Persuviorel PDF

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
ing. Viorel PERSU
TEZA DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND
FIABILITATEA ŞI MENTENANŢA SISTEMELOR
MECANICE DIN CENTRALELE TERMOELECTRICE
RESEARCHES ON
RELIABILITY AND MAINTENANCE OF MECHANICAL SYSTEMS IN THERMO-
ELECTRIC POWER PLANTS
Rezumat
Conducător ştiinţific:
Prof. dr. ing. Ion POPESCU
Braşov - 2013
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Universitatea Transilvania din Brașov
Bd. Eroilor nr. 29, 500036 Brașov, România, Tel/Fax +40 268 412088
www.unitbv.ro
__________________________________________________________________
COMPONENŢA
Comisiei de evaluare şi susţinere a tezei de doctorat
numită prin Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov
Nr. 6047/27.09.2013
PREŞEDINTE - Prof. univ. dr. ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN

DECAN – Facultatea de Inginerie Tehnologică şi
Management Industrial
Universitatea Transilvania din Braşov
CONDUCĂTOR
ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. ing. Ion POPESCU
REFERENŢI Prof. univ. dr. ing. Constantin MILITARU

Universitatea Politehnica din Bucureşti
Prof. univ. dr. ing. Ioan Dan GHEORGHIU

Universitatea din Oradea
Prof. univ. dr. ing. Ionel MARTINESCU

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 18.12.2013, ora 11,
Corpul V, Universitatea Transilvania din Braşov, sala V III 6, strada Mihai Viteazul
nr. 5.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rugăm să le

trimiteţi în timp util pe adresa Universităţii Transilvania din Braşov, Secretariat
Doctorate sau pe adresa vyo_tsv@yahoo.com
ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 2

Prefaţă
Ideea de la care porneşte lucrarea de faţă este cercetarea ca proces creativ ce
presupune aplicarea în practică a unor metode şi tehnici specifice, o încercare de a aduce
soluţii pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se află industria energetică românească. Nu
ne propunem să discutăm paradigma ei ştiinţifică, deşi aceasta ar putea fi o discuţie mai
mult decât interesantă. Nici nu insistăm asupra modului de concepere, planificare sau
punere în practică a cercetării în sine. Considerăm însă că adaptarea şi aplicarea unor
tehnici de planificare, coordonare şi control-care şi-au dovedit eficienţa în planul economiei
concurenţiale-specificului industriei energetice, poate avea efecte pozitive.
Teoria fiabilităţii s-a constituit ca ştiinţă în ultimii 40-50 de ani şi la început a avut
ca scop studiul defecţiunilor, al cauzelor şi proceselor de apariţie şi de dezvoltare a
acestora, prognoza comportării produselor în exploatare, determinarea căilor de asigurare,
menţinere şi creşterea duratei de utilizare a produselor.
Managementul modern în industria energetică operează cu ingineria şi analiza
valorii pe de o parte şi cu teoria cost/tarif pe de altă parte. Pe baza acestor teorii se asigură o
corelaţie corespunzătoare între cost-calitate-eficienţă începând din faza de concepţie a
obiectivelor şi încheind cu exploatarea instalaţiilor energetice.
Managementul reprezintă ansamblul de tehnici operaţionale care creează concepţia
şi asigură conducerea optimă dintre oameni, resurse şi instalaţii astfel încât produsul
realizat să fie competitiv pe piaţă şi să genereze riscuri minime. Managementul exprimă
esenţa şi responsabilitatea specific umană a acţiunii sociale Managementul este o disciplină
tehnico economică cu reguli şi principii, inclusiv modele care permit optimizarea
corelaţiilor atât la nivelul proceselor energetice cât şi la nivelul filialelor din sistemul
energetic naţional.
Producţia nu poate constitui un scop în sine, ea trebuie subordonată satisfacerii
nevoilor de consum. Corelaţia între cele două procese esenţiale ale activităţii economice,
consum şi producţie, scoate în evidenţă rolul esenţial al mentenanţei şi fiabilităţii sistemelor
de producţie, ca elemente fundamentale pentru reducerea costurilor, creşterea satisfacerii
clienţilor
Doresc să adresez pe această cale, mulţumiri domnului Profesor doctor inginer Ion
POPESCU în calitatea sa de conducător de doctorat, pentru îndrumarea ştiinţifică de-a
lungul perioadei de elaborare a prezentei lucrări.
Aduc de asemenea mulţumiri tuturor celor care, direct sau indirect m-au încurajat şi
stimulat pentru finalizarea acestei lucrări.
Mulţumesc familiei pentru dragostea, sprijinul, răbdarea şi încrederea acordată.
Autorul.

CUPRINS
PREFAŢĂ…………………………………………………………………………….3/2
INTRODUCERE……………………………………………………………………..8/-
1. FORMULAREA PROBLEMEI ŞI DEFINIREA OBIECTIVELOR
TEZEI DE DOCTORAT……………………………………………………………….10/3
1.1 Analiza stadiului actual şi tendinţele de evoluţie a conceperii
şi realizarea centralelor termoelectrice de mare putere bazate
pe fiabilitate şi mentenabilitate optime……………………………………….…10/3
1.2 Scopul tezei de doctorat şi precizarea aspectelor originale
posibile de realizat în cadrul cercetării interdisciplinare……………………...18/30
2. MODELAREA FIABILITĂŢII SISTEMELOR MECANICE DIN
CENTRALELE ERMOELECTRICE DE MARE COMPLEXITATE………………19/31
2.1 Compararea modelelor de abordare a fiabilităţii strategice
echipamentelor mecanice din structura evolutivă a centralelor
termoelectrice……………………………………………………………………..19/31
2.2 Optimizarea nivelului de fiabilitate operaţională a echipamentelor
termomecanice din centralele termoelectrice în funcţiune…………………...25/53
3. MODELE DE EVALUARE A MENTENABILITĂŢII SISTEMELOR
MECANICE DIN CADRUL CENTRALELOR TERMOELECTRICE
SUPUSE PERTURBAŢIILOR MULTIPLE…………………………………………27/58
3.1 Prezentarea şi selectarea metodelor de mentenabilitate în vederea
reducerii vulnerabilităţilor holistice ……………………………………………..27/58
3.2 Strategii de evaluare a mentenanţei echipamentelor mecanice
din structura centralelor termoelectrice ………………………………………..37/89
4. CORELAŢIILE RISC-CALITATE SUPUSE OPTIMIZĂRII PE BAZA
MODELELOR CERCETĂRII OPERAŢIONALE …………………...……………..40/93
4.1 Modele de evaluare a riscurilor în concepţia cercetării operaţionale…..40/93
4.2 Modele ale calităţii produselor şi proceselor inclusiv a resurselor
umane implicate la nivelul sistemelor inginereşti …………………………...43/111
5. SISTEME INFORMATICE INTELIGENTE DESTINATE MONITORIZĂRII
RISCULUI ŞI A CALITĂŢII OPTIMALE LA NIVELUL CENTRALELOR
TERMOELECTRICE …………………………………………………..……….45/127
5.1 Structuri inteligente hard-soft privind asistarea conducerii
sistemelor industriale în vederea reducerii vulnerabilităţilor ……………....45/127
5.2 Eficienţa sistemelor neuroinformatice modelată pe baza
recursului la indicatorii managementului de proiect …………………….…..46/140
6. ABORDAREA OPTIMALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A
CENTRALELOR TERMOELECTRICE ÎN CONCEPŢIA CALCULULUI
EVOLUTIV......................................................................................................48/154
6.1 Dezvoltarea sistemelor complexe modelată în contextul
economiilor naţionale şi internaţionale digitale..........................................48/154
6.2 Optimizarea structurilor mecanoenergetice integrate holistic
pe baza aplicării calculului evolutiv în varianta algoritmilor genetici.........52/179
7. SISTEME PREVIZIONALE DE CONDUCERE A CENTRALELOR
TERMOELECTRICE DOTATE CU AGENŢI INTELIGENŢI. .........................59/204
7.1 Modele manageriale de conducere a centralelor termoelectrice
în concepţie cibernetică.............................................................................59/204
7.2 Consolidarea marketingului computerizat pe baza implicării
agenţilor inteligenţi la nivelul producţiei integrate pieţei
concurenţiale de energie...........................................................................62/227
8. STUDIU DE CAZ PRIVIND FUNCŢIONALITATEA RENATBILĂ A
CENTRALELOR TERMOELECTRICE DIN COMPLEXUL MECANO-
ENERGETIC CRAIOVA (CMEC)...............................................................70/258
8.1 Analiza funcţionalităţii activităţi din CMEC pe baza reingineriei
industriale...................................................................................................70/258
8.2 Direcţii de rezolvare a managementului CMEC analizat în
viziunea managementului de proiect performant ......................................74/262
9. CONCLUZII.................................................................................................93/280
9.1 Sinteza problemelor dezvoltate în cuprinsul interdisciplinar
al tezei de doctorat.....................................................................................93/280
9.2 Precizarea contribuţiilor doctorandului aplicabile centralelor
termoelectrice............................................................................................94/281
9.3 Dezvoltări previzionale şi modalităţi de valorificare a rezultatelor
prezentei cercetări.....................................................................................95/282
10.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ…………………………………………………..96/283
REZUMAT LIMBA ROMÂNĂ……………………………………….……….…101/289
REZUMAT LIMBA ENGLEZĂ………………………………………………….101/289
CURRICULUL VITAE LIBMA ROMÂNĂ………………….…………….…….102/290
CURRICULUM VITAE LIMBA ENGLEZĂ…………………..…………..…….107/290

CONTENTS
FAREWORD………………………………………………………………………..3/2
INTRODUCTION…………………………………………………………………...8/-
1. PROBLEM FORMULATION AND DEFINITION OF
THESIS OBIECTIVES..........................................................................................10/3
1.1 Analysis of the current status and trends in designand achieve high
power generation plants based onreliability andmaintainability optimal…….10/3
1.2.The purpose of the thesis and possible original specification
issues achieved in interdisciplinary research................................................18/30
2. RELIABILITY MODELLING OF MECHANICAL SYSTEMS EXISTING
INSIDE HIGH COMPLEXITY THERMOELECTICAL POWER PLANTS..........19/31
2.1 Comparison of reliability models to address strategic mechanical
equipment evolving power structure thermoelectric......................................19/31
2.2 Optimizarea Optimizing the level of operational reliability of
the equipment Thermo power plants in operation........................................25/53
3. ASSESMENT MODELS FOR MECHANICAL SYSTEMS
MAINTENANCE INSIDE THERMO- ELECTRICAL PLANTS WHICH
ARE SUBJECT TO MULTIPLE DISTURBANCES ………………………….27/58
3.1 Presentation and selection methods maintainability to reduce
vulnerabilities holistic ………………………….………………………..……...27/58
3.2 Presentation and selection methods maintainability
to reduce vulnerabilities holistic …………………………………..…..………37/89
4. THE OPTIMIZATION OF RISK-QUALITY CORRELATIONS BASED
ON OPERATIONAL RESEARCH MODELS ……………………………….……40/93
4.1 Risk assessment models in operational research design.…………..……. .40/93
4.2 Models of quality of products and processes including
resources human involved in the systems engineering ……………………43/111
5. INTELLIGENT COMPUTER SYSTEMS DESIGNED FOR RISK
AND OPTIMAL QUALITY MONITORING AT THE LEVEL OF
THERMO-ELECTRICAL PLANTS ……………………………………..…....45/127
5.1 Smart Structures hard-soft on assisting management industrial
systems to reduce vulnerabilities …………………………………...…….....45/127
5.2 Efficiency neuro computer systems modeled on appeal indicators
of project management ……………………………………………………....46/140
6. THE OPTIMAL APPROACH TO SUSTAINABLE DEVELOPMENT
OF THE THERMO-ELECTIRCAL PLANTS BASED ON
EVOLUTION CALCULATION.....................................................................48/154
6.1 The development of complex systems modeled in the context
national and international economies.........................................................48/154
6.2 Optimization of mechanical structures holistic integrated energy
calculation based on the application of genetic algorithms
evolutionary version …………………………………………………………..52/179
7. FORCASTING SYSTEMS FOR THE MANAGEMENT OF
THERMO-ELECTRICAL PLANTS WITH INTELLIGENT AGENTS. …...........59/204
7.1 Modele Models managerial leadership power plants
the concept cyber........................................................................................59/204
7.2 Strengthen computer based marketing involvement intelligent
agents in the market integrated production competitive energy................62/227
8. CASE STUDY REGARDING THE RELIABLE OPERATION OF
THERMO-ELECTRICAL PLANTS INSIDE CRAIOVA
MECHANICAL-ENERGETICAL COMPLEX (CMEC) .....................................70/258
8.1 Analysis functionality based CMEC activities.
reingineriei industrial...................................................................................70/258
8.2 Directions CMEC management solution analyzed vision
project management performance..............................................................74/262
9. CONCLUSIONS ..........................................................................................93/280
9.1 Summary of issues developed in the
interdisciplinary thesis.................................................................................93/280
9.2 Specify the applicable power doctoral
student contributionsThermoelectric...........................................................94/281
9.3 Foreseeable developments and ways to exploit
the results this research…………………………………………………...….95/282
10. SELECTED REFERENCES………………………………………………....99/283
ABSTRACT ROMANIAN LANGUAGE……………………….…………….101/289
ABSTRACT ENGLISH……… ……………………………..…………….…101/289
CURRICULUL VITAE ROMANIAN LANGUAGE ….………………….….102/290
CURRICULUM VITAE ENGLISH………...………………………….……..107/290

INTRODUCERE
Lucrarea încearcă să analizeze principalele probleme referitoare la modelarea
fiabilităţii echipamentelor mecano-energetice din centralele termoelectrice supuse
perturbaţiilor multiple.
Capitolul 1, intitulat „FORMULAREA PROBLEMEI ŞI DEFINIREA
OBIECTIVELOR TEZEI DE DOCTORAT”, prezintă schemele de funcţionare ale
unei centrale termoelectrice de mare putere şi care funcţionează cu combustibil
având capacitatea calorică inferioară precum şi tipurile de generatoare de abur
(cazanele de abur) şi turbine de abur.
În același timp se realizează o analiză teoretico-practică a stadiului actual şi a
tendinţelor de evoluţie a proiectării-execuţiei şi a exploatării centralelor
termoelectrice de mare putere bazată pe studii strategice de fiabilitate şi practici de
mentenanţă performante. În această perspectivă se creionează demersurile din
teză şi se fac primele deschideri de cuantificare a indicatorilor optimali cu scopul
diminuării vulnerabilităţilor din cadrul sistemelor de energie supuse evoluţiei
dinamice.
Un subcapitol analizează procesele de defectare specifice sistemelor mecanice
prezentând criterii de clasificare ale acestora şi clasificarea propriu zisă precum şi
analiza acestora din punctul de vedere al fiabilităţii produsului analizat.
Capitolul 1 mai prezintă şi scopul tezei de doctorat şi precizarea aspectelor
originale posibil de realizat în cadrul cercetărilor interdisciplinare.
Capitolul 2, intitulat „MODELAREA FIABILITĂŢII SISTEMELOR MECANICE
DIN CENTRALELE ERMOELECTRICE DE MARE COMPLEXITATE“ realizează
comparare modelelor de fiabilitate strategică şi operaţională cu scopul selectării
celor mai pertinente relaţii de apreciere a calităţii instalaţiilor din centralele
sistemelor de energie în general şi a calităţii echipamentelor din structura
complexă a Sistemului Energetic Naţional şi optimizarea nivelului de fiabilitate
operaţională a echipamentelor termomecanice din centralele termoelectrice.
Capitolul 3, intitulat „MODELE DE EVALUARE A MENTENABILITĂŢII
SISTEMELOR ECANICE DIN CADRUL CENTRALELOR TERMOELECTRICE
SUPUSE PERTURBAŢIILOR MULTIPLE“ - prezintă modele de
mentenabilităţii ale sistemelor mecanice din cadrul centralelor termo-electrice în
ideea identificării metodelor de maximă eficienţă supervizată la nivelul fiecărui
demers capabil să simuleze frecvenţa şi intensitatea incidentelor producătoare de
pierderi semnificative. În cadrul capitolului se prezintă metode de mentenabilitate
precum şi selectarea acestora în vederea reducerii vulnerabilităţii holistice.

Un subcapitol prezintă strategiile de evaluare a mentenanţei echipamentelor
mecanice care se află în componenţa centralelor termoelectrice.
Capitolul 4 intitulat „CORELAŢIILE RISC-CALITATE SUPUSE OPTIMIZĂRII PE
BAZA MODELELOR CERCETĂRII OPERAŢIONALE” analizează corelarea riscului
cu calitatea la nivelul tehnicilor de exploatare a instalaţiilor perturbate cu recurs la
optimizarea pierderilor totale. În acest capitol se face apel la monitoare de risc şi
calitate astfel ca estimarea calităţii să includă cheltuieli acoperite de economiile
obţinute din diminuarea riscurilor totale.
Se prezintă diferite modele de evaluare a riscurilor în concepţia cercetării
operaţionale precum şi modele ale calităţii produselor şi proceselor implicate la
nivelul sistemelor inginereşti.
Capitolul 5 intitulat „SISTEME INFORMATICE INTELIGENTE DESTINATE
MONITORIZĂRII RISCULUI ŞI A CALITĂŢII OPTIMALE LA NIVELUL
CENTRALELOR TERMOELECTRICE” prezintă structuri inteligente hard-soft
privind asistarea conducerii sistemelor industriale în vederea reducerii
vulnerabilităţii precum şi eficienţa sistemelor neuroinformatice modelată pe baza
recursului la indicatorii managementului de proiect.
Capitolul 6 intitulat „ABORDAREA OPTIMALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA
DURABILĂ A CENTRALELOR TERMOELECTRICE ÎN CONCEPŢIA
CALCULULUI EVOLUTIV” analizează dezvoltarea sistemelor complexe modulată
în contextul economiilor naţionale şi internaţionale digitale precum şi optimizarea
structurilor mecanoenergetice integrate holistic pe baza aplicării calcului evolutiv în
varianta algoritmilor genetici.
Capitolul 7 intitulat „SISTEME PREVIZIONALE DE CONDUCERE A
CENTRALELOR TERMOELECTRICE DOTATE CU AGENŢI INTELIGENŢI”
prezintă modele manageriale de conducere a centralelor termoenergetice în
concepţie cibernetică şi analizează consolidarea marketing-ului computerizat pe
baza implicării agentilor inteligenţi la nivelul producţiei integrate pieţei concurenţiale
de energie.
Capitolul 8 intitulat „STUDIU DE CAZ PRIVIND FUNCŢIONALITATEA
RENATBILĂ A CENTRALELOR TERMOELECTRICE DIN COMPLEXUL
MECANO-ENERGETIC CRAIOVA (CMEC)” analizează funcţionalitatea activităţii în
cadrul CMEC pe baza reingineriei industriale şi prezintă direcţii de rezolvare a
managementului analizat în viziunea managementului de proiect performant.
Capitolul 9 intitulat „CONCLUZII” prezintă sinteza problemelor dezvoltate în
cuprinsul interdisciplinar al tezei de doctorat şi precizarea contribuţiilor
doctorandului pentru rezolvarea acestora

1. FORMULAREA PROBLEMEI ŞI DEFINIREA OBIECTIVELOR TEZEI DE
DOCTORAT
1.1 Analiza stadiului actual şi tendinţele de evoluţie a conceperii şi
realizării centralelor termoelectrice de mare putere bazate pe fiabilitate şi
mentenabilitate optime
O centrală electrică serveşte la transformarea energiei brute, existentă în
natură, în energie electrică
Într-o termocentrală, energia brută ce se găseşte în combustibilii fosili este
transformată în energie termică în cazanul (generatorul) de abur. Această energie
termică este apoi condusă spre turbină împreună cu suportul - abur; în turbină are
loc transformarea energiei în energie mecanică, în generatorul electric având loc
ultima transformare, transformarea energiei mecanice în energie electrică (figura
1.1).
Fig. 1.1. Schema unei termocentrale

Se poate face o primă clasificare a termocentralelor şi anume:
CTE (centrale termoelectrice) - se produce numai energie electrică;
CT (centrale termice) - se produce numai energie termică (căldură);
CET (centrale electrice de cogenerare se produce atât energie termică, cât şi
energie electrică.
Schema termică simplificată a grupului de 330 MW este prezentată în figura
1.2.
Fig. 1.2. Schema termică simplificată pentru un grup energetic de 330 MW

GA - generator de abur; CIP - corp de înaltă presiune; CMP - corp de medie
presiune; CJP - corp de joasă presiune; PIP - preîncălzitor regenerativ de înaltă
presiune; PJP - preîncălzitor regenerativ de joasă presiune; D - degazor; TPA -
turbopompă de alimentare; PC I, PC II - pompe de condens de bază; ST - staţie de
tratare chimică condens principal; SIl - supraîncălzire intermediară
Cazanul de abur
La nivelul cazanului sau generatorului de abur are loc transferul energiei
termice, rezultate prin arderea combustibililor, la fluidul de lucru (apă-abur).
În principiu, cazanele se pot clasifica şi astfel:
cazane cu tambur (cu circulaţie multipla):
cazane cu circulaţie naturală;
cazane cu circulaţie forţată.
cazane cu străbatere forţată:
cazane Benson;
cazane Sulzer.
Cazan Benson
Cazanul Benson este conceput cu străbatere neîntreruptă a suprafeţelor de
încălzire (figura 1.3). Dimensiunea suprafeţei de vaporizare este deci variabila în
funcţie de sarcină. Zona de tranziţie a vaporizării se apropie de secţiunea de
intrare, la sarcină mică şi se depărtează la sarcină mare.
Fig. 1.3. Schema de principiu a cazanului Benson
Turbina de abur
Turbina cu abur este o maşină termică motoare, care transformă energia
aburului în energie mecanică.
Structura turbinei cu abur
Căderile de entalpie prelucrate de o turbină sunt deosebit de mari, de ordinul
1000....1500 kJ/kg. Este necesară transformarea treptată a energiei aburului în
lucru mecanic în mai multe trepte. O turbină cu abur, în configuraţia ei cea mai
simplă, cuprinde (fig. 1.4):
- parte rotorică formată dintr-un arbore pe care sunt fixate paletele prin
intermediul unor discuri. Rotorul se sprijină la cele două capete pe lagăre.
- parte statorică (carcasa) pe care sunt fixaţi pereţii ajutajelor prin intermediul
unor diafragme. Carcasa are două părţi: inferioară, respectiv superioară.
Admisia aburului se efectuează pe la un capăt al turbinei. Aburul se destinde
succesiv în treptele turbinei şi apoi este evacuat pe la celălalt capăt.
Fig. 1.4. Schiţa printr-o secţiune axială a turbinei de abur

în care:
1 - carcasă superioară; 2- carcasă inferioară; 3 - diafragmă; 4 - ajutaje; 5 - disc;

6-palete; 7 - arbore; 8 - admisie abur în turbină; 9 - eşapare abur din turbină.
 Clasificarea turbinelor cu abur.
Din punct de vedere funcţional turbinele cu abur se pot clasifica după cum
urmează:
În funcţie de modul de producere a forţei în palete:
Turbine cu acţiune;
Turbine cu reacţiune;
Turbine cu reacţiune redusă.
În funcţie de parametrii aburului la intrarea în turbină:
Turbine cu abur saturat (întâlnite îndeosebi la centralele nuclearoelectrice);
Turbine cu abur supraîncălzit.
În funcţie de destinaţie:
Turbine destinate pentru antrenări mecanice. Lucrul mecanic produs de turbină
este utilizat pentru antrenarea unor pompe, compresoare, etc.
Turbine cu abur energetice, care sunt utilizate în centralele electrice.
1.1.2. Procese de defectare specifice sistemelor mecanice
1.1.2.2. Criterii de clasificare a defecţiunilor sistemelor mecanice
Defecţiunea reprezintă o abatere a unei caracteristici de calitate de la nivelul
dorit, sau stare,
Criteriile de clasificare ale defecţiunilor echipamentelor complexe (fig. 1.5) dau
o imagine asupra varietăţii acestora

Fig. 1.5. Clasificarea
defectelor funcţie de efecte
O deosebită importanţă o are clasificarea defecţiunilor sistemelor mecanice

după consecinţele sau efectul acestora, prezentată în fig. 1.6.
Fig. 1.6. Clasificarea defecţiunilor

după eforturi

 Defecţiuni cauzate de concepţia tehnologică şi de execuţie
Aceste tipuri de defecţiuni apar în special ca urmare a modificărilor structurale
ale materialelor utilizate, din punct de vedere macro sau microstructural, faţă de
cele prescrise de proiectant.
 Defecţiuni cauzate de procesul de uzură
În procesul funcţionării, transmiterea fluxului de forţă pentru anumite regimuri
cinematice ale transmisiei mecanice implică existenţa unei viteze relative între
diferite elemente ale transmisiei şi a unor forţe normale şi tangenţiale. (fig. 1.7.)
Fig. 1.7. Clasificarea

defecţiunilor cauzate
de procesul de uzură
Defecţiunile condiţionate de procesul de uzare pot apărea ca urmare a (fig.1.8):

- proceselor tehnologice
- soluţiilor constructive
- condiţiilor de calitatea mediului de funcţionare (temperatura, particule
abrazive etc.);
- calităţii întreţinerii.

Criteriul de siguranţă se aplică în special pentru elementele componente care
echipează transmisii cu implicaţii deosebite pentru securitatea oamenilor.
Fig. 1.8. Forme şi cauze de

deteriorare care conduc la
apariţia particulelor de uzură
 Defecţiuni cauzate de şocuri şi vibraţii
Defecţiunile cauzate de şocuri provin din acţiunea sarcinilor, corelată cu

discontinuitatea de viteză.
 Defecţiuni cauzate de mediul ambiant
Ca tipuri de defecţiuni trebui incluse şi acelea provocate de conservarea,
ambalarea şi transportul echipamentelor, componentelor acestora şi a pieselor de
schimb. (fig. 1.9)
Fig. 1.9. Factorii de stres ai

mediului ambiant
Fiabilitatea se defineşte ca fiind aptitudinea unui produs de a îndeplini funcţia

prevăzută - pentru care a fost creat - pe o perioadă de timp dat, în condiţii
specificate de instrucţiuni
Funcţia de fiabilitate reprezintă probabilitatea ca un sistem să funcţioneze fără
defecţiuni în intervalul (0, t), în condiţii determinate, sau probabilitatea ca timpul T
la care apare defectarea să fie mai mare decât t:
R ( t )  P T  t  (1-1)
Funcţia de densitate sau de frecvenţă f(t), denumită densitatea de probabilitate
a timpului de funcţionare:
f ( t ) dt  P t  T  t  dt  (1-2)
Se defineşte funcţia de repartiţie a timpului de funcţionare F(t) ca fiind
probabilitatea de defectare a sistemului în intervalul (0,t):
F ( t )  P T  t (1-3)

În teoria probabilităţilor, suma probabilităţilor evenimentelor contrarii
(funcţionarea fără defecţiuni şi defectarea, de exemplu) este egală cu unitatea,
astfel că, pentru orice t>0,
F( t )  R ( t )  1 (1-4)
Din definiţia funcţiei de densitate f(t), pe baza de probabilităţi, rezultă
următoarele relaţii:

(1-5)
R(t) 
 f ( x ) dx
t
şi
t
(1-6)
F( t ) 
 f ( x ) dx
0
sau densitatea de probabilitate a timpului de funcţionare :

dF ( t ) dR ( t )
f(t)    (1-7)
dt dt
Graficul din figura 1.10 exemplifică distribuţia teoretică normală a timpului de
funcţionare fără defecţiuni:
Fig. 1.10. Funcţia densitatea de

probabilitate a timpului de funcţionare
F(t) = nonfiabilitate; R(t) =fiabilitate.

Caracteristicile calitative şi cantitative ale duratei de funcţionare până la prima
defectare în cazul sistemelor nereparabile, respectiv ale timpului de funcţionare
fără defecţiuni pentru sistemele reparabile, t", variabilă aleatoare, poartă
denumirea de indicatori de fiabilitate.
Media timpului de funcţionare, notată cu m, denumită şi media timpului de bună
funcţionare (MTBF), reprezintă valoarea medie a timpului de funcţionare, care în
cazul elementelor nereparabile este chiar media timpului total de funcţionare.
14
Valoarea (m) a timpului de bună funcţionare se exprimă cu relaţia: [ ]

(1-8)
m 
 t  f ( t ) dt
0
Rezolvând prin părţi integrala de mai sus, se obţine:


(1-9)
m 
 R ( t ) dt
0

Rata defectărilor fiind probabilitatea ca un element care a funcţionat fără
defecţiuni până la momentul t să se defecteze în intervalul (t, t+t):
N( t )  N( t   t ) f(t)
z( t )   (1-10)
N( t ) t R(t)
în care: N(t) - numărul elementelor cu o bună funcţionare până în momentul t;
N(t +t) - numărul elementelor cu o bună funcţionare până în momentul t +t.
O schemă globală de determinare a indicatorilor de fiabilitate operaţională a
unui element, utilizând mai multe surse de informaţii este prezentată în figura
(1.11).
Fig. 1.11. Schemă globală de

determinare experimentală
13
a indicatorilor de fiabilitate [ ]
Influenţa pe care activitatea de mentenanţă o are asupra menţinerii nivelului de

fiabilitate a echipamentului la cote ce asigură desfăşurarea corespunzătoare a
procesului de fabricaţie şi creşterea duratei totale de viaţă a acestuia este
prezentată în figura (1.29).
Fig. 1.13. Evoluţia nivelului de

fiabilitate a unui echipament de
11
producţie [ ]
Din punct de vedere al costurilor, legătura dintre fiabilitate şi mentenanţă este

12
redată grafic în figura (1.13). [ ]

Fig. 1.13. Variaţia costurilor
mentenanţei totale în funcţie de
nivelul fiabilităţii
1.2. Scopul tezei de doctorat şi precizarea aspectelor originale posibile

de realizat în cadrul acestei cercetări interdisciplinare
Problemele care motivează scopul prezentei cercetări interdisciplinare sub
aspect conceptual şi practic se referă la următoarele demersuri semnificative:
- Analiza teoretico-practică a stadiului actual şi a tendinţelor de evoluţie a
proiectării-execuţiei şi a exploatării centralelor termoelectrice de mare putere.
- Abordarea comparării modelelor de fiabilitate strategică şi operaţională cu
scopul selectării celor mai pertinente relaţii de apreciere a calităţii instalaţiilor din
centralele sistemelor de energie în general şi a calităţii echipamentelor din
structura complexă a SEN
- Modelarea mentenabilităţii sistemelor mecanice din cadrul centralelor termo-
electrice în ideea identificării metodelor de maximă eficienţă supervizată la nivelul
fiecărui demers capabil să simuleze frecvenţa şi intensitatea incidentelor
producătoare de pierderi semnificative.
- Corelarea riscului cu calitatea la nivelul tehnicilor de exploatare a instalaţiilor
perturbate cu recurs la optimizarea pierderilor totale. Supervizarea tuturor
activităţilor tehnologico-manageriale şi economico-financiare cu structuri
neuroinformatice de înaltă rezoluţie controlabilă pe baza ingineriei software.
Eficienţa acestui demers reclamă optimizarea structurilor hard-soft pe baza
calculării indicatorilor din cadrul managementului de proiect.
- Elaborarea deciziilor cuantice şi supercuantice de conducere a centralelor
termoelectrice cu recurs la conceptul regretului economic minimal modelat pe baza
calculului evolutiv.
- Creionarea modelelor reingineriei afacerilor energetice în concepţia
cercetărilor operaţionale aplicabilă Complexului Mecano-Energetic Craiova.

2. MODELAREA FIABILITĂŢII SISTEMELOR MECANICE DIN CENTRALELE
TERMOELECTRICE DE MARE COMPLEXITATE
2.1. Compararea modelelor de abordare a fiabilităţii echipamentelor
mecanice din structura evolutivă a centralelor termoelectrice
Funcţionarea unui sistem cu elemente serie este asigurată de buna funcţionare
a tuturor elementelor, deci, ieşirea din funcţiune a unui singur element va
13
determina ieşirea din funcţiune a întregului sistem. [ ]
Fiabilitatea unui sistem serie este dată de relaţia (2-1):
n
(2-1)
R s (t)   R i(t)
i1
unde: Rs(t) reprezintă funcţia fiabilităţii sistemului serie pentru durata "t";
Ri(t) reprezintă funcţia fiabilităţii elementelor componente de rang "i";
n reprezintă numărul de elemente.
În cazul conexiunii în paralel, nonfiabilitatea sistemului este dată de relaţiile (2-
2) (2-3):
n
(2-2)
Fp ( t )   F (t) i
i 1
deci, fiabilitatea sistemului va fi:

R p ( t )  1  Fp ( t ) (2-3)
Fiabilitatea unui sistem cu conexiune mixtă are expresia:
R sp  R i 1  (1  R 2 )  (1  R 3 )...( 1  R n 1 )   R 4 (2-4)
Pentru analiza fiabilităţii sistemelor complexe pot fi utilizate următoarele tehnici:
1. metoda probabilităţii totale;
2. metoda căilor minimale
3. Metoda arborelui de evenimente (Fault tree events),
4. Analiza Modurilor de Defectare a Efectelor
5. Analiza preliminară a riscurilor
a) Estimarea fiabilităţii previzionale prin metoda intuitivă
Fiabilitatea intuitivă, care constă în predicţii furnizate de experţi, bazate pe
experienţa personală anterioară.
20
b) Dezvoltarea abordării Bayes [ ]
Se defineşte următoarea probabilitatea pentru fiecare experiment astfel:
m m
(2-5)
 
we  p ie we  n ie
q( p / p ) 
e A (P )  (P )
iA iA
i 1 i1
unde: Ponderea (w) este determinată din consideraţii anteriore asupra fiecărui
expert şi este determinat din consideraţiile anterioare despre experţi ca un grup.
E
  w e n ie corespunde numărului de observaţii virtuale atribuite experţilor ca

i 1
un grup şi astfel  controlează importanţa.

24
c) Tehnică de evaluare prin exprimarea ponderilor [ ]
Utilizarea probabilităţii datelor de fiabilitate şi mentenanţă existente, date de
distribuţia de probabilitate a consensului
E
PiD  w e p ie , i  1,... m , furnizează o măsură utilă chiar cu o cantitate limitată de
e 1
date existente.
d) Estimarea fiabilităţii previzionale prin metoda extrapolării
Fiabilitatea extrapolată este o metodă mai consistentă decât cea intuitivă,
având la bază date de catalog sau date experimentale, relativ la componente sau
echipamente identice sau similare.
e) Estimarea fiabilităţii în ipoteza unui model statistic de tip exponenţial
41 49
[ ][ ]
1. Noţiuni de bază
O variabilă aleatoare X urmează o repartiţie exponenţială, E(x, ), dacă
densitatea de probabilitate are următoarea expresie:
x
f(x)    e ,  0 (2-6)
Funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare X, care urmează o repartiţie
exponenţială, are următoarea expresie:
 x
F( x )  1  e ,  0 (2-7)
Dacă o variabilă aleatoare X urmează o repartiţie exponenţială cu parametrul ,
atunci valoarea medie şi dispersia au următoarele expresii:
1 respectiv,
M( X ) 

1 (2-8)
D( X ) 
2

Indicatorii uzuali de fiabilitate, în ipoteza modelului exponenţial de repartiţie a
duratei defectărilor "t", care constituie obiectivul unei analize previzionale, sunt:
- media timpului de bună funcţionare (MTBF), m = 1/;
- rata de defectare z(t) = ;
-t
- funcţia de fiabilitate R(t) = e ;
- funcţia de nonfiabilitate F(t) = 1 - R(t);

- disponibilitatea, în cazul în care analiza se raportează şi la repararea
sistemului respectiv, A = MTBF / (MTBF + MTTR). În această situaţie este
necesară şi predicţia parametrilor reparaţiilor - media timpului de reparare (MTTR),
rata de reparare (t) respectiv funcţia de reparare a mentenabilităţii.
2. Estimarea indicatorilor de fiabilitate
În cazul unui sistem serie, rata de defectare este dată de relaţia:
n
S   i (2-9)
i1
unde: s reprezintă rata de defectare a sistemului;

i reprezintă rata de defectare teoretică, de catalog, specifică subansamblelor,
respectiv elementelor componente.
Fiabilitatea sistemului are, în acest caz, expresia:
St
R S (t)  e (2-10)
În cazul conexiunii în paralel, fiabilitatea sistemului se determină cu ajutorul
relaţiei:
f) Estimarea fiabilităţii previzionale în ipoteza unui model statistic de tip
Weibull
Principalii indicatori de fiabilitate, în ipoteza unui model statistic de tip Weibull
biparametric (y=0), care constituie obiectul unei analize previzionale, sunt:

 t 
  
funcţia de fiabilitate R(t)  e   (2-11)
- funcţia de repartiţie a timpului de funcţionare (nonfiabilitatea):
F(t) = 1 – R(t)
 1
- rata de defectare: z 1 (2-12)
 (t)   

- media timpului de funcţionare: m 1 

      1 
(2-13)
  
48
g) Estimarea fiabilităţii previzionale prin metode analitice [ ]
Această metodă utilizează legi ale teoriei fiabilităţii, statistici matematice,
rezistenţa materialelor şi ale proiectării organelor de maşini, pe care le aplică în
concordanţă cu experienţa practică trecută.
Notându-se variabila aleatoare Y = R - S şi având în vedere faptul că fiabilitatea
reprezintă probabilitatea de funcţionare fără defectări, rezultă:
R(t) = P (R > S) = P (R - S > 0) = P (Y > 0) (2-14)

Dacă se notează densitatea de probabilitate a variabilei aleatoare Y cu g(y),
atunci fiabilitatea se poate scrie sub forma:

(2-15)
R(t) 
0 g( y )  dy
ceea ce arată că fiabilitatea reprezintă aria haşurată, mărginită de graficul
funcţiei g(y), axa absciselor şi axa ordonatelor (figura 2.1).
Fig. 2.1. Determinarea fiabilităţii luând

în considerare repartiţiile rezistenţei şi
solicitării
48
h) Studiu privind evaluarea fiabilităţii previzionale prin simulare numerică [ ]
Metodele de simulare reproduc fenomenele reale prin fenomene asemănătoare
(modele) produse în mod artificial, simularea permiţând schimbarea condiţiilor de
intrare şi studiul efectelor acestor modificări la ieşire.
i) Estimarea fiabilităţii prin simulare numerică cu modelul Monte Carlo
Rezolvarea modelelor de simulare se bazează pe prelucrarea unor experimente
create m cadrul modelului.
Atunci când modelele conţin variabile aleatorii, ele se numesc modele de
simulare Monte-Carlo.
Metoda Monte Carlo reprezintă ansamblul procedeelor care permit obţinerea
soluţiilor unei probleme cu ajutorul experienţelor aleatorii.
72
j) Conceptul arborelui de defectare [ ]
Arborelui de defectare reprezintă o tehnică analitică deductivă de evaluare a
sistemelor, prin care se determină probabilitatea de producere a evenimentului top
sau a evenimentului indezirabil. Acesta constituie o stare de defectare a sistemului
pusă în evidenţă în contextul condiţiilor de funcţionare, specifice mediului în care
funcţionează sistemul supus analizei.
k) Evaluarea fiabilităţii operaţionale
Fiabilitatea operaţională (efectiva la beneficiar) este fiabilitatea unui produs
determinata pe baza rezultatelor privind comportarea în exploatare pe o anumita
perioada de timp, a unui număr mare de produse efectiv utilizate la beneficiar.
l) Evaluarea calitativă şi cantitativă a arborelui de defectare
Dacă construcţia arborelui de defectare a fost încheiată, se poate trece la

analiza calitativă a arborelui de defectare. Pentru aceasta este necesar să se
determine funcţia de structură.
Funcţia de structură reprezintă acea funcţie care ia într-un sistem binar
valoarea 1, dacă evenimentul top se petrece, şi valoarea 0, dacă evenimentul top
nu se petrece.
Analiza calitativă a arborelui de evenimente operează cu următoarele metode:
 Metoda directă
Metoda directă permite analiza calitativă, adică determinarea tăieturilor şi
drumurilor minimale, după construirea arborelui de defectare.
 Metoda descendentă. Algoritmul Mocus [ ]
70
Metoda descendentă de analiza calitativă a arborelui de defectare, numită şi

algoritmul Mocus, care conferă posibilitatea de determinare a tăieturilor minimale,
prin parcurgerea arborelui de defectare de sus în jos. Algoritmul Mocus constă în
construirea unor matrice pentru operatorul evenimentului top şi, apoi,
descompunerea operatorului în intrările sale. Dacă o intrare este un operator, el va
fi descompus, într-o etapă următoare, de asemenea, în intrările sale, până se
ajunge ca toate elementele matricei sa fie evenimente de bază. Fiecare linie a
matricei astfel obţinută reprezintă o tăietură. Prin reducerea tăieturilor se deduc
tăieturile minimale ale arborelui de defectare.
 Algoritmul FATRAM [ ]
70
În afara algoritmului Mocus, pentru obţinerea ansamblurilor minimale ale

arborelui de defectare s-au dezvoltat şi alţi algoritmi. Cea mai mare parte a acestor
algoritmi urmăresc ameliorarea algoritmului Mocus, luând în considerare
evenimentele repetate ale arborelui de defectare. Printre aceşti algoritmi, cel mai
des utilizat este algoritmul Fatram
 Factorizarea arborelui de defectare
Factorizarea constituie o metodă de evaluare calitativă a arborilor de defectare
care conţin evenimente repetate, fără a necesita determinarea prealabilă a
ansamblurilor minimale ale acestora.
Factorizarea se bazează pe expandarea funcţiei de structură, luând în
considerare metoda Shannon de expandare a funcţiilor Booleene.
 Metoda ascendentă
Aşa cum a fost prezentat, algoritmul Mocus permite determinarea tăieturilor
minimale prin parcurgerea arborelui de defectare de sus în jos. Metoda ascendentă
permite, de asemenea, determinarea tăieturilor minimale prin parcurgerea arborelui
de defectare de jos în sus, înlocuind operatorii logici cu intrările lor după
următoarele reguli:
un operator logic SAU realizează reuniunea (+) evenimentelor de intrare;
un operator logic Şl realizează intersecţia (•) evenimentelor de intrare.
 Reducerea ansamblurilor minimale
Reducerea tăieturilor şi drumurilor minimale reprezintă o sarcină care necesită
destul de mult timp. Pentru un arbore de defectare conţinând un număr de n
tăieturi minimale sunt necesare cel puţin n!/(2(n-2)!) operaţii. Numărul operaţiilor
creşte foarte mult cu cât numărul tăieturilor minimale este mai mare.
 Evaluarea cantitativ-probabilistică
Evaluarea cantitativă sau evaluarea probabilistică a arborelui de defectare
constă în determinarea probabilităţii de producere a evenimentului top, luând în
considerare probabilităţile evenimentelor de bază ale arborelui de defectare.
 Evaluarea probabilistică pe baza funcţiei de structura [ ]
72
Pentru un arbore de defectare simplu conţinând un operator logic Şl, având ca

intrări evenimentele de bază cu variabilele de stare X 1, X2, ..., X,, ..., Xn, care pot
lua valorile 1 sau 0, funcţia de structură are expresia:
n
(2-16)
( X )   X i  X 1 X 1 .... X i ... X n
i 1
care ia, de asemenea, valorile 1 sau 0.

În cazul în care arborele de defectare simplu conţine un operator logic SAU,
funcţia de structură are expresia:
n
(2-17)
( X )  1   (1  X i )  1  (1  X 1 )( 1  X 2 )...( 1  X i )...( 1  X n )
i1
 Evaluarea importanţei elementelor sistemului

La analiza cantitativă a sistemelor, în afara determinării probabilităţii de
generare a evenimentului top sau a altui eveniment intermediar, prezintă
importanţă practică determinarea importanţei elementelor sistemului sau a celor
care intră în structura unei tăieturi minimale. Aceasta permite evidenţierea
elementelor "slabe" sau mai puţin fiabile.
Importanţa unui element E, al sistemului se determină cu o relaţie generală de
forma:
m
 P (C j
)
Suma Pr obabilitat ilor Taieturilo r Minimale Continand Elementul Ei
(2-18)
j 1
I Ei  c
 
Suma Pr obabilitat ilor Taieturilo r Minimale ale Sistemului
 P (C i
)
i 1

în care m reprezintă numărul de tăieturi minimale conţinând elementul E i c -
numărul de tăieturi minimale ale sistemului; P(Cj) - probabilitatea tăieturii cj, P(Ci) -
probabilitatea tăieturii ci.
2.2. Optimizarea nivelului de fiabilitate operaţională a echipamentelor
termomecanice din centralele termoelectrice în funcţiune
Abordarea optimizării sistemelor tehnice pleacă de la impunerea unui anumit
nivel de rezervare care operează cu conceptul de redundanţă. Astfel un sistem cu
(n) componente în paralel poate suporta defectarea a(n-1) elemente şi poate
rămâne în funcţiune dacă un element îşi îndeplineşte funcţia tehnico-economică.
În problema optimizării nivelului de rezervare se pot folosi două metode cu
următoarele denumiri:
1. Metoda Sharma Venkateswaran (MSV)
2. Metoda Agarwal-Grupta-Misra (MAGM)
Modelul matematic al metodei MSV are următoarea structură funcţională
aplicabil calculării nonfiabilităţii unei componente în serie cu (N) etaje p j < 0,5 să
respecte relaţia (2-19):
N N
Fs   p j ( x j ); g ij ( x j )  b i; i  1, m (2-19)
j 1 j1
în care: Fs = funcţia supusă optimizării; gij = restricţiile problemei, bi = resursă

disponibilă pentru rezolvarea constrângerilor (i).
Principalele modele de optimizare a eforturilor de creştere a fiabilităţii se
prezintă sintetic astfel:
72
1. Modelul cheltuielilor totale anuale [ ]
(2-20)
  
cos tul
C 
total anual dp     P  w  E  c
i i E  r I  C  C
i i i se i an a m p
i i i
în care: i = consumatorul de fiabilitate, dpi = dauna specifică, i = intensitatea de

defectare; Pi = puterea întreruptă la consumatorul (i), Ei = energia anuală
nelivrată; cse = costul specific al energiei nelivrate; r anIa = cheltuieli de amortizare,
Cm = cheltuieli cu mentenanţa; Cp = cheltuieli cu pierderi în sistemul
72
2. Modelul cheltuielilor totale actualizate [ ]
Ts
 1  rinf 
t
 t curent
 (2-21)
C tac  
ech
It 
1 r
 
  
ech daune
C exp  D prob  1  r inf



val val
 V riz  V rem 
t  ac   t c  t ex  1
  1  r ac  

în care: It = investiţiile efective şi de echivalare, T s = durata de serviciu, rinf; rac =
ech
ratele de inflaţie şi de actualizare; tc = timpul curent; tex = durata de execuţie, C exp
= cheltuieli de exploatare şi echivalare, D = daune probabile, V reziduale; Vremanente =

valorile reziduale ale componentelor dezafectate în anul (t c) şi cele remanente
după anul de serviciu.
3. Efortul economic justificat se aplică la determinarea oportunităţii investiţiei.
Ts  Ts  (2-22)
E 
efortul  tc dauna  tc valoarea  Ts
economic (1  r a )   D economica (1  r a )  V remanenta (1  r a ) 
tc din anul ( t c )  t c 1 in anul ( t ) dezafectat a 
4. Efortul economic minim raportat se calculează la stabilirea priorităţilor de

investiţii în ideea determinării variantei optime.
(2-23)
 Ts

 C ex (1  r d  rinf
t
I t   rrisc ) 
efectul  1 
E economic 
min im  Ts 

t valoarea  Ts
  D t (1  r a )  V remanenta (1  r a ) 
 t 1 
în care: rd = rata dobânzii; rinf = rata inflaţiei; rrisc = rata riscului.

5. Analiza configuraţiei
Modelul cheltuielilor totale actualizate cu referire la cele două stări din anul (t)
de exploatare a aparatajului electromecanic din staţia comutare se poate detalia în
72 89
următoarea configuraţie matematică: [ ] [ ]
 Ts
valoarea
  (2-24) Ts investitii
C     E (1  r )   V (1  r )    I (1  r )     C  1  r    0
t t t t
I
remanenta manevre manevre in sistemul
tac t a a aparatajul ui a TRAFO a TRAFO de comanda a
 t0 t ' t 1 inlocuit t0  a statiilor  
în care: t’ = anul în care se operează prima înlocuire a aparatajului
electromecanic din staţia analizată.
Aplicarea criteriilor de optimizare a nivelului de fiabilitate trebuie precedată de o
analiză cost-profit privind eficienţa investiţiilor de evaluare a fezabilităţii soluţiei
finale. Principalii indicatori care trebuie calculaţi se referă la durata de recuperare a
investiţiilor (dri), venitul net total actualizat (Vntac), indicele de profitabilitate (ip) şi
rata internă de rentabilitate (rir).
 reducerea reducerea
 (2-25)
d ri  1  R daunelor   10 ani
consumuril or reducerea
 R proprii  R cheltuieli
 lor 
 tehno log ice de exp loatare 
Ts
 
  E economic
efectul efortul t
V ntac   E economic  (1  r a )  0

t 1 
din anul t in anul t 
 Ts efectul Ts

 E
t efectul t
ip   E economic (1  r a ) economic (1  r a )  1
 t 1 t 1 
Ts
 V ntac
t
rir  (1  rir )  0; rir  r tac  0 ,10  10 %
t 1

3. MODELE DE EVALUARE A MENTENABILITĂŢII SISTEMELOR
MECANICE DIN CADRUL CENTRALELOR TERMOELECTRICE
SUPUSE PERTURBAŢIILOR MULTIPLE
3.1. Prezentarea şi selectarea metodelor de mentenabilitate în vederea
68
reducerii vulnerabilităţilor holistice [ ]
Mentenabilitatea reprezintă aptitudinea unui sistem de a fi menţinut sau
restabilit într-o stare în care îşi poate îndeplini funcţia cerută, atunci când
mentenanţa este şxecutată în condiţii date, utilizând procedurile şi mijloacele
prescrise şi aplicabile la nivelul exploatării. Mentenabilitatea este un concept
asociat fiabilităţii. Din punct de vedere al etapelor în care se evaluează principalii
indicatori ce caracterizează mentenabilitatea sistemelor (figura 3.1), se disting
următoarele:
mentenabilitatea proiectată sau previzională, „construită" în faza de concepţie în
funcţie de obiectivelor de disponibilitate;
- mentenabilitatea operaţională determinată pe baza istoricului intervenţiilor;
- mentenabilitatea intrinsecă calculată în faza de concepţie pe baza unui caiet
de sarcini care cuprinde criteriile de mentenabilitate (modularitate, accesibilitate
etc).
Fig. 3.1. Clasificarea mentenabilităţii din punct de vedere al etapei în care

se evaluează principalii indicatori de mentenabilitate
S-au impus cinci clase de criterii de mentenabilitate care vizează:
 mentenanţa preventivă: respectiv accesibilitatea, interschimbabilitatea şi
uşurinţa demontării pieselor ce se inspectează;
 mentenanţa corectivă în ceea ce priveşte timpii de detectare şi diagnostic
pentru avariile şi defecţiunile ce trebuie înlăturate;
 organizarea compartimentului de mentenanţa, care depinde de
periodicitatea acţiunilor de mentenanţa preventivă, posibilitatea grupării acestor
intervenţii, omogenitatea fiabilităţii componentelor;
 calitatea documentaţiei tehnice în ceea ce priveşte conţinutul,
disponibilitatea, modul de transmitere a acesteia operatorilor pentru o corectă
îndeplinire a activităţii;
 urmărirea funcţionării utilajului de către constructor, calitatea serviciilor
postvânzare, posibilitatea procurării pieselor de schimb.
Se identifică următoarele tipuri de mentenanţa (figura 3-2).
- mentenanţa corectivă care se realizează după apariţia defecţiunii,
echipamentul fiind în stare defectă şi care are ca scop restabilirea stării de
funcţionare;
- mentenanţa preventivă care se efectuează înainte de apariţia defecţiunii când
echipamentul este în stare de funcţionare, în scopul de a preveni apariţia
defecţiunilor.
În figura (3-2) sunt prezentate tipurile de mentenanţa, aşa cum se regăsesc în
standardul SR EN 13306:2002 [SR 02]. Este de remarcat faptul că normele
franceze în domeniu utilizează şi denumirea de strategie pentru a desemna tipurile
de mentenanţă.
Principalul obiectiv al mentenanţei îl constituie asigurarea funcţionării
echipamentului de producţie în condiţiile respectării parametrilor fixaţi.
1. Mentenanţa corectivă este "mentenanţa efectuată după apariţia unei
defecţiuni, destinată să repună un element într-o stare care să-i permită efectuarea
funcţiei cerute".
7
Fig. 3.2. Tipuri de mentenanţă [ ]
Mentenanţa corectivă poate fi:
- paliativă ce presupune "activităţi corective destinate a permite unui
echipament, în mod provizoriu, îndeplinirea integrală sau parţială a funcţiilor sale".
- curativă care reprezintă "activităţi corective care au ca obiect repunerea unui
echipament, într-o stare specifică de funcţionare, care îi permite îndeplinirea
funcţiilor sale". Aceste activităţi de înlăturare definitivă a defecţiunii, a cauzelor şi
efectelor acesteia pot fi de tip reparaţie sau înlocuire ,

În conformitate cu [SR 02] se consideră că acţiunea fizică executată asupra
unui echipament defect având ca scop restabilirea definitivă a stării de funcţionare
cerută poartă denumirea de reparaţie. Pentru reparaţii, literatura de specialitate
furnizează anumite abordări de realizare, elementul defect putând fi reparat sau
înlocuit (figura 3-3).
17
Fig. 3.3. Realizarea activităţilor de mentenanţă [ ]
Intervenţia de mentenanţă corectivă presupune succesiunile de activităţi
prezentate în figura (3-4) care se referă la:
- pregătirea pentru intervenţie, localizarea şi izolarea defecţiunii; diagnosticarea
defecţiunii; demontarea subansamblului defect; repararea elementului defect sau
înlocuirea cu unul nou; montarea subansamblului; ajustarea, centrarea, calibrarea;
- teste de funcţionare la mersul în gol şi în sarcină.
Fig. 3.4. Activităţi ce

compun intervenţia de
mentenanţă corectivă
2. Mentenanţă preventivă
Mentenanţă preventivă este definită ca "mentenanţă efectuată la intervale
predeterminate sau conform unor criterii prestabilite, destinată să reducă
probabilitatea de defectare sau degradarea funcţionării elementului".
Mentenanţă preventivă sistematică conţine următoarele tipuri de activităţi:
1. intervenţii planificate
2. inspecţii periodice
Diagramele privind conceptele de mentenanţă şi condiţiile de implementare se
popt urmări pe figurile (3-5) şi (3-6).
Fig. 3.5. Diagrama

diferitelor concepte de
mentenanţă
Fig. 3.6. Condiţii de

implementare a tipurilor
de mentenanţă
 Mentenanţa preventivă condiţională

Mentenanţa preventivă subordonată unui tip de eveniment predeterminat,
Mentenanţa condiţională este mentenanţa preventivă bazată pe performanţă şi
/sau pe monitorizarea parametrului şi acţiuni ulterioare rezultate.
Operaţiile care compun intervenţiile de mentenanţă condiţională sunt prezentate
în fig. (3-7) după cum urmează:
Fig. 3.7. Activităţi ce compun intervenţia de mentenanţă condiţionată

Mentenanţă condiţională implică astfel utilizarea rezultatelor activităţii de
monitorizare (ex. identificarea defectărilor potenţiale) şi apoi analizarea lor pentru a
diagnostica defectările potenţiale şi a prognostica viaţa reziduală a componentelor.
Toate acestea sunt folosite în scopul planificării celei mai eficiente sarcini de
mentenanţă posibile.
În figura 3.8 este ilustrat impactul pe care îl are aplicarea diferitelor tipuri de
mentenanţă asupra fiabilităţii şi a duratei de viaţă a sistemului.
.
Fig. 3.8. Influenţa tipurilor

de mentenanţă
42
asupra fiabilităţii [ ]
 Planificarea şi programarea activităţilor

Planificarea mentenanţei este la fel de importantă ca planificarea activităţilor.
Eficienţa programului se bazează pe fiabilitatea funcţiei de planificare. Pentru
activităţi de anvergură, mai ales cele care necesită o coordonare între calificări

multiple, trebuie luată serios în considerare utilizarea unor metode precum
Programul Evaluation and Review Technique (PERT) sau Metoda drumului critic
(CPM) pentru asigurarea unui control global eficient. Metoda CPM este descrisă în
detaliu ulterior pe parcursul capitolului curent.
 Evaluarea performanţelor
Firmele de mentenanţă de succes îşi măsoară periodic performanţele prin
intermediul a diferite mijloace. Analize de performanţă contribuie la eficienţa
departamentului de mentenanţă şi sunt esenţiale pentru evidenţierea duratei de
nefuncţionare a echipamentului
Pentru asigurarea securităţii operaţiilor efectuate după punerea în funcţiune a
instalaţiilor, regulamentul de securitate trebuie definitivat şi aprobat de către forul
ierarhic abilitat înainte de începerea punerii în funcţiune şi a opririi instalaţiilor.
În momentul descoperirii unei anormalităţi în funcţionare, operatorul trebuie să
ia măsurile necesare asigurării securităţii. Aceste măsuri sunt în prealabil analizate,
procedurale şi puse în practică în funcţie de situaţia existentă. Diagrama combaterii
efectelor unui regim incorect de funcţionare a centralelor nucleare se poate urmări
pe figura (3.9).
Fig. 3.9. Diagrama

combaterii funcţionării
incorecte
 Proiectarea mentenanţei continue asupra instalaţiilor mecano-energetice ia

în considerare o serie de metode manageriale, cum ar fi:
Analiza modului de defectare, a efectului şi criticităţii (FMECA).
Controlul statistic al funcţionării utilajelor.
Analiza riscului, Analiza reţelei resurselor. Analiza cauză-efect „5M".Matricea
mentenanţei. Analiza arborelui de defectare. Metoda Pareto.
Matricea de criticitate calitate-securitate-disponibilitate CSD.
 Modul de defectare, efectele şi analiza critică (Failure Mode, Effects and
Criticality Analysis -FMECA) este un instrument de analiză de proiectare utilizat
pentru creşterea siguranţei de sistem. Poate fi aplicat în timpul fazei iniţiale de
proiectare, pe un proces sau pe un echipament/utilaj care există deja.
Frecvenţa de apariţie (F) este dată de probabilitatea de apariţie a unui defect,
dată la rândul ei de probabilitatea de apariţie a unei cauze. Poate fi apreciată prin
media timpului de bună funcţionare-MTBF.Gravitatea (G) reprezintă o evaluare a
efectului defectării, resimţită de utilizatorul produsului/utilajului respectiv. Se poate
exprima în funcţie de media timpului de staţionare în reparaţii (MTSR).
Detectabilitatea (D) va fi dată de probabilitatea ca un defect să poată fi
identificat atunci când cauza de apariţie a acestuia există. Exprimarea lui se va
realiza pe baza calculelor probabilistice.
Principala contribuţie a metodei este aceea că descrie un defect pe baza unui
indice de criticitate (C), luând în considerare toate influenţele menţionate. Ca
urmare, criticitatea defectului se va aprecia cu ajutorul relaţiei următoare:
C=FxGxD (3-1)
Dificultatea constă în aprecierea corectă a factorilor F, G, D, pentru aceasta
trebuind a fi consultat întregul istoric de date al mentenanţei.
 Controlul statistic al funcţionării reprezintă o metodă de monitorizare
dinamică a nivelului parametrilor tehnici de funcţionare a utilajelor şi a calităţii
produselor obţinute.
 Analiza riscului evidenţiază probabilitatea ca un anumit eveniment să aibă
loc şi să se finalizeze cu un posibil câştig sau cu o pierdere.
 Analiza arborelui de defectare (FTA), (Failure Tree Analysis) începe cu
examinarea unui eveniment important şi caută combinaţii între defectele care îl
cauzează. Este recomandată pentru a descoperi relaţii între defecte.
 Analiza Pareto are ca obiectiv identificarea cauzelor principale de apariţie a
defecţiunilor şi orientarea eficientă a resurselor mentenanţei spre înlăturarea
acestora. (fig. 3.10)
Fig. 3.10. Graficul

indisponibilităţii pe tipuri
de defecţiuni

Conform principiului enunţat de Vilfredo Pareto: "80% dintre defecţiunile de
funcţionare a utilajelor sunt urmare a 20% dintre cauze
 Estimarea duratei scontate a unei activităţi
Schema PERT necesită trei estimări a duratei activităţilor, folosind următoarea
formulă pentru calculul timpului final:
OT  4 ( MT )  PT
Ta  (3-2)
6
unde: Ta= durata scontată a activităţii;
OT = durata optimistă sau minimă necesară pentru finalizarea activităţii;
PT = durata pesimistă sau maximă necesară pentru finalizarea activităţii;
MT = durata cea mai probabilă necesară pentru finalizarea activităţii..
 Analiza costurilor de mentenanţă
a) Pentru evidenţierea costurilor în timp, de-a lungul ciclului de viaţă al utilajului,
se foloseşte noţiunea de cost global, fig. (3-11).
b) După aria de extindere, costurile de mentenanţă sunt: ale echipamentului,
utilajului, instalaţiei, liniei tehnologice, secţiei,întreprinderii.
c) După modul de provenienţă, costurile depind de diagnosticul indisponibilităţii
echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor:
d) Funcţie de sistemul adoptat, costurile activităţilor de mentenanţă pot fi
corective şi preventive.
Fig. 3.11. Diagrama

costului global
e) Funcţie de alocarea cheltuielilor pentru mentenanţă, costurile pot fi costuri

destinate: achiziţionării pieselor de schimb, salarizării resursei umane, stocării
pieselor de schimb, a combustibililor, lubrefianţilor şi altor utilităţi, transportului
pieselor de schimb.
. Ca urmare vom întâlni, fig. (3-12).

Fig. 3.12. Costul total
mediu de mentenanţă
corectivă pe unitatea
de timp (C1)
Ţinând cont de sistemele de mentenanţă corectivă prezentate anterior, vom

evidenţia următoarele categorii de costuri:
a) costul total mediu de mentenanţă corectivă pe unitatea de timp (c 11) se poate
exprima prin relaţia (3-3):
pp  ps  lei 
c 11  , (3-3)
MTBF  ora 
 
în care: pp= costul unei intervenţii preventive (lei)
Ps = cost suplimentar, suportat în cazul defectării utilajului (lei)
b) costul total mediu de mentenanţă paliativă pe unitatea de timp (c 12)
p  p'  lei  (3-4)
c 12   ora 
MTBF '  
în care: p = costul unei intervenţii preventive
p' = cost suplimentar, suportat în cazul defectării utilajului (mai mare decât p)
 Costul total mediu de mentenanţă preventivă pe unitatea de timp (C 2)
Conform clasificării sistemelor de mentenanţă, vom întâlni următoarele categorii
de costuri:
c) costul total mediu de mentenanţă sistematică pe unitatea de timp (c 21)
p  P x F( t )  lei 
c 21  , (3-5)
m(t)  ora 
 
în care: p = costul unei intervenţii preventive
P = costul intervenţiei după defectare
F(t) = probabilitatea de defectare a elementului critic considerat în perioada t de
serviciu. M(t) = durata medie de utilizare a elementului critic considerat (ore). În

cazul unei înlocuiri preventive sistematice la sfârşitul perioadei T, se poate exprima
ca fiind:
T
(3-6)
m(t) 
 1  F ( t )  dt
0
Durata m(t) este deci inferioară perioadei T de înlocuire preventivă sistematică.

Dacă se aşteaptă avaria, se ajunge la cazul mentenanţei corective, în care m(t) =
MTBF.
d) costul total mediu de mentenanţă condiţională pe unitatea de timp (c22)
pg  lei  (3-7)
c 22  ,  ora 
Kc  MTBF  
în care: g = costul de aplicare al mentenanţei condiţionale, Kc = coeficient de
intervenţie condiţională, ce creşte de regulă MTBF
costul total mediu de mentenanţă previzionară pe unitatea de timp (c23)
pg  lei 
c 23  ,  ora 
(3-8)
Kp  MTBF  
în care: Kp = coeficient de intervenţie previzionară, care va mări substanţial
MTBF.
 Managementul mentenanţei sistemelor mecanice
Ca urmare a politicilor aplicabile în domeniul mentenanţei, alegerea tipului de
mentenanţă în funcţie de cost se va face ţinând cont de următoarele elemente:
- costul de înlocuire sau intervenţie preventivă (p)
- costul de intervenţie după defectare (P)
- media timpului de bună funcţionare MTBF
- costul instrumentelor de mentenanţă condiţională (g)
- durata normată de utilizare a mijlocului fix considerat (T)
Din analiza reprezentării grafice rezultă câteva direcţii privind alegerea politicii
optimizate de mentenanţă, anume:
- cea mai economică politică de mentenanţă este cea de tip previzionar (c23), cu
condiţia ca perioada de utilizare (T) a mijlocului fix să fie suficient de mare pentru a
permite amortizarea echipamentelor suplimentare
- pentru aceeaşi perioadă de timp T, cea mai costisitoare politică este cea
curativă (c11), conducând la o creştere puternică în timp a costurilor
 Costurile ascunse ale mentenanţei, reprezintă acele categorii de cheltuieli
care nu se regăsesc în evidenţele contabile, dar care se manifestă şi influenţează
indicatorii de performanţă ai firmei, întrucât sunt costuri care „nu se văd, dar se
simt", Dintre costurile ascunse identificăm:
- costul non-securităţii,
- consecinţele comerciale ale nerespectării termenelor, legate în special de
pierderea încrederii clienţilor tradiţionali ai firmei;
- pierderile de productivitate a utilajelor,
- pierderea imaginii de marcă,
- pierderile de productivitate a materialelor, legate de lipsa de câştig datorată
utilizării ineficiente a acestora;
- pierderile datorate toxicităţii şi noxelor industriale;
- costul demotivării personalului
- consecinţele comerciale ale non-calităţii,
 Managementul prin costul global
Pentru calculul vârstei optime de înlocuire a unui utilaj, funcţie de costul global,
vom utiliza următoarele elemente:
Cgr, costul global redus; Cm, costul de mentenanţă; Cg’, costul marginal (derivata
costului global funcţie de timp), reprezentând creşterea de cost apărută ca urmare
a utilizării echipamentului de la momentul t la momentul t+1;
Cgr med, costul global redus mediu, exprimat prin relaţia (3-9).
C g  lei 
C grmed  în care: n - este durata de viaţă (ani), (3-9)
n  an 
Fig. 3.13. Evoluţia costului

global, a costului mediu şi
70
a costului marginal [ ]
3.2. Strategii de evaluare a mentenanţei echipamentelor mecanice din

68
structura evolutivă a centralelor termoelectrice [ ]
. Politicile de mentenanţă pot fi corective şi preventive. Mentenanţa corectivă
urmăreşte refacerea sistemului în urma unor defecte iar cea preventivă
supervizează anticiparea producerii incidentelor de avarie.
Mentenanţa preventivă urmăreşte reducerea posibilităţilor de producere a
incidentelor de avarie.
Modelele de evaluare a mentenanţei au următoarele structuri matematice:
a) Modelul mentenanţei corective

= media timpului de bună funcţionare dintre defectări (Tc)
1) MTBF 
0 R ( t ) dt
2) Disponibilitatea de timp a sistemului
1
Tc  T  (3-10)
Dc    1  MC 
Tc  TMC  Tc 
3) Costul mediu al mentenanţei corective pe unitatea de timp
C mediu  C unei cos tul
inlocuiri
cos tul
 C daunelor  Tc (3-11)
b) Modelul mentenanţei preventive
1) Timpii medii de funcţionare şi nefuncţionare
T
  Tc
Tp 
0 R ( t ) dt ; R(t)  e (3-12)
timpul
 timpul

necesar
T nf  T unei R ( t )    T demediu
mentenanta
1  R ( T ) 
inlocuiri  preventiva 
2) Disponibilitatea preventivă va fi egală cu cea corectivă
1
 T 
Dp   1  MC  (3-13)
 Tc 
3) Costul mediu al mentenanţei pe unitatea de timp
C preventiv  1  R ( t )  C Al
cos tul
C mp  (3-14)
Tp
în care: CAl = variaţia aleatoare a costului preventiv.
c) Modelul mentenanţei predictive
TM
1) T timpul mediu de (3-15)
functionar e ne int rerupta

 R ( t ) dt
0
2) Disponibilitatea sistemului pe durata a (n) inspecţii

T p i n (3-16)
D fT 
 n


necesar
T F ( T
 p i n MC MC  T inlocuirii ) R ( Ti )
 i1 

 n

cos tul
C p  n  C d  (C d  C e )


R ( Tc )

3) mediu
C pe unitatea 
i 1 (3-17)
timpul mediu de
de timp T functionar
e ne int rerupta
în care: ce = costul efectuării inspecţiei

d) Optimizarea programului de mentenanţă modelată în teoria costurilor
operaţionale
- Costul mentenanţei preventive a echipamentului (i) are următoarea structura
matematică:
 cos turile 
 cos tul cos tul cos tul de  (3-18)
C MPi  C resursei  C materialel  C mentenante  C transport  min ime
 umane or
preventive
i 
 la consumator 
- Costul mentenanţei corective

 n

N
daunele
C MC   p ci C m ci  D medii 
 i1 valorice 
în care: Npci = numărul probabil al defectărilor ale echipamentelor (i) pe durata
unui an; Cmci = costul mediu al unei acţiuni de mentenanţă corectivă a
echipamentului (i); D = daunele medii anuale probabile provocate de căderile
echipamentului (i).

4. CORELAŢIILE RISC-CALITATE SUPUSE OPTIMIZĂRII PE BAZA
MODELELOR CERCETĂRII OPERAŢIONALE
4.1. Modelele de evaluare a riscurilor în concepţia cercetării operaţionale
Model conceptual nou, prezent în evoluţia dinamică a sistemelor industriale,
reingineria industrială este un răspuns la realitatea mediului concurenţial şi impune
abordări revoluţionare, radicale pentru reproiectarea şi regândirea întreprinderii,
(fig. 4.1) de tipul centralelor termoelectrice.
84
Fig. 4.1. Conceptul de reinginerie industrială [ ]
. Faţă de abordarea tradiţională a riscului care este negativă, câteva din
definiţiile şi standardele internaţionale includ ca noutate pentru interpretarea
riscului "the possibility of upside risk" sau "oportunitatea" adică incertitudinile
care pot avea efecte benefice în atingerea obiectivelor.
Fig. 4.2. Descriptorii

teoriei riscului

În concepţia reingineriei industriale definită anterior, o abordare teoretică a
riscului holistic ne evidenţiază principalele domenii în care acesta se poate
manifesta cu frecvenţă în cadrul întreprinderii, conţinutul său pericol, inconvenient,
perturbaţii posibile sau oportunitate, întinderea ce o poate avea şi gradul de
severitate exprimat prin magnitudinea impactului, consecinţa, precum şi cele două
feluri în care riscul se poate identifica: previzibil sau imprevizibil. în acest sens,
descriptorii teoriei riscului: incertitudinea, probabilitatea şi impactul, sunt
exprimaţi având la bază interpretarea conceptului de risc, (figura 4.2 ). Descriptorii
teoriei riscului care au câştigat o puternică relevanţă pe planul mondial în ultimul
timp, se înscriu încă într-o sursă de confuzie în general de aceea vor fi prezentaţi
comparativ.
a) Modele de risc în concepţie holistică
Anumite concepte şi interdependenţe, cum ar fi cele ale raportului echilibru-
dezechilibru, stabilitate-instabilitate, continuu discontinuu, staţionaritate-dinamică,
frecvent utilizate pentru a explica procese şi fenomene care au .loc în evoluţia
sistemelor industriale, sunt tot mai dificil de reprezentat cu ajutorul metodelor
clasice, ceea ce a impulsionat matematizarea fenomenelor generatoare de risc-
catastrofă-haos. (fig. 4-5)
49
Fig. 4.3. Corelaţia permanentă a conceptelor risc, catastrofă, haos [ ]
Aceste sisteme conţin multiple discontinuităţi şi încorporează o instabilitate
inerentă, fiind permanent supuse şocurilor şi perturbaţiilor externe şi interne.

Profilul sistemelor complexe la nivel holistic este definit de următoarele
caracteristici importante:
a) DINAMICA
b) PRAGUL DE RECUNOAŞTERE AL SCHIMBĂRILOR,.
c) COMPLEXITATEA
d) TURBULENŢA
e) DEZECHILIBRU SI INSTABILITATE,
b) Reţele neuronale dedicate diminuării riscului bazate pe teoria învăţării
[87 [88 [54 [60
sistemelor inteligente ] ] ] ]
Tehnologia învăţării sistemelor inteligente studiază legităţile care acţionează în
fabricaţia produselor în vederea asigurării calităţii la un preţ cât mai scăzut generat
de proces şi de tehnica realizării produselor.
Caracteristicile generale ale modelării proceselor prin distribuire în paralel a
88
evenimentelor se prezintă astfel: [ ]
 Mulţimea unităţilor de procesare (neuroni, celule nervoase).
 Stare de activare pentru fiecare unitate din cuprinsul reţelei reale modelate.
 Conexiune între unităţi prin sinapse ponderate (sinapsele determină efectul pe
care-l are semnalul unei unităţi asupra întregii reţele modelate).
 O regulă de propagare care determină intrările în reţea şi intrările la fiecare
nod neuronal.
 O funcţie de activare care influenţează nivelele reţelei dacă se cunoaşte
intrarea xi(t) şi starea curentă a reţelei si(t).
 O intrare externă (bi) pentru fiecare unitate.
 O metodă pentru culegerea informaţiilor.
 Un mediu în care sistemul operează şi care asigură semnalele de intrare şi
cele de eroare.
Modelul matematic al unui proces tehnologic se poate scrie sub următoarea
formă generală:
1. Inteligenta artificială (sisteme expert) plus reţea neuronală. Sistemul expert
setează valorile iniţiale ale ponderilor şi a structurii reţelei neuronale şi le păstrează
în baza de date. Din combinaţia cunoştinţelor sistemului expert şi a reţelei
neuronale se poate construi o predicţie optimală a sistemului real supervizat.
2. Fuzzy plus reţele neuronale (F.N.N.) În sistemele expert mulţimile fuzzy pot
exploata ambiguitatea rezultată la nivelul comunicării imperfecte dintre expert şi
utilizator.
3. Neurocontrolul are la bază reţeaua neuronală multistrat. Mai nou,
neurocontrolul face apel la reţele neuronale recurente (reţele multistrat cu reacţie).
Aceste reţele aplică algoritmul învăţării backpropagation care aparţine metodelor
de gradient mult folosite în teoria controlului optimal.
4. Reţelele neuronale multistrat clasice au o foarte înceată convergenţă fapt
pentru care nu pot fi aplicate în practică decât în domenii restrânse. Creşterea
vitezei de învăţare a acestor reţele se face prin algoritmi backpropagation mai
eficiente prin înglobarea cunoştinţelor despre proces în structura reţelei neuronale
şi prin preînvăţarea off line a reţelei.
5. Aplicaţiile reţelelor neuronale plus sisteme expert concepute în logica fuzzy
se referă la prognoza sarcinii, la diagnoza instalaţiilor, la controlul regimurilor şi la
asigurarea calităţii energiei la costuri minime.
4.2 Modele ale calităţii şi a proceselor industriale inclusiv a resursei
umane implicate la nivelul sistemelor inginereşti
Pentru numeroase organizaţii riscul şi calitatea au devenit două priorităţi
esenţiale şi indisociabile şi raţionamentele determinante sunt:
- Examinarea critică a proceselor dezvăluie disfuncţiuni importante.
- Securitatea este o componentă esenţială a calităţii vieţii în procesele
întreprinderii.
- Cumpărătorii devin mai exigenţi faţă de calitatea produselor şi serviciilor.
- Procesele complexe, impun abordarea calităţii asistate de calculator.
- Evoluţia controlului spre direcţia preventivă şi gestiunea riscurilor.
Fig. 4.4 Evoluţia

paralelă a
managementului
calităţii
- Spaţiul întreprinderii în cadrul internaţional este definit de coordonatele

excelenţei: eficienţă, mediu, mentenanţă, fiabilitate, securitate, calitate.

- Frontierele calităţii sunt într-o continuă expansiune, în cadrul caracteristici lor
calitative este inclus şi costul total.
- Evoluţia paralelă şi convergentă a practicilor şi tendinţelor din managementul
riscului şi calităţii imprimă corelarea durabilă a conceptelor.
Corelarea şi convergenta celor două sisteme de management (MCT) şi (MRT),
(fig. 4.4) intervine în realizarea tuturor condiţiilor ca activitatea să se desfăşoare
performant de prima dată. Corelaţia risc-calitate exprimă relaţia reciprocă prin care
se pot identifica condiţiile şi caracteristicile tehnico-economice de evitare a riscului
prin proiectarea şi monitorizarea indicatorilor de calitate totală a fluxurilor şi
proceselor industriale. Un proces poate fi exprimat cu ajutorul celor patru stări, (fig.
4.5).
Fig. 4.5 Stările unui proces

66
[ ]
- Starea ideală, când procesul are capabilitate şi se află sub control, riscul fiind
minim spre zero.
- Starea de tranziţie în prag, când se află sub control, dar nu are capabilitate şi
riscul este minim.
- Starea instabilă, la marginea haosului, când are capabilitate, dar nu este sub
control, riscul creşte spre maxim.
- Starea de haos, când nu are capabilitate şi este în afara controlului.

5.SISTEME INFORMATICE INTELIGENTE DESTINATE
MONITORIZĂRII RISCULUI ŞI A CALITĂŢII OPTIMALE
5.1 Structuri inteligente hard-soft privind asistarea conducerii

sistemelor industriale în vederea reducerii vulnerabilităţilor
Aplicaţiile oferite de un sistem informatic de asistare în timp real pentru
monitorizarea riscului sunt următoarele analize statistice, gestiunea elaborării
semnalizărilor şi alarmelor, asistenţă şi supraveghere a acţiunilor de conducere a
operatorilor, identificări de parametrii de proces şi simulări, monitorizare şi
semnalare indicatori de risc, supravegherea dinamică a răspunsului procesului,
gestiunea rapoartelor şi evenimentelor. Sistemul informatic industrial poate fi
considerat ca un set de cinci componente interactive: hardware-ul, software-ul,
datele, utilizatorul şi procedurile (fig. 5.1).
Fig.5.1 Schema tipică

simplificată a hardware-ului
unui
sistem informatic
61
industrial[ ]
Fig. 5.2 Schema bloc a

hardware-ului destinat
asistării conducerii
sistemelor industriale
59
sensibile la risc[ ]
Asistarea conducerii sistemelor industriale sensibile la risc prin sofware-uri

inteligente,(fig. 5.2) reclamă analiza celor patru componente critice ale
organizaţiilor reproiectate în condiţiile competiţiei globale:

1. Procesele, care transformă întreprinderea viitorului într-o organizaţie agilă,
prudentă şi robustă cu echipe de lucru dinamice.
2. Reţeaua de afaceri, care duce la apariţia aşa-numitei pieţe electronice,
permiţând întreprinderii să-şi satisfacă clientela oriunde s-ar afla în lume.
3. Dimensiunile, care permit întreprinderii să devină una virtuală, depinzând
de reţeaua informaţională globală.
4. Riscul holistic, conştientizat şi regândit la nivelul întreprinderii.
5.2 Eficienţa sistemelor neuroinformatice modelată pe baza riscului la
indicatorii managementului de proiect
Eficienţa economică a sistemelor de energie în dezvoltare supuse informatizării
parţiale sau totale se determină pe baza corelaţiilor dintre eforturile şi efectele
calculate în faza de concepţie a obiectivelor energetice proiectate. Principalele
probleme care reţin atenţia proiectanţilor şi a conducătorilor de proiecte trebuie să
90
se înscrie în sfera următoarelor preocupări: [ ]
• Determinarea raţională a efortului de dezvoltare pentru sistemele de
energie supuse informatizării;
• Stabilirea efectelor economice generate de regimul economic de
funcţionare al instalaţiilor energetice informatizate;
• Asigurarea structurilor hard-soft de înalta fiabilitatea tehnico-economică;
• Pregătirea arhemica a elementelor umane care vor proiecta şi exploata
instalatiile pentru dialogul on-line, om-calculator-proces;
• Precizarea conceptelor şi modelelor de evaluare a eficienţei tehnico-
economice pentru sistemele de energie informatizate.
Echiparea instalaţiilor energetice cu calculatoare de proces permite păstrarea
calităţii energiei produse şi livrate consumatorilor. Efectele acestor acţiuni se
concretizează la nivelul producerii energiei, la nivelul transportului şi a consumului
energetic cu economii substanţiale de energie, respectiv cu economii de
combustibil. Aceste economii influenţează efortul de extragere a combustibilului în
sensul diminuării investiţiilor care se programează pentru dezvoltarea surselor de
purtători energetici (cărbune, petrol, gaze naturale, amenajări hidraulice).
Conceptele şi indicatorii care reflectă cât mai fidel eficienţa tehnică şi
economică a structurilor hard (unitate centrală, reţea de transmisie şi periferice) se
referă la fiabilitatea, mentabilitatea şi disponibilitatea sistemelor cu şi fără rezerve.
Fiabilitatea structurii hard se defineşte prin probabilitatea ca instalaţiile să-şi
îndeplinească fără defecţiuni funcţiile specifice pe o anumită perioadă de timp.

Mentenabilitatea reprezintă aptitudinea elementelor componente ale structurii
hard de a rămâne în funcţiune în condiţii normale şi perturbate de lucru a
sistemului energotehnologic la o întreţinere precalculată.
Disponibilitatea structurii hard exprimă capacitatea schemelor informatice de a
prelua solicitările sistemului în condiţii de fiabilitate şi mentenabilitate impuse prin
strategia de comandă.
Rezervarea poate fi rece, caldă şi fierbinte. Rezervarea rece prevede piese de
schimb care se înlocuiesc la căderea elementelor de bază din structura hard.
Rezervarea caldă operează cu piese puse în paralel cu elementele de bază ale
structurii informatice care nu intră în funcţiune decât la căderea bazei. Rezervarea
fierbinte operează cu scheme la care rezerva funcţionează la parametrii bazei şi
intră on-line în regim normal, preluând fără întârziere sarcinilor elementelor de
bază defecte.
Sistemele expert dotate cu reţele neuronale se justifică economic pe baza
economiilor realizate în sistemul energetic şi se impun ca mijloace de modernizare
a instalaţiilor de producţie, transport şi distribuţie a tuturor formelor de energie.
Sistemele expert se folosesc în practica exploatării centralelor nuclearoelectrice
în ideea supervizării instalaţiilor energetice pentru asigurarea calităţii proceselor şi
a energiei produse. Justificarea tehnică şi economică a acestor dispozitive
informatice se face calculând şi interpretând eforturile şi efectele implicate la
proiectarea şi exploatarea sistemelor expert. Dacă efectele depăşesc eforturile
atunci realizarea şi extinderea sistemelor expert se impun iară rezerve. Eficienţa
tehnico-economică a sistemelor expert se determină pe baza calculări şi
comparării indicatorilor din structura proiectului de management cu cei repartizaţi în
condiţii similare pe plan internaţional.
Exemplul numeric prezentat demonstrează eficienţa economică a sistemelor
informatice prin valorile costurilor şi preţurilor energiei produse şi livrate, prin nivelul
profitului raportat şi prin venitul net realizat după punerea în funcţiune a sistemelor
expert.
Pe baza acestor orientări de informatizare a sistemelor prin neuroenergetice
prin informatizare tip expert se obţin economii sensibile a căror valoare acoperă
investiţiile şi cheltuielile de proiectare, realizare, punere în funcţiune şi exploatare a
sistemelor expert inferenţiale.

6. ABORDAREA OPTIMALĂ PRIVIND DURABILĂ A CENTRALELOR
31
TERMOELECTRICE ÎN CONCEPŢIA CALCULULUI EVOLUTIV[ ]
6.1 Dezvoltarea sistemelor complexe modulată în contextul

economiilor naţionale şi internaţionale digitală
Expresia "dezvoltare durabilă" a fost folosită de Comisia Mondială cu privire la
Mediu şi Dezvoltare, în Raportul Brundtland. Acest raport definea acest descriptor
ca fiind dezvoltarea care asigură nevoile prezentului fără a compromite
capabilitatea viitoarelor generaţii de a-şi asigura propriile nevoi..
Elementele comune acestor definiţii funcţie de ceea ce este durabil, pot fl
sintetizate în următoarele trei aspecte principale:
- aspectul durabilităţii beneficiului economic al resurselor naturale. Raţiunea
este aceea ca beneficiul economic al resurselor naturale trebuie menţinut în
siguranţă pentru a putea fi împărţit între generaţiile prezente şi cele viitoare.
- aspectul durabilităţii proprietăţilor fizice ale mediului ambiant, acordă valoare
absolută păstrării în condiţii de siguranţă şi continuitate a funcţiei ecologice a
mediului ambiant
- aspectul durabilităţii utilităţii, arată că nu trebuie să se piardă funcţia de
utilitate atât pentru calitatea vieţii cât şi pentru "bunurile făcute de om" fapt ce
determină includerea, în definiţia dezvoltării durabile a echităţii inter-regionale, a
reducerii sărăciei şi a capitalului uman. Încercările diferiţilor autori sunt îndreptate
spre definirea conceptului de dezvoltare durabilă ca descriptor cu valenţe calitative
şi cantitative, în vederea definirii indicatorilor de durabilitate.
Până în prezent, încercările de definire a dezvoltării durabile în termeni
cantitativi se diferenţiază prin aceea ca unele concepte utilizează abordări
multicriteriale, cu mai multe obiective, în timp ce altele consideră că un singur
criteriu este reprezentativ, respectiv un singur obiectiv În studiile de dezvoltare
durabilă este esenţial să fie stabilite criterii cantitative deoarece acestea permit ca
în final să se poată face distincţie între: scenariile "durabile" şi scenariile
"nedurabile". Intr-o abordare multicriterială, de exemplu, toate scenariile care
satisfac următoarele patru criterii, sunt considerate scenarii de dezvoltare durabilă:
- dezvoltarea economică - PIB/cap de locuitor se menţine pe întreg orizontul
de timp de analiza pe orizontul 2100;
- inechitatea socio-economică între regiuni este redusă semnificativ pe
întreg orizontul de analiză, în sensul că până în 2100, rapoartele veniturilor pe cap

de locuitor între toate regiunile sunt aduse la nivelul celor existente între ţările
OECD (echitate inter-regională);
- rapoartele rezerve/producţie ale purtătorilor de energie primară care se
consideră în pericol de epuizare, nu scad substanţial sub valorile actuale (echitate
intre generaţii);
- problemele de mediu pe termen lung sunt atenuate cu succes, de exemplu
emisiile de bioxid carbon la sfârşitul secolului 21 să fie sub nivelul emisiilor de azi.
Sistemele de energie se schimbă lent, iar scenariile cu privire la dezvoltarea
acestora au orizonturi lungi de timp ce se extind până la, sau peste 100 de ani, fapt
ce permite formularea tranziţiilor către dezvoltarea durabilă. Deoarece energia este
o cerinţă a dezvoltării, este de înţeles ca scenariile cu privire la sistemele de
energie stau la baza descrierii căilor de dezvoltare durabilă. Sistemele de energie
cuprind toate etapele de. transformare a energiei de la energia primară până la
asigurarea serviciilor de energie. Dezvoltarea în viitor a sistemelor de energie este
legată de dezvoltarea economică, de dezvoltarea comerţului internaţional şi de
gradul de deschidere a pieţei de energie.
 Modele ale dezvoltării durabile în cercetări operaţionale
Modelarea tehnico-economică constă în fapt din construirea unor reprezentări
cu un grad de fidelitate variabil ale lumii economice reale sau ale unei părţi
componente a acesteia.
Modelele reingineriei se construiesc pe matematica faptului real în structura
cercetării operaţionale astfel ca relaţia calitate-risc să conducă la raporturi
supraunitare.
1. Cercetarea operaţională - Modele
Cercetarea operaţională ca model şi metoda ştiinţifică de pregătire a deciziilor,
permite alegerea soluţiilor raţionale în situaţii complexe.
Grupul strategic consultativ privind mediul înconjurător al ISO/1EC şi-a fixat ca
obiectiv să evalueze nevoile pentru o viitoare standardizare internaţională, în
scopul promovării implementării la nivel mondial a elementelor cheie din conceptul
dezvoltării durabile incluzând printre altele:
- informarea consumatorilor şi etichetarea ecologică;
- efectele asupra mediului înconjurător în timpul producţiei, distribuţiei;
- utilizării produselor, casării şi reciclării;
- analiza ciclului de viaţă;
Diagramele de legătură între controalele termoelectrice modelate în cercetări
operaţionale se pot urmări pe fig (6.1). Aceste scheme permit autorului de-a
perfecţiona modelele dedicate optimizării sistemelor mecanoenergetice ţinând

seama de influenţa corelaţiilor risc-calitate care apar la toate nivelele funcţionale
ale sistemelor mecanice din centralele termoelectrice funcţionează într-o economie
digitală.
Aceste consideraţii ne ghidează cercetările de optimizare a soluţiilor de
dezvoltate pe baza calculului evolutiv aplicat în varianta geneticii
Fig. 6.1 Abordarea problemelor tehnico-manageriale

57
în cercetarea operaţională [ ]
Prin Model, într-o definiţie generală, se înţelege o reprezentare a realităţii cu
ajutorul căreia se urmăreşte explicarea comportamentului, diferitelor aspecte ale

acesteia. Prin Model Tehnico-Economico-Matermatic se înţelege o reflectare în
limbaj matematic a unei probleme economice, reduse la trăsăturile ei esenţiale, la
forma abstractă matematizată. maticea proceselor tehnico-economice conjugată cu
reingineria obiectivelor.
2. Previziunea
În condiţiile presiunii economiei de piaţă şi ale necesităţii unei dezvoltări
durabile, elaborarea şi fundamentarea previziunilor economice ţine de
managementul modern pe baza unor principii de baza (fig. 6.2) conjugate cu
principiile Dezvoltării Durabile.
57
Fig. 6.2 Principii de bază ale managementului modern[ ]
Modelele Dezvoltării Durabile pot fi clasificate după diferite criterii cum ar fi:
 Model iconic, prin care se înţelege o reprezentare identică în mic sau mare
- conform unei anumite scări, a obiectivului din realitate;
 Modelul fizic-analogic, are drept caracteristică faptul că pentru
reprezentarea unui fenomen sau forma de manifestare a realităţii se recurge la
înlocuirea unei proprietăţi cu alta:
 Modelele matematice sau simbolice-au un caracter abstract, fiind cele mai
importante şi cele mai răspândite, simboluri ca x şi y putând reprezenta de
exemplu, cantităţi, cum ar fi volume de producţie, distante, preţuri, beneficii, etc.
 Modelele tehnico-economico-matematice- se pot reprezenta ca o
combinaţie a celor trei tipuri de relaţii fundamentale enunţate anterior care reflecta
procesele tehnico- economice.
Dezvoltarea durabilă a energeticii româneşti reclama aplicarea în practica a
următoarelor demersuri: renunţarea la monopol, privatizarea unităţilor de producţie
şi distribuţie pentru a dezvolta competiţia, reproiectarea costurilor folosind
concepţia marginală de variaţie a cheltuielilor, închiderea unor unităţi
neperformante şi realizarea prin investiţii a noi instalaţii energetice performante În
vederea susţinerii problemelor de dezvoltare durabilă se impune definitivarea
cadrului legislativ pentru promovarea competiţiei, fundamentarea tarifelor
energetice, mărirea responsabilităţii în protejarea mediului înconjurător. Scenariile
elaborate urmăresc indicarea căilor prin care balanţa energetică românească
cuprinde tendinţele de evoluţie a sistemului energetic european.
6.2 Optimizarea structurilor mecanoenergetice integrate holistic pe baza
60 84 85 87
aplicării calculului evolutiv în varianta algoritmilor genetici [ ][ ][ ][ ]
Algoritmii genetici sunt proceduri de căutare şi optimizare bazate pe mecanisme
evolutive şi ale selecţiei naturale. Diferenţele dintre algoritmii genetici evolutivi şi
algoritmii convenţionali de căutare şi optimizare sunt în principal următoarele:
■ Algoritmii genetici reprezintă metoda slabă-puternică pentru rezolvarea
problemelor. Această metodă face apel la puţine presupuneri asupra domeniului
supus optimizării.
■ Algoritmii genetici evolutivi folosesc codificări ale variabilelor problemelor
supuse investigaţiei în locul adaptării directe a parametrilor decizionali. Variabilele
sunt codificate prin şiruri de lungime fixă ceea ce permite aplicarea algoritmilor
genetici la rezolvarea unei game largi de probleme complexe.
■ Algoritmii genetici folosesc populaţii de soluţii potenţiale ceea ce îi
deosebeşte esenţial de tehnicile adaptive care operează punctual cu neajunsul că
pot fi prinse într-un optim local.
■ Algoritmii genetici folosesc operatori aleatori pentru dezvoltarea unei noi
populaţii aplicând tehnica MONTE-CARLO.
■ Algoritmii genetici permit exploatarea unui domeniu mult mai larg de soluţii
potenţiale decât cel acoperit de algoritmii convenţionali.
■ Algoritmii genetici reprezintă modele matematice de operare în ideea
optimizării problemelor
■ Conceptele algoritmilor genetici în raport cu cele biologice au următoarele
denumiri şi corespondenţe naturale: cromozomul este o soluţie care conţine
valorile pentru fiecare variabilă de decizie. Gena reflectă poziţia binară a fiecărei
variabile. Mulţimea cromozomilor este numită genotip care defineşte individul
denumit fenotip.
■ Treptele operaţionale ale unui algoritm genetic sunt următoarele:
reprezentarea genetică a soluţiei potenţiale a problemei; un mod de creare a unei
populaţii iniţiale de indivizi; o funcţie de evaluare care preia rolul mediului; operatori
care schimbă componenţa populaţiei şi valorile pentru parametrii algoritmului
genetic (mărirea populaţii, probabilităţi de aplicare a operatorilor, criterii de oprire
etc.).
■ Cele mai comune moduri de a crea o populaţie iniţiată sunt metodele
aleatoare sau metodele euristice.
■ Paradoxul algoritmilor genetici se referă la faptul că ei se constituie în
puternice metode slabe pentru rezolvarea problemelor.
■ Selecţia aplicată în cadrul algoritmilor genetici permite manipularea unei
populaţii de soluţii potenţiale şi selectarea celei mai performante variante bazate pe
calitatea variantelor de rezolvare a problemelor investigate.
■ Înţelegerea algoritmilor genetici depinde de conceptele introduse de Holland
- scheme şi paralelism intrisec.
 Competitivitatea structurilor integrate, producţie-piaţa concurenţială
Analiza economiei româneşti în general şi a energeticii în special sub aspectul
competivităţii a permis să delimităm două trăsături distincte şi anume:
1. Desfăşurarea proiectelor, programelor şi strategiilor de reformă economică
sub imboldul creşterii performanţelor pe întreaga filieră producţie-piaţă
concurenţială cu valenţe strict reale, (contradictorii şi generatoare de surprize
pozitive şi negative).
2. înregistrarea evoluţiei reale a economiei în faza de tranziţie care
consemnează schimbările structurale la toate nivelele corelate pe legătura
producţiei cu piaţa concurenţială.
În domeniul competitivităţii economia românească în tranziţie trebuie analizată
pe următoarele direcţii:
1. Modul de pregătire a mediului economic intern prin dezvoltarea
concurenţei, prin liberalizarea preţurilor, prin acordarea autonomiei decizionale
întreprinderilor, prin creşterea potenţialului de negociere a agenţilor economici prin
compunerea unei economii funcţionale (privatizare, restructurare, reforme
instituţionale etc).

2. Asumarea rigorii de integrare în Uniunea Europeană prin asimilarea unui
set de reguli ale competitivităţii, a unor legi şi a unor regulamente care creionează
un mediu competitiv specific.
3. însuşirea logicii regulamentelor şi a comportamentelor care susţin
competivitatea în economia de piaţă omogenă şi creionarea trecerii spre economia
digitală în vederea proiectării Noii Economii concurenţiale în teoria globalizării.
Strategia şi politica dezvoltării în domeniul ştiinţei - tehnologiei şi inovării în
vederea creşterii competitivităţii produselor şi serviciilor energetice se prezintă
astfel:
1. Obiective prioritare
a) Dezvoltarea capacităţii de generare a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice
prin formarea şi extinderea centrelor de excelenţă, creşterea resurselor cercetării
prin programe naţionale MEC şi Academia Română, perfecţionarea
managementului proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare şi prin integrarea
unităţilor de cercetare autohtone în programele internaţionale.
b) Creşterea calităţii lucrărilor de cercetare prin reducerea decalajelor
tehnologice privind dotarea materială, dezvoltarea infrastructurii informaţionale,
evaluarea firmelor, activităţilor şi a personalului din cercetare pe baza normelor
internaţionale, orientarea spre piaţă a cercetării-proiectării şi dezvoltării-inovării,
salarizarea în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare cercetător, difuzarea
cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice prin extinderea serviciului de marketing şi a
reclamei, dezvoltarea capacităţii de utilizare a cunoştinţelor de absorbţie a inovării
şi formarea unei rezerve de cercetători tineri capabili să genereze valori.
c) Dezvoltarea potenţialului de cercetare-dezvoltare şi inovare la nivelul
firmelor prin abordarea unor proiecte complexe în cooperare cu alte centre
performante de cercetare în domenii de vârf ale economiei prin cofinanţare.
d) Accelerarea proceselor de informatizare prin programe prioritare,
susţinerea dezvoltării performante, stimularea informatizării instituţiilor, extinderea
sistemelor expert şi neuroexpert, folosirea algoritmilor genetici şi a structurilor hard
din generaţia a V-a.
e) Creşterea relevanţei şi a impactului activităţilor de cercetare-dezvoltare-
inovare în ideea satisfacerii cerinţelor prioritare în plan economico-social, pentru
relansarea durabilă a economiei.
f) Relansarea economică a României bazată pe competitivitate şi crearea de
noi locuri de muncă ca urmare a aplicării concepţiei integrate de inovare a tuturor
structurilor, creşterea competitivităţii firmelor prin producerea unor noi produse
performante.
g) Creşterea nivelului tehnico-calitativ al produselor şi serviciilor în vederea
pătrunderii acestora pe piaţa internaţională.
h) Crearea unor modele tehnico-manageriale asistate neurogenetic pentru
optimizarea structurilor integrate producţie-piaţa concurenţială în ideea atingerii
performanţei.
2. Factorii determinanţi ai progresului ştiinţific-tehnic-tehnologic ca
suport a competitivităţii noii economii informatizate
a) Creşterea randamentelor, scăderea consumurilor, crearea produselor de
valoare reclamă studierea calităţii proceselor de realizare a produselor şi a
serviciilor în ideea informatizării tuturor activităţilor de gestiune şi proces.
Informatizarea permite creşterea productivităţii muncii umane şi generează
economii de resurse ca urmare a progresului tehnologic, pus în practica industrială
de firmele supuse inovării.
b) Reînnoirea antreprenorială ca bază a creării noilor întreprinderi trebuie
aplicată fără reţineri.
c) Crearea societăţii prin dezvoltarea microelectronicii reclamă corelarea
progresului tehnic cu cel economic.
3. Evaluarea tehnico-economică a progresului inovativ
a) Ideile care s-au impus la evaluarea progresului tehnic şi economic au la
baza inovaţia continuată şi invenţia, ambele bazate pe creaţie. Aplicarea acestor
idei bazate pe inovaţii şi invenţii trebuie să conducă la creşterea economiilor de
resurse şi la reducerea preţurilor pe piaţa concurenţială.
b) Teoriile creşterii economice sub aspectul progresului tehnic pot fi cu şi fără
aportul acestuia. Astfel deosebim creşterea economică fară progres tehnic posibil
de evaluat cu modele neoclasice, modele postkeynesiste şi modele de critică
elaborate la Cambrige sunt corelate cu creşterile economice bazată pe progres
tehnic evaluat cu ecuaţiile dezvoltării echilibrate şi cu modele de creştere cu
progres tehnic incorporat..
c) Corelarea creşterii economice cu teoria structuralistă pune în evidenţă rolul
progresului tehnic în schimbarea structurilor economice prin studii pertinente de
cercetare şi dezvoltare tehnologică.
d) Corelaţiile pe evenimente şi operatori tehnico-managerial evidenţiază
următoarele aspecte posibile de evaluat:
- Creşterea randamentului factorilor de producţie şi scăderea consumatorilor
de resurse energetice şi materiale.

- Alocarea raţională a resursei umane pe activităţi şi pe operatori
manageriali în vederea combinării acesteia cu mijloace de producţie şi asigurarea
soluţiei optime cu maximum de profit.
- Competitivitatea se apreciază pe baza rezultatelor vânzărilor generatoare
de profit şi poate creşte prin extinderea exporturilor
- Schimbările la nivelul produselor şi a serviciilor trebuie realizate pe baza
strategiilor de inovare pe întreaga filieră producţie-piaţă concurenţială.
4. Mediul concurenţial şi progresul tehnico-ştiinţific
a) Mediul concurenţial este influenţat de progresul tehnico-ştiinţific prin
modificarea structurală şi calitativă a pieţii pe dimensiunile cererii şi a ofertei.
Consolidarea ofertei se realizează prin noi tehnologii capabile să creeze produse
performante şi servicii generatoare de profituri pozitive.
b) Progresul tehnic în ecuaţia competitivităţii se injectează prin:
- Stimularea agenţilor economici pentru perfecţionarea proceselor
tehnologice.
- Reducerea costurilor de producţie şi îmbunătăţirea calităţii.
- Asimilarea noilor produse şi servicii.
- Crearea unei teorii sistemice pentru calcului ratei evolutive a inovaţiilor în
timp, în ideea de a explica natura modificărilor tehnologice şi de-a cuantifica
efectele benefice ale progresului tehnico-ştiinţific asupra competitivităţii firmei
începând cu rentabilitatea proceselor integrate producţie-piaţă concurenţială.
5. Restructurarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare.
a) Analiza cercetării - dezvoltării - inovării pe perioada economiei de comandă
- economiei de tranziţie în România a scos în evidenţă următoarele:
- Trecerea de la sistemul centralizat la economia de piaţă liberă
- Mişcările de schimbare colectivă s-au concretizat prin antrenarea
preocupărilor spre cercetare-dezvoltare prin înfiinţarea unor structuri de conducere
inoperante, creşterea fluxurilor comunicaţionale ale Reforma sistemului Cercetare-
Dezvoltare-Inovare urmăreşte: închegarea noii structuri legislative şi instituţionale,
realizarea transferului tehnologic intern şi internaţional, extinderea cooperării
internaţionale şi implementarea proceselor specifice tranziţiei (privatizarea unităţilor
din cercetare, apariţia unor nuclee private de cercetare, dezvoltarea cadrelor de
excelenţă publice şi private).
b) Particularităţile reformei în domeniul Cercetării-Dezvoltării-Inovării.
- Stabilirea şi adoptarea modelului de dezvoltare bazat pe inovare.

- Restructurarea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice în concepţia
reformei economiei româneşti.
- Participarea unităţilor de cercetare-proiectare-dezvoltare la restructurarea
economiei din ţara noastră.
- Dezvoltarea logisticii cercetării şi crearea unui nou sistem de evaluare-
decizie a proiectelor pe baza orientării economiei europene.
- Crearea unor centre de excelenţă în domeniul cercetării/proiectării,
dezvoltării şi inovării tehnologice, pe domenii prioritare ale economiei.
- Înfiinţarea reţelei naţionale pilot de inventică şi dezvoltare a activităţii de
cercetare - dezvoltare-inovare la nivelul firmelor specializate.
- Crearea centrelor de cercetare comune, învăţământ superior-producţie
acreditate ca structuri de extindere a dezvoltării tehnologice.
- Proiectarea şi realizarea arhitecturii legislative a întregului sistem de
cercetare/proiectare şi dezvoltare-inovare tehnologică, după modelul european.
- înfiinţarea şi dezvoltarea Agenţiei Naţionale pentru Transfer tehnologic şi
Inovare.
- Punerea în practică a sistemului de finanţare prin fonduri multiple şi
anume: fondul pentru cercetare-dezvoltare-inovare, etc.
- Sistemul legislativ românesc din domeniul cercetării-dezvoltării-inovării
trebuie să aibă un vădit potenţial de compatibilizare cu legislaţia internaţională în
domeniul care recomandă accelerarea privatizării şi a concurenţei.
- Realizarea cooperării internaţionale prin participarea şi realizarea
programelor COST, EUREKA, NATO, PHARE, COPERNICUS, etc.
- Dezvoltarea sistemului cerere-ofertă de servicii şi interconectarea
activităţilor tehnico-economice la nivelul proceselor integrate producţiei piaţă
concurenţială.
6. Mecanisme autogenerative ale cercetării ştiinţifice şi dezvoltării
tehnologice inclusiv a inovării pentru integrarea lor în economia de piaţă
- Crearea şi dezvoltarea mecanismelor de dezvoltare a ştiinţei, tehnologiei.
- Schimbarea sistemului economico-social
- Accelerarea investiţiilor şi urmărirea indicatorilor de rentabilitate prin
cuprinsul proiectelor aplicate în practică.
- Regândirea corelaţiei cercetare-dezvoltare-inovare tehnologică pe baza
unor analize interdisciplinare

- Elaborarea unor îndrumare de dezvoltare a creativităţii în vederea
precizării mai ales a coordonatelor de dezvoltare a inventicii şi a ştiinţei
performante prin atomizarea procesului creator, cu scopul înţelegerii ecuaţiei
complexităţii fenomenelor reale analizate.
- Realizarea transferului tehnologic a cercetărilor fundamentale şi aplicative
în vederea promovării dezvoltării durabile a proceselor integrate,.
7. Parametrii neconvenţionali ai restructurării sistemului ştiinţă-
tehnologie-inovare.
- Crearea şi dezvoltarea conceptelor, tehnicilor şi a proceselor care permit
abordarea interdisciplinară a problemelor, tratarea transdisciplinară şi hibridizarea
sistemelor supuse dezvoltării.
- Realizarea comunicării prin medii eficiente şi reţele performante interne şi
internaţionale (INTRANET, INTERNET, EUREKA, COST, COPERNICUS etc.).
- Interdisciplinaritatea reclama cooperarea mai multor discipline fiecare
aducând scheme şi metode proprii de abordare a problemelor complexe.
- Transdisciplinaritatea adânceşte cooperarea pe baza unui sistem comun de
modele, tehnici şi concepte de abordare Hibridizarea studiază sistemele discrete şi
continue, abordează problemele certe şi incerte, sintetizarea modelelor de
cercetare în scopul impulsionării competitivităţii sistemelor reale în evoluţie.
- Comunicarea internaţională are tendinţa de a se organiza în parcuri ştiinţifice
care se dezvoltă prin programe specializate pe domenii în ideea consolidării
economice a cunoaşterii.
- Crearea noilor mecanisme manageriale bazate pe cercetări hibrizate
asistate informatic reclama formarea de manageri antrenori, inclusiv pregătirea
executanţilor eficienţi şi schimbarea structurii acţionariatului.

7. SISTEME PREVIZIONALE DE CONDUCERE A CENTRALELOR
89
TERMOELECTRICE DOTATE CU AGENŢI INTELIGENŢI [ ]
7.1 Modele manageriale de conducere a centralelor termoenergetice în

91
concepţie cibernetic[ ]
Considerarea centralelor termoenergetice se poate justifica pe baza următoarelor
observaţii:
 în cadrul acesteia se desfăşoară un număr mare de activităţi, fiecare fiind
efectuata de un grup de oameni, în general specializaţi pentru desfăşurarea
eficientă a acesteia, toate acestea fiind într-un sistem variat de interdependenţe,
de regulă, riguros stabilite.
 activitatea, structura, dimensiunea, poziţia pe piaţă etc., sunt permanent în
schimbare, cu ritmuri şi intensităţi diferite
 activitatea firmei se desfăşoară într-un mediu extern foarte complex, greu
previzibil, faţă de care îşi raportează acţiunile, care cuprinde concurenţi,
consumatori, acţionari, parteneri, facilităţi, taxe, legi, condiţii de mediu etc.
 diversificarea gamei sortimentale de bunuri şi servicii oferite de firmă poate fi
asigurată doar prin mărirea numărului de activităţi, compartimente, factori de
producţie, specializări, materii prime, informaţii etc.;
 activitatea normală a firmei necesită cel puţin un sistem de reglare şi control,
care adaptează activitatea şi inputurile firmei în funcţie de outputurile acesteia şi
starea mediului extern;
 firma este un sistem care atinge eficienţe, creează specializări, obţine
produse imposibil de realizat fără conlucrarea dintre subsistemele acesteia,
modifică prin activitatea sa mentalităţile şi relaţiile umane;
 fiecare firmă contribuie la crearea şi evoluţia mediului macroeconomic, a
pieţelor şi relaţiilor economice şi sociale;
 gradul de organizare al firmei creşte, în general, odată cu trecerea timpului şi
cu creşterea volumului de informaţii deţinute de aceasta,;
Activitatea generală a sistemului firmei constă în obţinerea, concentrarea,
organizarea şi combinarea de resurse pentru a produce bunuri şi servicii destinate
vânzării. Aceste resurse nu pot fi deţinute în totalitate de proprietarii firmei, ele
trebuind a fi cumpărate de la deţinătorii acestora.
Practic, firmele cumpăra materii prime, capital, forţă de muncă etc., de la
proprietarii acestora şi le transformă în bunuri şi servicii destinate vânzării iar
proprietarii inputurilor folosesc veniturile obţinute din vânzarea acestora pentru a
cumpăra bunuri şi servicii produse de firme.
Are loc astfel un schimb permanent între firmă şi beneficiarii factorilor de
producţie prin intermediul pieţelor, fiecare influenţându-1 şi fiind influenţat de
dorinţele, deciziile şi acţiunile celuilalt (figura 7.1).
Fig. 7.1 Sistemul cibernetic care reconfigurează actualele structuri ale

sistemelor autohtone şi europene din cadrul termocentralelor
În acest scop o firmă trebuie să:
- culeagă informaţii privind cererea pieţei, prin efectuarea unor studii de piaţă sau
pe baza comenzilor primite;
- să facă o analiză a cererii care să identifice factorii economici, sociali,
psihologici politici, etc., ce influenţează cantitatea cerută de piaţă;
- să determine pe baza informaţiilor culese şi a analizei efectuate, nivelul probabil
al cererii viitoare;

- să livreze produsele realizate către piaţa bunurilor şi serviciilor;
- să încerce sporirea vânzărilor prin activităţi de reclamă.
Raporturilor cu piaţa face legătura dintre firmă şi piaţa bunurilor şi serviciilor
oferite de firmă. Modul în care se realizează această legătură poate fi vizualizat în
figura 7.2.
Fig. 7-2 Subsistemul raporturilor cu piaţa

Subsistemul de producţie are sarcina dificilă de a găsi acea combinaţie inputuri-
outputuri care asigură eficienţa maximă. El va primi planul de producţie Q(t) de la
subsistemul raporturilor cu piaţa, va găsi, dintre combinaţiile de inputuri pe care le
poate asigura subsistemul asigurării cu factori de producţie, combinaţia optimă şi
va formula cererea de inputuri (către SAFP) şi de investiţii către subsistemul preţuri
- costuri - profitabilitate, va fabrica, pe baza inputurilor şi resurselor băneşti primite,
produsele finite şi le va transmite către SRBS.
Aceste fluxuri au fost reprezentate în figura 7-3.
Fig. 7-3 Subsistemul de

producţie

Fig. 7-4 Subsistemul
financiar
7.2. Consolidarea marketingului computerizat pe baza implicării

agenţilor inteligenţi la nivelul producţiei integrate pieţei concurenţiale de
energie
a) Structura şi funcţionarea agenţilor inteligenţi
Utilizarea agenţilor este justificată în primul rând prin faptul că reprezintă
o soluţie pentru administrarea sistemelor complexe. Datorită autonomiei ei pot
acţiona în numele utilizatorului, fără să aibă doar funcţia unei simple interfeţe.
Astfel, prin găsirea unei informaţii pe Internet, utilizatorul poate apela la un agent
care să realizeze căutarea. În acest caz, activarea prin management indirect, ca
procesul de cooperare între om şi agent bazat pe comunicare şi monitorizare să
devină performant. Agentul devine astfel un asistent al utilizatorului uman, a cărei
eficienţă creşte pe măsură ce învaţă preferinţele acestuia.
Un al doilea motiv este rolul jucat de sistemele inteligente în dezvoltarea şi
analiza teoriilor economico-manageriale. Simulările bazate pe agenţi inteligenţi
sunt în acest caz apropiate de procesele naturale ceea ce permite asigurarea de
rezultate superioare celor furnizate de modelele clasice.
Domeniul agenţilor inteligenţi este în continuă dezvoltare şi nu are o
definiţie standard unanim acceptată. în cele ce urmează, se evidenţiază câteva
caracteristici ale agenţilor inteligenţi care constituie structura ideii de agent
autonom. Analiza definiţiilor date de specialişti agenţilor inteligenţi ne va lămuri
asupra structurii şi funcţionării acestora.
1. Agentul AIMA al lui Russell şi Norving este descris drept "orice lucru
care îşi poate percepe mediul prin senzori şi poate acţiona asupra acelui mediu
prin efectori".

2. Agentul Maes: "Agenţii autonomi sunt sisteme computaţionale care
populează un anumit mediu dinamic complex şi acţionează autonom în acest
mediu, realizând un set de sarcini pentru care au fost proiectaţi".
3. Se poate deci considera că un agent este "un sistem computaţional
situat într-un mediu de excepţie şi capabil de acţiune autonomă în acest mediu
pentru a-şi îndeplini obiectivele programate".
4. Agentul Hayes-Roth: "Agenţii inteligenţi efectuează în mod continuu
trei funcţii: perceperea condiţiilor dinamice din mediu, acţiunea pentru influenţarea
condiţiilor din mediu şi raţionamentul pentru interpretarea percepţiilor inclusiv
pentru rezolvarea problemelor, deducerea inferenţelor şi determinarea acţiunilor".
5. Agentul IBM: "Agenţii inteligenţi sunt entităţi software care îndeplinesc
anumite operaţii în numele utilizatorului, cu un anumit grad de independenţă sau
autonomie, folosind astfel cunoştinţe sau reprezentări ale dorinţelor utilizatorului".
Modelul de analiză a agenţilor inteligenţi se bazează pe patru dimensiuni:
proprietăţile mediului, proprietăţile acţiunilor agenţilor, proprietăţile scopurilor
agenţilor şi proprietăţile acţiunilor agenţilor.
Mediul poate fi accesibil sau inaccesibil, determinat sau probabilistic, static sau
dinamic, discret sau continuu.
• Infailibilitatea: o acţiune infailibilă va produce în mod sigur efectele dorite
dacă mediul îi satisface precondiţiile şi le execută corect. Infailibilitatea se referă în
principal la intenţia de a efectua o acţiune şi nu la probabilitatea de reuşită.
• Utilitatea unei acţiuni este dată de necesitatea stării în care se ajunge prin
acţiunea respectivă.
Diferite acţiuni pot necesita diferite resurse pentru a fi îndeplinite cum ar fi
consumul de energie electrică, cheltuirea unei sume de bani, etc. Costurile pot fi
calculate pe loc, înainte de efectuarea unei acţiuni, sau pot fi determinate la un
moment de timp ulterior. într-un mediu nedeterminist, costul unei acţiuni nu poate fi
cunoscut cu anticipaţie. O acţiune este optimă dacă este corectă şi nu există o altă
acţiune corectă cu un cost mai scăzut.
Scopurile agenţilor inteligenţi se realizează prin:
> "generarea autonomă": capacităţii de a-şi genera acţiuni proprii care se
încadrează între caracteristicile definitorii ale unui agent inteligent. În general,
stabilirea de noi demersuri depinde atât de agent cât şi de starea curentă a
mediului;
> "scopuri de realizare sau întreţinere" unei anumite stări în cadrul
mediului. întreţinerea încearcă păstrarea sau conservarea unei anumite stări;

> "acţiuni singulare sau multiple": dacă un agent este capabil să-şi
reprezinte (implicit sau explicit) mai multe de un scop, se spune că are scopuri
multiple. în caz contrar, are un scop singular;
> "angajamentul faţă de acţiunile declanşate": apare când un agent îşi
abandonează interesul urmărit
> "utilitatea scopurilor": este determinată de recompensa îndeplinirii
acţiunilor.
Caracteristicile agenţilor în simularea sistemelor complexe se referă la:
 "agregarea": agenţii grupează obiectele asemănătoare şi ignoră
diferenţele (astfel apar modele de organizare la nivel colectiv);
 "etichetarea": agenţii trebuie individualizaţi, ei posedă o identitate;
 "nonlinearitatea" arată că: comportamentul global al unui sistem complex
nu poate fi descompus linear în comportamentele agenţilor individuali;
 "fluenţa": agenţii sunt interconectaţi, interacţionează şi transferă informaţii;
 "diversitatea": sistemele multi-agent eterogeni arată că agenţii au diferite
roluri şi comportamente;
 "modelele interne" au rolul de-a organiza regulile care produc
comportamentul agenţilor, astfel încât aceştia pot anticipa influenţele mediului;
 "componentele de construcţie" ale agenţilor sunt alcătuite din
componente simple , prin combinarea cărora pot rezulta agenţi cu roluri şi
comportamente diferite.
 Structura bugetului de venituri şi cheltuieli construită în concepţia
cercetării operaţionale pe baza marketingului performant aplicabil în cadrul
centralelor termoelectrice fiabile
• Modele de calcul al cheltuielilor totale actualizate şi a celor anuale în
cercetări operaţionale destinate structurii bugetului anual şi strategic
dv
 1  ra  ra  rd  ri  rr 
i
C tac  C tan i ; (7-1)
i1
unde: ra - rata de actualizare care indică scăderea în timp a valorii banilor este
formată din rata dobânzii (rd), rata inflaţiei (n) şi rata riscului (rr);
Ctan i - cheltuielile totale anuale exprimate în funcţie de eforturile necesare
realizării evenimentelor reale.
• Structura cheltuielilor anuale (Ctan) şi strategice (Ctac) care trebuie
reflectată în bugetul unităţii integrate pieţei de energie, arată astfel:
Ctan i = CDD + CCC + CPR + CRU + CEF + CCD + cp Rtan (7-2)

 
C DD   C cautarea  C prognoza activitati lor  C risc  catastrofa  
  c p R DD 
 inf ormatiilor si a sistemelor analizate  haos 
 
C CC   C material   C dim inuarea  C studiul pietei 
  c p R CC 
 combustibi l  energie asteptarii concurenti ale 
 
 
C PR   C ino var ea  C regimul optim  C calitatea   c p R PR  
 tehno log iei de functionar e produselor si 
 si a metodelor a obiectivul ui a proceselor 
 de lucru proiectat 
 

C RU  C invatatura  C ergonomie
 int ensiva
 C proiectare a  C dia log ul  C stimularea



 c p R RU 
sup erperforma nta posturilor inf ormatic creativita tii
 de lucru 
 
C EF   C formarea  C proiectare a  C strategia 
 fondurilor preturilor birotica 
 
 
C DC   C formarea managerilo r  C proiectare a deciziilor  C dezvoltare a 
  c p R DC 
 drept gospodari ai
resurselor proiectate
de conducere anticipati va
a unitatilor proiectate
comunicari i cu
clientii si cu

 furnizorii de resurse 
• Calculul cheltuielilor pe evenimente se face cu ajutorul următoarelor relaţii
matematice:
n
 N cautarilor
numarul salariul timpul
C cautarea   s mediu anual  t de
inf ormatiilor i1 cautare
 
   
(7-3)
C prognoza   C prognoza  C prognoza    C cos tul studiului de  C cos tul realizarii 
 exp lorativa normativa   estimare a tend int ei de practice a solutiei 
 dezvoltare a sistemelor optime de dezvoltare 
 analizate durabila 
Crisc = peni ∙ Enl + isp ∙ Pav = 200pei ∙ tav ∙ Pav + isp + Pav =
 t 
  200 p ei f  0 ,25 Pi  i sp  0 ,25  Pi 
 365 

în care: pei - preţul energiei electrice la nivel naţional (lei/kWh); tf - timpul de
funcţionare a sistemului; peni - preţul energiei nelivrate egal cu 200 lei; E ni - energie
nelivrată; isp - investiţia specifică pentru refacerea instalaţiei distruse de riscurile
agresive; Pav - puterea la avarie.
Dacă puterea avariată este (0,25Pi) atunci bugetul trebuie pregătit cu sume de
preluare a riscului. Dacă puterea (Pav) depăşeşte (0,25Pi) atunci sistemul parcurge
faza de catastrofă care poate degenera în haos când (Pav = Pi). Celelalte cheltuieli
din noul model denumite eforturi comerciale au în structura lor următoarele relaţii
de calcul:
d r s
  E
materiale materiale pretul
C combustibi l  M diverse ( i ) p fiecarui  B jp j  r p r q k (7-4)
energie i1 material j1 r 1
în care: Bj - tipurile de combustibil cumpărat; pj - preţul diferenţiat al combustibilului

achiziţionat în condiţiile pieţei conjuncturale favorabile cumpărătorului; E r - energia
cumpărată; pr - tariful energiei; qk - consumul specific.
• Cheltuielile cu diminuarea aşteptărilor se calculează astfel:

 
    (7-5)
C dim inuarea   C pentru noile metode  C cresterea aportului resursei umane    c p R dim inuarea 
asteptarii  de munca aplicate ( trecerea de la doua ore de munca   asteptaril or 
 cu int arziere efective la opt ore cat priveste 
 legislatia ) 
   
   
C studiul  C reclama  C consul  C ingineria  c R studiul
pietei
concurenti ale
 tan ta afacerilor
(int ensificare a relatiilor
  p pietei 
 cu clientii si furnizorii   concurenti ale 
• Cheltuielile cu producţia se determină cu ajutorul următoarelor
probleme operaţionale:
   
C ino var ea tehno log iilor   C reingineri a proiectari i si  C imbunatati rea    c p R ino var ea tehno log iilor 
si a metodelor de lucru  exp loatarii obiectivel or metodelor de lucru   si a metodelor de lucru 
 
C calitate   C proiectare a  C inlaturare a 
  c p R calitate  (7-6)
 calitatii nonconform itatii 

 
   
C regimul optim   C incarcarea locurilor  C int retinere  C amortizare  C inzestrare a locurilor
   c p R regim 
de functionar ea  de lucru cu pana si reparatii de lucru cu sisteme   economic 
sistemului analizat  la 80 % din inf ormatice 
 capacitate performant e 
 
   
C proiectare   C cos tul elaborarii  C cos turile cresterii  C inlaturare a    c p R proiectare 
  
a a si
calitatii  manualului calitatii de flixuri si nonconform istilor realizarea calitatii
 management ului procesele de proiectare   produselor 
 calitatii 
 
 
 
 
C noncalitat  C cos tul nonpregati rii  C cos tul unui  C cos tul riscurilor  C cos  C cos 
e  tul tul 
personalul ui din sistem ( erori de facturare anchetelor repararii
 perspectiv a calitatii inf ormational si penalizare la beneficiar a var iilor 
 nonperform ant decizii nonconform e provocate de 
 si incomplet cu realitatea noncalitat ea

 proiectelo r 

 c p R noncalitat ea 
• Cheltuielile cu resursa umană se calculează cu relaţii de forma:
 1 numarul cos tul   
C invatarea   N angajatilo r  c pregatirii de    c p R invatarea 
int ensiva 3 specialita te   int ensiva 
 
C ergonomie 
 1 numarul
N
 3 locurilor
cos tul
 c ergonomiei



 c p R ergonomie  (7-7)
de lucru fiecarui loc
 
   
C proiectari i   C formarii corecte  C salariile acordate  C cheltuieli le cu    c p R proiectare a 
posturilor  a sarcinilor pe in functie de asigurarea   posturilor 
 fiecare post rezultatel e muncii cresterii 
 productivi tatii 
Cheltuielile învăţării intensive şi cele ergonomice se determină considerând

că la fiecare trei ani se reconfigurează profesional întregul efectiv al resursei
umane.
• Cheltuielile cu activităţile economico-financiare semnificative care se regăsesc
în procesele reale de proiectare se calculează astfel:
 
    (7-8)
 C crestere  C asigurarea cresterii  C cresterea mai rapida  c R
  p proiectare 
C formarea
 productiei a
fondurilor salariilor din a productivi tatii decat  posturilor 
 in dinamica fonduri proprii prevederil e initiale 

Indicatorii manageriali care permit aplicarea acestui demers în ideea
formării fondurilor proprii au următoarele structuri matematice:
productia fond angajati
p
p proiectata 2009 fs Fsalarii 2009 NA N 2009
iproductie  productia
 i fond  fond
 inumarului  angajati
p executata 2010 salarii Fsalarii 2010 de angajati N 2010
productivi tatea salariu
p
p muncii 2009 sm
S mediu 2009
ip m  productivi tatea
 i salariu  salariu
(7-9)
m
p muncii 2010 mediu S mediu 2010
p NA p
ip  i sf  i ; ip m  i sm - diferenţe care permit crearea fondurilor unităţilor
m
examinate.
Cheltuielile cu proiectarea preţurilor produselor se determină cu relaţii de
forma:
p din
profitul
exp ort  pretul pretul
 p extern  p int ern N produse  exp ort
pretul C tac int erne int ern

iint ern   t taxe  p profit (7-10)
g iN p  dv
Cheltuielile pentru birotică şi sisteme informatice noi se calculează astfel:
C birotica sisteme  ( 0,1  0,15 )C tan i lei / an  (7-11)
inf ormatice noi
Cheltuieli cu decizia şi comunicarea se calculează cu relaţii operative de

forma:
 int roducerea pregatirea
  
C formarea   C ingineriei  C speciala a    c p R instruirea 
decidentil or  convergent e managerilo r
  decidentil or 
performant i
 cheltuieli cheltuieli   
C proiectare a   C cu alegerea var iantei  C cu aplicarea    c p R proiectare a  (7-12)
deciziilor  optime de decizie deciziei finale   deciziilor 
 
C dezvoltare a  C int ranet  C int ernet    c p R dezvoltare a 
comunicari i  comunicari i 
Modul de aplicare în practică a acestor noi modele de cuantificare a

eforturilor bazate pe cercetări operaţionale este diferit de la proiectare la exploatare
întrucât restricţiile care intervin nu sunt concurente.

Stabilirea structurii bugetului anual şi multianual pe baza cheltuielilor
determinate în concepţia cercetării operaţionale permite depăşirea situaţiilor de
criză dictată de lipsa fondurilor.
• Structura operativă a veniturilor cuprinde următoarele eforturi economico-

financiare:
venitul
V total  (4 ÷ 10)% din valoarea obiectivelor comandate plus veniturile din
realizabil
acţiunile de perfecţionare şi diversificare a proiectării inclusiv exploatarea (90 ÷

95)% şi venitul din activităţi de export pe anul 2010 se ridică la 309,106 RON şi se
calculează pe operatori ai cercetării faptelor reale astfel:
2010 2009
VDD  V cautarii si  V generat de  V e lim inariiriscurilor  1,05 VDD
inf ormatiilor prognoza catastrofe lor si haosului
2010 2009
V CC  V achizitiei materialel or  V cresterea timpului util  V cunoasteri i cererii max ime  1,05 V CC
si combustibi lilor in de lucru deja cel existent de produse si realizara
conditii favorabile ale in Romania la 6 ore vanzarilor la preturi max ime
pietei concurenti ale in Europa
2010 2009
VPR  Vreino var ea  V regimului  V cresterea  1,05 VPR (7-87)
echipament elor economic calitatii
2010
VRU  V generate de  V cresterea  V proiectare a  V inf ormarea 
innoirea cunost int elor productivi tatii posturilor proceselor
de invatare datorita ergonomiei e de proiectare
locurilor de lucru
2009
 V datorate  1,05 VRU
muncii
creatoare
2010 2009
VEF  V fonduri sup lim entare  V proiectare a preturilor  V realizarea de fonduri  1,05 VEF
prin corelarea si generare de fonduri prin scurtarea timpului
indicatori lor si prin realizarea unui de lucru cu ajutorul
cresterea lor anuala volum crescut de vanzari biroticii
2010 2009
VDC  V generarea venitului  V sup lim entare de  1,05 VDC
prin gospodarir ea fonduri pe baza
resurselor cu decizii optimizari i
pertinente cheltuieli lor energetice

8. STUDIU DE CAZ PRIVIND FUNCŢIONALITATEA
RENTABILĂ A CANTRALELOR TERMOELECTRICE DIN
COMPLEXUL MECANO-ENERGETIC CRAIOVA (CMEC)  
75
8.1. Analiza funcţionalităţii activităţii din CMEC pe baza reingineriei

industriale    
57 83 62
Complexul mecano-energetic Craiova este o societate comercială pe

acţiuni cu un capital social la sfârşitul anului 2011 de 258.712.030 lei deţinut
integral de statul român. Domeniile de activitate ale CMEC sunt în principal
următoarele:producerea în centralele termoelectrice Işalniţa şi Craiova II a energiei
electrice şi termice pe bază de lignit inclusiv vinde servicii auxiliare şi materiale
reziduale. Centralele Complexului Craiova dispun de o putere instalată de 930 MW
care beneficiază de 700.000 tone combustibil inferior cu o putere calorifică de circa
1800 kcal/kg. Sistemele mecanice ale complexului cuprind cazane cu circulaţie
forţată, turbine Sneider, generatoare sincrone cu o vechime de 45 de ani,
excavatoare cu rotor şi maşini de haldat.
Principalele obiective ale strategiei Complexului Mecano-Energetic Craiova
supuse analizei pe baza metodelor reingineriei sunt legate de reînnoirea
echipamentelor cu recurs la grupuri de mare putere 500 MW, dezvoltarea
marketingului computerizat şi extinderea cooperării internaţionale. Realizările pe
întregul an 2011 se pot urmări în tabelul (8-1):
Tabelul 8-1
CET CET CME-
Indicatori U.M.
Işalniţa Craiova II Craiova
6 6 6
1. Energia electrică MWh 3,304 ∙ 10 1,738 ∙ 10 5,14 ∙ 10
3 3
2. Energia termică Gcal 189 784 ∙ 10 784 ∙ 10
3. Consum de 6 6 6
tone 4,865 ∙ 10 2,835 ∙ 10 7,7 ∙ 10
combustibil
3 3 3
4. Consum gaze mii Nmc 85 ∙ 10 37,73 ∙ 10 116,7 ∙ 10
5. Consum 3 3 3
tcc 1,421 ∙ 10 772 ∙ 10 2193 ∙ 10
convenţional total
6. Adaos hidrocarburi % 7,83 5,87 7,14
7. Consum
6 6 6
convenţional energie tcc 1,421 ∙ 10 648,3 ∙ 10 2,069 ∙ 10
electrică
8. Consum specific
% 7,13 12,84 19,06
propriu electric
9. Consum specific
kWh/Gcal 35 67 37
propriu termic
10. Consum specific
gcc/kWh 417,38 373,3 402,5
brut electric
11. Consum specific
kgcc/Gcal 143 157,5 157,5
termic
Caracteristicile principale ale echipamentului de 315 şi 500 MW se pot
urmări în tabelul (8-2):
Tabelul 8-2
Caracteristici principale U.M. Grup nou Grup existent
1. Puterea instalată MW 500 315
2. Debit abur viu t/h 1250 1020
0
3. Parametrii aburului bar/ C 283/563 198/540
4. Randament cazan la sarcină
% 90 85
nominală
5. Consumul de căldură al
kcal/kWh 1163 1887
turbinei la bornele generatorului
6. Randamentul net pe grup % 42,3 29,0
7. Consumul specific brut de
gcc/kWh 265,35 390
combustibil al grupului
Avantajele implementării noului grup energetic se pot evidenţia prin:
creşterea rentabilităţii producţiei astfel încât CMEC devine competitiv pe piaţa
liberalizată a energiei, reducerea semnificativă a poluării mai ales în cazul utilizării
combustibilului ecologic de la 12% în cazul clasic la 100% în cazul schimbării
combustibilului nonecologic.
În cadrul analizei realizate la nivelul Complexului Mecano-Energetic
Craiova s-a abordat programul de reparaţii, modalităţile de implementare a
tehnologiei informatice, tehnologiile de exploatare, coordonarea activităţilor din
domeniul situaţiilor de urgenţă, stadiul de conformitate a exploatării la cerinţele de
mediu şi activitatea economică rezultată din bilanţul contabil pe anul 2011.
Programul de reparaţii pe anul 2011 este prezentat în tabelul (8-4).
Tabelul 8-4
Unitatea programată în reparaţii Valoarea planificată Valoarea realizată
43,34  10 44,95  10
6 6
1. CET Işalniţa
19,3  10 17,8  10
6 6
2. CET Craiova
3,4  10 3,36  10
6 6
3. U.M. Prigoria
55,6  10 55,614  10
3 6
4. Uzina de reparaţii
0,4  10 0,371  10
6 6
5. CEN-Craiova
66,5  10 66,56  10
6 6
6. Total unitate supusă reparaţiei
Direcţiile practice spre care se vor orienta exploatarea tehnologiei de
producţie sunt demarate din 2011 spre următoarele demersuri: optimizarea
funcţionării instalaţiilor cu deschidere spre consumatori, calificarea grupurilor
pentru a participa la reglajul primar, secundar şi terţiar al calităţii producţiei livrate
pieţei de energie fără riscuri, coordonarea activităţilor de urgenţă în ideea reducerii
vulnerabilităţilor, studierea prevenirii incidentelor de exploatare. Motivarea
supervizării anticipativă a incidentelor se poate susţine pe baza vulnerabilităţilor
care au apărut în 2011 în CMEC şi care a provocat prin 67 incidente o întrerupere
de 1540 ore ceea ce a generat o producţie nerealizată de 129.100 MWh. În
sprijinul acestui demers de prevenire anticipativă a incidentelor menţionăm că în
anul 2010 la CMEC s-au înregistrat următoarele pierderi: 54,5% energie electrică şi
54,6% energie termică..
Întreaga activitatea economică reflectată în bilanţul de venituri şi cheltuieli pe
anul 2011 a CME Craiova se poate urmări în tabelul (8-5).
Tabelul 8-5
Denumirea indicatorilor Sold ian-2011 Sold dec-2011
1,14  10 lei 1,060  10 lei
9 9
1. Total active imobilizate
0,463  10 lei 0,525  10 lei
9 9
2. Total active circulante
9134  10 lei 0,306  10 lei
6 6
3. Cheltuieli în avans
0,397  10 lei 0,388  10 lei
9 6
4. Datorii anuale
14,9  10 lei 64,54  10 lei
6 6
5. Provizioane
0,207331  10 lei 0,795421  10 lei
6 6
6. Profitul net
1,098  10 lei 1,229  10 lei
9 9
7. Cifra de afaceri
1,173  10 lei 1,384  10 lei
9 9
8. Venituri din exploatare
1,162  10 lei 1,360  10 lei
9 9
9. Cheltuieli de exploatare
10. Venituri financiare 122.127 lei 275.245 lei
7,007  10 lei 10,526  10 lei
9 9
11. Cheltuieli financiare
4,147  10 lei 13,369  10 lei
9 9
12. Profit
3,903  10 lei 12,58  10 lei
6 6
13. Impozitul pe profit
Analiza întregii activităţi la nivelul Complexului Mecano-Energetic ne
permite să subliniem următoarele constatări după aplicarea metodei SWOT a
reingineriei industriale:
a) Punctele tari susţinute de întregul sistem CMEC:
- Poziţia favorabilă pentru acces la sursele de combustibil tradiţional utilizat
de centralele Işalniţa şi Craiova II cu speranţa ca la schimbarea resurselor primare
cu cele regenerabile să se consolideze această situaţie.
- Crearea şi consolidarea competiţiei în domeniile producţiei şi furnizării
energiei electrice.
- Structură flexibilă de producţie formată din grupurile de cogenerare la
Centrala Craiova II şi grupuri cu două cazane pe turbină la unitatea Işalniţa.
- Dotarea cu utilităţi mecano-energetice la întregul sistem creează
autonomie de funcţionare.
- Grad ridicat de disponibilitate este asigurat prin stocări adecvate de păcură
şi cărbune la nivelul cerinţelor.
- Randamentele performante la nivelul echipamentelor permit realizarea
producţiei de energie la costuri concurenţiale.
- Competenţă profesională dedicată realizării intereselor societăţii stă la
baza succeselor Complexului analizat atât sub aspect tehnologic cât şi din punct
de vedere al managementului creator de profit.
b) Punctele slabe remarcate de doctorand se referă la următoarele aspecte
semnificative:
- Echipamentele au durată de viaţă relativ scăzută mai ales în domeniul
tehnologiei informaţiei.
- Utilizarea lignitului drept combustibil de bază creează probleme complexe
în privinţa costului energiei şi a creşterii poluării. Rezolvarea acestor probleme se
poate realiza trecând la combustibili regenerabili.
- Costurile energiei nu se determină după noua concepţie a cercetării
faptelor reale ceea ce conduce la tarife pe care nu le pot suporta consumatorii din
piaţa de energie electrică şi mai ales energia termică.
- Sistemele informatice de supervizare anticipativă a incidentelor nu sunt
reînnoite, ceea ce atrage programarea în buget a unui nivel crescut proviziune.
- Optimizarea deciziilor de proiectare şi aplicare a instalaţiilor trebuie
realizată cu recurs la metoda Benckmarking a reingineriei industriale.
8.2. Direcţii de rezolvare a managementului CMEC analizat în viziunea
managementului de proiect performant
Prima direcţie de abordare a punctelor slabe constatate cu prilejul analizei
diagnostic a Complexului Mecano-Energetic Craiova se referă la creşterea
performanţelor tehnologiei de producţie s-a elaborat prin demararea proiectului de
implementare a grupului de 500 MW.
Al doilea punct slab de deosebită importanţă se poate rezolva prin
înlocuirea lignitului cu combustibil regenerabil care are o putere calorifică inferioară
de (5000-6000) kcal/kg.
O direcţie semnificativă de soluţionare a punctelor slabe menţionate în
paragraful (8.1) se referă la modelarea activităţilor din CMEC în concepţia
84 85 90
cercetărilor operaţionale (relaţiile 8-1) [ ][ ][ ].
Ctan i = [CDD + CCC + CPR + CRU + CEF + CDC]

 
C DD   C cautarea  C prognoza actvitatil or  C rsc  catactrofa  
 inf ormatiilor si a sistemelor analizate haos 
 
 
C CC  C materiale   C dim inuarea  C studiul pietei
 combustibi l  asteptarii concurenti ale

 energie 
 
 
C PR   C ino var ea  C regimul  C calitatea  (8-1)
optim
 tehno log iei de functionar e produselor 
 si a metodelor a sistemului si a proceselor 
 de lucru analizat 
 
 
C RU  C invatare  C ergonomie  C proiectare  C dia log ul  C stimularea
 int ensiva performant a posturilor
a
inf ormatic creativita tii

 de lucru 
 
C EF   C formarea  C proiectare a  C strategia 
 fondurilor preturilor birotica 
 
 
C DC  C formarea managerilo  C proiectare  C dezvoltare
 drept gospodari ai r a deciziilor
de conducere anticipati va
a comunicari
cu clientii si cu
i
 resurselor totale a unitatilor analizate furnizorii de resurse 

Modelele de calcul ale cheltuielilor pe evenimente reale detaliate au
următoarele structuri matematice:
n
 N cautatoril
numarul salariu timpul
C cautarea  or  s mediu anual  t de
inf ormatiilor i1 cautare
 
    (8-2)
C prognoza   C prognoza  C prognoza    C cos tul studiului de  C cos tul realizarii 
 exp lorativa normativa   estimare a tend int ei practice a solutiei 
 de dezvoltare a optime de dezvoltare 
 sistemelor analizate durabila 
  
C risc  p enl  E nl  i sp  Pav  200 p ei  t av  Pav  i sp Pav  
 t 
  200 p ei f  0 ,25 Pi  i sp  0 ,25 Pi 
 365 
în care: Pei = preţul energiei la nivel naţional (lei/kWh); tf = timpul de funcţionare a
sistemului; pen i = preţul energiei nelivrate egal cu 200 pei; E nl = energia nelivrată;
isp = investiţia specifică pentru refacerea instalaţiei; Pav = puterea la avarie.
Dacă puterea avariată este (0,25Pi) atunci sistemul trebuie pregătit cu sume de
preluare a riscului. Dacă puterea (Pav) depăşeşte (0,25Pi) atunci sistemul parcurge
faza de catastrofă care poate degenera în haos când (Pav = Pi).
Celelalte cheltuieli din noul model denumite eforturi comerciale au în structura
lor următoarele relaţii de calcul:
d t s
  E p
materiale  materiale pretul (8-3)
C combustibi l  M diverse (i) p fiecarui  B jp j  r r
energie i1 material j1 r 1
în care Bj = tipurile de combustibil cumpărat; pj = preţul diferenţiat al combustibilului

achiziţionat în condiţiile pieţei conjuncturale favorabile cumpărătorului; E r = energia
cumpărată; pr = tariful energiei.
Cheltuielile cu diminuarea aşteptărilor se calculează astfel:
 
  (8-4)
C dim inuarea  C pentru noile metode  C cresterea aportului resursei umane
asteptarii
 de munca aplicate ( trecerea de la doua ore de munca

 cu int arziere efectiva la opt ore cat prevede legislatia )

 
 
C studiul  C reclama  C consul  C ingineria
pietei
concurenti ale
 tan ta afacerilor
(int ensificare a relatiilor

 cu clientii si furnizorii ) 
Cheltuielile cu producţia se determină cu ajutorul următoarelor modele
operaţionale:
 
C ino var ea tehno log iilor   C reingineri a proiectari i  C imbunatati rea 
si a metodelor de lucru  si exp loatarii obiectivel or metodelor de lucru 
 
 
C regimul optim   C incarcarea locurilor de  C int retinere  C amortizare  C inzestrare a locurilor

de functionar e a  lucru cu sarcini pana la si reparatii de lucru xu sisteme 
sistemului analizat  80 % din capacitate inf ormatice 
 performant e 
 
C calitate   C proiectare a  C inlaturare a  (8-5)
 calitatii nonconform itatii 
 
 
C proiectare a   C cos tul elaborarii  C cos turile cresterii  C inlaturare a

calitatii  manualului managerial calitatii pe fluxuri nonconform itatilor 
 alcalitati i si procesele 
 de proiectare 


 
 
C noncalitat  C cos tul nonpregati rii  C cos tul unui sistem  C cos tul  C cos tul  C cos tul
e  personalul ui dinl inf ormatic nonperfor i
riscurilor
( erori de facturare  anchetelor
repararii a var iilor
provocate de noncalitat ea 
 perspectiv a calitatii mant si incomplet penalizari  decizii la beneficiar proiectelo r 
 nonconform e cu
realitatea
Cheltuielile cu resursa umană se calculează cu relaţii de forma:

 1 numarul cos tul 
C invatarea   N angajatilo r  c pregatirii de 
int ensiva 3 specialita te 
 
 1 numarul cos tul  (8-6)
C ergonomie  N  c ergonomiei
 3 locurilor
de lucru fiecarui loc

 
 
C proiectari i   C formarii corecte  C salariile acordate  C cheltuieli le cu 
posturilor  a sarcinilor pe in functie de rezul  asigurarea 
 fiecare post tatele muncii cresterii 
 productivi tatii 
Cheltuielile cu activităţile economico - financiare semnificative care se regăsesc

în procesele reale de proiectare se calculează astfel:
C formarea  C cresterea  C asigurarea cresterii  C cresterea mai rapida (8-7)
fondurilor productiei salariilor din fonduri a productivi tatii dec \ t
in dinamica proprii prevederil e initiale
Indicatorii manageriali care permit aplicarea acestui demers în ideea

formării fondurilor proprii au următoarele structuri matematice:
productia fond angajati
p
Pproiectata 2007 fs
Fsalarii 2007 NA N 2007
iproductie  productia
 i fond  fond
 inumarului  angajati
(8-8)
Pexecutata 2006 salarii Fsalarii 2006 de angajati N 2006
productivi tatea salariu
P
Pmuncii 2007 S
S mediu 2007
ip m  productivi tatea
m
 i salariu  salariu
m
Pmuncii 2006 mediu S mediu 2006
P NA P
Deci: ip  i sf  i ; ip m  i sm diferenţe care permit crearea fondurilor
m
unităţilor examinate.
Cheltuielile cu proiectarea preţurilor produselor proiectate se determină cu
relaţii de forma:
pretul C tac int erne int ern (8-9)
p int ern   t taxe  p profil
g iN p  dv
pretul
 pretul
p pentru  p extern  p int ern N produse
pretul
 exp ort
exp ort

Cheltuielile pentru birotica şi sisteme informatice noi se calculează astfel:
C birotica sisteme  ( 0,1  0,15 )C tan i lei / an  (8-10)
inf ormatice noi
Cheltuielile cu decizia şi comunicarea se calculează cu relaţii operative de

forma:
 int roducerea pregatirea

C formarea   C ingineriei  C speciala a 
decidentil or  convergent e managerilo r

performant i
C proiectare a
cheltuieli
 C alegerea
cu cheltuieli
 C cu aplicarea
(8-11)
var iantei
deciziilor optime de decizie deciziei finale
C dezvoltare a  C int ranet  C int ernet

comunicari i
Cheltuielile cu proiectarea deciziilor se pot diferenţia în funcţie de modelele

utilizate la formarea soluţiei de dezvoltare a activităţilor reale. Trecerea cheltuielilor
din tabelul (8-5) în structura nouă a cercetărilor se poate realiza apelând la
algoritmul din tabelul (8-6) şi tabelul (8-7).
Tabelul 8-6
Denumirea
Categoria Subcategoria Contul
contului
1 2 3 4
Procurare cărţi, reviste, docum.
Căutare 628.06
th. din fd. prod.
621.01 Colaboratori - persoane juridice
Prognoză
621.02 Colaboratori cu contract civil
Dezvoltare Cheltuieli cu primele de
613
durabilă asigurare
Risc
Cheltuieli cu paza militară şi
628.09.2
militarizată
604.02.2 Alte cheltuieli nestocate
Catastrofă
628.03 Lucrări inifuge-împregnare
600.01.1.04 Perisabilităţi
Cheltuieli cu redevenţele,
612
locaţiile şi chiriile
Cheltuieli cu transportul de
Cheltuieli Diminuarea 624
bunuri şi personal
comerciale aşteptării
628.09.7 Taxe circulaţie şi parcaj
Alte cheltuieli de natura celor de
628.09.9
mai sus
654 Pierderi din creanţe

Pierderi din creanţe legate de
663
participaţii
600.01.1.01 Cheltuieli cărbune ţară
600.01.1.02 Cheltuieli cărbune import
600.01.1.03 Cheltuieli transport cărbune
600.01.2.01 Cheltuieli păcură ţară
600.01.2.02 Cheltuieli păcură import
Cheltuieli transport păcură
600.01.2.03
import
600.01.2.04 Cheltuieli transport păcură ţară
Resurse Cheltuieli alţi combustibili
600.01.4
tehnologici
Cheltuieli gaze ţară pentru
604.01.1.01
populaţie
Cheltuieli gaze ţară pentru
604.01.1.02
agenţi economici
604.01.2 Cheltuieli gaze import
604.01.3 Cheltuieli transport gaze import
604.02.1 Cheltuieli resurse secundare
600.01.3 Cheltuieli reactivi - apă grea
6011.1 Uleiuri
6011.2 Chimicale
6011.3.5 Alte materiale auxiliare
Cheltuieli privind comb.
6012
netehnologic
6018.5 Alte cheltuieli materiale
Resurse Cheltuieli gaze scopuri
604.01.1.03
netehnologice
Cheltuieli 605.01 Energie din afară
comerciale 605.03 Apă tehnologică
605.04 Apă netehnologică
608 Cheltuieli privind ambalajele
Cheltuieli privind materialele de
6013
ambalat
6023.01 Cheltuieli de protpcpl
Cheltuieli de reclamă şi
Studiul 6023.02
publicitate
marketingului
Servicii tipografice, legătorii,
628.01
catalog

Tabelul 8-7
Categoria Subcategoria Contul Denumirea
contului
1 2 3 4
Decizie Construcţia 614 Cheltuieli cu studiile şi
comunicare deciziei cercetările
628.08 Asistenţă tehnică acordată de
alte unităţi
628.09.1 Expertize tehnice şi contabile
Comunicare 625 Cheltuieli cu deplasări,
ierarhică detaşări, transferări
626 Cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii
Formare 628.09.3 Cheltuieli pregătire cadre
managerială 625 Cheltuieli cu deplasări,
detaşări, transferări
Cheltuieli Reinginerie 602 Cheltuieli privind ob. de
producţie inventar (uzură)
603 Cheltuieli privind
baracamente şi amenaj. prov.
605.02 Energie din probe tehnologice
6011.03.2 Materiale reparaţii anuale
6011.03.3 Materiale reparaţii capitale
6011.03.4 Materiale retehnologizare
6014.1 Cheltuieli piese schimb
pentru întreţinere
6014.2 Cheltuieli p.s. reparaţii anuale
6014.3 Cheltuieli p.s. reparaţii
capitale
Cheltuieli p.s.
6014.4
retehnologizare
Cheltuieli alte materiale
6018.1
întreţinere
Cheltuieli 6018.2
Reinginerie reparaţii anuale
producţie
6018.3
reparaţii capitale
6018.4
retehnologizări
611.01.1 Lucrări de întreţinere şi alte
reparaţii
Lucrări de reparaţii anuale
611.01.2
executate de terţi
Reparaţii capitale (exclusiv
611.02.1
retehnologizări)
Reparaţii capitale pentru
611.02.2
retehnologizare
Cheltuieli cu impozitul pe
635.01
clădiri şi pe teren
Cheltuieli cu taxa de
635.04
dezvoltare pe MWh
Cheltuieli cu taxa de
635.05
dezvoltare pe Gcal
Cheltuieli privind taxa pentru
635.06 folosire teren proprietate de
stat
Licenţe plătite din fondul de
Regimul 628.04
producţie
economic
658.04 Alte cheltuieli de exploatare
6011.03.1 Materiale întreţinere
628.05 Lucrări de protecţia muncii
Taxe verificare, marcare
628.09.4
aparate
Calitate 628.09.6 Taxe înregistrare
Cheltuieli cu taxe asupra
635.02
mijloacelor de transport
635.07 Cheltuieli cu taxa de timbru
635.08 Cheltuieli privind prorata
Cheltuieli cu remuneraţiile
Dialog informatic 641
personalului
Resurse Servicii foto, vopsit,
umane Locuri 628.07
dezinsecţie, deratizare
ergonomice
628.09.5 Taxe salubritate
Cheltuieli cu impozitul pe
Fundamentare 631
Economice salarii
tarife
6451.01 Cheltuieli privind C.A.S.
Cheltuieli privind C.A.S.
6451.02
sănătate
Cheltuieli privind contribuţia la
6452
ajutorul de şomaj 5%
Alte cheltuieli privind
6458.1 asigurarea şi protecţia socială
conform legii
Cheltuieli cu T.V.A. aferent
635.03
gratuităţilor
Cheltuieli cu alte impozite şi
635.09
taxe
Cheltuieli privind instituirea
635.10
fondului special de drumuri
658.01 Taxă cărbune
Cheltuieli privind drepturile
658.03
salariale din V. Jiului
Fundamentare
Cheltuieli din fondul de
tarife 6458.2
redresare financiară
Cheltuieli de exploatare
Economice
6811.1 privind amortizare
imobilizărilor
Cheltuieli de exploatare
6811.2 privind amortizare
imobilizărilor
Cheltuieli privind
622
comisioanele
Cheltuieli cu serviciile
627
bancare asimilate
Cheltuieli privind titlurile de
664
plasament cedate
668 Alte cheltuieli financiare
6712 Donaţii şi subvenţii acordate
6714 Pierderi din debitori diverşi
Cheltuieli poştale şi taxe de
626
telecomunicaţii
Birotică
Servicii prelucrare date,
informatică
628.02 informatizare la staţia de
calcul

În continuare se arată modul de calcul al cheltuielilor pe operatori ai
cercetării faptului real.
CDD = kDD  Ctan = (kcăutare informaţie + kprognoza + krisc, catastrofă, haos) CDD
CCC = kCC  Ctan = (kcombustibil material energie + kdiminuarea aşteptării + kstudiul pieţei) CCC
CPR = kPR  Ctan = (kinovare + kregim economic + kcalitate) CPR (8-12)
CRU = kRU  Ctan = (kînvăţării + kergonomiei + kproiectant posturi +
+ kdialog informatic + kîncurajării creaţiei) CRU
CEF = kEF  Ctan = (kfonduri proprii + kproiectarea preţurilor + kstrategie birotică) CEF
CDC = kDC  Ctan = (kformării managerilor + kproiectării deciziei + kdezvoltării comunicării) CDC
Spre exemplificare se scrie relaţiile de calcul, al cheilor din cadrul relaţiilor
anterioare:
C DD C CC C PR
k DD  ; k CC  ; k PR  ;
C tan C tan C tan (8-13)
C RU C EF C DC
k RU  ; k EF  ; k DC 
C tan C tan C tan
Forma finală a bugetului de venituri şi cheltuieli va cuprinde mărimile
valorice ale veniturilor şi cheltuielilor consemnate în tabelele (8-8) (8-9).
Tabelul 8-8
CDD  48  10 lei > (profit 15% reinvestit pentru dezvoltare)
9
Ccăutare  10  10 lei
9
Cprognoză  6  10 lei
9
Crisc, catastrofă, haos  4  10 lei

9
CCC  30  10 lei
9
Cmateriale, combustibil, energie 0,03 Ctan = 0,03  320 = 12  10 lei

9
Creducerea aşteptării  3  10 lei

9
Cstudiul pieţei concurenţiale  7  10 lei

9
CPR  16  10 lei
9
Creînnoire  20  10 lei
9
Cregim economic  2  10 lei

9
Ccalitate  4  10 lei
9
CRU  0,67 Ctan  216  10 lei

9
Cînvăţare  42  10 lei
9
Cergonomie  5  10 lei
9
Cproiectare posturi  160  10 lei

9
Cdialog informatic  4  10 lei

9
Cîncurajarea cercetării  5  10 lei

9
CEF  5  10 lei
9

Cf. fonduri  12  10 lei
9
Cp. preţuri  1  10 lei

9
Cstrategie birotică  2  10 lei

9
CCD  5  10 lei Profilul programat de 15% poate creşte pe baza creşterii

9
Cfm  3  10 lei
9 veniturilor interne şi a veniturilor din exportul proiectelor
Cpd  1  10 lei
9 (proiecte din atragerea veniturilor din fondurile europene
Cdc  1  10 lei
9
Structura sintetică a bugetului de venituri şi cheltuieli la nivelul CME

Craiova pe anul 2007 în cercetări operaţionale se poate urmări în tabelul (8-9).
BVC-2011 Tabelul 8-9
Nr. Denumirea veniturilor şi a
Valoarea totală
crt. cheltuielilor estimate
365  10 lei
9
2 Venituri totale (interne şi externe)
36,5  10 RON
9
330  10 lei
9
Cheltuieli totale
33  10 RON
9
48  10 lei
9
Cheltuieli cu dezvoltarea durabilă
4,8  10 RON
9
30  10 lei
9
Cheltuieli comerciale inclusiv cele
destinate studiului pieţei concurenţiale 3  10 RON
9
Cheltuieli de producţie (proiectare şi alte 16  10 lei 9

2 prestări servicii productive) 1,6  10 RON
9
216  10 lei
9
Cheltuieli cu reconfigurarea resursei
21,6  10 RON
9
umane
5  10 lei
9
Cheltuieli cu activitatea economico-
financiară 0,5  10 RON
9
365  10 lei
9
Cheltuieli cu decizia şi comunicarea
holistică 36,5  10 RON
9
48  10 lei
9
Profitul programat 15% din cheltuielile
3
4,8  10 RON
9
totale
 Veniturile potenţiale pot creşte cu circa 50  10 lei din reducerea
9
aşteptării şi din creşterea productivităţii.

Pe baza acestei structuri se asigură atât dezvoltarea activităţilor de
proiectare cât şi acoperirea dividendelor care revin anual acţionarilor.
Determinarea variantei optime de dezvoltare durabilă a obiectivelor
din S.E.N.
• Date de calcul
Putere instalată: Pi = 3700 [MW]

Timp de funcţionare: tf = 6500 [h / an]
Grad de încărcare: gi = 0,9
Investiţia specifică: isp = 1,5  10 [lei/kWinst]
6
Cota de amortizare: kamor = 4% din investiţii pe an

Durata de viaţă: dv = 35 [ani]
Preţ energie intern: pei = 2000 [lei / kWh]
Preţ energie extern: pext =100 [USD/MWh]
Preţ energie nelivrat: pnl = 200p ei = 4  10 [lei/kWh]
5
1
Probabilitatea de avariere a instalaţiei: p av   0,0027
365
Puterea în caz de avarie: Pav ) 0,25  Pi ) 927,5 [MW]
Puterea unui grup: Pg = 700 [MW]
Consumul specific de combustibil: q = 0,5 [kg cc / kWh]
Preţul combustibilului convenţional: pcc =140 [USD /t cc]
Timpul calendaristic: tc = 8760 [h]
Profit programat: 1% din costul specific nivelat
Rata de formare a capitalului: rfc = 1,01 [lei venit / leu investit]
Taxele de reţea şi de distribuţie/furnizare: treţea-distribuţie = 3 [USD / MWh]
Norma de personal / MW: ip = 2,4 [om / MWh]
Rata de actualizare: ra = (10+30) %
• Cerinţe
1) Să se determine varianta optimă de proiectare a surselor de producţie a
energiei;
2) Indicatorii de performanţă pentru stabilirea rentabilităţii soluţiei în condiţii de
proiectare şi exploatare;
3) Interpretarea rezultatelor şi comentarea modului în care acestea se pot
aplica la nivelul SEN supus dezvoltării.
• Rezolvare
1) Varianta optimă de dezvoltare a sistemelor de energie în concepţia
managementului tehnico – economico - financiar performant
dv
[lei pe durata de viaţă a echipamentelor energetice]
 1  ra 
1
C tac   C tan i
i 0
Ctan i = [kamor  lt +pei  Ep] [lei/an]

(8-14)
lt = isp  Pi = 1,5  10 [lei/Winst]  3700 [MW]  5565  10 [lei]
9 9
Ep = tf  Pi = 6510  3700 = 24.152.100 [MW/an]

Pi = 3700 [MW]; Pg = 700 [MW]

Pil = 5 x 700 = 3500  Pechivalare = 700 [MW]
Pill = 6 x 700 = 4200 [MW]
Vom avea două clase de cheltuieli:
cantitativ
C tan i  k amortizare  i sp  Pil  p ei  t f  Pil  C echivalare
calitativv
C tan ll  k amortizare  i sp  Pill  p ei  t f  Pill  C echivalare
Ctan l = kamortizare  isp  Pil + kamortizare  isp  Pechl + pei  Eechl =
= 0,04  1,5  10  3500 + 2  10  6510  3500 +
9 6
+ 0,04  1,5  10  700 + 2  10  700 = 45,57  10 [lei/an]

9 6 12
Ctan ll = kamortizare  isp  Pill + pei  tf  Pill + (Rll – Ri) =

= 0,04  1,5  10  4200 + 2  10  6510  4200 +
9 6
+ 1,52  10 = 56,45  10 [lei/an]

12 12
dv 35
C tac l   1  ra 
1
 C tan l   (1  0,2 )
i
 45 ,6  10
12
 1330  10
12
lei 
i 0 i1
dv 35
C tac ll   1  ra   C tan ll
1
  (1  0,2 )
i
 56 ,46  10
12
 1646 ,75  10
12
lei 
i 0 i1
- Calculul riscurilor se face aplicând următoarele modele:

risc tf Pil Pil 6 6510 3500
R l  p nl  E nll  i sp  Pavl  200  p ei    i sp   200  2  10   
365 4 4 365 4 (8-15)
3500
 1,5  10 
9
 7 ,65  10
9
lei / an 
4
risc tf Pill Pill 6 6510 4200

R ll  p nl  E nl ,ll  i sp  Pavll  200  p ei    i sp   200  2  10   
365 4 4 365 4
4200
 1,5  10 
9
 9 ,066  10
12
lei / an 
4
Analiza de cost conduce la concluzia că realizarea unei centrale cu 5 unităţi
energetice de 700 MW fiecare devine fezabilă din punct de vedere al costurilor
totale actualizate.
• Calculul indicatorilor de performanţă pentru determinarea rentabilităţii
de dezvoltare durabile a sistemelor energetice
• Interpretarea rezultatelor
Varianta optimă asistată informatic se realizează cu cheltuielile totale minim iar
rata de formare a capitalului calculată este mult mai mare decât cea propusă.
Diferenţa lor generează economii bazate pe transformarea riscului în profit.

În plus grupurile de 700 MW acceptate au un consum specific minim de
combustibil şi necesită anual o cantitate de combustibil:
Bc = q  E  csp = 0,3  E  130
opt opt
Cheltuielile totale actualizate s-au echivalat din punct de vedere cantitativ şi

calitativ şi corespund unui calcul real bazat pe modelarea faptelor reale.
Echivalarea cantitativă se face adăugând la soluţia cu cea mai mică producţie
diferită de investiţii şi cheltuieli.
Echivalarea calitativă se face la varianta cu putere maximă, adăugând diferenţa
dintre riscurile valorice care pot apărea la nivelul celor două variante.
Soluţia finală generează venituri totale 15,56  10 lei ceea ce justifică aplicarea
12
în practică a orientărilor programului POSDRU la dezvoltarea obiectivelor

energetice din S.E.N.
• Justificarea tehnico - economică a sistemelor informatice expert
care asistă managerii de proiect pe filiera conceperii şi exploatării
obiectivelor energetice
• Date de calcul:
Pi = 2500 [MW];
tf = 7000 [h/an];
gi = 0,8 ki = 3%;
pei = 1900  10 [lei/MWh];
3
pet = 900000 [lei/Gcal];

i s p =1 ,5  10 [lei/MW instalat];
9
ipersonal = 2,4 [om/MW];

peext = 100  30000 = 3,0  10 [lei/MWh];
6
peneliv = 200  pei = 200  1900 = 380  10 [lei/MWh];

6
1 3
p a var ie   2,75  10 ;
365
tavarie = pavarie  tf = 2,74  10  7000 = 19,18 [h/an];
-3
Pcc = 50  30000 = 1,5  10 [lei/tcc];

6
Ra = 0,1; dv = 35 ani; Kinfo = 0,22; Smed = 6  10 [lei/om/lună];

6
Puzură = 0,5;
trep = 1600 [h/an]; tc = 8760 [h/an].
• Să se determine:
1) Energiile şi puterile posibile de produs în instalaţiile energetice prevăzute cu
sisteme expert;
2) Indicatorii de funcţionare economică a instalaţiilor supervizate de sisteme
expert;
3) Condiţiile de funcţionare rentabilă a sistemelor expert;
4) Determinarea entropiei informaţionale ţinând seama uzură/reparaţii şi de
producerea energiei cu frecvenţă oarecare, în condiţiile în care se înregistrează
o pierdere de activitate la nivelul personalului angajat;
5) Comentarea indicatorilor calculaţi, inclusiv precizarea condiţiilor de
implementare a sistemelor expert în cadrul instalaţiilor de producere, transport
şi utilizare a energiei electrice.
• Rezolvare:
1. Calculul puterilor şi energiei de produs în instalaţiile supervizate de
sisteme expert
Pi = Pmax max = 2500 [MW];
Pec = 0,8  Pi = 2000 [MW]; (8-17)
Pef = (0,8 ÷ 0,5)  Pi = (2000 ÷ 1250) [MW];
Emax max = tc  Pi = 8760  Pi = 21,9 [MW] ;
Eef = tef • Pef = 7000  Pef = 100  10 [MWh];
6
SEN
Eef = (26600 ÷ 166326)  10 [lei];
9
Vef = p ei
Pmax max = [Vmax max – Cmax max];
Camortizare = isp  Pi  ki = 1,5  10  2501  0,03 = 112,54  10 [lei];
9 9
Cexploatare = pei  Pi = 33260  10 [lei];

9
valorica
= 65  30000  0,2  q  Eec = 884,35  10 ,
9
E comb
valorica
unde: q = 500 [kgcc/MWh] ( E comb = economia posibil de realizat la
combustibilul utilizat plecând de la încărcarea grupelor la 60% din putere).
2) Indicatorii de funcţionare economică a instalaţiei supervizate de
sistemul expert
valoric
R riscul  penl  Enl + isp  Pav = 200  pei  tavarie  Pavarie ++ isp  Pavarie = 5995  109 [lei];(8-18)
Ii = isp  Pi = 1,5  10  2501 = 3751,5  10 [lei];
9 9
valorica caloric 9
E comb  R riscul 9495  10
rfc    2,3 [lei venit/leu investit];
Ii 3751 ,5
energia
E economica  0,8  Emax max = 17,52 [MW];
Esb = pcc  Ecomb  tf  Pi = 1547,62  10 [MW];
6
Ep = Smed  12  ki  ipersonal  Pi = 6  10  12  0,6  2,4  10 = 259,3  10 [MW];

6 -3 6
Esi = peintinfo  0,12  tf  Pi = 1900  0,22  0,12 7000  2501  10 = 878,15  10 [MW];
3 6

Ec centrală = Esb + Ep + Esi = 2685,07  10 [MW];
6
Ecreţea = peikinfocpierderi0,88tfPi=19000,220,50,887000250110 =3219,8910 [MW];

3 6
Econsumator = 1900  0,5  0,2  0,88  7000  2501  10 = 2927,17  10 [MW];

3 6
Eec = Ec centrală + Ec reţea + Econsumator = 8832,13  10 [MW];

6
Cinfo = 0,1  Ctan = 0,1  33372,54  10 = 3337,254  10 [lei];

9 9
 dv 
b tac    1  ra  i   4,947586 ;
 i  1 
Ctac = Ctan  btac = 33372,54  10  4,947586 = 165,113  10
9 12
[lei];
C tac
c sp 2   1336 [lei/kWh].
g i  Pi  t f  d v
3) Condiţiile de funcţionare rentabilă a sistemelor expert
Funcţionarea rentabilă a sistemelor expert trebuie corelată cu aplicarea
următoarelor acţiuni:
a) Pornirea grupurilor din rezervă rece se face în ordinea crescătoare a
consumurilor de mers în gol;
b) La creşterea sarcinii încărcarea se realizează în ordinea creşterii
consumurilor specifice suplimentare;
c) Descărcarea se face în ordine inversă;
d) Pornirile şi opririle trebuie coordonate strict astfel încât consumurile
totale de combustibil pe grupuri şi pe centrală să fie minime;
e) Dacă consumul total e minim înseamnă că s-a realizat economia de
combustibil preconizată şi am reuşit să înscriem centrala în rândul unităţilor care
contribuie la acoperirea curbei de sarcină4) Calculul entropiei
• Schema bloc
t an  t ide  8760  300
p scomb    0 ,9657 ;
t an 8760
pincomb = 1 – pscomb = 1 – 0,9657 = 0,0342;

t an  t ibt  8760  200
p sbenzi    0 ,9771 ;
t an 8760
Pibenzi = 1 – psbenzi = 1-0,9771 = 0,0228;

t an  t ilipsa  8760  333
p scomb    0 ,9619 ;
t an 8760
Pilipsă = 1 – pslipsă = 1 – 0,9619 = 0,0380;
ecomb = -3,32  (pscomb  log(pscomb) + pincomb  log(pincomb)) = 0,2244;
ebenzi = -3,32  (psbenzi  log(psbenzi) + pinbenzi  log(pinbenzi)) = 0,1571 [biţi/ev];
elipsa resursei umane = -3,32  (pslipsă  log(pslipsă) + pinlipsă  log(pinlipsă)) = 0,2319 [biţi/ev]
edescărcare = ecomb + ebenzi + elipsă + edescărcare = 0,5996
t an  t ics  8760  800
p srep    0 ,9086 ;
t an 8760
pinrep = 1 - psrep = 1 – 0,9086 = 0,0913;
erep = -3,32  (psrep  log(psrep) + pinrep  log(pinrep)) = 0,4398 [biţi/ev];
etg = -3,32  (pneuzurătg  log(pneuzurătg) + puzurătg  log(puzurătg)) = 0,6089 [biţi/ev];
etermomec = erep + etg + elipsa resursei umane = 1,3079;
t an  t ide  8760  300
p sdesc    0 ,9657 ;
t an 8760
pindesc = 1 – psdesc = 1 – 0,9657 = 0,0342;
t an  t igm  8760  400
p ssgm    0 ,9543 ;
t an 8760
pinsgm = 1 – pssgm = 1 - 0,9543 = 0,0456;
t an  t inf  8760  500
p insfb    0 ,9429 ;
t an 8760
pilipsă = 1 – pssfn = 1 – 0,9429 = 0,0570;
edesc = -3,32  (psdesc  log(psdesc) + pindesc  log(pindesc)) = 0,2149 [biţi/ev];
esgm = -3,32  (pssgm  log(pssgm) + pinsgm  log(pinsgm)) = 0,2659 [biţi/ev];
esfn= -3,32  (pssfn  log(pssfn) + pinsfn  log(pinsfn)) = 0,3175 [biţi/ev];
eelectrica = esfn + esgm + edesc = 0,7965 [biţi/ev];
• Schema cu conductă de ordine:
t an  t icz  8760  800
p srepcaz    0 ,9086 ;
t an 8760
pinrepcaz = 1 – psrepcaz = 1 - 0,9086 = 0,0913;
t an  t itg  8760  700
p sreptg    0 ,9200 ;
t an 8760
pinreptg = 1 – psreptg = 1 – 0,9200 = 0,0799;
erepcaz = -3,32  (psrepcaz  log(psrepcaz) + pinrepcaz  log(pinrepcaz)) = 0,4499 [biţi/ev];
ereptg = -3,32  (psreptg  log(psreptg) + pinreptg  log(pinreptg)) = 0,4955 [biţi/ev];
ecaz= -3,32  (pneuzurac  log(pneuzurac) + puzurac  log(puzurac)) = 0,4867 [biţi/ev];
etermomec = erepcaz + ereptg + etg + ecaz = 1,968 [biţi/ev];
etotalc = edescărcare + etermomec + eelectrica = 3,3436 [biţi/ev].

Schema optimă (cu entropie informaţională minimă) este cea bloc:
eetalon1 = 2,0285;
eetalon2 = 1,4968;
e etalon
nivel 1  1 1
 0 ,2655 ;
e totalb
e etalon
nivel 2  1 2
 0 ,4376 ;
e totalb
gorganizare1 = 1 – nivel1 = 0,7645;
gorganizare2 = 1 – nivel2 = 0,5626.

 
Introducerea sistemelor expert este justificată doar acolo unde costurile
necesare sunt mai mici decât câştigurile.
Eficientizarea supervizării incidentelor la nivelul exploatării instalaţiilor
mecano-energetice din Complexul Craiova trebuie apelat la concepţia ingineriei
softurilor aplicabilă planificării resurselor totale a unităţii (ERP) ca suport esenţial a
realizării unui sistem informatic integrat. Sistemul informatic S.C.M. nu răspunde
eficient la comenzile făcute de clienţi în colaborare cu acţiunile de reducere a
stocurilor, ceea ce conduce la îmbunătăţirea performanţelor întregului complex
industrial supus analizei. Principalele funcţii ale S.C.M. se referă la planificarea
resurselor, gestionarea furnizorilor bazat pe prospectarea pieţei, programarea
producţiei, logistica vânzărilor şi gestionarea relaţiilor cu cumpărătorii.
În domeniul afacerilor electronice bazate pe marketingul computerizat se
face apel la pachetul de programe C.R.M. (Customer Relationship Management)
care rezolvă problemele privind strategia optimizării profitabilităţii unităţilor
încadrate în economia digitală. Pe baza acestei strategii se selectează şi se
gestionează activitatea clienţilor din cadrul pieţei concurenţiale astfel ca aceştia să
devină cumpărători fiabili, îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi are la bază setul
de programe informatice care reduc vulnerabilităţile din piaţa de energie. Sistemul
informatic dedicat aplicării în afaceri a CRM cuprinde trei module şi anume:
Modulul Soles Opportunity Management; Modulul Buisness Partener Management
şi Modulul Service Management.
Eficienţa tehnico-economică a măsurilor de îmbunătăţire aplicate la nivelul
Complexului Mecano-Energetic Craiova trebuie abordată holistic coroborând
efectele tehnologico-manageriale cu cele economico-financiare atât cele rezultate
la proiectare cu cele obţinute în exploatarea echipamentelor de mare putere.

85
Principalii indicatori ai eficenţei holistice au următoarele structuri matematice: [ ]
a) Ratele de formarea capitalului din proiectare (P) conectate cu cele din
exploatarea (E) echipamentelor asistate neuroinformatic:
economii riscurile cos turile ( P )
E din  R din  C sistemelor
 1 lei venit / leu investit  (8-20)
(P ) proiectare proiectare inf ormatice
R fc  investitii le investitii le in
Itehno log ice  Isisteme hard
economii riscurile cos turile ( E )

E in exp  R in exp  C sistemelor
 1 lei venit / leu investit 
(E ) loatare loatare inf ormatice
R fc  investitii le investitii le in
Itehno log ice  Isisteme hard
b) Corelaţiile veniturilor cu riscurile constatate:

veniturile
V totale
energia int erna
 p ei E pi  ( p externa p ei )E exp
energia
ortata
riscurile
 R totale 
 p ene E nl  l sp Pav  (8-21)
energie int erna durata de
Rp  Pputerea in  t functiune : p extern  preţul energiei exploatate;
i
functiune
penl = 200pei = preţul energiei nelivrate; Enl = energia nelivrată = Pavtav;

Pav = puterea avariată la risc = 0,25 Pi; Pc = puterea instalată;
tav = durata avariei.
c) Cheltuieli minime totale actualizate în cercetări operaţionale:
dv
 1  ra  C DD  =minim(8-22)
i
C tec   C CC  C PR  C RU  C EF  C DC  cpR tan
i1
CDD = 0,25Ctan; Ctan = pei  Epi; CCC = 0,30Ctan; CPR = 0,25Ctan;

CRU = 0,10Ctan; CEF = 0,05Ctan; CDC = 0,05Ctan.
d) Preţul de vânzare a energiei interne denumit tarif se corelează cu tariful
european:
C tac 1 pretul
p ei    taxe + profit  p european [lei/kWh] (8-23)
gi  E p i dv
în care: gi = (0,8 ÷ 0,9) = gradul de încărcare economică a grupurilor;

dv = (25 ÷ 35) = durata de viaţă a echipamentelor de mare putere.
e) Entropia informaţională ca indicator al pierderilor totale la nivelul
Complexului Mecano-Energetic Craiova:
entropia
E inf ormational a
 -3,32(ps  lgps + pin  lgpin) = minim
în care: ps = probabilitatea de succes = timpul de funcţionare / timpul calendaristic
pin = probabilitatea de insucces = (1 - ps).
Semnul (+) se adoptă înaintea riscurilor din proiectare şi exploatare dacă
sistemul informatic funcţionează. În caz contrar se ia în consideraţie semnul (-).
9 CONCLUZII
9.1. Sinteza problemelor dezvoltate în cuprinsul interdisciplinar al tezei de
doctorat
Principalele concluzii ale tezei se referă la modalităţile de abordare a
problemelor dezvoltate punându-se accent pe următoarele demersuri inedite:
- Analiza stadiului actual a centralelor termoelectrice înzestrate cu grupuri
de putere medie şi punctarea tendinţelor de evoluţie a echipamentelor de mare
putere adecvate dezvoltării durabile a sistemelor mecano-energetice autohtone şi
internaţionale.
- Compararea modelelor de abordare a fiabilităţii strategice şi operaţionale
a echipamentelor termomecanice din structura în evoluţie a centralelor din
sistemele supuse perturbaţiilor multiple în ideea selectării structurilor arhemice
capabile să reducă semnificativ vulnerabilităţile.
- Selectarea modelelor de mentenanţă a echipamentelor de medie şi mare
putere instalată în sistemele de energie şi precizarea avantajelor realizabile pe
calea unor sisteme de mentenanţă performante.
- Corelarea vulnerabilităţilor cu calitatea instalaţiilor supuse avariilor
catastrofice în asistenţă informatică capabilă să transforme pagubele în economii
sensibile de resurse potenţiale.
- Construirea şi aplicarea sistemelor neuroinformatice destinate
supervizării anticipative a incidentelor capabile să diminueze costurile de
exploatare a echipamentelor în funcţiune din cadrul Sistemului Energetic Naţional
şi nu numai.
- Elaborarea deciziilor supercuantice de dezvoltare durabilă eficientă a
centralelor echipate cu grupuri mecano-energetice de mare putere şi
perfecţionarea soluţiilor de funcţionare economică pe baza calcului evolutiv
- Abordarea conducerii centralelor fiabile dintr-o economie digitală cu
recurs la ingineria şi reingineria sistemelor tehnologico-manageriale şi economico-
financiare modelate în concepţia cercetărilor operaţionale asistate neuronal. În
aceste demersuri inedite se modelează activităţile reale pe următoarele direcţii:
prognoza explorativă şi normativă a corelării fără riscuri a cererii cu oferta pieţei de
energie, modelarea activităţilor comerciale corelate cu activităţile economico-
financiare în cadrul realizării regimului economic de funcţionare a instalaţiilor
corelate sistemic, construirea deciziilor de formarea strategiei de evoluţie a
centralelor termoelectrice din Sistemul Energetic Naţional condus de specialişti
cunoscători ai managementului de proiect inclusiv dezvoltarea culturii organizaţiei
în coordonate antreprenoriale.

- Elaborarea unui studiu de funcţionare a Complexului Mecano-Energetic
Craiova apelând la metodele reingineriei industriale SWOT şi BENCHMARKING
modelate în teoria cazurilor. În această viziune doctorandul a reuşit să evidenţieze
punctele slabe ale centralelor Işalniţa şi Craiova II şi a propus direcţii de remediere
a inconsistenţelor constatate. Remedierea aspectelor generatoare de riscuri se
poate exemplifica pe baza demersurilor din capitolele al şaptelea şi al optulea din
cuprinsul prezentei cercetări în care doctorandul avansează ideea construirii unui
sistem cibernetic asistat de agenţi inteligenţi pe întreaga filieră producţie – piaţă
concurenţială de energie. Schema logică a aplicaţiei soft care modelează
activităţile agenţilor inteligenţi se prezintă în figura (7-11).
- Soluţia optimă de conducere a noilor structuri din cadrul Sistemului
Energetic Naţional pe care o aplică doctorandul component al echipei manageriale
se poate demonstra ca fiind adecvată rentabilizării centralelor autohtone dacă se
aplică în practică modelele [(8-20 ÷ (8-24)].
9.2. Precizarea contribuţiilor doctorandului aplicabile în centralele
termoelectrice
Aspectele originale creionate de doctorand se referă la următoarele
demersuri:
 Selectarea modelelor de abordare a fiabilităţii strategice şi a celei
operaţionale pe baza comparării caracteristicilor şi determinarea indicatorilor optimi
ai structurilor arhemice.
 Compararea şi selectarea modelelor optimale de mentenanţă dinamică a
instalaţiilor mecanice din structura operaţională a Complexului Energetic Craiova
astfel ca să se reducă substanţial vulnerabilităţile holistice. Optimizarea
programului de mentenanţă se poate realiza apelând la modelele: [(3-22) ÷ (3-25].
Abordarea corelaţiilor risc-calitate în concepţia inovativă a cercetărilor
operaţionale [(vezi figura (4-4) şi figura (4-5))]. La aceste punctări inedite se
adaugă specificaţia reţelelor neuronale dedicate diminuării riscurilor dacă se
apelează la teoria învăţării sistemelor inteligente.
 Modelarea cauzelor generatoare de vulnerabilităţi sunt prezentate ca
demersuri inedite în cadrul relaţiilor [(4-8) ÷ (4-12)].
 Optimizarea calităţii totale se poate realiza ci indicatorii inediţi prezentaţi în
tabelul (4-3) şi în structura modelelor sintetice [(4-15) ÷ (4-19)] aplicabilă
echipamentelor mecanice din centralele termoelectrice în funcţiune. Nivelul
arhemo-sistemic al resursei umane concretizat prin conceptele învăţare, inovare şi
cunoaştere este prezentat într-o nouă concepţie neurogenetice de creştere a
calităţii factorului uman.
 Corelaţiile optimale noi dintre riscuri şi calitate sesizate de doctorand se
referă la compararea pagubelor generatoare de riscuri probabile cu eforturile de
creştere a fiabilităţii instalaţiilor mecano-energetice, cheltuielile de exploatare
programate să figureze în bugetul centralei peste cele realizate, entropia
informaţională estimată la nivelul proiectării şi supervizării echipamentelor în
exploatare să conducă la minimum de regret economic. Acest demers conduce
echipa de manageri spre soluţia optimă dacă deciziile au caracter cuantic.
 Realizarea şi implementarea la nivelul fiecărui echipament a automatelor
neuronale de fiabilitatea (schema 5-8) şi a sistemelor neuroexpert (figura 5-9). În
aceste demersuri inedite trebuie adăugat calculaţiile eficienţei sistemelor
informatice bazate pe indicatorii managementului de proiect (modelele [(5-4 ÷ (5-
23)]).
 Optimizarea structurilor mecano-energetice cu recurs la aplicarea calcului
evolutiv în varianta [vezi modelele (6-17) şi (6-18) inclusiv (6-24 ÷ (6-25)].
 Optimizările reale generează profit şi consolideazî rentabilitatea centralelor
termoelectrice dacă se aplică în practică noua configuraţie prezentată în figura (7-
1) în care activităţile sunt asistate de agenţii inteligenţi (fig. 7-11) şi noua structură
a bugetului construit în concepţia cercetărilor operaţionale (tabelul 8-9) rezultă din
transformarea bugetului actual în bugetul nou pe baza algoritmului construit şi
prezentat sintetic în tabelul (8-7). Soluţia optimă de evitare a falimentului
economico-financiar se consolidează pe baza aplicării şi interpretării rezultatelor
finale obţinute pe baza aplicării practice a modelelor [(8-20) ÷ (8-24)].
9.3. Dezvoltări previzionale şi modalităţi de valorificare a rezultatelor
prezentei cercetări
Rezultatele tehnico-experimentale ale demersurilor semnificative din
cuprinsul tezei de doctorat se poate dezvolta în viitor sub aspectul aplicaţiilor pe
următoarele direcţii: elaborarea unor strategii de abordare arhemo-sistemice a
fiabilităţii şi mentenabilităţii în vederea reînnoirii tehnologiilor producţiei şi a
managementului operaţional astfel încât să se realizeze la nivelul centralelor
termomecanice di Sistemul Energetic Naţional consumuri specifice şi proprii
tehnologice minime de resurse în ideea stabilirii condiţiilor optime de funcţionare a
întregului sistem supus perturbaţiilor multiple.
În această perspectivă doctorandul ca specialist în problemele corelării
vulnerabilităţilor cu calitatea instalaţiilor va studia extinderea produselor-program
din domeniul reingineriei la centralele Işalniţa şi Craiova II pe următoarele direcţii
noi şi anume:

Produs-program de dezvoltare durabilă înzestrat cu trei fişiere complexe
(achiziţii de noi informaţii, desfăşurarea studiilor de prognoză explorativă şi
normativă, inclusiv fişierul diminuării vulnerabilităţilor).
Produs-program de cuantificare a activităţilor comerciale – economice –
financiare axate pe executarea performantă a cumpărării şi vânzării de resurse
inclusiv studiul pieţei concurenţiale.
Produs-program pentru gestionarea resurselor inclusiv creşterea calităţii
factorului uman în concepţie neurogenetică la care se va adăuga softul asistent al
apelului la schimbarea combustibilului tradiţional cu cel regenerabil.
Produs-program de formare a fondurilor instalaţiilor energetice din SEN
inclusiv proiectarea preţurilor în noua concepţie a cercetărilor operaţionale.
Produs-program de modelarea performantă a deciziilor, de formarea
managerilor şi de întocmirea inovativă a bugetului de venituri şi cheltuieli fără a se
neglija noul buget al vulnerabilităţilor.
Alte dezvoltări ale temelor tezei se pot urmări în capitolul al optulea al
lucrării care constituie parte experimentală a prezentei cercetări şi de la care ne
aşteptăm la depăşirea inconsistenţelor constatate ca puncte slabe care vor
constitui preocupările doctorandului ca angajat al Complexului Energetic Craiova.
În plus ne asumăm sarcina transpunerii în practică a problemelor originale
menţionate la paragraful 9.2.
Totodată doctorandul va continua să fie prezent la diverse activităţi al
Comitetului Naţional de Energie în ideea de-a formula soluţii de modernizare a
tehnologiilor actuale de producţie (330 MW) la echipamente performante (500 MW)
şi va fi prezent în publicaţiile autohtone cu noi orientări a restructurării centralelor
termoelectrice din S.E.N.

10. BIBLIOGRAFIE
1. [ABR 023] ABRUDAN, ş. a. - Manual de inginerie economică – Ingineria şi

managementul sistemelor de producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. ISBN 973-35-
1588-4
2. [ACK 75] ACKOFF, R.L., SASIENI, M.W., - Bazele cercetării operaţionale, Editura
Tehnică, 1975. ISBN-438IPIBBA
3. [ALE 93] ALEXANDER, G.J., - Fundamentals of Investments, Editura Prentice Hall,
New Jersey, 1993. ISBN-10:0132926172
4. [ANG 02] ANGHEL, I.,- Falimentul, radiografie şi predicţie, Editura Economică,
Bucureşti, 2002. ISBN 973-590-678-3
5. [ARG 76] ARGENTI, J.,- Corporate collapse, the causes and symptoms’, McGraw
Book Company, Maidenhead, Great Britain, 1976.ISBN-10:0470151110
6. [ARN 92] ARNOLD, R.A., Popescu, I. – Micro economics, second edition, - Edit.
West publishing, 1992. ISBN-13:9780324785753
7. [BER 86] BERGERON, P.G., - La gestion dynamique, Editura Gaetan Morin
Quebec,1986. ISBN-9782891055451
8. [BIC 00] BICĂ, M., - Sisteme automate – fiabilitate parametrică, Editura Militară,
Bucureşti, 2000. ISBN 973-32-0600-8
9. [BIE 77] BIERMAN H.Jr., - Quantitative Analysis for Business Decisions, Editura
R.D. Irwin Inc. Illinois, 1977. ISBN-13:978-0256082678
10. [BOW 00] BOWERSOX, J.,D. – Ten Mega-trends That Will Revolution Supply
Logistics, in Journal of Business Logistics, Council of Logistics management, 21, No.2,
2000. ISBN:0197-6729
11. [BRO 70] BROWN, G. – Le diagnostic d’entreprise,. Entreprise Moderne d’Edition,
Paris, 1970. ISBN 13:9782704405190
12. [CAR 00] CARABULEA, A., - Managementul riscului energetic, Editura
Universitatea Politehnică, Bucureşti, 2007. ISBN 973-8449-68-5
13.[CĂT 89] CĂTUNEANU, V.M., MIHALACHE A.N., - Rebiality Fundamentals,
Elsevier Science Publishing Inc., 1989. ISBN-13:978-0444988799
14.[CHI 02] CHIRILĂ, V. – Managementul calităţii, Editura Tehnică, Chişinău,
2002.ISBN 978-975-63-087-0
15.[CIU 95] CIUREA, S., DRĂGULESCU, N., - Managementul calităţii totale.
Standardele ISO 9004 comentate, Editura Economică, 1995. ISBN 973-9198-07-4
16.[COŞ 00] COŞEA, M., Chirilă, V. – Politici microeconomice de evaluare a riscului,
Editura Lux Libris, Braşov, 2000. ISBN-973-9428-18-2
17.[DEA 01] DEACONESCU, A., - Managementul calităţii. Aplicaţii, Editura Omnia Uni
S.A.S.T., Braşov, 2001. ISBN-973-9478-65-4
18.[DUN 00] DUNCAN, W.R., - A Guide to the Project Management Body Knowledge,.
Project Management Institute, 1996-2000. ISBN 978-1-1933890-517

19.[FIL 03] FILIP, N., ş.a. – Ingineria şi managementul calităţii, Editura Universităţii
Transilvania, Braşov, 2004. ISBN 973-635-271-4.
20.[KIF 02] CHIFOR C.V., OPREAN, C., - Ingineria calităţii, Editura Universităţii
Lucian Blaga, Sibiu, 2002. ISBN 973-651-4
21.[KEE 00] KLEINDORFER, R.P., - A Handbook of Industrial Ecology, edited by
Robert Ayres and Seshi W., Ayers published by Edward Elgor Publishing Limited, 2002.
ISBN 1-84-64-506-7
22.[KOT 92] KOTLER, P., DUBOIS, B., - Marketing-management, Publicaţia Union,
Paris, 1992. ISBN 285-7900759
23.[MUS 01] MUSCALU, M., PAVELESCU, F., - Riscurile politicilor industriale, Revista
Tribuna Economică nr.3, Bucureşti, 2001. ISBN 1222-7803
24.[NEG 95] NEGOESCU, G.H., - Risc şi incertitudine în economia contemporană,
Editura Alter-Ego, Galaţi, 1995. ISBN 96335-6-0
25.[NIC 97] NICULESCU, M., - Diagnostic global strategic, Editura Economică,
Bucureşti, 1997. ISBN 973-590-722-4
26.[ONO 99] ONOFREI, A. – Împărţirea riscurilor, Revista Tribuna Economică,
Bucureşti, 1999. ISBN 1222-7803
27.[OPR 05] OPREAN, C., ş.a. – Managementul integrat al calităţii, Editura Universităţii
Lucian Blaga, Sibiu, 2005. ISBN 973-651-560-5
28.[PAT 08] PATRICHE, C.F. – Cercetări privind managementul integrat calitate-risc în
restructurarea tehnico-economică a societăţii comerciale, Universitatea Transilvania,
Braşov, 2008. ISBN 9736351807-6
29.[PLE 01] PLEŞOIANU, G. – Evaluarea întreprinderii, Editura Univers, Piteşti, 2001.
ISBN 973-8212-88-X : 2.00 6.25 6.29.657.92 : 3347.7 334.7 : 65792
30. [POP 02] POPESCU, I., ş.a. – Managementul calităţii, Editura Infomarket, Braşov,
2002. ISBN 973-8204-22-4
31. [POP 05] POPESCU, I., ş. a. - Dezvoltarea durabilă, Editura Bucureşti, 2005. ISBN
978-973-163-067-0
32. [HEI 91] HEINE, - The economic Way of thinking, Editura Didactică şi pedagogică
şi Economică, Bucureşti, 1991.
33. [CAR 90] CARABULEA, A., - Models of Real and Optimum Energy Balances, Editor
Elsevier Energy Research - 8, 1990. ISBN 0-444-9861-0
34.[VER 01] VERBUNCU, I., ş.a. – Diagnosticarea firmei. Teorie şi aplicaţie, Editura
Tehnică Bucureşti, 2001. ISBN 973-31-2002-2
35. [CIO 06] CIOCOIU, N.C. – Managementul riscului în afaceri şi proiecte, Editura
ASE, Bucureşti, 2006. ISBN 973-594-762-5
36. [MUŞ 10] MUŞATESCU, V. – Strategii şi politici energetice în România, Editura
AGIR, Bucureşti, 2010. ISBN 978-973-720-322-9
37. [SWI 97] SWIHER, J.M. – Integrated Resource Planning – Risk National,
Laboratory Denmark University, 1997. ISBN 87-550-2332-0

38. [POP 04] POPPER, L. – Contractarea lucrărilor, produselor şi serviciilor de către
unităţile de stat, Editura Perfect, 2004. ISBN 973-7984-08-0
39. [POP 00] POPPER, L. – Negocierea şi finalizarea afacerilor, Editura Printeh,
Bucureşti, 2011. ISBN 973-652-090-0
40. [VAL 02] VALECA, C.Ş. – Risc şi incertitudine în structura suportului de decizii
manageriale, Editura Universităţii din Piteşti, 2002. ISBN 973-690-061-4
41. [VAR 02] WARNER, M. – International Enciclopedia of Business et Management
Vol. (1-8), Editor Thompson - Learning, 2002. ISBN 1-86152-954-6
42. [CEA 00] CEAUŞU, I. – Enciclopedia managerială a sistemelor industriale,
Editura Academiei de Management, 2000. ISBN 973-99772-0-0
43. [CLE 04] CLEVELAND, C.J. – Enciclopedia of Energy, Boston University, USA,
2004. ISBN 012-176486-9
44. [GHE 11] GHEORGHIU, I.D., ş.a. – Managementul de proiect. Probleme şi studii de
caz, Editura Perfect, Bucureşti, 2011. ISBN 978-973-7984-83-8
45. [ROŞ 06] ROŞCAN, D. – Reingineria consumurilor cu aplicare la nivelul sistemelor
mecano-electrice. Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2006. ISBN 973-635-641-8
46. [POP 07] POPPER, L., ş.a. – Manualul expertului în achiziţii publice, Editura
Perfect, Bucureşti, 2007. ISBN 978-973-7984-31-9
47. [ALE 12] ALEXUŢA, C., ş.a. – C reşterea calităţii energiei electrice prin
modernizarea sistemelor de protecţie şi automatizare cu terminale numerice performante,
Revista Energetica nr. 2, (pag. 52÷55), 2012. ISBN 1453-2360
48. [FEL 96] FELEA, I. – Ingineria fiabilităţii în electroenergetică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1996. ISBN 973-30-5685-5
49. [CIR 10] CIRICĂ, R. – Reingineria sistemelor polifuncţionale, Editura Perfect,
Bucureşti, 2010. ISBN 973-7984-60-9
50. [POP 09] POPPER, L. – Legislaţia afacerilor, Editura Perfect, Bucureşti, 2009. ISBN
978-973-7984-3
51. [NIC 03] NICULESCU, O., ş.a. – Managementul pe domenii de activitate, Editura
Economică, Bucureşti, 2003. ISBN 973-590-860-3
52. [NIC 03] NICULESCU, O., ş.a. – Eficienţa economică şi performanţa managerială a
origanizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 2003. ISBN 973-590-860-3
53. [IVA 01]IVAŞ, D., ş.a–Managementul riscului, Editura AGIR, 2001. ISBN 973-8130-45-1
54. [MOC 06] MOCANU, I., ş.a– eingineria industrială a riscului modelată în cercetări
operaţionale,Editura Politehnică Press, Bucureşti,2006.ISBN 973-7838-00-9
55. [VAI 07] VAIDA, V., ş.a. – Sisteme informatice pentru managementul sistemelor
electroenergetice, Editura Politehnică Press, Bucureşti, 2007. ISBN 978-973-7838-35-3
56. [IFT 12] IFTIMIE, P. – Sistemul Energetic Naţional în luna ianuarie 2012, Revista
Energetica, 2012, vol. 60, pag.(82÷86). ISBN 1453-2360
57. [HAM 96] HAMMER, M., ş.a. – Reingineria întreprinderii, Editura Tehnică, Bucureşti,
1996. ISBN 973-31-0938-x

58. [POP 11] POPPER, L. – Managementul activităţii comerciale în sistemele
energetice, Editura Perfect, Bucureşti, 2011. ISBN 978-973-7984-91-3
59. [POP 11] POPPER, L. – Informatica managerială. Editura Perfect, Bucureşti, 2009.
ISBN 978-973-7984-56-2
60. [ZAH 02] ZAHARIA, C.N., ş.a. – Algoritmi genetici şi reţele neuronale, Editura
Academiei Române, 2002. ISBN 973-27-0889-1
61. [GUR 08] GURAN, M. – Sisteme informatice şi de comunicaţie în întreprinderea
modernă, Editura AGIR, Bucureşti, 2008. ISBN 978-720-203-1
62. [PĂZ 06] PĂZITOR, T. – Analiza şi evaluarea economică a întreprinderilor, Editura
Printeh, Bucureşti, 2006. ISBN 7984-47-1
63. [GHE 10] GHEORGHIU I.D. – Concepţia şi practica afacerilor energetice, Studiu
documentar, I.S.P.E., 2012. ISSN 1584-564x
64. [FIL 01] FILIP, F., GH. – Societatea informaţională. Societatea cunoaşterii, Editura
Expert, Bucureşti, 2001. ISBN 973-8177-42-1
65. [ALE 99] ALEXUŢĂ, C., ş.a. – Creşterea calităţii energiei prin modernizarea
sistemelor de protecţie şi automatizări cu terminale numerice performante, Revista
Energetica, nr. 2, vol. 60 pag.(52÷55), 2012. ISSN 1453-2360
66. [CAR 96] CARABULEA, A. – Managementul calităţii proceselor energetice prin
sisteme neuroexpert, Editura Tehnica, 1996. ISBN 973-31-0820-0
67. [DZI 09] DZITAC, S. – Fiabilitatea şi disponibilitatea sistemelor electrice, Editura
Universităţii din Oradea, 2009. ISBN 978-973-759-754-0
68. [BĂC 07] BĂCANU, B. – Tehnici de analiză în managementul strategic, Editura
Polirom, 2007. ISBN 978-973-46-0692-4
69. [VAI 07] VAIDA, V. – Managementul pieţei de energie electrică, Editura Perfect,
Bucureşti, 2007. ISBN 978-973-7984-34-0
70. [MAR 02] MARTINESCU, I., POPESCU, I. – Analiza fiabilităţii şi securităţii
sistemelor, - Editura Universităţii transilvania, Braşov, 2002. ISBN 973-635-036-3
71. [CIR 11] CIRICĂ, R., ş.a. – Managementul de proiect. Probleme şi studii de caz,
Editura Perfect, Bucureşti, 2011. ISBN 978-973-7984-83-8
72. [FEL 06] FELEA, I., DZITAC, S. – Fiabilitatea echipamentelor şi sistemelor
energetice. Aplicaţii, Editura Universităţii din Oradea, 2006. ISBN 973-759-198-4
73. [MIH 11] MIHĂESCU, L., ş.a. – Valorificarea energetică a uleiurilor vegetale brute,
Editura Printech, Bucureşti, 2011. ISBN 978-606-521-690-4
74. [CAR 12] CARABULEA, A. – Enciclopedia Managementului Sistemelor, Editura
Politehnica Press, 2005÷2011. ISBN 973-8449-68-5/69-3
75. [BĂL 11] BĂLĂŞOIU, C. – Raport anual. Complexul Energetic Craiova, 2011.
76. [MIH 02] MIHĂESCU, L., ş.a. – Instalaţii termice neconvenţionale, Editura Perfect,
Bucureşti, 2002. ISBN 973-857-29-4-0
77. [OPR 09] OPREA, I., ş.a. – Research on the combustion of crude vegetable oils for
energetic purpose, Management Journal Technical University of Iasi, May/Jun, 2009. ISSN
1582-9596

78. [MIH-09] MIHĂESCU, I., ş.a. – Research on the possibility to use mixture of the
conventional liqnid fuel with vegetable oils for energy generation – Proceeding, - Galaţi,
University, 2009. ISBN 978-973-627-442-8.
79. [PRI-08] PRISĂCARU I., ş.a. – Experimental results of crude vegetable oilsburning
of energy generation, Proceedings of International Conference of heat transfer, thermal
engineering, Rhodos, Greece, 2008. ISBN 978-960-6766-97-8
80. [PAN-08] PANAIT, V., ş.a. – Posibilitatea utilizării amestecurilor de combustibili fosili
cu uleiuri vegetale pentru producerea energiei, Conferinţa anuală STTR, Braşov, 2008.
ISSN 1843-6161
81. [CAR-07] CARABULEA, A., ş.a. – The regenerating fuell for more advantageous
energy production in Thermoelectric Power Stations, Comunicare la Congresul Mondial de
Energie, Roma, 2007, publicat în Buletinul ISPE, 2008. ISSN 1684-546-x
82. [CAR-09] CARABULEA, A., ş.a. – Economic Financial and Technological
Managerial concept on Applying Operational Research in Design, Buletinul ISPE, 2009.
ISSN 1684-546-x
83. [COT 10] COTEANU, I., ş.a. – Necesitatea introducerii şi extinderii reţelelor
inteligente la nivelul Sistemului Energetic Naţional, Editura ISPE, 2010.
84. [BĂL 04] BĂLĂŞOIU, C. – Proiectarea şi conducerea holdingurilor energetice în
concepţia reingineriei industrial, Universitatea Transilvania din Braşov, 2004.
85. [GHE 07] GHEORGHIU, I.D., ş.a. – Sisteme informatice pentru managementul
energiei, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2007. ISBN 976-973-7838-35-3
86. [CAR 10] CARABULEA, A. – Marchetingul managerial, Editura Politehnica Press,
Bucureşti, 2011. ISBN 976-973-7838-35-4
10.3 Articole şi comunicări incluse în aplicaţii practice realizate şi aplicate de
doctorand
93. [PER 10] PERSU, V. – Theoretical study on the reliability of forecast,
Challenges in Higher Education & Research, vol. 8 eds. T. Tashev, R. Deliyski, Heron
Press, Sofia, 2010. ISBN 978-954-580-282-9, pag. 111-113
94. [PER 10] PERSU, V. – Maintenance cost analysis, Challenges in Higher
Education & Research, vol. 8 eds. T. Tashev, R. Deliyski, Heron Press, Sofia, 2010. ISBN
978-954-580-282-9, pag. 310-313
95. [PER 11] PERSU, V. – Modern Management Concepts of Maintenance
Activities, .3rd WSEAS International Conference on Manufacturing Engineering, Quality and
Production Systems (MEQAPS ’11), WSEAS Press, Braşov, 2011. ISBN 978-960-474-294-
3, pag. 138-140
96. [PER 11] PERSU, V. – During maintenance, International Conference on
Challenges in Higher Education & Research, in the 21st Century, Sozopol,, 2011.
97. PER 11] PERSU, V. – Improving the production system through optimal
maintenance activities, International Conference on Challenges in Higher Education &
Research, in the 21st Century, Sozopol,, 2011

Rezumatul tezei de doctorat prezentat în limba română şi engleză.
1. REZUMAT
Principalele probleme dezvoltate în teză se referă la modelarea fiabilităţii şi
mentenabilităţii echipamentelor mecano-energetice din centralele termoelectrice
supuse perturbaţiilor multiple. Astfel se cercetează corelaţiile risc-calitate şi se
optimizează indicatorii semnificativi ai regimurilor arhemo-sistemice. Susţinerea
regimului economic de funcţionare a grupurilor de 330 MW existente în exploatare şi a
noului grup de 500 MW în faza proiectării se face recurgând la sistemele informatice
inteligente, expert şi neuroexpert.
Optimizarea noilor structuri informatizate se realizează în prezenta cercetare cu ajutorul
calculului evolutiv modelat în varianta algoritmilor genetici. Această nouă deschidere
permite autorului să creioneze structura cibernetică a centralelor termoelectrice de
agenţii SMART care conduc vânzările rentabile a energiei spre sfera rentabilităţii
tehnico-economice.
Aplicarea aspectelor originale din teză la remedierea punctelor slabe ale Complexului
Energetic Craiova se face apelând la teoria cazurilor pe baza folosind coordonatele noi
ale cercetărilor operaţionale. În această nouă orientare Complexul Energetic Craiova
va deveni în scurt timp o unitate concurentă cu rentabilitate ridicată pe piaţa europeană
de energie.
A1-Summary of the doctor’s thesis presented in the Romanian and English language
1. SUMMARY
The main issues developed in the thesis refers to modeling the reliability and
maintainability of mechanic power equipment in thermal power plants undergoing
multiple disturbances. This the risk quality correlations are researched and the
significant indicators of the archemosystemic states are optimized. The maintenance of
the economic operating state of operating 330 MW units and of the new 500 MW unit in
the design phase is carried out by resorting to the expert and neuroexpert intelligent
information systems.
The optimization of the new computerized structures in the current research by means
of the evolution calculus modeled in the genetic algorhytm variant.
This new opening alloys the authors to sketch the cybernetic structure of the thermal
power plants assisted by SMART agents that lead the profitable sales of energy to the
technico-economic profitability domain.
The application of original aspects in the thesis to restoring the weak points of Craiova
Power Complex is carried out by resorting to the case theory based on the call on the
new coorolinates of operational researches. In this new orientation Craiova Power
Complex will become shortly a competitive facility with high efficiency on the European
energy market.
A2-Curriculum Vitae în varianta europeană prezentată în limba română şi engleză.

CURRICULUM VITAE
Informaţii personale
Nume/Prenume PERSU VIOREL
Adresă NR. 32, Bulevardul Dacia, Bloc
115B2 Sc 1,Apartamentul 7, Cod
poştal 200256, Craiova, Dolj,
România
Telefon 0351 44 52 53
Mobil: 0723 208 955
E-mail vyo_tsv@yahoo.com
Naţionalitate Română
Data naşterii 21 septembrie 1967
Sex Masculin
Locul de muncă vizat/

Domeniul ocupaţional
Experienţa profesională
Perioada 1 martie 2011- prezent
Funcţia sau postul inginer,
ocupat
Activităţi şi Serviciul Tehnic SE Craiova II,
responsabilităţi principale
Numele şi adresa CEN Craiova,
angajatorului
Tipul activităţii sau Repararea instalaţiilor energetice
sectorul de activitate
Perioada 1 iulie 2010 – 26 februarie 2011,
ocupat
Activităţi şi Serviciul Tehnic Uzina de reparaţii
responsabilităţi principale Craiova,
angajatorului
Perioada 22 octombrie 2009 – 30 iunie 2010,

ocupat
Activităţi şi Secţia de reparaţii Uzina de reparaţii
responsabilităţi principale Craiova,
angajatorului
Perioada 1 aprilie 2003 – 21 oct. 2008
ocupat
Activităţi şi Biroul planificare, Lansare,
responsabilităţi principale Urmărire,
Numele şi adresa Producţie SC RS Termoserv
angajatorului Craiova SA
Perioada 1 ianuarie 2000 – 31 martie 2003
ocupat
Activităţi şi Serviciul Mecanoenergetic
Numele şi adresa SE Craiova,
angajatorului
Tipul activităţii sau Producerea de energie electrică şi
sectorul de activitate termică
Perioada 8 februarie 1999 – 31 decembrie
1999
Funcţia sau postul maistru,
ocupat
Activităţi şi Sector Reparaţii Chimice
Numele şi adresa Secţia chimică SE Craiova II
angajatorului
Perioada 1 septembrie 1995 – 7 februarie
1999
Funcţia sau postul maistru
ocupat
Activităţi şi Sector Reparaţii Reductoare Secţia
responsabilităţi principale Reparaţii
Numele şi adresa Termomecanica FE Craiova II
angajatorului
Perioada 1 martie 1995 – septembrie 1995
Funcţia sau postul lăcătuş
ocupat
Activităţi şi Secţia ReparaţiiTermomecanice
Numele şi adresa UE Craiova II
angajatorului
Perioada 1 decembrie 1994 – 28 februarie
1995
Funcţia sau postul maşinist
ocupat
Activităţi şi Secţia Combustibil
angajatorului
Perioada 1 ianuarie 1993 – 1 decembrie 1994
Funcţia sau postul lăcătuş
ocupat
Activităţi şi Secţia Combustibil
angajatorului
Educaţie şi formare
Perioada 2008
Calificarea/Diploma doctorand
obţinută
Disciplinele principale
studiate/
competenţe profesionale
dobândite
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea „Transilvania” Braşov
învăţământ/ furnizorului de
formare
Perioada 2007-2990
Calificarea/Diploma master
obţinută
Disciplinele principale Managementul Calităţii Sistemelor
studiate/ Electrotehnice
dobândite
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea „Transilvania” Braşov
formare
Perioada 2009
Calificarea/Diploma Curs perfecţionare
obţinută
Disciplinele principale Adaptarea personalului pentru
studiate/ implementarea tehnologiei de
competenţe profesionale producerea energiei în cogenerare
dobândite în cicluri combinate cu turbine de
gaze
Numele şi tipul instituţiei de
formare
Perioada 1998
Calificarea/Diploma Curs conducerea formaţiilor de
obţinută maşini din centralele electrice
studiate/
dobândite
învăţământ/ furnizorului de RENEL CFP Bucureşti
formare
Perioada 1996
Calificarea/Diploma Curs conducerea formaţiilor de
obţinută maşini din centralele electrice
studiate/
dobândite
învăţământ/ furnizorului de RENEL CFP Bucureşti
formare
Perioada 2007-2990
Calificarea/Diploma Diplomă de absolvire
obţinută
studiate/
dobândite
Numele şi tipul instituţiei de Facultatea de Mecanică, Secţia
învăţământ/ furnizorului de TCM, Universitatea din Craiova
formare
Perioada 1981-1985
Calificarea/Diploma Diplomă de bacalaureat, certificat de
obţinută calificare
studiate/
dobândite
Numele şi tipul instituţiei de Liceul Fraţii Buzeşti, Craiova
formare
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba maternă Româna
Limbi străine cunoscute
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Participare la Discur
Nivel european (*) Ascultare Citire Exprimare scrisă
conversaţie s oral
Utilizator
Utilizator Utilizator Utilizator
Engleză A2
elementar
A2
Utilizator
elementar
A2
elementar
A2
elementar
A1 elementa
r
(*) Nivelul Cadrului European Comun
de Referinţă pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi Spirit de echipă şi organizatoric
sociale Capacitate de adaptare la diferite medii de
lucru
O bună capacitate de comunicare
Disponibil pentru munca peste program
Competenţe şi aptitudini O bună cunoaştere a activităţii şi al echipei
organizatorice rezultată din experienţa de 8 ani în
conducerea sectoarelor din cadrul Uzinei
Craiova
Competenţe şi aptitudini o bună cunoaştere a activităţii de reparaţii
tehnice energetice (am fost responsabil cu reparaţia
agregatelor energetice)
Competenţe şi aptitudini
de utilizare a calculatorului
Competenţe şi aptitudini
artistice
Alte competenţe şi Hobby: drumeţii montane
aptitudini
Permis de conducere Categoria B
Informaţii suplimentare
Anexe
CURRICULUM VITAE
EUROPASS
Personal information
First name(s)/Surname(s) PERSU, Viorel
Address No. 32 B-dul. Dacia, Bl. 11582, Sc. 1 Ap. 7, Craiova
Telephone 0351445853 Mobile: 0727832232
E-mail vyo_tsv@yahoo.com
nationality Romain
date of birth 21 September 1967
sex male
Desired employment/
Occupational field
professional experience
Period March 2011 - now

Occupation or position held engineer
Main activities and technical services shall Craiova II
responsibilities
Name and address of employer Craiova CEN
Type of business or sector repair of installation energy
Period 1 July 2010 – 28 February 2011
Main activities and Technical service repair plant Craiova
responsibilities
Period 22 October 2009 – 30 June 2010
Main activities and department of plant repairs Craiova
responsibilities
Period 1 april 2003 – 21 October 2009
Main activities and Office of planning, launch, tracking, production
responsibilities about RS
Name and address of employer Termoserv Craiova S A
Period 1 January 2000 – 31 march 2003
Occupation or position held service mecanoenergetic
Main activities and
responsibilities
Name and address of employer Craiova SE
Type of business or sector producing electric and thermal energy
Period 8 February 1999 – 31 Decembre 1999
Occupation or position held Foreman
Main activities and Sector repair chemicals
responsibilities
Name and address of employer Chemicals division I, Craiova SE
Type of business or sector producing electric and thermal energy
Period 1 November 1995 – 7 February
Occupation or position held Foreman
Main activities and sector gear repair repair department, production of
responsibilities electricity thermomecanical
Name and address of employer FE Craiova II
Type of business or sector production of electricity and head
Period 1 March 1995 – September 1995
Occupation or position held locksmith
Main activities and EU thermomechanical
responsibilities
Name and address of employer Craiova repair section I
Period December 1, 1994 – 28 February 1995
Occupation or position held machinist
Main activities and EU fuel
responsibilities
Name and address of employer station Craiova II
Period 1 January 1993 – 1 December 1994

Occupation or position held locksmith
Main activities and EU fuel
responsibilities
Name and address of employer station Craiova I
Type of business or sector production of electricity and thermal energy
Education and training
Period 2008
Title of qualification awarded PhD
Principal subjects/occupational
skills covered
Name and type of organization
providing education and training
Period 2007-2009
Title of qualification awarded Quality management master electrical systems
skills covered
providing education and training University Transilvania Braşov
Period 2009
Title of qualification awarded trending course
skills covered Adapting technology of implement energy
production in cogeneration combined cycle gas
turbine
providing education and training
Period exchange 1998
Title of qualification awarded management foreman bands from power plants
skills covered Aided Design
providing education and training CFP RENEL Bucharest
Period exchange 1998
Title of qualification awarded management foreman bands from power plants
skills covered Machines Building Technology
providing education and training CFP RENEL Bucharest
Period 1986-1992
Title of qualification awarded Graduation diploma
skills covered Faculty of Mechanical Engineering Department of
TCM
providing education and training University of Craiova
Period 1981-1985
Title of qualification awarded qualification certificate
skills covered
providing education and training Buzesti Brothers High School,
Craiova
Personal skills and
competences
Language(s) default(s) Romanian
Language(s) language(s)
name(s)
self Înţelegere Vorbire Scriere
Participare
Exprimare
Nivel european (*) Ascultare Citire la Discurs oral
scrisă
conversaţie
User User User User User
English A2
basicr
A2
basicr
A2
basicr
A2
basicr
A1
basicr
(*) Nivelul Cadrului European Comun de
Referinţă pentru Limbi Străine
Social skills and competences Teamwork and organizational
capacity to adapt to different
environments,
good communication skills
available for overtime
Organizational skills and

competences Technical skills and competences
Skills and computer Very good knowledge of Microsoft
Office Excel, Microsoft Office Word,
Microsoft Office PowerPoint – all
versions and graphics applications
Photoshop
Basic knowledge of computer aided
design (ACAD)
Artistic skills and competences
Other skills and competences Hobby: trekking
Driving Licenses category B
Additional information
Attachments

Persuviorel PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Persuviorel PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial

ing. Viorel PERSU

PREŞEDINTE - Prof. univ. dr. ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN

REFERENŢI Prof. univ. dr. ing. Constantin MILITARU

Prof. univ. dr. ing. Ioan Dan GHEORGHIU

Prof. univ. dr. ing. Ionel MARTINESCU

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rugăm să le

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 2

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 3

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 5

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 7

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 8

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 9

Fig. 1.1. Schema unei termocentrale

Fig. 1.2. Schema termică simplificată pentru un grup energetic de 330 MW

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 10

Fig. 1.3. Schema de principiu a cazanului Benson

Fig. 1.4. Schiţa printr-o secţiune axială a turbinei de abur

1 - carcasă superioară; 2- carcasă inferioară; 3 - diafragmă; 4 - ajutaje; 5 - disc;

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 12

O deosebită importanţă o are clasificarea defecţiunilor sistemelor mecanice

Fig. 1.6. Clasificarea defecţiunilor

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 13

Fig. 1.7. Clasificarea

Defecţiunile condiţionate de procesul de uzare pot apărea ca urmare a (fig.1.8):

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 14

Fig. 1.8. Forme şi cauze de

Defecţiunile cauzate de şocuri provin din acţiunea sarcinilor, corelată cu

Fig. 1.9. Factorii de stres ai

Fiabilitatea se defineşte ca fiind aptitudinea unui produs de a îndeplini funcţia

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 15

sau densitatea de probabilitate a timpului de funcţionare :

Fig. 1.10. Funcţia densitatea de

F(t) = nonfiabilitate; R(t) =fiabilitate.

Rezolvând prin părţi integrala de mai sus, se obţine:

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 16

Fig. 1.11. Schemă globală de

Influenţa pe care activitatea de mentenanţă o are asupra menţinerii nivelului de

Fig. 1.13. Evoluţia nivelului de

Din punct de vedere al costurilor, legătura dintre fiabilitate şi mentenanţă este

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 17

1.2. Scopul tezei de doctorat şi precizarea aspectelor originale posibile

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 18

deci, fiabilitatea sistemului va fi:

  w e n ie corespunde numărului de observaţii virtuale atribuite experţilor ca

un grup şi astfel  controlează importanţa.

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 20

unde: s reprezintă rata de defectare a sistemului;

- media timpului de funcţionare: m 1 

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 21

Fig. 2.1. Determinarea fiabilităţii luând

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 22

Metoda descendentă de analiza calitativă a arborelui de defectare, numită şi

În afara algoritmului Mocus, pentru obţinerea ansamblurilor minimale ale

Pentru un arbore de defectare simplu conţinând un operator logic Şl, având ca

care ia, de asemenea, valorile 1 sau 0.

 Evaluarea importanţei elementelor sistemului

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 24

în care: Fs = funcţia supusă optimizării; gij = restricţiile problemei, bi = resursă

în care: i = consumatorul de fiabilitate, dpi = dauna specifică, i = intensitatea de

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 25

4. Efortul economic minim raportat se calculează la stabilirea priorităţilor de