Sunteți pe pagina 1din 6

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie

3.1. Realizarea unei reprezentă ri grafice

3.2.1. Apelare

Reprezentarea grafică a funcţ iilor Ón Mathcad se realizeaz ă

Insert>Graph>

fie direct cu clic mouse pe paleta View>Graph

fie apel‚nd meniul

1

2

3

6
6

4

5

7

1 Grafic in coordonate carteziene X-Y

2 Grafic Ón coordonate polare

3 - Grafic 3D sub form ă de Ñbareî Ón nodurile reţ elei

4 -

5 - Grafic 3D contur sub form ă de linii de nivel

6 Grafic sub form ă de puncte Ón spaţ iu

7 Grafic sub form ă de c‚mp de vectori

-

-

Grafic 3D suprafeţ e

-

-

Fig.10

De asemenea exist ă posibilitatea de m ărire (zoom) sau de schimbare a propriet ăţ ilor caracteristicilor grafice (tip linie, grosime linie, culoare) prin comanda trace.

3.2.2. Grafice 2D Algoritmul de realizare al unui grafic X-Y este simplu:

1. Este scris ă expresia funcţ iei (se poate realiza graficul oricărei expresii de orice

argument at‚t timp c‚t funcţ ia este continuă )

2. Op ţional se dau valori pentru marginile domeniului de definiţ ie al variabilei. Dacă acestea nu sunt date, programul consider ă un domeniu implicit de margine inferioar ă -10 ş i margine superioar ă +10

3. Se acceseaz ă Insert > Graph > X-Y Plot . Pe foaia de lucru apare chenarul graficului ş i locuri libere (placeholder) pentru introducerea simbolului argumentului (pe OX)

ş i a funcţ iei (pe OY).

4. Este suficient clic mouse in interiorul conturului ş i graficul va apare pe ecran.

Pentru aplicaţ ie să reluăm exerci ţ iul de la capitolul .3.1.4. Polinomul Ón discuţ ie este p(x) =x 3 -6x+2 . Cunosc‚nd acum r ăd ăcinile putem să estim ăm domeniul de definiţ ie al variabilei . Deci Ón locurile de completat (placeholder) pe axa OX vom introduce valorile ñ3, respectiv +3. Pentru axa OY putem l ăsa locurile libere necompletate sau s ă impunem , de asemena, un domeniu de reprezentare grafică a lui p(x). Œn figura Fig.11 se arat ă reprezentarea grafic ă pentru domeniul (-10;+10)

ă reprezentarea grafic ă pentru domeniul (-10;+10) Fig.11 In ceea ce prive ş te modificarea set

Fig.11

In ceea ce priveş te modificarea set ă rilor de prezentare a graficului, acesta se face acces‚nd Graph>X-Y Plot>Trace

1

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie

Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Se observ ă c ă Ón acest

Se observ ă c ă Ón acest ă comand ă se pot modifica : tipul de linie (Line), culoarea acesteia (Color) tipul de prezentare grafică ñ linie , bare, puncte (Type), grosimea liniei (Weight) dar ş i posibilitatea de reprezentare a mai multor funcţ ii (trace-Legend Label) Ón acelaş i grafic c‚t ş i posibilitatea marc ării punctelor prin care s traseaz ă graficul cu diferite simboluri (Symbol).

Fig.12

Acelaş i grafic cu modificările din fig.13 este ar ătat Ón fig.14

cu modific ă rile din fig.13 este ar ă tat Ón fig.14 Fig.13 Fig.14 Ca ultim

Fig.13

modific ă rile din fig.13 este ar ă tat Ón fig.14 Fig.13 Fig.14 Ca ultim ă

Fig.14

Ca ultimă setare putem, Ón acelaş i meniu de formatare, să introducem ş i titluri pentru axele de coordonate, din submeniul Labels. Aş a cum se observ ă din fig.14 putem să introducem ş i un titlu al graficului, din aceeaş i setare.

3.2.3.Reprezentarea grafică a unor seturi de date

Programul Mathcad pemite ş i reprezent ă ri rapide ale unor seturi de date X-Y Ón coordonate X-Y. Astfel să considerăm că dorim să reprezent ăm un set de date prezentate pe două coloane, prima fiind date pe axa OX, a doua reprezent‚nd date pe OY. Introducem matricea datelor. Este necesar după acesta s ă declarăm că prima, respectiv a doua coloana din matricea ÑDateî ca fiind datele pentru abscis ă, respectiv ordonat ă. Apoi vom declara domeniul teoretic de reprezentare grafică ş i aş a cum se observ ă din coloana 1 a matricei putem declara domeniul de variaţ ie (-20;+20). Aceasta se realizează prin introducerea variabilei Ñrî (range). In cele din urmă, fie apel ăm din meniul Insert>Graph fie direct de la tastatura, y@x si Enter.

2

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie

Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Fig.15 3.2.4.Reprezentarea grafic ă a unor func

Fig.15

Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Fig.15 3.2.4.Reprezentarea grafic ă a unor func ţ

3.2.4.Reprezentarea grafică a unor func ţii parametrice

Este cazul reprezent ării unor funcţ ii de o variabil ă ca parametru. Astfel să considerăm urm ătoarele funcţ ii:

Astfel s ă consider ă m urm ă toarele func ţ ii: s apel ă m

s apel ăm introducerea graficului X-Y ş i s ă complet ăm pentru axa OX variabila x(t) iar pentru OY variabila y(t). Domeniul de variaţ ie pentru funcţ ia trigonometric ă apare implicit, c‚t despre domeniul funcţ ei y(t) se pot face setările dorite.

Este

suficicient

ă

Fig.16

se pot face set ă rile dorite. Este suficicient ă Fig.16 3.3. Realizarea unei reprezent ă

3.3. Realizarea unei reprezentă ri grafice 3D

3.3.1. Apelare

Reprezent ările grafice 3D se referă Ón principal la reprezentarea funcţ iilor continue de

două variabile reale, cu valori reale. Apelarea se poate realiza prin apelare din meniul Insert >

Graph >

palet ă a fosst prezentat ă Ón capitolul 3.2.1. Se pot realiza grafice pentru Ñp‚nzeî 3D, grafic 3D contur sub form ă de linii de nivel, grafic sub form ă de puncte Ón spaţ iu, grafic sub form ă de

c‚mp de vectori. După introducerea funcţ iei, este suficient să apel ăm din meniu graficul 3D in forma dorită ş i Ón să complet ăm un singur placeholder, locul marcat prin dreptunghiul de culoare negru, cu simbolul funcţ ei.

sau din paleta existent ă pe ecran (palet ă apelat ă din View >Graph).Aceast ă

3.3.2. Formatarea graficelor 3D

Pentru realizarea unei

formatări

algoritmul:

personalizate

asupra

unui

grafic

1. Clic mouse Ón interiorul graficului realizat

3D

se

aplică

2. Apelare Format >Graph >3D Plot

3. Apelarea unei pagini din acest meniu, funcţ ie de ceea ce dorim să schimbăm sau s ă introducem:

3

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie

Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Fig.17 • Pagina de meniu General permite

Fig.17

Pagina de meniu General permite comenzi generale, setarea stilului de axe, introducerea conturului sau transformarea tipului grafic 3D Plot Ón alt tip grafic

Pagina de meniu Axes permite comenzi de setare a limitei domeniului pe fiecare ax ă, grafica acesteia, introducerea de marker etc.

Pagina de meniu Appearance permite comenzi de setare a culorilor graficului, tipului grafic de linie, suprafaţă etc.

Pagina de meniu Lighting graficului

permite comenzi de setare a nuanţ elor culorilor

Pagina de meniu Special permite comenzi de setare speciale

Pagina de meniu Title permite introducerea titlului graficului

Pagina de meniu Advanced graficului

permite comenzi avansate de prezentare a

3.3.3.

Reprezentarea grafică a unei funcţii reale

Pentru exemplificare să considerăm urm ătoarea funcţ ie real ă de dou ă variabile:

M(x,y) = cos(x) + y 2 ñ2y +3

In fig. 18 graficul este realizat după algoritmul descris, cu set ările ini ţ iale ale meniului. In fig.19 am apelat Format >Graph >3D Plot ş i Ón pagina General , View, am introdus o rotaţ ie (twist: 55) Ón jurul axei OZ c‚t ş i reprezentarea Ón variant ă color (Appearance, Colormap)

4

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie

Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Fig.18 Fig.19 3.3.4. Reprezentare grafic ă a

Fig.18

Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Fig.18 Fig.19 3.3.4. Reprezentare grafic ă a unei

Fig.19

3.3.4.

Reprezentare grafică a unei funcţii cu coeficien ţi reali, cu setarea domeniilor de varia ţie ale variabilelor

S ă considerăm funcţ ia:

f(x,y) = cos(x 2 +y 2 ) + sin(x) +cos(x)

In primul r‚nd vom alege dreptunghiul [a,b] x [c,d] din planul XOY unde vom repreyenta functia. Deci trebuie date valori pentru capetele a,b,c,d ale intervalelor de definitie. Œn al doilea r‚nd aceste intevale trebuie Ómpărţ ite Ón segmente egale, obţ in‚ndu-se Ñn+1î puncte echidistante. Deci domeniul [a,b] se imparte in n parti egale iar domeniul [c,d ] in m parti egale. Graficul ca o ìp‚nz ăî se va Ñsprijiniî in puncte ce reprezint ă valori ale unei matrici. Astfel, valorile funcţ iei Ón punctul de coordonate x k , y j , se vor atribui elementului M kj al matricei M ş i reprezint ă valoarea pe axa OZ. Atunci trebuie creaţ i ni ş te indici k, j cu care s ă definim valorile punctelor de calcul pe cele două axe in planul OXY. Aceste definiri sunt prezentate Ón continuare:

planul OXY. Aceste definiri sunt prezentate Ón continuare: Fig.20 Dup ă aceste introduceri trebuie scris ă

Fig.20

După aceste introduceri trebuie scrisă expresia func ţ iei, apoi crearea matricei M:

M(x k ,y j ) := f(x k , y j )

In cele din urm ă se apeleaz ă din meniu construcţ ia graficului (fig.21). In fig.22 s-a obtinut graficul Ón varianta Display as Contour Plot (vezi si fig.17) in fig.23 varianta Data Points iar Ón fig.24 varianta Bar Plot.

5

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Fig.21 Fig.23 Fig.22 6 Fig.24

Fig.21

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Fig.21 Fig.23 Fig.22 6 Fig.24

Fig.23

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Fig.21 Fig.23 Fig.22 6 Fig.24

Fig.22

Conf. Sorin Cananau UCSI Catedra Organe de masini si Tribologie Fig.21 Fig.23 Fig.22 6 Fig.24

6

Fig.24