleene.
Exemple:
overpaid := ann_sal > 35000 ;

male := UPPER(title) == 'MR' ;
salary_ok := NOT overpaid ;
female := NOT male ;
switch1 := TRUE;
switch2 := FALSE;
 Accesarea variabilelor NON PL/SQL

Variabilele declarate in mediul de lucru 'masina' pot fi referite in
instructiuni PL/SQL. Aceasta include variabilele de lucru ale masinii
declarate in programele precompilate. Adresarea variabilelor non-PL/SQL
trebuie facuta prin prefixarea cu ':' pentru a le distinge de declararea de
variabile PL/SQL.
Exemple:

 :screen_field1 := ann_sal ;
 :warp_factor := 9 ;
 :global.var1 := 'YES' ;
Detalii despre modul de minuire al variabilelor NON PL/SQL sunt descrise

in cursuri ORACLE special destinate acestor variabile.
 Conversii de tipuri de date

PL/SQL incearca sa converteaza dipurile de date in mod dinamic daca
sunt mixate in cadrul unei instructiuni. De exemplu daca un numar este
asignat unei variabile CHAR, atunci in mod automat numarul este
translatat astfel incit va putea fi stocat in cariabila de tip CHAR.
Exemple:

 sal_message VARCHAR2(12) := 3500;
Situatia inversa se aplica de asemenea,
salary NUMBER(12,2) := sal_message;
Oricum, o eroare va fi generata daca valorile sunt incompatibile:
salary := 'King earns $5000'; -- eroare
Dovedind ca sunt compatibile, se pot asigna caractere in variabile DATE

si vice-versa:
today VARCHAR2(9) := SYSDATE ;

hired DATE := '21-JAN-1992' ;
In cadrul expresiilor trebuie sa va asigurati ca tipurile de date sunt

aceleasi. Daca apar tipuri diferite de date in aceiasi expresie, atunci se
foloseste cea mai potrivita functie de conversie:
TO_CHAR
TO_DATE
TO_NUMBER
PL/SQL va incerca sa faca conversia, daca este posibil. De obicei,

PL/SQL este mai pretentios decit SQL daca tipurile de date sunt mixate in
cadrul unei expresiilor. Deci daca nu sunteti sigur, folositi cea mai potrivita
functie de conversie.
Exemplu:
v_message VARCHAR2(80) := 'SCOTT earns' || TO_CHAR

(month_sal*12) ;
 Precedenta operatorilor
Operatorii logici, aritmetici si de concatenare folositi in PL/SQL sunt
aceeasi ca in SQL. In plus mai exista un operator exponential (**) .
Ordinea in care operatiile sunt realizate poate fi controlata folosind

paranteze, ca in SQL.
Reamintim ordinea naturala a operatiilor in cadrul unei expresii:
Ordinea de evaluare a operatorilor
------------------------------------------------------------------
-----------|
| | OPERATOR | OPERATIE
|
|-----------------------------------------------------------------
-----------|
|Primul | ** , NOT | exponential,
negatie logica|
| | + , - | identitate,
negatie |
| | * , / | inmultire,
impartire |
| | + , - , || | adunare,
scadere, |
| | | concatenare
|
| | = , != , < , > , <= , >= | comparatie
|
| | IN NULL, LIKE, BETWEEN, IN |
|
| | AND | conjunctie
|
|Ultimul| OR | incluziune
|
|-----------------------------------------------------------------
-----------|
 Functii interne
Multe din functiile disponibile in SQL sunt de asemenea disponibile si in
PL/SQL. Acestea includ:
o Functii numerice pentru o singura linie
o Functii caracter pentru o singura linie
o Functii de conversie de tip de data
o Functii de timp
o Functii diverse
In plus PL/SQL ofera doua functii pentru minuirea raportatea erorilor

denumite SQLCODE si SQLERRM care vor fi discutate in unitul urmator.
Functii nedisponibile in instructiuni structurale sunt:
GREATEST and LEAST
AGV, MIN, MAX, COUNT, SUM, STDDEV si VARIANCE
 Blocuri PL/SQL in buffere SQL

 |-----------------------------------------------------------------
|
 | SQL> DECLARE
|
 | 2 x NUMBER(7,2);
|
 | 3 BEGIN
|
 | 4 SELECT sal INTO x FROM emp WHERE empno= &&n;
|
 | 5 IF x<3000 THEN
|
 | 6 UPDATE emp SET sal=3000;
|
 | 7 WHERE empno = &&n;
|
 | 8 END IF;
|
 | 9 END;
|
 | 10.
|
 | SQL>
|
 |-----------------------------------------------------------------
|
o Buffer-ul se inchide cu un '.'
o Executia buffer-ului de face cu RUN sau '/'
 Folosirea PL/SQL in SQL*Plus
Limbajul PL/SQL este permis si in SQL*Plus Versiunea 3.0 sau mai mare.
Deoarece SQL*PLUS foloseste unitatea de executie PL/SQL in RDBMS,
este necesar ca ORACLE RDBMS sa foloseasca aceasta facilitate.
Aceasta optiune este:

 Procedural Option (Oracle7 Server)
SQL*Plus este un bun instrument pentru testarea blocurilor PL/SQL,de

aceea il vom folosi si noi pentru partea practica a cursului.
Sunt doua cai pentru a prelucra blocuri PL/SQL in SQL*Plus:
o Se defineste un bloc in buffer-ul SQL, si apoi se ruleaza

o Se defineste un bloc ca parte a unui script SQL*Plus, si apoi se
ruleaza scriptul
 Declararea de blocuri PL/SQL in buffere SQL

Acolo unde PL/SQL nu se foloseste, bufferul SQL poate contine numai o
singura instructiune SQL. Daca se plaseaza o alta instructiune in buffer
aceasta o suprascrie pe prima. De acea un bloc PL/SQL este tratat ca o
instructiune continua iar ':' intr-un bloc un inchid si nici nu ruleaza bufferul.
SQL*Plus detecteaza inceputul unui bloc PL/SQL dupa introducerea

cuvintelor cheie DECLARE si BEGIN la promptul 'SQL >'.Bufferul poate fi
inchis fara a executa blocul sau programul prin introducerea unui '.' la
prompt.
Exemplu:
SQL> DECLARE
2 x NUMBER(7,2);
3 BEGIN
4 SELECT sal INTO x FROM emp WHERE empno = 7788;
5 IF x < 3000 THEN UPDATE emp SET sal = 3000
6 WHERE empno = 7788;
7 END IF;
8 END;
9 .
Continutul bufferului poate fi editat in maniera obisnuita sau salvat intr-un

fisier folosind comanda SQL*Plus "SAVE".
Pentru a rula buffer-ul PL/SQL, tastati comanda RUN sau '/' la promptul
SQL. Daca executia reuseste fara tratari de eroare atunci singurul mesaj
care apare ar trebuie sa fie:
'PL/SQL procedure seccessfully completed'
 Folosirea de blocuri PL/SQL in cadrul fisierelor SQL*Plus

Fisiere SQL si comenzi SQL*Plus pot include blocuri PL/SQL care se
comporta ca o singura instructiune in cadrul scriptului.Fisierul poate fi
editat in maniera obisnuita, folosind comenzi ale sistemului de operare si
editoare, sau cu ajutorul comenzii "SAVE" din buffer-ul SQL cum a fost
mentionat mai inainte.
Retineti ca comenzile SQL*Plus nu pot apare in interiorul blocului PL/SQL

dar pot fi incluse ori unde in alta parte in fisier. Variabilele de substitutie
din SQL*Plus pot fi referite din cadrul blocului, dar retineti ca ele sunt
inlocuite cu continutul variabilelor INAINTE ca codul sa fie complet
interpretat sau executat.
Exemplu:
SET ECHO OFF

BEGIN
INSERT INTO dept ( deptno, dname ) VALUES ( &1, '
&2 ' );
COMMIT;
EXCEPTION
WHEN dup_val on index THEN
INSERT INTO tav VALUES (' Duplicate
departament No.');
END;
/
SELECT * FROM error tab;
SET ECHO ON
SQL*Plus - descoperind ce se intimpla
o dupa rularea unui bloc PL/SQL, veti vedea fiecare mesaj de tipul
 'PL/SQL procedure successfully completed'
( procedura PL/SQL terminata cu succes )
 Parse-time Error MEssages
( mesaje de eroare, aparute dinamic in timpul procesarii.)
 An 'Unhandled Exception' Message
( Mesaj de eroare netratata.)
o Instructiunile PL/SQL nu pot scrie pe ecran !
 Mesajele sunt scrise intr-o tabela si dupa acea se parcurge
tabela
 Scrie mesajele intr-o variabila de asociere si apoi foloseste
comanda PRINT dupa ce blocul a rulat.
 Se apeleaza o procedura care afiseaza mesajele pe ecran
 Cum se pot afla rezultatele actiunilor PL/SQL

Daca apare vreo eroare netratata in timpul compilarii sau al executiei unui
bloc, atunci sunt afisate mesaje pentru a informa utilizatorul ce eroare a
aparut, o explicatie a erorii si o interpretare a liniei(lor) care au generat
eroarea.
Oricum, continutul variabilelor si al tabelelor bazei de date nu pot fi afisate

pe ecran in timpul executiei blocurilor PL/SQL in sesiuni SQL*PLus (cel
putin pina cind nu sunt folosite procedurile pachetului DBMS_OUTPUT).
Trebuie sa scrieti orice rezultat pe care doriti sa-l afisati intr-o tabela in
baza de date si dupa executie sa parcurgeti tabela. Aceasta parcurgere
poate fi facuta in acelasi fisier care cuprindea si blocul, ca in exemplul
anterior.
Situatia este diferita in aplicatii cum ar fi SQL*Forms, unde blocurile

PL/SQL pot afisa variabile direct pe ecran prin folosirea unor functii
interne.
 Apelul Functiilor si Procedurilor PL/SQL memorate

Atunci cind subprograme (functii si proceduri) PL/SQL sunt memorate in
baza de date, ele pot fi apelate ca parte a unui alt bloc PL/SQL, daca cel
care face apelul are drepturi suficiente. Sintaxa generala a apelului este:

 nume-Procedura [ ( param1, param2, param3, ... ) ];
La apelare, parametrii trebuie pusi in ordinea de definire. Aceasta

inseamna si tipurile de date trebuie sa fie aceleasi cu cele definite. Anumiti
parametrii pot avea valori implicite, dar daca o valoare este data ca
parametru atunci toti parametrii anteriori trebuie folositi.
In exemplul urmator, procedura CLEAR_DEPT are doi parametrii

disponibili. Primul parametru DEPARTAMENT_NAME ( datatype
VARCHAR2 ) si al doilea parametru DELETE_DEPARTAMENT ( datatype
BOOLEAN cu valoarea implicita FALSE ).
CLEAR_DEPT( ÀCCOUNTING' ); -- al doilea parametru este
implicit
CLEAR_DEPT ( ÀCCOUNTING', TRUE);
Parametrii pot fi folositi alternativ impreuna cu numele formal, prin

folosirea operatorului de asociere. In acest caz pozitia lor nu mai este
importanta:
CLEAR_DEPT ( DELETE_DEPARTAMENT => TRUE,

DEPARTAMENT_NAME => ÀCCOUNTING' ) ;
In final, deoarece sub-programele trebuie apelate din blocuri PL/SQL, se

poate apela din promptul SQL in SQL*Plus prin impachetarea apelului cu
BEGIN si END. Aceasta poate fi realizata prin comanda EXECUTE din
SQL*Plus.
SQL> EXECUTE CLEAR_DEPT( ÀCCOUNTING' );
care este identica cu :
BEGIN CLEAR_DEPT( ÀCCOUNTING '); END;
 Unitul 20, EXERCITII

In fiecare din urmatoarele exercitii puteti crea blocuri PL/SQL in buffere
SQL si puteti salva mai tirziu in fisier, sau puteti alternativ edita fisierul
folosind un editor de texte al masinii. In ambele cazuri, retineti numele pe
care il dati fiecarui fisier.
In multe din exercitii, aveti nevoie de inregistrarea rezultatelor intr-o

tabela. Vom folosi pentru aceasta tabela MESSAGES. Definirea acesteia
este urmatoarea:
Table MESSAGES
Coloana Descrierea
------------ -------------------------------------
NUMCOL1 NUMBER (9,2)
NUMCOL2 NUMBER (9,2)
CHARCOL1 VARCHAR2(60)
CHARCOL2 VARCHAR2(60)
DATECOL1 DATE
DATECOL2 DATE
1. Creati un bloc, cu patru variabile:
 V_BOOL1 Boolean
 V_BOOL2 Boolean
 V_CHAR Character ( lungime variabila)
 V_NUM Number
si apoi atribuiti valori variabilelor dupa cum urmeaza:
Variabila Valoare
-------------
-----------------------------------------
V_CHAR Literar `42 este raspunsul'
V_NUM Primele doua caractere din V_CHAR
V_BOOL1 TRUE si FALSE functie de cum este
V_NUM
fata de 100
V_BOOL2 Opus lui V_BOOL1
2. Scrieti si rulati un bloc PL/SQL care accepta soua numere din variabile
PL/SQL. Primul din numere trebuie "ridicat la putere" cu cel de-al doilea numar,
in cadrul blocului, si rezultatul scris intr-o variabila PL/SQL. INregistrati rezultatul
in tabela MESSAGES, si alternativ in variabila de asociere SQL*Plus.
(Operatorul exponential in PL/SQL este '**' ).
 Unit 20 SOLUTII
1.
2. DECLARE
3. V_BOOL1 BOOLEAN;
4. V_BOOL2 BOOLEAN;
5. V_CHAR VARCHAR2(16); -- cel
putin 16 caractere
6. V_NUM NUMBER(2);
7. BEGIN
8. V_CHAR := '42 este raspunsul';
9. V_NUM := SUNSTR(V_CHAR,1,2); -- conversie
dinamica la mumar
10. V_BOOL1 := V_NUM < 100;
11. V_BOOL2 := NOT V_BOOL1;
12. END;
13.
14.
15. DECLARE
16. V_RESULT NUMBER(9,2);
17. BEGIN
18. V_RESULT := &main_var ** &exponent ;
19. -- sau
POWER(&main_var,&exponent);
20. INSERT INTO messages(numcol1) VALUES ( V_RESULT
) ;
21. END;
22.
Sau o solutie alternativa folosind SQL*Plus :
23.
24. BIND VARIABILES .............
25. VARIABILE V_RESULT NUMBER
26. BEGIN
27. :V_RESULT := &main_var ** &exponent;
28. END;
29. PRINT V_RESULT
CAPITOLUL 21
INTERACTIUNEA CU ORACLE
In acest unit se va trata modalitatea de access la baza de date si de controlarea
tranzactiilor, prin instructiuni SQL in PL/SQL. De asemenea veti vedea cum erorile
cauzate de SQL pot fi tratate de catre rutinele de tratare a exceptiilor.
 Comenzi SQL in PL/SQL
PL/SQL ofera citeva instructiuni procedurale pentru manipularea si testarea

datelor, de multe ori fara sa avem nevoie sa apelam comenzi SQL. Aceasta
metoda este preferabila, deoarece SQL face access la baza de date.
Oricum, cind vrem sa extragem informatii din baza de date, sau sa facem
modificari atunci trebuie sa folosim SQL. PL/SQL suporta toate facilitatile DML
si toate comenzile de control al tranzactiilor din SQL. Si, bineinteles,
instructiunea SELECT poate fi folosita pentru a atribui variabilelor valori din
liniile in tabele.
Iata citeva puncte mai inportante care trebuie amintite:
o Fiecare comanda SQL trebuie terminata de ';'

o Un bloc PL/SQL nu este o unitate de tranzactie - COMMIT si
ROLLBACK sunt implementate independent de blocuri, dar pot face parte
din ele.
o Comenzile DDL nu sunt permise in PL/SQL
o Comanda SELECT care nu intoarce un singur rind cauzeaza o eroare
o Comenzile DML pot procesa mai multe linii
 Referirile PL/SQL in comenzi SQL

Valorile memorate in variabile si constante PL/SQL pot fi pasate direct
comenzilor SQL, unde ele sunt procesate de modulele PL/SQL pe masura ce
blocul este executat. Atentie mare ar trebui acordate pentru a nu referi variabile
PL/SQL in SQL unde variabilele au acelasi nume cu coloana in tabela.
Exemplul urmator ilustreaza aceasta problema.

Exemplu:
DECLARE
empno NUMBER(4) := 7788;
BEGIN
UPDATE emp SET sal = 9000;
WHERE empno = empno;
-- unde coloana este egala cu ea insasi
......
END;
In exemplul anterior fiecare linie din tabela 'emp' trebuie reactualizata. Fiecare
adresare in instructiunea UPDATE catre 'empno' este tratata ca nume de coloana.
De aceea, alegeti nume de variabile PL/SQL care nu intra in conflict cu numele
coloanelor din tabela pe care doriti sa o folositi.
De asemenea, retineti ca atributele si functiile PL/SQL care sunt unice PL/SQL nu

pot fi adresate direct din comenzi SQL. Acestea includ SQLCODE si SQLERRM,
care vor fi discutate mai tirziu in acest unit.
COMENZI PENTRU MANIPULAREA

DATELOR
INSERT
UPDATE
DELETE
[LOCK TABLE]
Exemple:
DECLARE
v_empno NUMBER(4) := 7788 ;
BEGIN
UPDATE emp SET sal = 9000 ;
WHERE empno = v_empno ;
...
END;
Nota) Atentie la numele variabilelor !
 Comenzi pentru manipularea datelor ( DML )
Comenzile DML, INSERT UPDATE, DELETE pot fi folosite fara restrictii in

PL/SQL. Tabela sau linia apare ca un rezultat al acestor comenzi si apar la
sfirsitul tranzactiilor DML, in maniera obisnuita:
Exemplu:
DECLARE
v_empno NUMBER (4) := 7788;
BEGIN
UPDATE emp SET val = 9000;
WHERE empno = v_empno;
...
END;
Exemplul de mai sus tinteste liniile pentru UPDATE care au valoarea 'empno' de
7788. Daca zero sau mai multe linii satisfac conditia, comanda este inca incheiata
cu succes.
 Cursorul implicit - Testarea rezultatelor comenzilor SQL
Ori de cite ori sunt executate comenzi SQL, o zona de memorie este deschisa in
care comanda poate fi interpretata si executata. Un cursor este un identificator
pentru aceasta zona.
Comenzile SQL ce fac parte din partea executabila a unui bloc sunt executate in
'cursorul implicit' care are identificatorul 'SQL'. Acest cursor este gestionat
automat pentru utilizatori de catre PL/SQL.
PL/SQL ofera citeva 'atribute' care ne permit sa determinam ce se intimpla cind

cursorul implicit a fost utilizat ultima data. Acestea sunt:
SQL%ROWCOUNT - numarul de linii procesate de
instructiuni
SQL ( valoare intreaga)
SQL%FOUND - TRUE daca cel putin o linie a fost
procesata,
altfel FALSE ( valoare booleana)
SQL%NOTFOUND - TRUE daca nu a fost procesata nici o
linie
altfel FALSE ( valoare booleana)
Aceste atribute pot fi folosite in aceeasi maniera ca functiile in comenzi PL/SQL,

dar nu in comenzi SQL.
Atributele pot fi folosite in sectiune EXCEPTION a unui bloc pentru a evalua

rezultatul unei instructiuni SELECT esuate (cereia i se permite sa intoarca doar o
linie), dar probabil ca este mult mai folositor sa evaluam rezultatul operatiei
DML.
Exemplu:
DECLARE
rows_deleted NUMBER;
BEGIN
DELETE FROM dept WHERE deptno = 50;
rows_deleted := SQL%ROWCOUNT ;
INSERT INTO del_history VALUES ('DEPT',

rows_deleted,SYSDATE);
END;
 Controlul Tranzactiilor
La fel ca si ORACLE in general, tranzactiile DML vor incepe la prima comanda

ce urmeaza lui COMMIT sau ROLLBACK, si sfirsitul urmatorului COMMIT sau
ROLLBACK terminat cu succes. Aceste actiuni pot avea loc intr-un bloc PL/SQL
sau ca rezultat al evenimentelor din mediu masinii.
Urmatoarele comenzi de control al Tranzactiilor sunt valide in PL/SQL, dar

variabilele de mediu ale masinii pot impune unele restrictii de utilizare:
COMMIT [ WORK ]
ROLLBACK [TO savepoint]
SAVEPOINT
SET TRANSACTION
Comenzi de blocare, care dureaza pina la sfirsitul tranzactiei pot fi de asemenea

include in bloc. Acestea sunt : LOCK TABLE, SELECT .. FOR, UPDATE.
Exemple:
In exemplul urmator, este prezentat un "rollback" din variabilele de mediu ale

masinii ( de exemplu SQL*Plus) pentru a anula orice actiune DML aplicata in
bloc de la punctul salvat(savepoint).
BEGIN
...
SAVEPOINT ok_so_far;
...
END;
ROLLBACK TO ok_so_far;
Exemplul urmator "rools back" toate toate tranzactiile, incluzind orice modificare
facute in exteriorul blocului, faca functia UPDATE nu gaseste nici o linie. Altfel,
se transmit toate schimbarile in tranzactie.
DELETE FROM emp WHERE job = 'CLERK';
BEGIN
UPDATE emp SET sal = 8000 WHERE job = 'CAPTAIN' ;
IF SQL%NOTFOUND
THEN ROLLBACK;
ELSE COMMIT;
END IF;
END;
Retineti ca SQL*Plus trateaza un bloc PL/SQL ca o singura instructiune. Daca

optiunea AUTOCOMMIT este activa (ON), actiunile realizate in bloc nu sunt
realizate pina cind nu este procesat si sfirsitul blocului. In mod opus, daca o
actiune DML cauzeaza o exceptie netratata atunci blocul se va termina cu esec si
practic se vor anula actiunile DML din cadrul blocului.
 Instructiunea SELECT in PL/SQL
SELECT se foloseste ca instructiune executabila in cadrul blocurilor PL/SQL si i

se aplica urmatoarea regula:
Interogarile trebuie sa intoarca o coloana si numai una,

altfel
o eroare va fi generata.
De acea, SELECT-ul care nu intoarce nici o linie, sau mai mult de o linie
cauzeaza una din urmatoarele erori:
ORA-01403 No Data Found (ANSI error 100)

Data negasita
ORA-01422 Exact fetch returns more than requested
number of rows
PL/SQL trateaza aceste erori prin tratarea exceptiilor, care pot fi trasate in
sectiunea EXCEPTION a blocului. Dar despre aceste tratatea acestor exceptii
vom vorbi mai tirziu in cadrul acestui unit. In mod normal ar trebui folosit
SELECT pentru a obtine o singura linie. Urmatoarele clauze sunt permise:
SELECT articol, articol, ...

INTO variabila, variabila, ...
FROM tabela, tabela, ...
[WHERE conditie(ii) ]
[GROUP BY articol, articol, ... ]
[HAVING conditie(ii)]
[FOR UPDATE];
 Atributele %TYPE
Cind variabile PL/SQL sunt declarate pentru incarcare ulterioara cu valoarea

coloanei, trebuie sa va asigurati ca variabila este compatibila ca tip de data cu
coloana si ca este suficient de mare pentru a stoca valoarea de pe coloana. Daca
nu este atunci PL/SQL va genera eroare.
Decit sa incercati sa ghiciti tipul si precizia pentru o variabila, puteti sa va bazati

pe definitia coloaneo din Data Dictionary. Acest lucru se face folosind atributul
%TYPE. Atributul este prefixat cu numele tabelei si al coloanei, si folosit cind
este nevoie de tipul datei in declaratia variabilei:
identificator numetabela.coloana%TYPE
Folosind aceasta metoda, tipul de data si dimensiunea sunt determinate atunci

cind blocul este compilat.
Exemplu:
DECLARE
v_deptno dept.deptno%TYPE;
v_loc dept,loc%TYPE;
BEGIN
SELECT deptno, loc
INTO v_deptno, v_loc
FROM dept ...
END;
INTRODUCERE IN TRATAREA EXCEPTIILOR

(ERORILOR)
o Ce sunt exceptiile ?
 Conditii care vor termina un bloc.
o Doua tipuri principale
 Predefinite
 Definite de USER
o Tratarea exceptiilor
 Previne erorile de a se propaga in afara blocului
 Defineste actiunile ce se vor face cind exceptia apare
WHEN identificator_exceptie THEN actiuni;
 Introducere in tratarea exceptiilor
Asa cum am vazut pe scurt mai inainte, exceptiile sunt identificatori in PL/SQL
care pot dispare in timpul executiei unui bloc pentru a termina partea principala a
actiunii. Un bloc se va termina INTOTDEAUNA cind apare o exceptie, dar se
poate specifica un mod de tratare pentru a realiza actiunea finala inainte ca blocul
sa se termine. daca exceptia este tratata, atunci exceptia nu se propaga si in afara
blocului.
Sunt doua clase principale de exceptii:
Predefinite
Acestea sunt predefinite de PL/SQL si au asociate coduri specifice de eroare.
Definite de utilizator
Sunt declarate in bloc de utilizator. Acestea vor fi folosite numai daca se cere
acest lucru, dar pot fi de asemenea asociate cu coduri de eroare daca se doreste
acest lucru.
In acest unit ne vom concentra asupra exceptiilor interne predefinite. Acestea sunt
urmatoarele:
Numele exceptiei Codul de eroare ORACLE

-----------------
------------------------------
DUP_VA_ON_INDEX -1
INVALID_CURSOR -1001
INVALID_NUMBER -1722
LOGIN_DENIED -1017
NO_DATA_FOUND -1403 (ANSI +100)
NOT_LOGGED_ON -1012
PROGRAM_ERROR -6501
STORAGE_ERROR -6500
TIMEOUT_IN_RESPONSE -51
TOO_MANY_ROWS -1422
VALUE_ERROR -6502
ZERO_DEVIDE -1476
CURSOR_ALREADY_OPEN -6511
TRANSACTION_BACKED_OUT -61
Identificatori exceptie
Daca orice tip de exceptie este generat controlul este trecut sectiunii EXCEPTION a
blocului in care exceptia apare. Daca exceptia nu e minuita aici sau daca nu exista nici o
sectiune EXCEPTION atunci blocul se termina cu o exceptie Ùnhandled` care poate
avea repercursiuni in mediul de inchidere.
EXEMPLU:
BEGIN
INSERT INTO dept (deptno, dname) VALUES (50, `CLEANING`);
INSERT INTO dept (deptno, dname) VALUES (50, `TRAINING`);
-- Exception DUP_VAL_ON_INDEX raised here
...
END;
-- Block terminates which Unhandled Exception - ORA -00001
Pentru a prinde asemenea evenimente si a preveni propagarea exceptiilor catre mediile de

inchidere sau blocuri se poate defini identificatorul exceptie in sectiunea EXCEPTION.
Sintaxa:
WHEN exception-identifier THEN actions;

unde àctions` poate fi una sau mai multe declaratii PL/SQL sau SQL fiecare terminata cu
':'. Actiunile unui identificator exceptie sint delimitate fie de sfirsitul blocului (END) fie
de inceputul unui alt identificator exceptie (WHEN).
Principalele exceptii care pot apare ca un rezultat al declaratiei SELECT sint

NO_DATA_FOUND (fara linii returnate) si TOO_MANY_ROWS (mai mult decit o
linie returnata).
Exemplu:
DECLARE
v_ename emp.ename%TYPE;
v_job emp.job%TYPE;
BEGIN
SELECT ename, job
INTO v_ename, v_job
FROM emp
WHERE hiredate BETWEEN '1-JAN-92' AND '31-DEC-92';
...
EXCEPTION
INSERT INTO error_tab
VALUES ('Nobody in 92');
WHEN too_many_rows THEN
INSERT INTO error_tab
VALUES ('More then one person in 92');
END;
Notati ca, citiva identificatori exceptie pot fi definiti pentru bloc fiecare cu setul propriu
de actiuni. Totusi cind o exceptie apare numai un identificator va fi procesat inainte de a
parasi blocul.
Identificatorii exceptie 'WHEN OTHERS'

Desi sectiunea EXCEPTION din exemplul de sus va prinde cele doua exceptii specificate
alte tipuri de exceptie se vor strecura in retea mai bine decit definirea unui identificator
separat pentru fiecare tip de exceptie se poate folosi identificatorul exceptie 'WHEN
OTHERS' care minuieste toate erorile neminuite inca in bloc. Daca e folosit 'WHWN
OTHERS' trebuie sa fie codat dupa orice alt identificator exceptie din bloc.
Exemplu:
BEGIN
SAVEPOINT so_far_so_good;
INSERT INTO statistics_tab VALUES (18, 25,91);
EXCEPTION
WHEN dup_val_on_index THEN
INSERT INTO error_tab VALUES (Èrror
during block`);
END;
Functii pentru prinderea erorii

Cind o exceptie a aparut, veti dori evaluarea codului erorii asociate sau mesajul
eroare.Aceasta poate fi important in minuirea exceptiilor folosind `WHEN OTHERS`,
pina cind veti dori a decide ce actiune sa fie dupa eroare. PL/SQL furnizeaza 2 functii in
acest scop :
SQLCODE
intoarce nr. erorii asociata cu exceptia care a aparut (in cazul lui
NO_DATA_FOUND acesta va fi codul ANSI +100).Daca e folosit un singur
identificator EXCEPTION, functia va intoarce 0.
SQLERRM
intoarce mesajul complet de eroare asociat cu exceptia (incluzind nr. erorii)
SQLCODE intoarce date numerice, si poate fi asignat unei variabile NUMBER cu

precizie implicita.SQLERRM intoarce date caracter.Este recomandat a trunchia valoarea
la o lungime cnoscuta inainte de a incerca sa o scriem intro variabila.
Exemplu:
DECLARE
error-message CHAR (100);

error-code NUMBER;
BEGIN
...
EXCEPTION
WHEN OTHERS THEN
error_message :=SUBSTR(SQLERM,1,100);
error_code :=SQLCODE;
INSERT INTO errors VALUES (error_message, error_code);
END;
SQLERRM are un parametru optional care accepta numarul erorii a carui mesaj e
returnat.
NOTA: SQLERRM si SQLCODE nu pot fi folosite direct ca parti ale unei declaratii
INSERT; valorile lor trebuie sa fie trecute prima data unei variabile.
Cum se propaga exceptiile?

Cind un subbloc minuieste o exceptie se termina normal si controlul va fi rezumat in
blocul e inchidere imediat dupa END-ul subblocului.
Totusi cind o exceptie este generata si blocul curent nu are un identificator pentru el
exceptia se propaga. Aceasta inseamna ca exceptia se reproduce ea insasi in blocuri de
inchidere succesive pina cind un identificator e gasit. Daca nici unul dintre blocuri nu
minuieste exceptia atunci o exceptie Unhandled este produsa in mediul gazda.
Aceasta saritura intre sectiunile EXCEPTION de la blocurile interne catre cele externe
produce actiunile executabile ramase in aceste blocuri sa fie trecute (actiunile intre END-
ul unui subbloc si keyword-ul EXCEPTION al blocului de inchidere nu sint procesate).
EXEMPLU:
BEGIN
...
BEGIN
...
--Exception X raised at this point

EXCEPTION
--No handler that deals whith exception X
END;
...
EXCEPTION
--Handler for X present here (i.e. The Buck stops here!)
END;
Un avantaj al acestei comportari este ca anumite declaratii care cer minuirea propriilor
erori poate fi inclus in propriul bloc lasind minuirea exceptiilor generale blocurilor de
inchidere.
EXEMPLU:
DECLARE
e_mess CHAR(80)
BEGIN
DECLARE
v1 NUMBER(4);
BEGIN
SELECT empno INTO v1 FROM emp WHERE job = 'PRESIDENT';
EXCEPTION
INSERT INTO job_errors VALUES ('More than one
President!');
END;
DECLARE
v1 NUMBER (4);
BEGIN
SELECT empno INTO v1 FROM emp WHERE job = 'MANAGER';
EXCEPTION
INSERT INTO job_errors VALUES ('More than one
Manager');
END;
EXCEPTION
WHEN OTHERS THEN
e_mess := SUBSTR(SQLERRM, 1, 80);
INSERT INTO general VALUES (e_mess);
END;
Exercitii
 Alterati blocul dvs. produs la Cap. 20 Ex. 2.Redefiniti variabila PL/SQL ca
NUMBER(1).Ce se intimpla daca 2 valori de intrare are valorile 4 si 2?
Adaugati un Identificator Exceptie la blocul care inregistreaza un mesaj explicit in

Messages pentru orice tip de exceptie care poate apare. Apoi lansati blocul din nou.
 Scrieti un script PL/SQL care primeste la rulare un singur parammetru, unde este
furnizt un tip de slujba.
Ex. @UNI3_FILE MANAGER
Blocul PL/SQL din fisier trebuie sa SELECT-ezr rinduri din tabela EMP care are tipul
job-ului in coloana JOB. (Va referiti la parametru ca '&1'). Trimiteti un mesaj in tabela
MESSAGES, in functie de faptul ca se returneaza unul,niciunul sau mai multe rinduri.
Ex.
'Jobtype found once'
'Jobtype not found'
'Jobtype found more than once'
Inregistrati Jobtype si in tabela MESSAGES, s executati tranzactia, indiferent de mesajul

produs.
Solutii.
 O exceptie VALUE_ERROR este lansata daca valoarea este prea mare pt. variabila.
DECLARE
V_RESULT NU MBER(9.2) ;
V_MESSAGE CHAR(60);
BEGIN
V_RESULT := &main_var ** &exponent ;
-- or POWER (&main_var, &exponent);
INSERT INTO messages (numcol1) VALUES (V_RESULT);
EXCEPTION
WHEN OTHERS THEN V_MESSAGE := SUBSTR(SQLERRM,1,60);
INSERT INTO messages (charcol1);
VALUES (V_MESSAGE);
END;
DECLARE
JOBTYPE emp.job%TYPE;
BEGIN
SELECT job INTO JOBTYPE
FROM emp WHERE job = '&1' ;
INSERT INTO messages (charcol1, charcol2)
VALUES ('&1', 'Jobtype found once');
COMMIT;
EXCEPTION

VALUES ('&1', 'Jobtype not found');
COMMIT;
VALUES ('&1', 'Jobtype found more than once');
COMMIT;
END;
Structuri de control
In acest capitol se explica structurile de control ale unui program PL/SQL. Acestea sint
expresiile conditionale, salturile si buclele.
Introducere in expresiile de control ale PL/SQL

PL/SQL ofera facilitati de control al executiei conditionat si neconditionat. Aceste sint:
instructiuneaIF
Ofera controlul selectiv al actiunilor, bazat pe indeplinirea unor conditii.
instructiunea GOTO
Se foloseste la saltul neconditionat la o eticheta din program.
ciclul simplu
Asigura repetarea unor actiuni fara impunerea de conditii
ciclul FOR
Pentru control iterativ al actiunilor, bazat pe un contor.
cicluri WHILE
Pentru control iterativ al actiunilor, bazat pe indeplinrea unei conditii
instructiunea EXIT
Pentru a iesi dintr-un ciclu
Acolo unde aceste facilitati includ o conditie, aceasta poate fi orice expresie booleana
valida in SQL, cu exceptia query imbricat. Aceasta include:
 Operatori logici ( ,, -, NOT, etc.)
 Operatori de compunere ( AND, OR )
 Operatori SQL ( LIKE, IN, BETWEEN, IS NULL )
Exemple:
var <= var2
var3 LIKE '%S%'
var4 BETWEEN '01-JUN-92' AND '01-SEP-92'
var2 IS NOT NULL
bool_var
x IN ( 'Y', 'N', 'YES', 'NO' )
( a = b OR c = 5 ) AND p < 400
Instructiunea IF
Instructiunea IF are o structura similara cu echivalentul din limbajele procedurale. Ea
permite executarea unor actiuni selectiv, bazat pe indeplinirea unor conditii. Structura sa
generala este prezentata mai jos. Sintaxa:
IF conditie THEN actiuni [ ELSIF conditie THEN actiuni ]
[ ELSE actiuni ]
END IF;
unde "actiuni" pot fi una sau mai multe instructiuni PL/SQL sau SQL, fiecare terminata
cu punct-virgula. Aceste "actiuni" pot include alte instructiuni IF cu aceiasi structura,
ceea ce inseamna ca instruciunea poate contine IF, ELSE, ELSIF imbricate.
Instructiunea IF simpla
Sa incepem cu un exemplu care implica numai o conditie, fara nici una din clauzele
optionale:
IF v_ename = 'SCOTTY' THEN beam_me_up := 'YES';
COMMIT;
END IF;
Cele doua actiuni sind executate numai daca conditia este adevarata (TRUE). Daca
conditia este falsa (FALSE sau NULL) atunci cele doua instructiuni sint excluse. In
oricare din caz, executia continua cu urmatoarea instructiune din program de dupa END
IF.
Notati ca daca constructia 'END IF' nu este prezenta la sfirsitul instructiunii, atunci
PL/SQL ca cauta in instructiunile urmatoare cautind 'END IF'. Ca si in alte limbaje
procedurale aceasta poate provoca afisarea unor mesaje de eroare confuze.
Urmatorul exemplu arata cum pot fi executate instructiuni alternative prin intermediul
clauzei ELSE. Actiunile specificate prin ELSE sint executate daca conditiila este FALSE
sau NULL, dupa care programul continua cu instructiunile ce urmeaza dupa END IF.
IF ename = 'SCOTTY' THEN beam_me_up = 'YES' ;
COMMIT;
ELSE beam_me_up = 'NO' ;
ROLLBACK;
END IF;
Oricare set de actiuni poate include instructiuni IF inlantuite pentru a executa teste
ulterioare inainte ca o actiune specifica sa fie executata. Fiecare instructiune IF inlantuita
trebuie sa fie terminata de END IF-ul corespunzator.
Exemplu:
IF deptno = 10 THEN accounting := 'YES';
IF job = 'MANAGER' THEN
INSERT INTO status VALUES ( ' Dept10

Manager');
END IF;
COMMIT;
ELSE accounting := 'NO';
IF job = 'MANAGER' THEN
INSERT INTO status VALUES (' Alt Mgr.');
END IF;
COMMIT;
END IF;
Adesea, actiunile de executat in clauza ELSIF pot contine doar un alt IF. In aceasta
situatie, este mult mai convenabil sa folositi clauza ELSIF, care elimina necesitatea de a
inlantui END IF la sfirsitul fiecarui set ulterior de conditii/actiuni:
IF f_title = 'doamna' THEN status := 'MARITATA';
ELSIF f_title = 'domnisoara' THEN
status := 'NEM.'
ELSE status:= 'NECUNOSCUTA';
END IF;
Datorita posibilitatii de a imbrica actiuni, clauza ELSIF poate fi utilizata recursiv, daca
doriti:
IF choise = 1 THEN actiune := 'Run Payroll' ;
ELSIF choice = 2 THEN actiune := 'Run Accounts';
ELSIF choice = 3 THEN actiune := 'Backups';
ELSIF choice = 4 THEN actiune := 'Restore';
ELSE actiune := 'Invalid';
END IF;
Cicluri de baza si instructiunea EXIT
Structura:
LOOP
-- actiuni de executat in
-- cadrul ciclului
END LOOP;
* EXIT termina ciclul

Sintaxa:
EXIT [eticheta-ciclu] [WHEN conditie];
Cicluri si salturi in PL/SQL

PL/SQL ofera un numar de facilitati pentru cicluri si pentru a iesi din cicluri, cind se
doreste, spre alta parte a programului. Cel mai simplu caz contine instructiunile ce se
doresc repetate incluse intre delimitatorii LOOP si END LOOP:
LOOP
-- actiuni de executat
-- in cadrul ciclului
END LOOP;
De fiecare data cind programul ajunge la constructia END LOOP, controlul este redat
expresiei LOOP corespunzatoare. Acest ciclu necontrolat va fi, bineinteles, infinit daca
nu se folosesc instructiuni de control in interiorul ciclului, care sa provoace saltul in afara
ciclului.
Instructiunea EXIT
Un ciclu poate fi terminat din interior, daca este utilizata instructiunea EXIT. EXIT
permite transferul controlului instructiunii urmatoare de dupa END LOOP, permitind
astfel incheierea imediata a ciclului.
Sintaxa:
EXIT [loop-label] [WHEN conditie];
EXIT poate fi executat fie ca o actiune dintr-un IF, sau ca o instructiune individuala in
cadrul unui ciclu. In acest caz, o clauza WHEN poate fi atasata la instructiunea IF,
permitind terminarea conditionata a ciclului.
Exemplul 1:
LOOP
counter := counter + 1;
INSERT INTO numbered_rows VALUES (counter);
...
IF counter = 10 THEN COMMIT;
EXIT;
END IF;
END LOOP;
Exemplul 2:
LOOP
...
EXIT WHEN total_sals = 60000;
...
END LOOP;
O alta posibilitate de a iesi dintr-un ciclu ar fi sa sariti la o instructiune etichetata in afara

ciclului, folosind instructiunea GOTO. Aceasta este in general considerata ca o metoda
mai putin structurata. GOTO si etichetele vor fi discutate mai tirziu, in acest capitol.
Utilizarea ciclurilor FOR pentru controlul iteratiilor

Ciclurile FOR au aceeasi structura generala ca si celee pe care deja le-ati vazut, dar
adauga instructiuni de control la inceputul ciclului, care vor determina numarul de iteratii
ce vor fi efectuate.
Sintaxa:
FOR variabila_control IN [REVERSE] valoare_inferioare ..

valoare_superioara
Unde 'variabila_control' este numele unei variabile intregi ale carei valori vor fi
incrementate/decrementate automat la fiecare iteratie a ciclului. Aceasta variabila este
creata de catre ciclu, si nu poate fi scrisa de nici o instructiune din cadrul ciclului. Durata
de viata se termina la terminarea ciclului.
'valoare_inferioara' si 'valoare_superioar' sint expresii intregi, care determina valorile pe
care le va lua variabila de control.
Implicit, variabila de control este initializata cu o valoare mica, si este incrementata cu +1

la fiecare iteratie pina cind valoarea superioara este atinsa.
Exemplu:
FOR i IN 1 .. 2000
LOOP
INSEERT INTO numbered_rows VALUES (i);
preserve_i := i;
...
END LOOP;
Observati ca daca valoarea lui 'i' este necesara dupa terminarea ciclului, atunci ea trebuie
copiata intr-o variabila declarata inainte de terminarea ciclului.
Ciclul FOR poate si sa decrementeze variabila de control, incepind de la valoarea

superioara in prima iteratie:
FOR n IN REVERSE 50 .. myvar+50
LOOP
-- n are valoarea myvar+50 la prima iteratie.
-- si valoarea 50 la ultima
END LOOP;
Utilizarea ciclurilor WHILE pentru controlul iteratiilor

Aceasta este o structura de control alternativa, care permite iteratiilor sa fie executate
conditionat.
Sintaxa:
WHILE conditie
Conditia este evaluata la inceputul fiecarei iteratii, si ciclul este terminat cind conditia
este FALSE. Daca conditia este FALSE atunci cind ciclul incepe, atunci nici o interatie
nu se executa.
Exemplul 1:
WHILE bill <250 AND food LIKE '%taco%'
LOOP
-- actiuni
END LOOP;
Exemplul 2:
WHILE bool_var
LOOP
-- actiuni
END LOOP;
Normal, daca variabila implicata in conditii nu se schimba in timpul executiei ciclului,

atunci ciclul nu se va termina niciodata. Totusi instructiunea EXIT poate fi inclusa atit in
ciclurile FOR si WHILE.
Controlul ciclurilor imbricate

Ciclurile pot fi imbricate pe nivele multiple. Puteti imbrica cicluri FOR in cicluri WHILE
si invers. In mod normal, terminarea unui ciclu intern nu termina ciclul care il include,
exceptind cazul cind este generata o exceptie.
Etichetele in PL/SQL sint definite astfel:
<< label-name >>
Numele etichetei urmeaza aceleasi reguli ca si orice identificatori. O eticheta este plasata
inaintea unei instructiuni, fie pe aceasi linie, fie pe o linie separata.
Ciclurile pot fi etichetate prin plasatea unei etichete inainte de cuvintul LOOP, si dupa
END LOOP, conform:
<< outer_limits >> LOOP
-- actiuni
END LOOP outer_limits;
Daca un ciclu subordonat executa un EXIT, atunci el poate specifica care ciclu sa fie
incheiat prin specificarea etichetei.
Exemplu:
<< main >> LOOP
...
LOOP
...
EXIT main WHEN total_done = 'YES';
-- paraseste ambele cicluri
EXIT WHEN inner_done = 'YES';
-- paraseste doar ciclul interior
END LOOP main;
Folosirea GOTO si a etichetelor

Dupa cum ati vazut, etichetele pot fi utilizate pentru a identifica cicluri atunci cind apar in
structuri inlantuite. Aceasta este si cazul blocurilor inlantuite. O eticheta poate fi plasata
inaintea inceputului si dupa sfirsitul unui bloc PL/SQL, astfel incit identitatea sa declarate
sa poate fi deosebita de celelalte blocuri din structura inlantuita. Sa luam exemplul
urmator:
DECLARE
var1 NUMBER;
BEGIN
DECLARE
var1 NUMBER := 400;

BEGIN
var1 := var1 + 1 ; -- var1 din subbloc se mareste cu 1
END;
END;
Variabila var1 care a fost declarata in blocul exterior nu se "vede" in cadrul blocului
interior, deoarece acesta a declarat o variabila cu acelasi nume. Toate referirile la 'var1'
din sub-bloc vor fi deci folosite pentru variabila local declarata.
Totusi, daca blocurile sint etichetate, identificatorii pot fi referiti prefixati de numele
blocului dorit. (Observatie: blocul exterior nu trebuie neaparat etichetat). Un exemplu:
BEGIN
<> DECLARE
var1 NUMBER;
BEGIN
<> DECLARE
var1 NUMBER := 400;
BEGIN
block1.var1 := block1.var + 1;
-- variabila din block 1
-- este incrementata
END block2;
END block1;
END;
Asa cum s-a aratat, END poate include numele blocului care trebuie terminat.
Instructiunea GOTO
Aceasta instructiune ofera salturi neconditionate la o eticheta in cadrul unui program
PL/SQL. Utilizarea instructiunii trebuie minimizata, deoarece folosirea excesiva poate
duce la programe foarte dezorganizate.
Valabilitatea unei etichete este in intregul bloc in care a fost definita. GOTO poate, deci,
transmite controlul catre puncte etichetate din blocul curent sau catre un punct etichetat
dintr-un alt bloc care contine blocul curent.
Sintaxa:
GOTO eticheta;
Unde 'eticheta' poate fi orice eticheta care marcheaza o pozitie in cadrul blocului curent
sau al altuia ce il cuprinde. GOTO nu poate transmite controlul in interiorul unui sub-
bloc.
Exercitii pentru capitolul 22

1. Scrieti un bloc PL/SQL care sa insereze un rind in tabela MESSAGES cu coloana
NUMCOL1 continind 1 daca este primul rind, 2 daca este al 2-lea s.a.m.d. Nu
inserati rinduri etichetate 6 sau 8 si iesiti din ciclu cind valoarea 10 a fost inserata.
Actualizati baza cind se termina ciclul. (atentie - COUNT este cuvint rezervat!)
2. (daca aveti timp) Selectati coloanele ENAME, HIREDATE si SAL din tabela
EMP unde EMPNO este egal cu un numar introdus in timpul executiei. Dupa ce
ati selectat coloanele in variabile, inserai un rind in MESSAGES bazat pe unul din
urmatoarele criterii: Criteriu / Mesaj
Salariu mai mare de 1200

Salariu mai mare de 1200
ENAME contine 'T'
Numele contine "T"
HIREDATE este Decembrie
Decembrie
Nici unul din cazurile precedente
** Nimic **
Testatti pentru angajatii cu numerele 7654, 7369, 7900, 7876.

3. Urmatorul cod executa un ciclu, cu diferite valori pentru V la fiecare interatie (in
domeniul 1 la 10).
4.
5. UPDATE messages SET numcol2 = 100
6.
7. WHERE numcol1 = V ;
8.
Daca rularea UPDATE produce altceva decit un singur rind, atunci se va iesi din
ciclu.( Puteti testa atributul SQL%ROWCOUNT, asa cum este discutat in
capitolul 23).
Solutii la capitolul 22
1.
2. BEGIN
3.
4. FOR v_count IN 1..10
5.
6. LOOP
7.
8. IF v_count NOT IN (6,8) THEN
9.
10. INSERT INTO messages (numcol1) VALUES
(v_count);
11.
12. END IF;
13.
14. END LOOP;
15.
16. COMMIT;
17.
18. END;
19.
20.
21.
22. DECLARE
23.
24. v_ename emp.ename%TYPE;
25.
26. v_hiredate emp.hiredate%TYPE;
27.
28. v_sal emp.sal%TYPE;
29.
30. v_message CHAR(30);
31.
32. BEGIN
33.
34. SELECT ename, hiredate, sal
35.
36. INTO v_ename, v_hiredate, v_sal
37.
38. FROM emp
39.
40. WHERE empno = &EMPLOYEE_NO ;
41.
42.
43.
44. IF v_sal > 1200 THEN
45.
46. v_message := 'Salariu mai mare de 1200';
47.
48. ELSIF v_ename LIKE '%T%' THEN
49.
50. v_message := 'Numele contine "T"';
51.
52. ELSIF TO_CHAR(v_hiredate, 'MON') = 'DEC' THEN
53.
54. v_message := 'Decembrie';
55.
56. ELSE v_message := '** Nimic **';
57.
58. END IF;
59.
60.
61.
62. INSERT INTO messages (charcol1) values (v_message);
63.
64. END;
65.
66.
67.
68. BEGIN
69.
70. FOR v IN 1 .. 10
71.
72. LOOP
73.
74. UPDATE messages SET numcol2 = 100
75.
76. WHERE numcol1 = v;
77.
78. EXIT WHEN SQL%ROWCOUNT <> 1;
79.
80. END LOOP;
81.
82. END;
83.
84.
CAPITOLUL 23
Tipuri de date compuse
In acest capitol se arata cum se declara si utilizeaza variabile compuse in PL/SQL. In
mod normal, inregistrarile permit aceasta facilitate, permitind reprezentarea unei linii de
la o tabela sau un view.
Inregistrari in PL/SQL
CE SUNT? - O variabila care poate tine citeva valori separate - O colectie de cimpuri
adresabile CUM SUNT DECLARATE INREGISTRARILE? - utlizand %ROWTYPE se
utlizand atribute declarate Single-row structura bazata pe o tabela,sau cursor
Inregistrari in PL/SQL
O inregistrare PL/SQL este o variabila care poate contine valori separate,fiecare
adresabila individual. Partile componente ale unei inregistrari se numesc campuri, si au
nume care pot fi referentiate in atribuiri sau expresii. Campurile dintr-o inregistare pot
avea tipuri de date si marimi diferite. Aceasta inseamna ca inregistrarile sunt foarte
avaantajoase cand preluam o linie dintr-un tabel pentru procesare intr-un program
PL/SQL.
Atributul %ROWTYPE
Atributul ROWTYPE este folosit pentru declararea unei inregistrari bazata pe o colectie
de coloane in tabela de baze de date. Campurile cu inregistrarea isi vor obtine numele si
tipul datei lor de la coloanele din tabela sau view referit in declararea inregistrarii.
Cimpurile sint declarate intr-o sectiune bloc DECLARE impreuna cu celelalte tipuri de
variabile pe care le-am vazut.
Sintaxa:
identifier reference%ROWTYPE ;
Unde 'identifier' este numele ales pentru inregistrare ca un intreg, si reference este numele
unei tabele, view sau cursor pe care se bazeaza inregistrarea. Aceasta referinta trebuie sa
vie valida la momentul cind inregistrarea este declarata, adica trebuie sa existe.
Examplu:
DECLARE
emp_rec emp%ROWTYPE
BEGIN
SELECT * INTO emp_rec FROM emp WHERE empno = 7788;
In exemplul de deasupra, inregistrarile 'emp_rec'continind cimpuri bazate pe fiecare

coloana in tabla 'emp'. Cimpul va fi populat cu linia selectata de catre numele inregistrari
din clauza INTO a instructiunii SELECT.
Starea inregistrarii emp_rec este aratata mai jos:
Empno Ename Job ...
7788 SCOTT ANALYST ...
Cimpurile dintr-o inregistrare pot fi referite individual, atit in PL/SQL cit si in

instructiunile SQL care apar intr-un bloc.
Exemplu:
IF emp_rec.sal < 2000 AND emp_rec.job = 'MANAGER'
THEN underpaid := TRUE ;
END IF;
review_date := emp_rec.hiredate +90 ;
INSERT INTO emp_history(empno, job, sal, date_stamp)
VALUES (emp_rec.empno, emp_rec.job, emp_rec.sal, SYSDATE);
O intreaga inregistrare poate fi asignata ca valoare unei alte inregistrari, daca tabelele
folosite pentru definirea lor se potrivesc.
EXEMPLU:
DECLARE
record1 salgrade%ROWTYPE;
record2 salgrade%ROWTYPE;
BEGIN
record2:=record1;
O intrega inregistrare NU poate fi trecuta listei VALUES al instructiunii
INSERT.Trebuie sa parcurgeti fiecare camp separat.
EXEMPLU
INSERT INTO salgrade (grade,losal, hisal) VALUES(record1);--
Illegal
INSERT INTO salgrade(grade, losal, hisal)
VALUES(record1.grade, record1.losal, record1.hisal);--legal
Si va vom arata in urmatorul capitol, ca atributul %ROWTYPE poate fi utilizat pentru a

declara inregistrari bazate pe cursoare explicite. Aceste inregistrari pot fi utilizate in
FETCHuri si in cicluri cu cursor FOR .
Inregistrari definite de utilizatori

Versiunea 2 PL/SQL permite deasemenea sa fie definite si crete independent tabela de
structuri. Aceste inregistrari definite de utilizator va permit sa numiti explicit campurile si
sa le definiti tipurile.
In anexa veti gasi informatii suplimentare.
MANIPULAREA %ROWTYPE INREGISTRARI SI

CAMPURI
EXEMPLUL 1 -copierea intregilor inregistrari
DECLARE
record 1 salgrade%ROWTYPE;
record 2 salgrade%ROWTYPE;
BEGIN
record2:=record1;
EXEMPLU2 -- scrierea unei tabele
INSERT INTO emp_history(empno,job,sal,date_stamp)
VALUES(emp_rec.empno,emp_rec.job,emp_rec.sal.,SYSDATE);
CAPITOLUL 24
VIATA SECRETA A CURSOARELOR
Acest capitol va arata cum sa declarati si sa controlati explicit cursoarele, care va permit
sa multiplicati linii de interogare pentru a fi executate in PL/SQL. Ne vom ocupa de felul
in care liniile pot fi aduse de la cursor in interiorul unei bucle prin intermediul cursorului
prin bucla.
Ce este un Cursor?
ORACLE foloseste arii de lucru private SQL ,arii care executa declaratii SQL si sa
memoreaza informatii de procesare. Cursorul este o constructie PL/SQL ,care iti permite
sa denumeste aceste arii de lucru si care acceseaza informatia.
Exista doua tipuri de cursor:
cursor implicit
declarand PL/SQL cursor implicit penru toate declaratiile DML si penntru toate
interogarile cu un singur rand
cursor explicit
declarand cursor explicit impreuna cu alti identificatori care sunt folositi in bloc si
manipuland prin declaratii specifice si blocuri excutabile de actiune. Cursoarele
explicite sunt numai interogari si va permit multiple linii care sa proceseze
interogari.
Asa cum vedem , SELECT-uri care apar ca instructiuni separate in PL/SQL poat intoarce
o singura linie. Aceasta inseamna ca de fapt PL/SQL incearca sa extraga doua linii de la
cursorul implicit :una sa satisfaca interogarea , si a doua care sa vada daca viitoarele linii
au fost returnate .
Cursoarele explicite va permit sa evitati aceasta a doua extragere , aceasta imbunatatind

eficienta cand o interogare cu un singur rind este ceruta . Cursoarele explicite pot fi
utilizate pentru a rezolva multiple extrageri , si pentru a reexecuta cereri trecute din aria
respectiva .
Restul acestui capitol va va explica mult mai pe larg aceste probleme , despre cursorul
explicit.
Controlul explicit al cursorului -pasii separati.

Cursorul explicit poate fi controlat prin 4 tipuri separate de actiuni:
DECLARE
numeste cursorul,si defineste structura interogarii care sa fie efectuate cu el. La
acest nivel,interogarea este parcursa(coloane,tabele etc) dar nu este executata.
OPEN
exercuta interogarea,legand orice variabila care a fost referentiata. Liniile intoarse
de interogare,numita "set-activ" sunt acum disponibile pentru extragere.
FETCH
memoreaza valorile din linia curenta in variabile.Linia curenta este linia la care
cursorul pointeaza. Fiecare FETCH produce mutarea cursorului sa indice la linia
ur - matoare in setul activ,si deci fiecare FETCH va accesa o linie diferita
returnata de interogare.
CLOSE
porneste un set de lucru de linii produse de OPENul cursorului. Este posibil sa
reOPEN (redeschideti) cursorul, stabilind astfel un set de lucru nou.
Instructiunea CURSOR
Este folosit pentru a declara un cursor explicit.Parametrii pot fi definiti pentru a permite
substitutia valorilor in interogare cand cursorul este OPEN.Variabilele pot fi deasemeni
referite in interogare ,dar trebuie sa fie declarate inaintea instructiunei CURSOR.
Sintaxa:
CURSOR identificator[( parameter details)] IS query-expression;
unde query-expression este o instructiune SELECT care poate include majoritatea

clauzelor, dar nu o clauza INTO. Nu trebuie definit NULL ca un obiect SELECT.
Exemplu :
DECLARE
CURSOR c1 IS
SELECT ename, sal, hiredate FROM emp
WHERE deptno= 20 AND job= "ANALYST";
Instructiunea OPEN
Este utilizata in cadrul actiunilor executabile dintr-un bloc, ai stabileste un set activ de
rinduri.
Sintaxa:
OPEN cursor-identif [(lista argumente)] ;
Exemplu:
OPEN c1;
Cursorul va pointa catre primul rind in setul activ, ca de exemplu:
> SCOTT 3000 16-jan-90
FORD 3000 03-dec-81

De observat ca exceptiile nu sint lansate daca cererea nu intoarce nici un rind cind este
deschis cursorul. Starea cursorului poate, totusi, sa fie testata dupa un FETCH.
Instructiunea FETCH
Este utilizata pentru a extrage rindul curent intr-o variabila PL/SQL, sau intr-o variabila
host, inclusiv cimpurile ecran din SQL*forms. Trebuie amintit ca variabilele host
necesita punct-virgula ca prefix, pentru a fi deosebite de variabilele PL/SQL.
Sintaxa:
FETCH cursor-id INTO var,var,... ;
Variabilele trebuie sa fie specificate pentru fiecare cimp selectat in cererea de cursor. O
alta posibilitate este definirea unei inregistrari pentru cursor, si transmiterea sa ca o
clauza a FETCH.
Exemplu:
FETCH c1 INTO v_ename, v_sat, v_hiredate;
Variabilele incarcate, care au fost declarate inainte de FETCH, pot fi manipulate de alte
instructiuni. FETCH-uri ulterioare vor achizitiona alte rinduri individuale din cerere. De
notat ca primul FETCH care nu obtine nimic, adica daca nu mai ramin rinduri, nu va
cauza o eroare. VAriabilele vor contine valori nule.
Instructiunea CLOSE
Inchide in mod explicit un cursor, permitind redeschiderea sa ulterioara. Aceasta
inseamna ca un set activ poate fi restabilit de mai multe ori.
Sintaxa:
CLOSE cursor-identif ;
Atribute explicite pentru cursoare

CA si la cursoarele implicite, exista 4 atribute pentru a obtine informatii de stare despre
cursoare. Cind sint utilizate, numele atributului este precedat de identificatorul cursorului.
%FOUND
Evaluat la TRUE daca ultimul FETCH din cursor a obtinut un nou rind, altfel
FALSE
%NOTFOUND
Invers decit %FOUND
%ROWCOUNT
Numarul de rinduri preluate de la cursor pina acum
%ISOPEN
TRUE daca cursorul este deschis, FALSE daca a fost inchis sau nu a fost inca
deschis.
Citeva exemple mai jos:
Exemple:
1. IF c1%ISOPEN THEN
FETCH c1 INTO v_ename, v_sal, v_hiredate ;
ELSE
OPEN c1;
2. LOOP
FETCH c1 INTO v_ename, v_sal, v_hiredate ;
EXIT WHEN c1%ROWCOUNT >10 ;
END LOOP;
Controlul extragerilor multiple din cursoare explicite

In mod normal, cind mai multe rinduri sint prelucrate dintr-un cursor explicit, un ciclu
trebuie definit pentru a executa FETCH la fiecare iteratie. Daca acest proces continua, se
for prelucra eventual toate rindurile. active. Cind un FETCH esueaza, atributul
%NOTFOUND este TRUE, si poate fi testat. Totusi, daca dupa aceasta se efectueaza un
nou FETCH apare o eroare:
ORA-1002: Fetch out of sequence
Aceasta eroare va termina blocul, eventual cu o exceptia netratata. Este deci important sa
se verifice succesul fiecarui FETCH inainte de alte referiri la cursor. (fie prin alte FETCH
sau comenzi SQL)
Exemplu:
OPEN cursor_1 ;
LOOP
FETCH cursor1 INTO a,b,c,d ;
EXIT WHEN cursor1%NOTFOUND ;
END LOOP;
Cursoarele si inregistrarile
Am vazut deja ca inregistrarile pot fi definite sa se potriveasca cu structura coloanelor
unei tabele. Este de asemenea posibil sa definim inregistrari bazat pe lista de coloane
selectata explicit de cursor. Aceasta este convenabil pentru prelucrarea rindurilor din
setul activ, pentru ca se poate extrage direct in inregistrare, si valorile rindului vor fi
incarcate direct in cimpurile corespunzatoare ale inregistrarii.
Exemplu:
DECLARE
CURSOR c1 IS
SELECT empno, sal, hiredate, rowid
FROM emp WHERE deptno = 20 AND job = 'ANALYST'
FOR UPDATE OF sal;
emp_record c1%ROWTYPE;
BEGIN
OPEN c1;
FETCH c1 INTO emp_record;
IF emp_record.sal <2000 THEN ...

De observat ca pseudo-coloana 'rowid' este valida ca articol selectabil, si deci va avea un
cimp corespunzator in inregistrarea 'emp_record'.
Exemplul de mai sus arata de asemenea utilizarea FOR UPDATE intr-o cerere cu cursor.
Aceasta inseamna ca rindurile intoarse de cerere sint blocate exclusiv cind instructiunea
OPEN este executata. Deoarece blocarile sint eliberate la sfirsitul unei tranzactii, nu
trebuie sa executati COMMIT intre extrageri dintr-un cursor explicit daca se foloseste
FOR UPDATE.
Folosirea clauzei WHERE CURRENT OF

Cind ne referim la rindul-curent dintr-un cursor explicit, comenzile SQL pot folosi
WHERE CURSOR OF, cu numele cursorului. Aceasta permite actualizarea sau stergera
in punctul in care ne aflam, fara a fi necesara folosirea explicita a Rowid. Trebuie totusi
sa includeti FOR UPDATE in cererea cursorului, astfel incit rindurile sa fie blocate la
deschidere.
Exemplu:
FETCH c1 INTO emp_record ;
IF emp_record.ename = ' KING' THEN
DELETE FROM emp WHERE CURRENT OF c1;
Sa luam un exemplu comlet. In blocul de mai jos se prelucreaza fiecare rind din tabela
'dep', mutind departamentul SALES in locatia Dallas, si celelalte departamente la New
York. De asemenea se tine un contor al departamentelor plasate in fiecare locatie.
DECLARE
CURSOR c1 IS
SELECT dname, loc FROM dept
FOR UPDATE OF loc ;
dept_rec c1%ROWTYPE;
sales_count NUMBER:=0 ;
non_sales NUMBER := 0;
BEGIN
OPEN c1;
LOOP
FETCH c1 INTO dept_rec;
EXIT WHEN c1%NOTFOUND;
IF dept_rec.dname = 'SALES' AND dept_rec.loc !=

'DALLAS'
THEN
UPDATE dept SET loc = 'DALLAS' WHERE
CURRENT OF c1;
sales_count := sales_count + 1;
ELSIF dept_rec.dname != 'SALES' AND dept_rec.loc

!= 'NEW YORK'
THEN
UPDATE dept SET loc = 'NEW YORK' WHERE

CURRENT OF c1;
non_sales := non_sales +1 ;
END IF;
END LOOP;
CLOSE c1;
INSERT INTO counts (sales_set, non_sales_set )
VALUES (sales_count, non_sales);
COMMIT;
END;
Cursoare cu parametrii
Parametrii permit transmiterea unor valori unui cursor cind acesta este
deschis, si utilizarea in cererile care se executa.
Aceasta inseamna ca un cursor explicit poate fi deschis de mai multe ori

intr-un bloc, intorcind seturi de lucru diferite cu fiecare ocazie.
Parametrii sint definite in instructiunea CURSOR astfel:
CURSOR identif ( param-name data-type,
param-name date-type, ... ) IS query-expresion;
Tipurile parametrilor sint aceleasi cu ale variabilelor scalare, dar nu

primesc dimensiune.
Numele parametrilor sint pentru referire in cadrul expresiei de cerere

din cadrul
cursorului, si pot fi tratate ca variabile PL/SQL.
Urmatorul exemplu arata numarul departamentului si tipul jobului care

sint transmise intr-o clauza WHERE
prin parametrii Param1 si Param2:

CURSOR c1 ( Param1 NUMBER,
Param2 CHAR ) IS SELECT ename, sal, hiredate
FROM emp
WHERE deptno = Param1
AND
job = Param2;
Cind cursorul este ulterior deschis, valorile sint transmise pt. fiecare
din parametrii in mod pozitional.
VAlorile din PL/SQL sau variabile host pot fi utilizate, si de asemenea

literali.
Exemplu:
OPEN c1 (30, 'ANALYST');
OPEN c1 (pl_num, 'CLERK');
OPEN c1 (10, job_type); -- job_type este o variabila PL/SQL
Cicluri LOOP cursor

PL/SQL ofera un tip special de ciclu FOR pentru a prelucra rindurile
intoarse in cursorul explicit.
Intr-un ciclu FOR cursor, un cursor declarat este deschis, se efectueaza

extrageri si este
inchis automat cind toate rindurile au fost prelucrate.
Fiecare iteratie a ciclului extrage un rind din setul activ intr-o

inregistrare,
care este declarata implicit pentru utilizare in cadrul ciclului.
Ciclul este terminat automat la sfirsitul iteratiei pentru ultimul rind

extras.
Ciclurile FOR cu cursor sint structurate astfel:
DECLARE
CURSOR cursor_name [ (parameters)] IS query-expresion;

BEGIN
FOR record-name IN cursor-name [ (parameters) ]
LOOP
--procesare valori din rindul curent.
END LOOP;
Inregistrarea numita in instructiunea FOR este declarata intern in ciclu

si valabilitatea
expira cind se termina ciclul.
Fiecare iteratie provoaca extragerea rindului urmator din inregistrare.
Deoarece cursorul este declarat explicit in bloc, atributele sale sint

disponibile in cadrul
ciclului pentru testare, daca este necesar.
Exemplu:
DECLARE
CURSOR c1 IS SELECT n1, n2, n3 FROM data_table;
result NUMBER;
BEGIN
FOR rec IN c1 LOOP
result := rec.n2 / (rec.n1 + rec.n3);
INSERT INTO temp_tab VALUES (result);
END LOOP;
COMMIT;
END;
Cicluri FOR cursor cu parametrii
Daca cursorul pe care il procesati intr-un ciclu FOR cursor a fost

definit cu
parametrii, valorile (parametrii actuali) sint date in paranteza, dupa

numele cursorului in instructiunea FOR.
CURSOR c1 (Param1 DATE ) IS
SELECT ename, job FROM emp

WHERE hiredate < Param1 ;
BEGIN
FOR emp_record IN c1 ('01-JAN-92')
LOOP
-- vor fi activi angajatii de dupa ian92
END LOOP;
Sub expresii select in ciclurile FOR
Am vazut ca ciclurile FOR cu cursor sint un mod convenabil de a prelucra

rinduri dintr-un cursor explicit declarat in program. Ciclurile FOR pot
fi de asmenea
utilizate pentru a prelucra cereri multi-rind, care sint definite la

inceputul ciclului.
Structura este aratata mai jos:
FOR rec-name IN (query-expresion)
LOOP
END LOOP;
Expresia cererii este considerata ca o sub-expresie si este prelucrata
intr-un cursor care este intern ciclului FOR.
Deoarece cursoarele nu sint declarate cu nume, atributele cursoarelor nu

sint disponibile pentru testare.
In afara ca este mai simplu de scris, aceasta metoda este si mult mai
eficienta.
Exemplu:
FOr rec IN (SELECT ename FROM emp WHERE deptno = 10 )
LOOP
IF rec.ename = 'JONES' THEN
END LOOP;
CIteva cuvinte despre eficienta

Toti factorii care influenteaza performanta unui program SQL se aplica
si la
PL/SQL.
Acestia includ:
 Indexarea coloanelor folosite in WHERE si in join



 Prefixarea coloanelor cu numele tabelei


 In joinuri indexate, referirea la tabela cea mai mica la sfirsit


In plus, PL/SQL mai ofera functionalitate care face instructiuni SQL

nenecesare.
 Nu accesati baza de date daca nu este necesar.




 Daca toate datele de prelucrat sint stocate in variabile, atunci
folositi constructii PL/SQL ca atribuirea sau IF. Nu folositi
SELECT..FROM SYS.DUAL in mediul PL/SQL,

 deoarece produce deschiderea unui cursor si transmiterea unor
cereri catre RDBMS.


 Efectuati calcule in SELECT, daca este posibil.


DAca aveti de efectuat prelucrari este mult mai eficient sa le
efectuati

 atunci cind SELECT-ati date, si evitati instructiuni ulterioare
care ar fi necesare.


 Cursoarele explicite va permite evitarea unui FETCH ulterior.



 Atunci cind un singur rind este necesar, cursoarele implicite
executa doua extrageri.

 Un cursor explicit va permite sa efectuati o singura extragere.


 Evitati treceri repetate prin tabele.



 Prelucrarea procedurala permite un control puternic si flexibil al
rindurilor bazei de date,

 dar trebuie sa tineti cont ca fiecare INSERT si UPDATE provoaca
re-scanarea tabelei; Daca prelucrati mai multe rinduri dintr-o
tabela, incercati sa o faceti intr-un singur pas.






 Considerati situatia urmatoare. Dorim sa marim costul fiecarui

articol din tabel 'items', pe rind, pina cind suma depaseste 5000.
In primul exemplu, o scanare a tabelei este utilizata de fiecare
data pentru a recalcula totalul cind un articol este actual
 izat:

 WHILE total < 5000

 LOOP

 FETCH item_cursor INTO old_cost;

 UPDATE items SET itemcost = itemcost *1.1

 WHERE CURRENT OF item_cursor;

 SELECT SUM(itemcost) INTO total FROM items;

 END LOOP;




 O atribuire ar putea evita 'SELECT SUM' la fiecare iteratie,

calculind cit
 de mult totalul ar fi afectat de ultima actualizare:

 WHILE total < 5000

 LOOP

 FETCH item_cursor INTO old_cost;

 UPDATE items SET itemcost = itemcost *1.1

 WHERE CURRENT OF item_cursor;

 tottal := total + old_cost *0.1;

 END LOOP;





 O discutie mult mai detaliata despre eficienta poate fi gasita in
cartea
 'Application Tuning for ORACLE Version 6' (cod AT6).
 Exercitii




Exercitiul Demonstratie - utilizarea cursoarelor

explicite si a atributelor.
"Fair Deals" s.a. a decis sa recompenseze citiva angajati cu

premii.
Ei intentioneaza sa mareasca salariul individual cu 10 % ,

incepind cu cel mai prost platit muncitor sau grup.
Daca la orice moment suma totala depaseste 35000, nici un alt

salariat nu va mai primii cresteri.
Scrieti un bloc PL/SQL care sa efectueze aceste operatii in tabela
NEWEMP.
Blocul trebuie sa SELECT-eze suma salariilor doar o singura data,

si sa efectueze o singura trecere prin tabela.
Scrieti un rind in MESSAGES cu numarul de angajati actualizati, si

suma salariilor la sfirsitul blocului.
Nota: Blocul poate actualiza toate rindurile inainte de a atinge

totalul de 35000. Este acceptabil. Puteti rula din nou blocul
pentru cresteri ulterioare.
Utilizarea ciclurilor FOR cu cursor si

inregistrare
Scrieti un bloc utilizeaza un ciclu FOR cu cursor care sa
selecteze primii 5 din tabela EMP, si sa scrie rezultatul in
tabela MESSAGES.
REzultatul va fi de genul:
numcol1 numcol2 charcol1
------------------------
7839 5000 KING
...
Solutii
1.
DECLARE
CURSOR cur1 IS select sal from newemp
ORDER BY sal
FOR UPDATE OF sal;
v_count NUMBER := 0 ;
totsal NUMBER (9,2) := 0;
v_sal emp.sal%TYPE;
BEGIN
SELECT SUM(sal) INTO totsal FROM newemp;
OPEN cur1;
WHILE totsal <=35000
LOOP
FETCH cur1 INTO v_sal ;
EXIT WHEN cur1%NOTFOUND;
2.
CAPITOLUL 25
MAI MULTE DESPRE EXCEPTII
Am vazut deja cum exceptiile predefinite apar si cum le manuim. Acum vom consolida
aceste caracteristici uitandu-ne peste exceptiile definite de utilizator si cum le putem
asocia cu conditii interne.
CAND SUNT GENERATE EXCEPTIILE?

--printr-o conditie 'interna'
ex.:
Error- 1403 produce NO_DATA_FOUND
--prin generarea lor explicita
ex.:
RAISE my_exception;
Generarea exceptiilor
Exceptiile in general apar in doua moduri:
 O eroare in ORACLE este asociata intern cu o exceptie.Aceasta exceptie este

"ridicata" automat ca un rezultat. De exemplu daca eroarea ORA-0001 apare cand scriem
in baza de date atunci exceptia DUP_VAL_ON_INDEX este ridicata de PL/SQL.
 O exceptie este generata implicit prin declaratia RAISE in cadrul unui bloc.
Sintaxa :
RAISE exceptie_identificator;
Exceptia generata deliberat poate fi fie una definita de utlizator sau o exceptie interna
predefinita.
Este de dorit a genera o exceptie in conditii in care acea exceptie nu ar aparea normal .
De exemplu,sa presupunem ca o interogare particulara are nevoie sa produca o eroare
daca intoarce orice rand. In mod normal numai cand mai mult de un rand este intors apare
exceptia TOO_MANY_ROWS:
BEGIN
SELECT 'anything' INTO PLVAR FROM emp
WHERE deptno = dept_number;
IF SQL%FOUND THEN
RAISE TOO_MANY_ROWS;
END_IF;
EXCEPTION
WHEN NO_DATA_FOUND THEN NULL;
END;
Deasemenea observati cat timp 'NO_DATA_FOUND' este considerat normal pentru

aceasta interogare, declaratia SELECT poate sa primeasca un sub_block in care exceptia
are un identificator nul. Cealalta exceptie TOO_MANY_ROWS va fi transmisa la blocul
exterior.
EXCEPTII DEFINITE DE UTILIZATOR
--nume declarate de utilizatori
--RAISE cand trebuie sa termini procesarea
--permite definirea propriilor conditii
SINTAXA
identifier EXCEPTION
EXEMPLU
DECLARE
credit_exceeded EXCEPTION;
BEGIN
IF stock_ordered>credit_limit THEN
RAISE credit_exceeded;
END IF
Exceptii definite de utilizator

Exceptiile pot fi declarate impreuna cu alti identificatori la inceputul unui bloc. Aceste
exceptii user_defined pot fi generate pentru situatii in care nici o procesare ulterioara a
actiunilor blocului nu trebuie sa apara. Exceptiile sunt declarate astfel :
identificator EXCEPTION;
Exceptiile user_defined ne permit sa definim identificatori convenabili pentru propriile

noastre conditii anormale. Cand apar aceste conditii exceptiile pot fi generate a.i .
controlul este trecut la un identificator exceptie la sfarsitul blocului:
DECLARE
credit_exceeded EXCEPTION;
BEGIN
IF stock_ordered> credit_limit THEN
END IF;
EXCEPTION
WHEN credit_exceeded THEN ...
Declararea numelor pentru exceptii interne

Sa ne amintim ca PL/SQL are nume predefinite pentru cateva dintre codurile exceptiilor
interne dar nu pentru toate . Se pot prinde exceptiile fara nume cu identificatorul WHEN
OTHERS, dar se poate dori declararea numelor propiilor exceptii pentru cateva coduri in
mod specific. PL/SQL furnizeaza o pragma numita EXCEPTION_INIT , care ne permite
specificarea unui nume de exceptie declarata, si numarul erorii ORACLE de care este
legat.
Sintaxa:
PRAGMA EXCEPTION_INIT( exception-identifier, number) ;
Èxception-identifier` trebuie sa fi fost deja declarat in partea de declaratie a

blocului.`Number` se refera la un numar de eroare tip executie.
Exemplu:
DECLARE
fetch_failed EXCEPTION;
PRAGMA EXCEPTION_INIT (fetch_failed, -1002);
.
BEGIN
FETCH cursor1 INTO record1;
FETCH cursor1 INTO record1; /* Daca eroarea -1002 apare

aici
atunci exceptia
fetch_failed
este ridicata
automat */
EXCEPTION
WHEN fetch_failed THEN ...
Mai multe despre tratarea exceptiilor

Cind controlul este trecut partii EXCEPTION a unui bloc, numai o exceptie va fi intr-o
stare `generata`. Se poate totusi dori definirea acelorasi actiuni pentru a minui mai mult
de o exceptie:
WHEN invalid_number OR value_error THEN
INSERT INTO problems (...)
Identificatorul WHEN OTHERS prinde toate exceptiile neincluse deja. Citeva

instrumente ORACLE ca SQL*Forms au exceptiile lor predefinite pe care le poti genera
pentru a produce evenimente. WHEN OTHERS le va prinde si pe acestea !
EXERCITII
1. Produceti un fisier SQL*Plus care accepta trei parametri (&1, &2, &3) reprezentind
numarul departamentului, numele departamentului si locatia. Blocul PL/SQL din acest
fisier trebuie sa produca o exceptie USER-DEFINED daca nr. departamentului este 33
inregistrind un mesaj adecvat in MESSAGES. Daca nu este 33 atunci numarul, numele si
locatia trebuie sa fie inregistrate ca un rind in tabelul NEWDEPT (care are aceleasi
coloane ca DEPT). Fisierul trebuie sa fie executabil in urmatorul mod:
@FILENAME 50 TRAINING BRACKNELL
Daca aveti timp: 2. Produceti un bloc pentru a sterge toate rindurile din tabelul
PROJECTS. Definiti o exceptie care sa prinda eroarea interna -2292 (Integrity violation),
si includeti un identificator care trimite un mesaj tabelului MESSAGES daca aceasta
exceptie apare.
SOLUTII
1.
DECLARE
v_deptno NUMBER := &1;
dept_33 EXCEPTION;
BEGIN
IF v_deptno=33 THENRAISE dept_33;
END IF;
INSERT INTO newdept (deptno, dname, loc)
VALUES (&1, `&2`, `&3`);
EXCEPTION
WHWN dept_33 THEN
INSERT INTO messages (charcoll)
VALUES ('Attempt to create Department 33!');
END;
2.
DECLARE
integ_error EXCEPTION;
PRAGMA EXCEPTION_INIT (integ_error, -2292);

BEGIN
DELETE FROM projects;
EXCEPTION
WHEN integ_error THEN
INSERT INTO messages (charcol1)
VALUES (Ìntegrity Error`);
END;
APPENDIXÿÿA
Pseudo-coloane SQL
Urmatoarea tabela listeaza pseudo-coloanele SQL
CURRVAL
intoarce valoarea curenta in secventa specificata
NEXTVAL
intoarce urmatoarea valoare in secventa specificata
LEVEL
utilizat in comanda SELECT...CONNECT BY;intoarce 1 pentru nodul radacina,2
pentru nodul fiu,etc.
ROWIND
intoarce un sir hexazecimal care reprezinta adresa unui rand.
ROWNUM
intoarce un numar ce indica ordinea randului care a fost selectat din tabela.Primul
rand selectat are un ROWNUM de valoare 1,al doilea are 2,etc.
SYSDATE
intoarce data si timpul curent.
USER
intoarce numele de user al utilizatorului Oracle curent
UID
intoarce un intreg unic asignat fiecarui nume de user (exista un UID pentru fiecare
nume de user).
APPENDIXÿÿB
Cuvinte rezervate SQL

Urmatoarele cuvinte sunt rezervate SQL.Nu puteti sa le utilizati ca nume de obiecte de tip
baza de date daca nu sunt puse intre ghilimle.
Cuvintele urmate de un asterix(*) sunt de asemenea cuvinte ANSI rezervate.
ACCESS DISTINCT* IS*
ADD DROP
ALL* LEVEL*
ALTER ELSE* LIKE*
AND* EXCLUSIVE LOCK
ANY* EXISTS* LONG
AS*
ASC* FILE MAXEXTENTS
AUDIT FLOAT* MINUS

FOR* MODE
BETWEEN* FROM* MODIFY*
BY* NOAUDIT
GRANT*
CHAR* NOCOMPRESS
CHECK* GROUP NOT
CLUSTER NOWAIT
COLUMN HAVING* NULL*
COMMENT NUMBER
COMPRESS IDENTIFIED
CONNECT OF*
CREATE* IMMEDIATE* OFFLINE
CURRENT* IN* ON*
INCREMENT ONLINE
DATE INDEX OPTION*
DBA INITIAL OR*
DECIMAL* INSERT* ORDER*
DEFAULT* INTEGER*
DELETE* INTERSECT* PCTFREE
DESC* INTO* PRIOR*
PRIVILEGES TABLE*
PUBLIC* THEN*
TO*
RAW TRIGGER*
RENAME
RESOURCE UID
REVOKE* UNION*
ROW* UNIQUE*
ROWID UPDATE*
ROWNUM USER*
ROWS*
ROWLABEL VALIDATE
SELECT* VALUES*
SESSION* VARCHAR*
SET* VARCHAR2
SHARE VIEW*
SIZE
SMALLINT* WHENEVER*
START WHERE*
SUCCESSFUL WITH*
SYNONYM
SYSDATE
Cuvinte cheie
Urmatoarele cuvinte cheie au o semnificatie speciala in limbajul SQL suportat de
ORACLE RDBMS dar nu sunt cuvinte rezervate si astfel pot fi folosite ca
identificatori.Aceste cuvinte pot deveni cuvinte rezervate in viitor.
Cuvintele rezervate ANSI sunt indicate printr-un *;cuvintele cheie adaugate in versiunea
6.0 sunt indicate prin +.
ARCHIVELOG+ END+ MXVALUE+
AUTHORIZATION*+ ESCAPE MINEXTENTS
EVENTS+ MINVALUE
BACKUP+ EXEC*+ MOUNT+
BEGIN*+ MODULE+
FETCH*+
CACHE+ FOREIGN*+ NEXT*+
CHARACTER*+ FORTRAN*+ NOARCHIVELOG+
CLOSE*+ FOUND*+ NOCACHE+
COBOL*+ NOCYCLE+
COMMIT*+ GO*+ NOMAXVALUE+
CONSTRAIN*+ GOTO*+ NOMINVALUE+
CONTENTS+ NOORDER+
CONTINUE*+ INCLUDING+ NORMAL+
CONTROLFILE+ INDICATOR*+ NOSORT+
CRASH INITRANS+ NUMERIC*+
CURSOR*+ INT*+
ONLY*+
CYCLE+ KEY*+ OPEN*+
DATABASE LANGUAGE*+
DATAFILE+ LINK PASCAL*+
DEC*+ LOGFILE+ PCTINCREASE+
DECLARE*+ PCTUSED+
DISMOUNT+ MAXDATAFILE+ PL1*+

DOUBLE*+ MAXINSTANCES+ PRECISION*+
MAXLOGFILES+ PRIMARY*+
MAXTRANS+ PROCEDURE*+
READ*+ SQLCOD*+
REAL*+ SQLERROR*+
REFERENCES*+ STATEMENT+
RELEASE+ STORAGE+
RESETLOGS SWITCH+
REUSE+ SYSTEM+
ROLLBACK+
SAVEPOINT+ TABLES+
SCHEME TABLESPACE+
SECTION*+ TEMPORARY*+
SEGMENT+ TEMPORARY*+
SEQUENCE+
SHARED+ USING*+
SOME*+
SORT+ WRITE*+
SPECIFIED+ WORK*+
SQL*+
PL/SQL Cuvinte rezervate

Urmatoarele cuvinte sunt rezervate si nu trebuie folosite ca nume pentru obiecte database
sau ca identificatori in PL/SQL.
ABORT
ACCEPT
ACCESSADD
ALL
ALTER
AND
ANY
ARRAY
AS
ASC
ASSERT
ASSIGN
AT
AUTHORIZATION
AVG
BEGIN
BETWEEN
BODY
BOOLEAN
BY
CASE
CHAR
CHAR_BASE
CHECK
CLOSE
CLUSTER
CLUSTERS
COLAUTH
COLUMNS
COMMIT
COMPRESS
CONNECT
CONSTANT
COUNT
CRASH
DATA_BASE
CREATE DATABASE
CURRENT DATE
CURSOR DBA
DEBUGOFF
DEBUGON
DECLARE
DEFAULT
DEFINITION
DELAY
DELETE
DELTA
DESC
DIGITS
DISPOSE
DISTINCT
DO
Document Summary:
DROP
ELSE
ELSIF
END
ENTRY
EXCEPTION_INIT
EXCEPTION
EXISTS
EXIT
FALSE
FETCH
FOR
FORM
FROM
FUNCTION
GENERIC
GOTO
GRANT
GROUP
HAVING
IDENTIFIED
IF
IN
INDEX
INDEXES
INDICATOR
INSERT
INTERSECT
INTO
IS
LEVEL
LIKE
LIMITED
LOOP
MAX
MIN
MINUS
MOD
NEW
NOCOMPRESS
NOT
NULL
NUMBER
NUMBER_BASE
OF
ON
OPEN
OPTION
OR
ORDER
OTHERS
OUT
PACKAGE TABAUTH
PARTITION TABLE
PCTFREE TABLES
PRAGMA TASK
PRIOR TERMINATE
PRIVATE THEN
PROCEDURE TO
PUBLIC TRUE
TIPE
RAISE
RANGE UNION
RECORD UNIQUE
RELEASE UPDATE
REM USE
RENAME
RESOURCE
RETURN VALUES
REVERSE VARCHAR
REVOKE VARCHAR2
ROLLBACK VARIANCE
ROWNUM VIEW
ROWTYPE VIEWS
RUN
WHEN
SAVEPOINT WHERE
SCHEMA WHILE
SELECT WHILE
SEPARATE WITH
SET WITH
SIZE WORK
SPACE
SQL
SQLCODE XOR
SQLERRM
START
STATEMENT
STDDEV
SUBTYPE
SUM
ANEXA C
Aceasta anexa furnizeaza o vedere generala asupra principalelor dife- rente dintre Oracle
7 si Oracle versiunea 6.Diferentele sunt listate in ordinea capitolelor in care apar in acest
manual.
Vedere generala asupra Oracle Versiunea 6

Oracle Versiunea 6 e disponibil in 2 forme:Oracle Versiunea 6 cu "Optiuni de procesare a
tranzactiilor"(Tranzaction Processing Options) (TPO) sau fara "Optiuni de procesare a
tranzactiilor" adauga la Oracle Versiunea 6 RDBMS furnizind un mecanism de nivel de
inchidere a sirurilor care inchide siruri in modul exclusiv in mod obisnuit si adaugind un
motor PL/SQL in database.
Capitolul 4
Oracle Versiunea 6 SQL-Functii numerice
In Oracle versiunea 6 , urmatoarele functii numerice nu sint acceptate:

SIN,COS,TAN,SINH,COSH,TANH,EXP,LN, si LOG.
Functiile de putere nu admit exponenti neintegrabili.
Capitolul 6
Oracle Versiunea 6 -Formatul datelor
Codul Formatului Relativ de date (RR) nu e admis.
Pentru lucrul cu ani in orice secol altul decit al 20-lea trebuie folosita functia TO_DATE .
Capitolul 8
Oracle Versiunea 6 -Operatori
Operatorul UNION intoarce toate sirurile distincte obtinute dintr-o cerere.Aceasta a fost
marita in Oracle 7 cu operatorul UNION ALL pentru a include sirurile duplicate.
Sinonimul SOME nu e acceptat de operatorul ANY.
CAPITOLUL 12
Oracle 6 - Limbajul de definire a datelor si a structurilor de date
Unica constringere impusa de Oracle 6 RDBMS este NOT NULL;pentru toate celelalte
constringeri, sintaxa este acceptata si definitiile constringerilor sint stocate in dictionarul
de date, dar nu sint impuse pentru operatiile DML.
Clauza CONSTRAINT din comanda CREATE TABLE are diferite sintaxe.In Oracle 7
sintaxa este:
CREATE TABLE emp
(empno numar (4) CONSTRAINT nume_constringere cheie primara ...)
In Oracle Versiunea 6 sintaxa este:
CREATE TABLE emp
(empno numar (4) cheie primara CONSTRAINT nume_constringere ...)
In comenzile CREATE sau ALTER clauzele ENABLE si DISABLE nu sint valide.
Comanda DROP nu are optiunea CASCADE.
Comanda TRUNCATE nu este suportata.
Oracle 6 - Tipuri de date
Oracle 6 suporta un tip de date pentru siruri de caractere:
CHAR
Valorile acestui tip de date sint variabile siruri de caractere de lungime de
maxim 255 caractere.Oracle Versiunea 6, de asemenea suporta urmatoarele
variante pentru tipul de date caracter:
 CHARACTER
 VARCHAR
In Oracle 6 tipul de date LONG este de asemenea suportat.Acesta este similar cu CHAR,
dar poate detine valori pina la lungimi de 65,535 caractere.
CAPITOLUL 15
Oracle 6 - Blocari
Modul in care Oracle 6 foloseste blocarile depinde de daca exista sau nu TPO.
Oracle 6 cu TPO foloseste blocarile in acelasi mod ca Oracle 7.
Oricum, in absenta TPO, doar un singur utilizator, la un moment dat, este capabil sa ceara
sa actualizeze o tabela din baza de date.O blocare exclusiva, ascunsa pe linii este plasata
pe tabela cind apare sau o declaratie INSERT, UPDATE sau o declaratie
DELETE.Rezultatul blocarii pe intrarea tabelei interzice altor utilizatori de cereri orice
modificare de date pina cind cel ce a blocat tabela nu o va debloca.Ceilalti utilizatori sint
introdusi intr-o coada de asteptare.
CAPITOLUL 16
Oracle 6 - Views (vederi)
Pentru a redefini o vedere este necesar sa o micsoram si apoi sa o refacem. De asemenea

o vedere nu poate fi creata pina cind tabelele pe care le foloseste nu exista deja.In
Oracle 7 atit clauza OR REPLACE cit si clauza FORCE furnizeaza aceste inlesniri.
CAPITOLUL 17
Oracle 6 - Securitatea si administrarea
Comanda GRANT este folosita pentru a crea noi utilizatori si a le da drepturi.Cele trei
drepturi de sistem disponibile sint:
CONNECT
capacitatea de a te loga la Oracle si a accesa orice obievte asupra carora ai
drepturi.Pot fi create vederi si sinonime.
RESOURCE
capacitatea de a crea tabele si indexari.
DBA
capacitatea de a crea alti utilizatori si de a ocoli accesul protejat.
ROLES, multimea de drepturi, nu este suportata.
CAPITOLUL 18
Oracle 6 - Indexari unice
Indexarile unice nu sint create automat cind sint specificate constringerile de integritate
sau cheia primara.Comanda CREATE UNIQUE INDEX trebuie sa fie data explicit.
CAPITOLUL 19
Oracle 6 - Generalitati
PL/SQL Versiunea 1 este motorul PL/SQL folosit de RDBMS.Astfel procedurile,

functiile si package-urile stocate si trigger-ele nu sint disponibile in Oracle Versiunea 6
RDBMS.Acestea sint disponibile in PL/SQL Versiunea 2.
ANEXA D
ORDINEA DE COMPARATIE
Caracterele sint comparate conform cu ordinea de comparatie a calculatorului gazda.Un
caracter este mai mare decit altul daca apare dupa el in ordinea de comparatie.
Multe calculatoare folosesc una din cele doua ordini de comparatie, numite
ASCII(American Standard Code Decimal Interchange Code).Aceste ordini de comparatie
sint prezentate mai jos.
Observatie: Oracle foloseste ordinea de comparatie a calculatorului gazda.

Literele mari si mici nu sint echivalente.In ASCII, toate literele mici sint mai mari ca
literele mari.In EBCDIC, opusul este adevarat.
In ASCII, cifrele de la 0 la 9 sint inaintea literlor din alfabet.In EBCDIC, opusul este
adevarat.
In continuare sint prezentate ordinele de comparatie atit pentru ASCII cit si pentru
EBCDIC.
Ordinea de comparatie ASCII :

Urmatorul tabel listeaza ordinea de comparatie ASCII :
Valoare zecimala Simbol Valoare zecimala Simbol
32 blank 59 ;
33 ! 60 <
34 " 61 =
35 # 62 >
36 $ 63 ?
37 % 64 @
38 & 65-90 A-Z
39 ' 91 [
40 ( 92 \
41 ) 93 ]
42 * 94 ^
43 + 95 _
44 , 96 '
45 - 97-122 a-z
46 . 123 {
47 / 124 |
48-57 0-9 125 }
58 : 126 ~
Ordinea de comparatie EBCDIC
Urmatorul tabel listeaza ordinea de comparatie EBCDIC :
Valoare zecimala Simbol Valoare zecimala Simbol
64 blank 108 %
74 c 109 _
75 . 110 >
76 < 111 ?
77 ( 122 :
78 + 123 #
79 | 124 @
80 & 125 '
90 ! 126 =
91 $ 127 "
92 * 129-137 a-i
93 ) 145-153 j-r
94 ; 162-169 s-z
95 ª 193-201 A-I
96 - 209-217 j-r
97 / 226-233 S-Z
107 , 240-249 0-9
ANEXA E
Crearea Obiectelor unei Baze de Date

Instructiunea CREATE este utilizata pentru crearea tabelelor si a altor obiecte ca de
exemplu INDEX-uri, DOMAIN, VIEWS. Restrictiile pot fi specificate de asemeni le
createa tabelelor ( restricttile sunt implementate la nivelul bazei de date).
CREATE TABLE EMP
( EMPNO INTEGER (A) NOT NULL,
ENAME CHAR (10),
JOB CHAR (10),
MGR INTEGER (4),
HIREDATE DATE,
SAL INTEGER (7,2),
COMM INTEGER (7,2),
DEPTNO INTEGER (2) NOT NULL );
Cand se creaza tabela se poate specifica optional domeniul pentru coloana respectiva. In
plus, constrangerile pot fi specificate ca aplicandu-se asupra valorilor unei coloane sau
saupra intregii tabele. Restrictiile pot specifica faptul ca coloanele contin numai anumite
valori, valori unice sau nu pot fi nule. Restrictiile sunt implementate in cadrul bazei de
date.
Comanda pentru tabela ALTER permite eliminarea unor coloane individuale.
ALTER TABLE EMP
DROP MGR;
Comanda DROP este utilizata pentu a elimina alte obiecte din baza de date.
De exemplu :
DROP TABLE DEPT;
DROP VIEW SALARY;
INGRES/SQL
INGRES/SQL este un produs al Relational Technology Inc. (RTI). SQL utilizat de

INGRES este acelasi din punct de vedere sintactic ca cel utili zat de alti producatori.
Majoritatea exemplelor de comenzi date pana acum se pot rula si sub INGRES.Oricum,
INGRES/SQL nu are operatorul LIKE.
INGRES suporta caractere speciale pentru utilizarea in comparatii ( in special operatorii

de egalitate ) pentru a indica potrivirile partiale intr-un sir de caractere. Caractere care
permit identificari pestiale sunt :
* identifica orice sir de 0 sau mai multe caractere
? identifica orice caracter
[..] identifica oricare din caracterele dintre parantezele

patrate
INGRES permite ca oricare din aceste caractere speciale sa poata fi folosite singular sau
in combinatie pentru a specifica criteriul de identi ficare partiala:
ename='*'
identifica orice valoare in "ename"
ename='E*'
identifica orice valoare care incepe cu "E"
ename='*ein'
identifica orice valoare care se termina cu "ein"
ename='*[aeiou]*'
identifica orice valoare care are cel putin o vocala
ename='Br??'
identifica orice sir de 5 caractere care incepe cu "Br"
Semnificatia speciala a acestor caractere poate fi eliminata in comparatii de predicate prin

caracterul "backslash" (\). Astfel "\*" se refera la caracterul asterisc. Oricum, atunci cand
se fac atribuiri cu caractere speciale nu trebiue tratate cu specificatiile pentru ndetificarea
partiala:
jtitle='**accountant**'
Deoarece fragmentul de mai sus asigneaza "**accountant**" coloanei "jtitle", stelutele

nu necesita o tratare speciala cu backslash. Dar pentru a extrage o valoare asignata astfel
este necesara sintaxa urmatoare :
job.title='\*\*accountant\*\*'
Specificatiile de identificare patriala pot fi utilizate impreuna cu predicatele "between" si

"in".
INGRES nu accepta valori NULL. Daca nu se completeaza cu o valoare la inserarea unei

coloane atunci INGRES va depozita o valoare implicita in acel camp. In functie de tipul
datei dintr-o coloana valoarea impicita poate fi 0 sau spatii.
Tipurile de date disponibile in INGRES/SQL par a fi cea mai mare di ferenta fata de
majoritatea variantelor de SQL.
Tipurile de date sunt :
c1 - c255 character Un sir de 1..255 caractere
vchar(1) - vchar(2000) vchar Un sir de 1..2000 caractere
integer1 intreg de 1 byte -128 .. 127
integer2 (smallint) intreg pe 2 bytes -32,768 .. 32,767
integer4(integer) intreg pe 4 bytes -2,147,483,648 ..

2,147,483,647
float4 real pe 4 bytes -10**78 .. 10**75 precizie
7 zecimale
float8(float) real pe 8 bytes -10**78 .. 10**75 precizie
15 zecimale
date data (12 byte) 1-ian-1582 .. 31-dec-2382

(pentru
date absolute si -800 ani

la 800
ani (ptr. intervale de

timp)
money money8(byte) #-99999999999999.99 ..
#99999999999999.99
Destinatiile smallint, float, integer pot fi utilizate in locul notatiei integer2, float8,
integer4 respectiv.
Astfel pentru a crea tabela EMP:
CREATE TABLE EMP
( EMPNO INTEGER2,
ENAME VCHAR(10),
JOB VCHAR (20),
MGR INTEGER2,
SAL MONEY,
COMM MONEY,
DEPTNO INTEGER1);
Tabelele SALGRADE si DEPT por fi create dupa cum urmeaza :
CREATE TABLE SALGRADE CREATE TABLE DEPT

( GRADE INTEGER1, ( DEPTNO INTEGER1,
LOSAL MONEY, DNAME VCHAR(10),
HISAL MONEY); LOC VCHAR(10));
Comanda pentru utilizarea tabelelor este aceeasi ca cea a altor producatori (instructiunea
INSERT). Instructiunea DROP poate fi utilizata pentru a elimina obiecte din baza de
date.
Vedere de ansamblu
O scurta vedere de ansamblu asupra SQL implementat in 3 RDBMS-uri -DB2, Rdbs si
Ingres.
SQL este limbajul standard pentru RDBMS-uri si toate RDBMS-urile majore suporta
cateva forme ale SQL.
Acest apendice furnizeaza o scurta vedere de ansamblu a SQL-ului implementat in

RDBMS de catre trei furnizori proeminenti de RDBMS -DB2 al lui IBM, Rdb al DEC si
Ingres al lui Relational Technology . Informatia prezentata nu intentioneaza sa fie o
comparatie cuprinzatoare a acestor produse . Intentia mea este sa arat ca , de cand toate
RDBS-urile majore suporta SQL va puteti transfera priceperea pe care ati capatat-o in
SQL de la un RDBMS la altul.
DB2
Database 2 ( DB2 ) este RDBMS-ul IBM-ului pentru mediul MVS.
Implementarea DB2 a SQL-ului este identica cu SQL-ul ORACLE-ului . Intr-adevar

SQL-ul folosit pentru DB2 (si SQL/DS-RDBMS-ul IBM-ului pentru DOS/USE si mediul
de operare VM/SP) a format modelul pentru limbajul SQL . Reamintiti-va ca limbajul
SQL a fost dezvoltat de IBM pentru prototipul lor RDBMS-System R , dar ORACLE a
intodus prima implementare comerciala posibila a SQL-ului.
Sintaxa declaratiei SELECT

Clauzele de baza ale declaratiei SELECT sunt listate mai jos:
SELECT [ALL/DISTINCT] { [Tabela articol(e)/expr [alias] }
FROM tabela(e) [alias]

[WHERE predicat]
[AND predicat]
[OR predicat]
GROUP BY coloana(e) ]
[HAVING predicat]
[ORDER BY coloana(e)]
Cateva exemple simple de comenzi SQL urmeaza:
EXEMPLE:
1. SELECT *
2.
3. FROM EMP;
4.
5.
6. SELECT DISTINCT DEPTNO
7.
8. FROM DEPT;
9.
10.
11. SELECT DEPTNO, ENAME
12.
13. FROM EMP
14.
15. WHERE JOB = 'CLERK'
16.
17. ORDER BY JOB DESC;
18.
19.
20. SELECT EMPNO, ENAME, JOB, SAL
21.
22. FROM EMP
23.
24. WHERE ENAME LIKE 'S%';
25.
26.
27. SELECT ENAME, JOB, COMM
28.
29. FROM EMP
30.
31. WHERE COMM IS NULL;
32.
33.
34. SELECT E.EMPNO, E.ENAME, D.DNAME
35.
37.
38. WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO;
39.
40.
42.
43. FROM EMP
44.
45. WHERE NOT EXISTS
46.
47. (SELECT DEPTNO
48.
49. FROM EMP);
50.
51.
52. SELECT SUM(SAL), DEPTNO
53.
54. FROM EMP
55.
56. GROUP BY DEPTNO
57.
58. HAVING SUM(SAL) 3500;
59.
60.
Ceea ce este mai sus , este doar un specimen simplu al comenzilor SQL care pot fi scrise
folosind SQL-ul lui DB2. Un rand intins ,de alti operatori este suportat de DB2; operatori
de comparatie, operatori booleeni (AND, OR, NOT) , operatori speciali (EXISTS, IN,
BETWEEN, LIKE, IS), operatorul pe multime UNION, etc...
DB2 nu suporta direct JOIN-ul extern. Deasemenea, operatorii INTERSECTION si

DIFFERENCE nu sunt suportati direct (operatorul UNINO ALL poate fi folosit pentru a
construi aceste trasaturi).
DB2 furnizeaza un numar de operatori si functii care pot fi folositi in constructia

expresiilor. Unele dintre aceste functii si operatori sunt rezumate mai jos.
Operator/functie Descriere
---------------- ---------
+,-,*,/ Adunare, scadere, inmultire,
impartire.
Pot fi folositi cu date, timpi si
timestamp-uri.
|| Concatenare-folosit pentru a
alatura 2
siruri de caractere sau 2 siruri

grafi-
ce.
CHAR Converteste o data, timp sau

timestamp
in reprezentarea sirului sau de

carac-
tere.
DATE Converteste o valoare scalara

intr-o
data.
DAY/MONTH/YEAR Extrage portiunea de zi, luna sau

an
dintr-o data sau timestamp.
DAYS Converteste o data sau un

timestamp
intr-un numar de zile.
DIGITS Converteste un numar intr-un sir

de
caractere.
HOUR/MINUTE/SECOND Extrage portiunea de ore,
minute,se-
cunde din timp sau timestamp.
LENGTH Calculeaza lungimea unei valori in

oc-
teti.
SUBSTR Extrage un subsir dintr-un sir.
VALUE Converteste un null intr-o valoare

ne-
nula.
COUNT/AVG/ Functii combinate
MAX/MIN/SUM
DB2 nu suporta bogatul set de functii care sunt posibile cu ORACLE. Vezi capitolele 4, 5
si 6.
Intentia de aici, nu este de a furniza o comparatie de unu la unu a diferen- telor si

asemanarilor intre si SQL-ul ORACLE-ului. Mai degraba, telul este de a arata ca,
cunostintele dumneavoastra de SQL pot fi transferate de la un RDBMS la altul.
Crearea obiectelor bazei de date

Comanda CREATE TABLE are in esenta aceeasi sintaxa ca si SQL-ul ORACLE-ului,
oricum DB2 are ceva tipuri de date suplimentare:
Integer
Cuvant intreg binar, 31 biti si semn
Smallint
Jumatate de cuvant intreg binar, 15 biti si semn
Decimal (n,m)
Numar zecimal impachetat, n cifre si semn (0<N
Float(n)
Character(n)
Sir de caractere de 8 biti de lungime fixa (0<N
Varchar(n)
Lungimea variabila a celui de mai sus
Graphic(n)
Sir de caractere de 16 biti de lungime fixa (0<N
Vargraphic(n)
Lungimea variabila a celui de mai sus
Date
Data reprezentata ca o secventa de 8 cifre zecimale fara semn impachetate (yyyymmdd),
ocupand 4 octeti, valorile permise sunt in domeniul 1 Ianuarie AD pana la 31 Decembrie
9999 AD.
Time
Timpul, reprezentat ca o secventa de 6 cifre zecimale fara semn impachetate (hhmmss),
o- cupand 3 octeti, valorile permise fiind in domeniul miezul noptii pana la miezul noptii.
De exemplu : 000000 pana la 240000
Timestap
Combinatie de data si timp, reprezentata ca o secventa de 20 de cifre fara semn impache-
tate(yyyymmddhhmmssnnnnnn),ocupand 10 octeti, valorile permise fiind in domeniul
00010101000000000000 pana la 99991231240000000000
Aceste tipuri pot fi abreviate dupa cum urmeaza :
Int
pentru Integer
Decimal(n)
pentru Decimal(n,0)
Decimal
pentru Decimal(5)
Dec
pentru Decimal
Float
pentru Float(53)
Real
pentru Float(21)
Double Precision
pentru Float(53)
Character
pentru Character(1)
Char
pentru Character
Long Varchar
pentru Varchar(n)
Graphic
pentru Graphic(1)
Long Vargraphic
pentru Vargraphic(n)
Cand creati tabele, puteti specifica daca Null-urile sunt permise sau nu in acelasi mod ca
si ORACLE SQL cu o exceptie. DB2 permite declaratia NOT NULL WITH DEFAULT.
Aceasta inseamna ca o valoare nu este ceruta pentru aceasta coloana si va fi inlocuita cu o
valoare nula.
Zero pentru campuri numarice

Blank-uri pentru campuri cu siruri de lungime fixa
Gol (siruri de lungime zero) pentru campuri cu siruri de lungime variabila.Valoarea lui
CURRENT DATE sau CURRENT TIME sau CURRENT TIMESTAMP ,cat mai
potrivit.
Deci, pentru a crea o tabela EMP:
CREATE TABLE EMP
( EMPNO INTEGER NOT NULL,
ENAME CHAR(10),
JOB CHAR(10),
MGR INTEGER,
HIREDATE DATE,
SAL DECIMAL(7,2),
COMM DECIMAL(7,2),
DEPTNO INTEGER NOT NULL);
Tabela DEPT si tabela SALGRADE pot fi create astfel:
CREATE TABLE DEPT CREATE TABLE SALGRADE
( DEPTNO INTEGER NOT NULL, ( GRADE INTEGER NOT NULL,
DNAME CHAR(15), LOSAL INTEGER,
LOC CHAR(15)); HISAL INTEGER);
Comanda ALTER TABLE si comenzile DROP TABLE sunt la fel ca ale lui ORACLE.
Comanda CREATE INDEX este aceeasi deasemenea.
NOTA:
Declaratia Crate Table SQL a lui ORACLE va accepta tipuri de date din DB2 si SQL/DS,
si le converteste intern in tipuri de date ORACLE, dupa cum urmeaza:
DB2 SQL/DS
ORACLE
SMALLINT
NUMBER(38)
INTEGER
NUMBER(38)
DECIMAL(M,N)
NUMBER(M,N)
FLOAT
NUMBER
VARCHAR(N)
CHAR(N)
LONG VARCHAR
LONG
Nu exista tipuri de date ORACLE care sa corespunda pentru GRAPHIC, VARGRAPHIC

si LONG VARGRAPHIC.
VAX Rdb/VMS
Rdb este RDBMS al lui DEC, care lucreaza in mediul VMS.
Urmeaza sintaxa pentru VAX SQL :
SELECT [DISTINCT]/[Tabela.] coloana/expr [alias]
FROM tabela(e) [alias]
[WHERE conditie]
[AND conditie]
[OR conditie]
[GROUP BY coloana(e)]
[HAVING conditie]
[ORDER BY coloana(e)]
Exemple:
1. SELECT ENAME, SAL*1.1 FROM EMP
2. SELECT EMPNO, ENAME, JOB FROM EMP
3.
4. WHERE EMPNO = 7369;
5.
6.
7. SELECT ENAME, HIREDATE, DEPTNO FROM EMP
8.
9. WHERE JOB = "MANAGER"
10.
11. ORDER BY ENAME;
12.
13.
14. SELECT DEPTNO, JOB FROM EMP
15.
16. WHERE ENAME LIKE "% S%";
17.
18.
Dupa cum puteti vedea, sintaxa lui VAX SQL este foarte similara cu DB2 si
ORACLE SQL. Operatorul EXISTS ca si [NOT] NULL, [NOT] BETWEEN,
ALL, operatori booleeni, JOIN-uri, subcereri, etc sunt toate suportate.Functiile
COUNT, SUM, AVG, MIN, MAX, sunt deasemenea furnizate.
anexa F
Editare simpla :
ED nume_fisier
Acum sunteti in modul INSERT
^,v,<,> mutare cursor
linie noua
/---+
< x | sterge la ztanga cursorului
\---+
HELP -----+
+-------+-------+-------+-------+
| | | | |
| PF1 | PF2 | PF3 | PF4 |---> linie (la dreapta

cursorului)
| | | | |
+-------+-------+-------+-------+
| | | | |
| 7 | 8 | 9 | . |---> cuvant (la dreapta

cursorului)
| | | | |
+-------+-------+-------+-------+
| | | | |
| 4 | 5 | 6 | , |---> caracter (sub cursor)
| | | | |
+-------+-------+-------+-------+
| | | | |
| 1 | 2 | 3 | |
| | | | |
+-------+-------+-------+ ENTER |
| | | |
| 0 | . | |
| | | | (mai sus sunt anulate cand sunt

prefixate
+---------------+-------+-------+ de PF1 )
Pentru a iesi : CTRL + Z impreuna
urmate de EX (pentru a salva) sau QUIT (pentru

abandon)
ANEXA G
Exportarea Continutului unei Tabele intr-un Fisier
Uneori este util sa avem valorile unei coloane dintr-o tabela intr-un fisier text care poate
fi rulat pentru a insera respectivele valori in tabela. De exemplu cand se distribuie sau se
instaleaza un sistem se doreste funniza rea unui fisier care sa contina informatiile de start-
up pentru o tabela. Asemenea fisier este furnizat odata cu ORACLE pentru tabelele de
demonstratie Emp, Dept si Salgrade.
Desi datele sunt existente in tabela, se poate dori existenta infor matiei in formatul
"INSERT INTO nume_tabela VALUES(,,,,);" SQL din SQL poate fi utilizat pentru a
indeplini aceasta. Urmatorul cod realizeaza blocul INSERT pentru tabela DEPT.
set feed off
set head off
set pages 0
set lines 75
set verify off
spool insert.sql
select 'insert into dept', ' values (' ||
deptno || ',' ||
''''||dname||''''||','||
''''||loc||''''||');'
from dept;
spool off
set feed on
set head on
set pages 24
set verify on
start insert.sql
Pentru fiecare linie din tabela DEPT, codul de mai sus genereaza blocurile INSERT de
mai jos :
insert into dept
values (10,'ACCOUNTING','NEW YORK');
insert into dept
values (20,'RESEARCH','DALLAS');
insert into dept
values (30,'SALES','CHICAGO');
insert into dept
values (40,'OPERATIONS','BOSTON');
Aceste blocuri au fost "capturate" in fisierul "INSERT.SQL".
Poate ca ati observat numarul mare de apostrofuri din ultimul exemplu. Un set de 4
apostrofuri genereaza un singur apostrof in blocul final - RETINETI : Sirurile de
caractere trebuie incadrate de apostrofuri !
Astfel :
SELECT '''X''' intoarce 'X'
SELECT '''' intoarce '
SELECT ''''||DNAME||'''' intoarce 'BOSTON'
SQL din SQL este o tehnica ce poate fi utilizata pentru a mari tabelele cu valori stocate in
fisiere text. De asemeni pot fi folosite utilitarele IMPORT/EXPORT.
Generarea unor blocuri INSERT pentru o tabela cu multe coloane este costisitor sa
generam coloana cu coloana. In loc, putem extrage informatia din "Data Dictionary".
Intr-adevar, cand se genereaza SQL bazat pe date existente, "Data Dictionary" este locul
de start. Se poate utiliza acest dictionar pentru a furniza parametrii pentru orice bloc SQL.
Urmatorul exeplu utilizeaza informatia din "Data Dictionary" pentru a genera blocuri
CREATE TABLE pentru fiecare tabela a utilizatorului. Acest exemplu ilustreaza cateva
tehnici necesare pentru generarea unui SQL complex. SA NU VA INGRIJORATI CA
VA TREBUI SA UTILI- ZATI ACEST COD DE FIECARE DATA CAND DORITI SA
EXECUTATI UN BACK-UP AL TABE- LELOR DUMDEAVOASTRA ! ORACLE
FURNIZEAZA ALTE UTILITARE CARE EXECUTA ACEST LUCRU.
Crearea Tabelelor.
Este mereu o idee buna sa fiti capabili sa regenerati propriile tabele. Puteti sa lasati SQL
sa genereze blocuri CREATE TABLE pentru aceasta. Ecranul "Data Dictionary" -
user_tab_columns - contine tiate informatiile necesare.
SELECT TABLE_NAME, COLUMN_ID, COLUMN_NAME, DATA_TYPE,

DATA_LENGHT,
DATA_PRECISION, DATA_SCALE, NULLABLE
FROM USER_TAB_COLUMNS
WHERE TABLE_NAME IN ('DEPT','EMP','SALGRADE')
ORDER BY TABLE_NAME, COLUMN_ID;

TABLE_NAME COLUMN_ID COLUMN_NAME DATA_T DATA_LEN DATA_PREC DATA_SCALE
NULLABLE
---------- --------- ----------- ------ -------- --------- ----------

--------
DEPT 1 DEPTNO NUMBER 22 2 0

N
DEPT 2 DNAME CHAR 14

Y
DEPT 3 LOC CHAR 13

Y
EMP 1 EMPNO NUMBER 22 4 0

N
EMP 2 ENAME CHAR 10

Y
EMP 3 JOB CHAR 9

Y
EMP 4 MGR NUMBER 22 4 0

Y
EMP 5 HIREDATE DATE 7

Y
EMP 6 SAL NUMBER 22 7 2

Y
EMP 7 COMM NUMBER 22 7 2

Y
EMP 8 DEPTNO NUMBER 22 2 0

N
SALGRADE 1 GRADE NUMBER 22

Y
SALGRADE 2 LOSAL NUMBER 22

Y
SALGRADE 3 HISAL NUMBER 22

Y
FAcilitati ale PL/SQL, versiunea 2
Introducere
PL/SQL adauga in versiunea 2 un numar de facilitati noi in limbaj, multe reflectind
imbunatatiri ale RDBMS Oracle, versiunea .7. Acesutea includ:
 Salvarea subprogramelor PL/SQL

 Tipuri noi de date
 Tabele PL/SQL (variabile array)
 Definirea mai flexibila a inregistrarilor
In plus, versiunea 2 a PL/SQL accepta toate noile functii SQL din Oracle7, si toti
operatorii SQL de comparare si setare (EXIST, UNION, etc)
Subprograme PL/SQL
In general versiunea 2 accepta doua tipuri de blocuri PL/SQL, 'blocul anonim' si
'subprogramele'.
Blocul anonim
Este un bloc fara nume. Blocurile anonime erau singurul tip de bloc in versiunea
1. Aceste blocuri sint declarate in momentul in care sint rulate, si transmise
motorului PL/SQL pentru compilare inainte de a fi rulate.
Subprogramele
Sint blocuri PL/SQL cu nume. Pot fi declarate fie ca proceduri fie ca functii. In
ultimul caz vor intoarce o valoare atunci cind sint apelate.
Cu extinderea procedurala a RDMS, subprogramele pot fi stocate in dictionare de
date, de unde pot fi apelate apoi din mai multe aplicatii cind acel cod este necesar.
(Sint diferite de functiile si procedurile din Form-urile SQL)
Declararea variabilelor si constantelor

PL/SQL v2 accepta o mare varietate de tipuri de date, care pot fi utilizate pentru a declara
variabile si constante. Variabilele pot primii optional o valoare cind sint declarate, si este
permisa schimbarea valorii prin asignari mai tirziu, in cadrul blocului. Constantele sint
identificatori care pastreaza o valoare fixa care trebui atribuita cind constanta este
declarata.
Tipuri scalare
Sint tipuri de date care reprezinta o singura valoare. Principalele tipuri sint cele care
corespund coloanelor din bazele de date ORACLE: NUMBER, DATE, CHAR,
VARCHAR2, RAW, ROWID. Exista totusi un numar de subtipuri pentru o definire mai
specifica a variabilelor. In PL/SQL sint permise variabilele Booleene.
Pentru variabile NUMBER
NUMBER
VAlori numerice cu precizia maxima de 38 digiti. Valorile sint rotunjite la un
intreg, exceptind cazul cind este data o scala. De exemplu NUMBER(7,2)
inseamna 7 digiti, cu 2 zecimale permise. Precizia implicita este 38.
Sinonime pentru NUMBER sint: DECIMAL, FLOAT, INTEGER, REAL si
SMALLINT. Aceste alternative sint pentru infrumusetare. De exemplu
INTEGER(4) poate fi considerat mult mai descriptiv decit NUMBER(4).
Pentru datele BINARY_INTEGER
BINARY_INTEGER
Este stocat ca un numar binar cu semn, este mult mai eficient pentru intregii
folositi in expresii. Pot avea valori intre -2147483648 si +2147483647.
NATURAL
Acest subtip al BinaryInteger nu permite numere negative.
positive
La fel ca NATURAL, dar nu accepta valoarea zero
Pentru date CHAR
CHAR
Este utilizat pentru a stoca date caracter cu lungime fixa (la fel cu coloanele
CHAR din Oracle7). Lungimea implicita este 1 caracter, maximul permis este
32767. De exemplu CHAR(20).
Nota: Cind variabile CHAR sint comparate, sint evaluate folosind blankuri pentru
umplere.
VARCHAR2
Se foloseste pentru date cu lungime variabila. Lungimea maxima este cea de la
CHAR, dar valorile VARCHAr sint comparate fara umplere cu spatii.
VARCHAR
La fel, dar semnificatia comparatiei se poate schimba intr-o versiune ulterioara.
Date Booleene
Boolean
Pentru a pastra valorile TRUE si FALSE. Rezultatul expresiilor Booleene pot fi
atribuite acestor variabile, si testate apoi in instructiuni conditionale.
Tipul DATE
DATE
Date valide, ca si coloanele ORACLE tip DATE. Domeniu inter 4712bc si
4712ad.
Tipul RAW
RAW
Pentru a stoca date binare, ca si coloanele RAW ale bazelor de date. Lungimea
maxima este 32767.
Date ROWID
ROWID
Pentru a stoca adrese ROWID in formatul international ROWID. (adica fara
conversia dinamica la date character)
De notat ca unele din tipurile de date acceptate de PL/SQL permit lungimi care sint mai
mari decit cele din coloanele corespunzatoare. VARCHAR2 si RAW, ca coloane, permit
maximum 2000 octeti. Coloanele CHAR au maximum 255. Datele caracter din PL/SQL
pot fi totusi scrise in coloane LONG ale bazelor de date daca valoarea lor este prea mare.
Cuvintul cheie DEFAULT

In PL/SQL v2 cuvintul rezervat DEFAULT poate fi optional folosit in atribuiri (:=)
pentru a definii valori initiale pentru variabile si constante. De exemplu, expresia:
tax_year SMALLINT :=92;
Poate fi rescrisa:
tax_year SMALLINT DEFAULT 92;
Cuvintul DEFAULT poate de asemenea sa fie utilizat laparametrii subprogramelor, la

parametrii cursoarelor, si cimpurile inregistrarilor utilizator.
Tipuri noi de date compuse

In PL/SQL v1, atributul %ROWTYPE permitea crearea de variabile bazate pe coloanele
unei tabele, sau a unor coloane selectate dintr-un cursor explicit. In versiunea 2, sint 2 noi
tipuri compuse, numite inregistrari definite de utilizator si tabele PL/SQL.
Inregistrari definite de utilizator
Spre deosebire de inregistrarile create cu atributul %ROWTYPE, inregistrarile definite de
utilizator permit definirea cimpurilor individual intr-o inregistrare. Aceasta se face in 2
etape; intii definiti tipul inregistrare si apoi puteti declara inregistrari bazate pe acest tip.
Tipul inregistrare este definit cu instructiunea TYPE:
TYPE type-id IS RECORD
(field-name1 field-type [NOT NULL] [:=valoare],
field-name2 field-type [NOT NULL] [:=valoare], ... );
unde valoare este valoarea initiala a cimpului respectiv.
Inregistrarile pot fi declarate apoi bazat pe aceasta structura:
record-id record-type ;
Exemplu:
DECLARE
TYPe time_type IS RECORD (second INTEGER(2) := 0 ,
minute INTEGER(2) := 0 ,
hour INTEGER(2) := 0 ) ;
time_rec time_type;
Inregistrarea 'time_rec' va contine acum cimpurile 'second', 'minute', 'hour'. Fiecare va fi

initializat cu 0.
Inregistrarile definite de utilizator si cimpurile lor pot primii valori si pot fi foosite in
expresii in acelasi fel ca si inregistrarile create cu atributul %ROWTYPE. In plus, o
inregistrare definita poate fi utilizata ca tip de date pentru parametrii formali ai unui
subprogram.
Inregistrarile pot fi imbricate. Adica, o inregistrare definita anterior poate fi tip de data a
unui cimp dintr-un alt tip de date inregistrare, producind inregistrari in inregistrari.
Tabele PL/SQL
Daca inregistrarile pot reflecta un rind unic, cu mai multe cimpuri, o tabela PL/SQL
contine o structura cu un singur cimp, dar cu rinduri multiple. O tabela PL/SQL este
bazata pe un tip de coloana, dar permite stocarea unui tabel de valori si accesarea lor
printr-o cheie primara (numarul rindului)
Ca si inregistrarile definite, o tabela PL/SQL este definita in 2 pasi.Mai intii se defineste

un tip bazat pe un tip de coloana, si apoi se declara o tabela cu acest tip.
Sintaxa:
TYPE type-id IS TABLE OF col-type [NOT NULL]
INDEX BY BINARY_INTEGER
Unde tipul coloanei poate fi fie un tip utilizat pentru coloane (de exemplu VARCHAR2),
sau o referire la o baza de date cu atributul %TYPE.
Exemplu:
DECLARE
TYPE ename_type IS TABLE OF CHAR(10)
INDEX BY BINARY_INTEGER;
Puteti declara o tabela bazata pe tipul ename_type:
ename_array ename_type;
Atribuire de valori unei tablele
Numarul de rinduri dintr-o tabela poate creste si descreste dinamic, in functie de numarul
de valori asignate. Puteti atribui mai mmulte valori de rind intr-o singura atribuire:
ename_array := ('Jean Luc' , 'Kirk' , 'Scott' );
sau individual prin indici:
ename_array(4) := 'troy';
De notat ca rindurile dintr-o baza de date pot fi extrase in rindurile unei tabele PL/SQL
sau invers, dar aceasta trebuie facut pe rind, intr-un ciclu. Daca un rind dintr-o tabela este
referit intr-o variabila acesta trebuie declarat ca BINARY_INTEGER.
Exemplu:
DECLARE
i BINARY_INTEGER := 0;
BEGIN
FOR rec1 IN (select ename from emp)
LOOP
i:=i+1;
ename_array := rec1.ename;
END LOOP;
. -- Tabela ename_array incarcata si gata de actiune
END;
Anexa
Acestia sunt pasii ce trebuie urmati :
1. Generati prima parte a comenzii CREATE TABLE. Retineti ca de asemenea noi

selectam numele tabelei si o constanta. Aceste doua coloane vor fi folosite numai
pentru a realiza sortarea. Ele nu vor mai fi tiparite la ultimul pas.
2.
3. EX.
4.
5.
6.
7. set feedback off
8.
9. set echo off
10.
11. set head off
12.
13.
14.
15. select distinct table_name sort1,
16.
17. 0 sort2,
18.
19. 'CREATE TABLE '|| table_name ||' ('
20.
21. from use_tab_columns
22.
23. /
24.
25.
26.
27. DEPT 0 CREATE TABLE DEPT (
28.
29. EMP 0 CREATE TABLE EMP (
30.
31. SALGRADE 0 CREATE TABLE SALGRADE (
32.
33.
34.
35. Acum obtinem definitia completa a fiecarei coloane pentru fiecare tabla.
36.
37. EX.
38.
39.
40.
41. break on sort1 skip 1
42.
43. select table_name sort1,
44.
45. column_id sort2,
46.
47. ' ' ||
48.
49. column_name ||
50.
51. decode(data_type, 'DATE',' DATE',
52.
53. 'LONG',' LONG'
54.
55. 'CHAR',' CHAR('||data_length||')',
56.
57. 'VARCHAR','VARCHAR('||data_length
58.
59. ||')',
60.
61. 'NUMBER',
62.
63. decode(data_precision,null,' NUMBER',
64.
65. ' NUMBER('||
data_precision||','||
66.
67. data_scale||')
'),
68.
69. '*********** INVALID DATA TYPE
**************')||
70.
71. decode(nulltable ,'N',' NOT NULL',null)||','
72.
73. from user_tab_columns
74.
75. order by table_name,column_id
76.
77. /
78.
79.
80.
81. Acum sa urmarim un exemplu complet. El consta din trei SELECT-uri combinate
cu operatorul UNION. Primul genereaza comanda "CREATE TABLE" ,al doilea
defineste coloanele pentru fiecare tabela mai putin ultima intrare si ultimul
selecteaza ultima coloana . Tiparirea primei si celei de-a doua coloane ('sort1' si
'sort2') a fost eliminata folosind optiunea NOPRINT a comenzii COLUMN.
82.
83. EX.
84.
85.
86.
87. set feedback off echo off head off
88.
89. set pagesize 9999
90.
91. col sort1 noprint
92.
93. col sort2 noprint
94.
95. break on sort1 skip 1
96.
97.
98.
99. spool sqlcreates.sql
100.
101.
102.
103. select distinct table_name sort1,
104.
105. 0 sort2,
106.
107. 'CREATE TABLE '||table_name||' ('
108.
110.
111. union
112.
113. select table_name sort1,
114.
116.
117. ' '||
118.
119. column_name||
120.
121. decode(data_type,'DATE',' DATE',
122.
123. 'LONG',' LONG',
124.
126.
127. 'VARCHAR', 'VARCHAR('||
data_length||')',
128.
129. 'NUMBER',
130.
131. decode(data_precision,null,
'NUMBER',
132.
133. 'NUMBER('||
134.
135.
data_scale||') '),
136.
137. '******** INVALID DATA TYPE ********')||
138.
139. decode(nullable,'N',' NOT NULL',null)||','
140.
141. from user_tab_columns c
142.
143. where column_id <(select max(column_id)
144.
146.
147. where table_name = c.table_name)
148.
149.
150.
151. union
152.
153. select table_nae sort1,
154.
156.
157. ' '|| column_table||
158.
159. decode(data_type,'DATE',' DATE',
160.
161. 'LONG',' LONG',
162.
164.
165. 'VARCHAR', 'VARCHAR('||
data_length||')',
166.
167. 'NUMBER',
168.
169. decode(data_precision,null,
'NUMBER',
170.
171. 'NUMBER('||
172.
173.
data_scale||') '),
174.
175. '******** INVALID DATA TYPE ********')||
176.
177. decode(nullable,'N',' NOT NULL',null)||','
178.
179. /'
180.
181. from user_tab_columns c
182.
183. where column_id = (select max(column_id)
184.
186.
187. where table_name = c.table_name)
188.
189. order by 1,2
190.
191. /
192.
193. spool off
194.
195. col sort1 clear
196.
197. col sort2 clear
198.
199. set head on feedback on echo on
200.
201. set pagesize 24
202.
203.
204. Acest exemplu, relativ complicat produce urmatorul fisier :
205.
206.
207.
208. CREATE TABLE DEPT (
209.
210. DEPTNO NUMBER (2,0) NOT NULL,
211.
212. DNAME CHAR (14) ,
213.
214. LOC CHAR (13) )
215.
216. /
217.
218.
219.
220. CREATE TABLE EMP (
221.
222. EMPNO NUMBER (4,0) NOT NULL,
223.
224. ENAME CHAR (10) ,
225.
226. JOB CHAR (9),
227.
228. MGR NUMBER (4,0) ,
229.
230. HIREDATE DAATE,
231.
232. SAL NUMBER (7,2),
233.
234. COMM NUMBER (7,2),
235.
236. DEPTNO NUMBER (2,0) NOT NULL)
237.
238. /
239.
240.
241.
242. CREATE TABLE SALGRADE (
243.
244. GRADE NUMBER (1,0) NOT NULL,
245.
246. LOSAL NUMBER (5,0),
247.
248. HISAL NUMBER (5,0) )
249.
250. /
251.
252.
253.
254.
255.
GENERARE de Predicate "dinamice"

Este posibil sa capturam clauza "WHERE" intr-o
substituire de variabila utilizind optiunea
"NEW_VALUE" a comenzii "COLUMN". Exemplul
permite utilizatorului sa genereze un raport al angajatilor
din cadrul unui departament si/sau incepind cu o
anumita data.
EX.
Contens of dynamic.SQL
accept deptno char prompt 'Enter deptno; for all'
accept hiredate char prompt 'Enter date ; for all'
set termout off
col c1 new_value where_clause
select decode('&hiredate',
null,' ',
'where hiredate = '''||'&hiredate'||''''
),
decode('&hiredate',
numm,'where deptno = '||'||
' and hiredate = '''||'&hiredate'||''''
) c1
from sys.dual
set verify on
set termout on
select ename from emp &where_clause
start dynamic.sql
Enter deptno; for all
Enter hiredate; for all 4-jun-94
SQL> select ename
2 from emp &where_clause
SQL> /
old 2: from emp &where_clause
new 2: from emp where hiredate = '4-jun-94'
ENAME
----------
TURNER
ADAMS
start dynamic.sql
Enter deptno; for all
Enter hiredate; for all 4-jun-94
SQL> select ename
2 from emp &where_clause
SQL> /
old 2: from emp &where_clause
new 2: from emp where deptno = 20
ENAME
------------------
SMITH
JONES
SCOTT
ADAMS
Aceasta tehnica poate fi utilizata de asemenea pentru a permite unui
utilizator in timpul rularii sa specifice coloana dupa care sa se

ordoneze
fisierul de raport.
Retineti ca pentru a selecta un apostrof trebuie sa folositi doua.

XML 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

XML 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

'Standard Oracle7' care dispune de o multime comprehensiva de facilitati asupra bazelor

de date,mai sunt cateva facilitati suplimentare.

Printre multele dezvoltari de aplicatii si produse pentru utilizatori accesibile in familia

Daca direct sau indirect,aceasta este realizata prin Limbajul cu Structura de

Produsele Oracle contin:

Instrumentul de dezvoltare a aplicatiilor principale formeaza un set inchis integrat numit

Principalele instrumente CDE sunt:

 este limbajul Procedural al lui Oracle pentru scrierea aplicatiilor si pentru

| S# SNAME STATUS CITY |

| P# PNAME COLOUR WEIGHT CITY |

| P1 NUT RED 12 LONDON |

| P2 BOLT GREEN 17 PARIS |

| P3 SCREW BLUE 17 ROME |

| P4 SCREW RED 14 LONDON |

Baza de date relationala este perceputa de utilizatorii sai ca o colectie de tabele

Operatorii relationali sunt definiti mai jos:

----------- ---------- -------------------

| SMITH | | CLERK | | SMITH | CLERK |

| JONES | produs | MANAGER|------>| SMITH | MANAGER |

----------- | JONES | CLERK |

--------------- ------------------- -------------------------------

| CLARK | 10 | | 10 | ACCOUNTING | | CLARK | 10 | 10 | ACCOUNTING|

| MILLER | 10 | J | 20 | RESEARCH | | MILLER| 10 | 10 | ACCOUNTING|

| SMITH | 20 |-->| 30 | SALEH | | SMITH | 20 | 20 | RESEARCH |

| TURNER | 30 | | 40 | OPERATIONHS| | TURNER| 30 | 30 | SALES |

--------------- ------------------- -------------------------------

Proprietati ale bazelor de date relationale

 O baza de date relationala apare ca o colectie de relatii(tabele) catre utilizator.

Proprietatile relatiilor tabelare

O singura tabela are urmatoarele proprietati:

Privire de ansamblu asupra SQL

Un sistem de management al bazei de date necesita un limbaj de interogare pentru a

Limbajul SQL a fost dezvoltat intr-un prototip de sistem de management a bazelor de

Trasaturi caracteristice SQL

La inceput sistemele de management a bazei de date a utilizat un limbaj separat pentru

Setul de comenzi SQL

Scrierea comenzilor SQL

Fiecare din urmatoarele declaratii sunt valide:

SELECT * FROM EMP;

In acest manual comenzile SQL sunt sparte in clauze pentru

In cele mai simple forme trebuie sa contina:

Pentru a lista toate numerele departamentelor,numele angajatilor si

DEPTNO ENAME MGR

De remarcat ca numele coloanelor sunt separate prin spatiu.

Este posibil sa selectam toate coloanele din tabela prin

EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO

Alte elemente in clauza SELECT

Este posibil sa se includa si alte elemente in clauza SELECT.

Toate aceste optiuni ajuta utilizatorul sa ceara date si sa le manipuleze in functie de

SELECT ENAME, SAL*12, COMM

In urmatorul exemplu,inmultirea (250*12) este evaluata prima;apoi valoarea salariului

Parantezele pot fi utilizate påntru specificarea ordinii de executie a operatorilor ,daca,de

SELECT ENAME,(SAL + 250) * 12

Cand se afiseaza rezultatul unei interogari,SQL*Plus in mod normal utilizeaza numele

Puteti schimba un titlu de coloana utilizand un 'ALIAS'.

Un alias de coloana da unei coloane un nume de titlu alternativ la iesire.

Pentru a afisa titlul de coloana ANNSAL pentru salariul anual insemnand

SELECT ENAME,SAL*12 ANNSAL,COMM

Operatorul de concatenare (||) permite coloanelor sa fie legate cu alte coloane,expresiilor

SELECT EMPNO||ENAME EMPLOYEE

Literalii de tip data calendaristica si caracter pot fi inchisi intre ghilimele

Urmatoarea declaratie contine literali selectati prin concatenare si printr-un alias de

SELECT EMPNO||'-'||ENAME EMPLOYEE,

EMPLOYEE 'WORKS IN DEPARTMENT' DEPTNO