Sunteți pe pagina 1din 2

CLASIFICAREA DRUMURILOR

Pt realizarea trans sunt necesare 2 el:calea de trans(suport material pe care se face


trans;el fix),mijl de trans(vehiculul care transporta;el mobil).Desf unui trans in
bune cond pres o corelare perfecta intre cele 2 el.Drumurile-fasii de teren special
amenajate pt circ vehicul si a pietonilor.Prin drumuri se inteleg si caile naturale
neamenajate si categ de cai rutiere:soselele(drumuri amenaj special pt circ in afara
local),strazile(drumuri amenaj in int. local),autostrazile(dr de mare capacitate si
viteza rezervate exclusiv circ autovehic separate printr-o banda mediana),drumuri
express(dr de mare capacit si viteza care se deosebesc de autostrazi prin faptul ca
sensurile de circ sunt separate numai prin marcaje long;au de obicei 4 benzi).Tot in
categ drumurilor intra si bulevardele,aleile si pistele.Primul drum s-a constituit sub
domnia regelui Keops 900km,din dale de piatra mari.
DRUMUL IN PLAN ORIZ,ELEM PRINC ALE UNEI CURBE CIRC
Prin trasarea unui drum se intelege fixarea si reprez acestuia in plan oriz respective
stab marimii si succesiunii aliniamentelor,a curbelor de racordare si a tutror el ce
definesc drumul in fct de pct obligate,centre populate.La stab traseului se
urmareste realizarea unor declivitati sub cele max admise si realizarea unui volum
min de terasamente. U+α=180g R-se alege T=R ctgU/2 T=R tgα/2
NECESITATEA INTR CURBELOR DE RACORD PROGRS
In miscarea curbilinie,in afara fortelor care act asupra vehiculului in miscarea rect
mai apare forta centrifuga care tinde sa deplaseze vehiculul spre ext
curbei(Fc=mv²/R).Ea e aplicata in centrul de greut al vehiculului si e cu atat mai
mare cu cat vit de circ e mai mare si raza curbei mai mica.Aparitia si disparitia
brusac a fortei centrifuge pericliteaza stabilitatea vehiculului si confortul
pasagerilor.Pt a evita inconvenientele acestea se recomanda intercalarea intre
aliniamente si arcul de cerc a unor curbe de racod progresiva care fac ca efectul
fortei centr sa apara in mod treptat.Racord progres trebuie sa indepl cond
geom:radioida sa fie tg la aliniam in pct O acolo nde raza de curb e
infinita.dealungul curbei prpgres raza de curb descreste ajungand
in pct M la val R.In pct M centrele de curb si curba se confunda;ambele au tg
comuna.
CURBE DE RACORDARE PROGR
Cele mai des intaln sunt parabola cubica-la care curbura e proport cu
abscisa(1/σ=x/c)
Lemniscata lui Bernoulli(1/σ=r/c),
clotoida(1/σ=s/c)-ea aproximeaza cel mai bn
traiectoria teoretica a vehiculului de pe aliniam pe curba avand cea mai mare
utilizare in proiect drumurilor.
RAZE DE RACORDARE CARACTERISTICE
Elem principal pe baza caruia se face clasif razelor de racordare pt o vit data si o
conditie de confort impusa il reprez forma profilului trans al caii in curba.Raza
minima va asigura circ autovehic numai dak prof trans al drumului e suprainaltat la
max.In general pe drum publ nu se admit curbe cu raze mai mari decat Rmin.Raza
curenta e raza max pana la care suprainaltarea caii e obligatorie.Pt o raza cuprinsa
intre Rmin si Rc aliniam se racordeaza cu arcele de cerc obligatoriu prin interm
curb de racordare progresiva.Raza recomandabila e raza max de convertire pt o
raza R>Rrecom,racordarea aliniam poate fi facuta numai cu arce de cerc;nu e
obligatorie introducerea curb progresive.
VIZIBILITATEA IN PLAN
Prin asigurarea vizibil se intelege crearea unor cond de circ incat cond auto sa vada
permanent drumul din fata sa pe o dist care niciodata sa nu scada sub o val
considerata min.Acea dist numita dist de vizibil depinde de vit de circ,coefic de
frecare prin franare al autovehic,de performante tehnice si trebuie asigurata atat in
plan cat si in prof long.Daca la asigurarea vizibil pe aliniamente nu sunt probl
deosebite nu putem spune acelasi lucru despre asig vizibil intro curba.
PROFILUL LONGITUDINAL
Reprezinta proiectia desf pe un plan vert a inters dintre supr generata cu verticala
axei drumului cu supr terenului nat numita linie neagra cu supr platformei
drumului care uneste linia rosie sau linia proiectului.Linia neagra e o linie ondulata
neregulata cu franturi dese si inclinari pronuntate fiind improprie circ vehic.Linia
rosie e o linie poligonala,bn definita geometric alcatuita din portiuni oriz numite
paliere si portiuni inclinate den declivitati.Pcte de schimbare de declivitate-pcte de
pe profil long in care linia rosie isi schimba inclinarea.Dist dintre 2 schimari succ
de declivitate se numeste pas de proiectare.Fiecare pct de pe linia rosie sau linia
terenului e definit de o cota avand pe tot traseul cote proiect si cote teren.Dist
dintre cele 2 cote se num cota de executie.
CRITERI DE PROIECTARE A LINIEI ROSII
Stabilirea liniei rosii e una din cele mai import si complexe proceduri ale proiect
unui drum pt k trebuie sa asigure circ vehic in cond de siguranta.Declivitatea-are
valori limita,maxime,minime,in fct de vit de proiectare.Stabilirea unei val max a
declivitatilor se face pe considerente de siguranta si de circ fluenta a majoritatii
tipurilor de vehicul existente iar cele min pe necesitatea scurgetii apei din
precip.Lucrari minime de terasamente-e bine sa proiectam linia rosie de linia teren
nat.Compensarea terasam presupune o compensare a lucrarilor de sapatura cu cele
de umplutura.Scurgerea apelor se efectueaza prin asig unor decliv minime in sens
long prin amenajarea platformei in sens transversal a platformei drumului si
prevederea dispoz de scurgere a apelor.Pct de cota obligata-la slabilirea liniei rosii
trebuie avut in veder si anumite pct de cota fixa cum ar fi inters cu alte
drumuri,treceri la nivel de cale ferata sau poduri.
RACORDAREA DECLIVITATILOR
Trecerea de la o declivitate la alta nu se face brusc ci prin interm racordarilor cu
curbe circulare.Operatia se numeste racord vert sau racord declivitatilor.
Poate fi concava sau convexa(m=d1±d2).
Dist dintre 2 schimbari succ se num pas de proiectare
ELM PROFILULUI TRANSVERSAL
Partea carosabila-destinata circ vehic,trebuie alc a.i. sa reziste la actiunea repetata a
vehic si a agentilor atm si sa aiba o supr coresp pt o circ rapida si
confortabila.Inclinarea partii carosabile in sens transversal se num
dever.Acostament-fasii laterale consolidate care incadreaza si protejeaza partea
carosabila.Taluzurile-suprafete inclinate ale terasamentelor.Inclinarea lor depinde
de inalt lor,de regimul hidrologic.Dispozitivele pt scurgerea apelor-necesare pt
colectarea si indepartarea apelor de supr.Pot fi santuri sau rigole.Ampriza si zona
drumului-fasia de teren delimitata de picioarele taluzurilor la ramleu.
TIPURI DE SISTEME RUTIERE
Sist rutiere nerigide(SRN).Imbracamintea-preia actiunile produse de ritole
vehicul si transmite stratului de baza solicitari verticale de compresiune.Trebuie sa
fie etans si sa reziste actiuni agentilor climatici.Straturi de baza sunt asezate
imediat sub imbracaminte,trebuie sa reziste la solocitarile verticale si sa le
repartizeze a.i. sa un depaseasca capacitatea portanta a fundatiei.Fundatia preia
presiunile transmise de stratul de baza si le repartizeaza a.i. la nivelul patului
drumului sa un se depaseasca portanta acestora.Substratul de fundatie are rol
constructiv,se aseaza pe pamantul care formeaza patul drumului cu scopul de a feri
structura de efectel daunatoare.
Sist rut rigid(SRR) Imbracam e alc din beton si ciment,rol de strat de
baza.Fundatia e mai putin solicitata insa trebuie sa asigure o supr de rezervare
continua pt dale si o comportare cat mai uniforma.
INFRASTRUCTURA DRUMURILOR
Reprez totalitatea lucrărilor cu rol de susţinere a căii, de racordare a acesteia la
terenul natural, de a prelua eforturile care apar din solicitarea căii de către vehicule,
dar şi de a asigura continuitatea căii şi stabilitatea drumului. Terasamentele
reprezintă lucrările de pământ necesare realizării platformei drumului şi racordării
la terenul natural.Lucr de arta executate cu scopul traversarii vailor,de a colecta si
evacua apele de supr.In terasam sunt cuprinse:saparea
pamant,incarcarea,trans,imprastierea,descarcarea in depozite.
Drumul e o constructie pe o supr mare supusa actiunii factorilor de
mediu si care presupune util unei game largi de pamanturi la realizarea
infrastructurii.
TERASAMENTE-lucrari concetrate e fac pe supr reduse si
interseaza un vol mare de pamant.lucrari liniare-se executa pe toata lung traseului
si presupune vol mici de pamant.lucrari manuale-slab productive,impun vol mare
de forta de munca.lucrari mecanizate-se folosesc la majoritatea lucrarilor,utilajel se
aleg din pct de vedere economic.
LUCRARI PREGATITOARE
Se demareaza cu verificarea si restabilirea traseului,se face defrisarea
zonei de copaci,tufisuri,se scot radacinile,se extrag brazdel si se face decaparea
pamat vegtal.in cazul terenurilor mlast se face asanarea zonei.Se executa pichetarea
prof trans prin materializarea pe teren cu tarusi a marginilor amprizei iar cu
sabloanel se da inclinarea taluzurilor si nivelul platformei.Se pot amenaja drumuri
de acces.
EXECUTIA SAPATURILOR-met frontala-cand lucrarea se ataca la
unul sau din ambel capete ale drumului,utilajele trecand o singura data executand
saparea pe toata latimea drumului.Se aplica pe dist scurte.Met long-presupune
atacarea lucrarii pe toata lung drumului executia facanduse in trepte sau pe toata
inaltimea.Se util la lucrari de lungimi mari.
EXECUTIA UMPLUTURILOR-Profilele trans in
umplutura(rambleu) au platforma situata deasupra tern nat.Pot fi ramblee
mici,mijlocii si ft mari.La executia rambleelor nu se folosesc pamanturi
inghetate,cu turba sau continut mare de carbune,pamanturile umezite un se acopera
cu alt strat decat dupa uscare.Compactarea e un proces fizico-mecanic prin care se
mareste nr de contacte dintre granule prin reasezarea si patrandurea granulelor de
dim mici in spatiile dintre granulel mai mari eliminandu-se o anumita cantitate de
apa libera.In urma compactarii se realizeaza sporirea densitatii
pamanutlui,micsorarea influentei apei,evitarea tasarilor ulterioare.