Extreme cu legaturi

Reamintim (vezi notatia de la diferentiala de ordinul intai) ca daca T : Rn → R este o

aplicatie liniara definita prin

T (u1 , u2 , . . . , un ) = a1 u1 + · · · + an un , u = (u1 , . . . , un ) ∈ Rn .

unde a1 , . . . , an ∈ R aceasta poate fi scrisa mai simplu

T = a1 dx1 + a2 dx2 + · · · + an dxn .

Cu acesata notatie, daca ϕ : Rn → R este o forma patratica definita prin

n
X
ϕ(u1 , u2 , . . . , un ) = aij ui uj u = (u1 , . . . , un ) ∈ Rn
i,j=1

unde aij ∈ R atunci

n
X
ϕ= aij dxi dxj .
i,j=1

Astfel, daca f este o functie de clasa C 2 pe o multime deschisa D din Rn , atunci

diferentialala lui f in punctul a ∈ D se scrie
n
X ∂f
df (a) = (a)dxi
i=1
∂xi

si diferentiala de ordinul doi in punctul a se scrie

n
2
X ∂ 2f
d f (a) = (a)dxi dxj .
i,j=1
∂xi ∂xj

Fie f : D ⊂ Rn → R si A ⊂ D. Spunem ca functia f are intr-un punct a ∈ A un

extrem local relativ la multimea A daca restrictia functiei f la multimea A are in punctul
a un punct de extrem local obisnuit. Astfel, functia f are in punctul a ∈ A un punct
de minim (maxim) relativ la multimea A daca exista o vecinatate V a lui a astfel incat
f (x) ≥ f (a) (respectiv f (x) ≤ f (a)) pentru orice x ∈ A ∩ V . Extremele functiei f relativ
la o submultime A ⊂ D se numesc extreme conditionate.
Fie f : D ⊂ Rn → R, g1 , g2 , . . . , gm : D → R si

A = {x ∈ D : g1 (x) = g2 (x) = · · · = gm (x) = 0}.

Un punct a ∈ A se numeste punct de extrem local al functiei f cu legaturile g1 (x) = 0,

g2 (x) = 0,. . . , gm (x) = 0 daca a este un punct de extrem local al functiei f relativ la
multimea A.

1
Teorema 1. Fie D ⊂ Rn × Rm deschisa si a ∈ D. Fie f : D → R de clasa C 1 si
g = (g1 , g2 , . . . , gm ) : D → Rm de clasa C 1 astfel incat
 
∂gi
g(a) = 0, rangJg (a) = m, unde Jg (a) =
∂xj
Daca a este punct de extrem local pentru restrictia functiei f la multimea

{x ∈ D : g1 (x) = 0, g2 (x) = 0, . . . , gm (x) = 0},

(adica a este punct de extrem local al functiei f cu legaturile

g1 (x) = 0, g2 (x) = 0 , . . . , gm (x) = 0 (1)

atunci exista numerele reale λ1 , λ2 , . . . , λm , numite multiplicatori ai lui Lagrange astfel

incat, daca
L(x) = f (x) + λ1 g1 (x) + · · · + λm gm (x)
atunci
∂L
(a) = 0, pentru i = 1, 2, . . . , n + m. (2)
∂xi
Demonstratie. Vom demonstra teorema pentru cazul m = n = 2. Asadar fie f : D ⊂
R4 → R de clasa C 1 , g, h : D → R functii de clasa C 1 astfel incat
D(g, h)
(x0 , y0 , z0 , w0 ) 6= 0. (3)
D(z, w)
Trebuie sa aratam ca daca (x0 , y0 , z0 , w0 ) este un punct de extrem local al functiei f cu
legaturile g(x, y, z, w) = 0 si h(x, y, z, w) = 0 atunci exista doua numere reale λ1 si λ2
astfel incat, daca L(x, y, z, w) = f (x, y, x, w) + λ1 g(x, y, z, w) + λ2 h(x, y, z, w) atunci
∂L ∂L
(x0 , y0 , z0 , w0 ) = 0, (x0 , y0 , z0 , w0 ) = 0
∂x ∂y
∂L ∂L
(x0 , y0 , z0 , w0 ) = 0, (x0 , y0 , z0 , w0 ) = 0.
∂z ∂w
Sistemul (
g(x, y, z, w) = 0
h(x, y, z, w) = 0
indeplineste conditiile Teoremei Functiilor Implicite in punctul a = (x0 , y0 , z0 , w0 ) si atunci
exista U o vecinatate deschisa a punctului (x0 , y0 ), exista V o vecinatate deschisa a punc-
tului (z0 , w0 ) si o unica pereche de functii (ϕ, ψ) : U → V de clasa C 1 astfel incat
ϕ(x0 , y0 ) = z0 , ψ(x0 , y0 ) = z0 si

g(x, y, ϕ(x, y), ψ(x, y)) = 0, h(x, y, ϕ(x, y), ψ(x, y)) = 0, ∀(x, y) ∈ U.

2
Avem
∂g ∂g ∂ϕ ∂g ∂ψ
(a) + (a) (x0 , y0 ) + (a) (x0 , y0 ) = 0 (4)
∂x ∂z ∂x ∂w ∂x
∂g ∂g ∂ϕ ∂g ∂ψ
(a) + (a) (x0 , y0 ) + (a) (x0 , y0 ) = 0 (5)
∂y ∂z ∂y ∂w ∂y
∂h ∂h ∂ϕ ∂h ∂ψ
(a) + (a) (x0 , y0 ) + (a) (x0 , y0 ) = 0 (6)
∂x ∂z ∂x ∂w ∂x
∂h ∂h ∂ϕ ∂h ∂ψ
(a) + (a) (x0 , y0 ) + (a) (x0 , y0 ) = 0 (7)
∂y ∂z ∂y ∂w ∂y
Functia H : U → R
H(x, y) = f (x, y, ϕ(x, y), ψ(x, y))
are in a un punct de extrem local neconditionat, deoarece functia f are in a un punct de
extrem local conditionat. Cum H este de clasa C 1 rezulta ca
∂H ∂H
(a) = (a) = 0
∂x ∂y
Asadar
∂f ∂f ∂ϕ ∂f ∂ψ
(a) + (a) (x0 , y0 ) + (a) (x0 , y0 ) = 0 (8)
∂x ∂z ∂x ∂w ∂x
∂f ∂f ∂ϕ ∂f ∂ψ
(a) + (a) (x0 , y0 ) + (a) (x0 , y0 ) = 0 (9)
∂y ∂z ∂y ∂w ∂y
Din (3), rezulta ca exista si sunt unice doua numere reale λ1 , λ2 astfel incat
! ! !
∂f ∂g ∂h
∂z
(a) ∂z
(a) ∂z
(a) λ 1
∂f
=− ∂g ∂h
·
∂w
(a) ∂w
(a) ∂w (a) λ2
Aceasta inseamna ca
∂L ∂L
(a) = 0, (a) = 0
∂z ∂w
Din (4), (6) si (8) rezulta ca
∂L ∂f ∂g ∂h
(a) = (a) + λ1 (a) + λ2 (a)
∂x ∂x  ∂x ∂x   
∂f ∂g ∂ϕ ∂g ∂ψ ∂h ∂ϕ ∂h ∂ψ
= (a) − λ1 (a) (x0 , y0 ) + (a) (x0 , y0 ) − λ2 (a) (x0 , y0 ) + (a) (x0 , y0 )
∂x ∂z ∂x ∂w ∂x ∂z ∂x ∂w ∂x
∂f ∂f ∂ϕ ∂f ∂ψ
= (a) + (a) (x0 , y0 ) + (a) (x0 , y0 ) = 0.
∂x ∂z ∂x ∂w ∂x
∂L
Similar se demonstreaza ca ∂y
(a) = 0. Demonstratia este incheiata.
Cu aceleasi notatii ca in Teorema 1, orice punct a ∈ D care verifica conditiile (1)
pentru care matricea  
∂gi
Jg (a) = (a) (10)
∂xj

3
are rangul m si care verifica si conditiile (2) pentru anumite valori λ1 , . . . , λm se numeste
punct stationar sau critic al functiei f conditionat de (1). Valorile λ1 , . . . , λm se schimba
in functie de punctul stationar a.
Fie D ⊂ Rn × Rm si a ∈ D. Fie f : D → R de clasa C 1 . Pentru a determina punctele
critice conditionate de legaturile

g1 (x) = 0, g2 (x) = 0, · · · , gm (x) = 0 (11)

unde g1 , g2 , . . . , gm sunt functii de clasa C 2 pe D procedam astfel:

1) Definim functia lui Lagrange

L(x) = f (x) + λ1 g1 (x) + . . . + λm gm (x)

cu λ1 , . . . , λm nedeterminati.
2) Consideram sistemul cu n + 2m ecuatii

∂L

 ∂x1
(x1 , x2 , . . . , xn+m ) = 0
..






 .
 ∂L (x , x , . . . , x

)=0
∂xn+m 1 2 n+m
(12)

 g1 (x1 , x2 , . . . , xn+m ) = 0
..





 .


 gm (x1 , x2 , . . . , xn+m ) = 0

cu necunoscutele x1 , x2 , . . . , xn+m , λ1 , . . . , λm .
3) Punctele de extrem local conditionat ale functiei f se gasesc printre punctele critice
conditionate ale lui f .
Vom furniza in continuare conditii suficiente pentru a decide care dintre punctele
critice conditionate sunt puncte de extrem local conditionat.
Sa presupunem in continuare ca functia f si functiile g1 , g2 , . . . , gm sunt de clasa C 2
si ca (a1 , . . . , an+m ) este punct critic conditionat. Asadar, exista λ1 , . . . , λm astfel incat
a1 , . . . , an+m , λ1 , . . . , λm sa fie solutie a sistemului (12). Pentru a vedea daca a este sau
nu punct de extrem conditionat trebuie sa studiem diferenta

f (x) − f (a) = f (x1 , x2 , . . . , xn+m ) − f (a1 , a2 , . . . , an+m )

cu conditia ca punctele x sa verifice ecuatiile de legatura, deci pentru care g1 (x) =

0, . . . , gm (x) = 0. Este usor de vazut ca pentru asemenea puncte

f (x) − f (a) = L(x) − L(a)

4
Asadar studiul diferentei f (x) − f (a) pentru punctele care verifica sistemul (1), revine la
studiul diferentei
L(x) − L(a)
pentru asemenea puncte. Dar punctul a verifica sistemul (2) si deci a este punct stationar
obisnuit pentru functia L. Functia L are derivate partiale de ordinul 2 continue pe D si
atunci
n+m
1 X ∂ 2L 1
L(x) − L(a) = (a)(xi − ai )(xj − aj ) + ω(x)kx − ak2
2 i,j=1 ∂xi ∂xj 2
cu ω(a) = 0 si limx→a ω(x) = 0. Sa presupunem acum ca determinantul minorului
corespunzator ultimelor m coloane ale matricii (10) este nenul. Atunci, intr-o vecinatate
a lui a sistemul 

 g1 (x1 , x2 , . . . , xn+m ) = 0
..

 .

 gm (x1 , x2 , . . . , xn+m ) = 0
defineste implicit xn+1 , xn+2 , . . . , xn+m ca functii de (x1 , . . . , xn ) Asadar,
∂g1 ∂g1 ∂g1 ∂g1
(a)dx1 + · · · + (a)dxn + (a)dxn+1 + · · · + (a)dxn+m = 0
∂x1 ∂xn ∂xn+1 ∂xn+m
∂g2 ∂g2 ∂g2 ∂g2
(a)dx1 + · · · + (a)dxn + (a)dxn+1 + · · · + (a)dxn+m = 0
∂x1 ∂xn ∂xn+1 ∂xn+m
···········································································
∂gm ∂gm ∂gm ∂gm
(a)dx1 + · · · + (a)dxn + (a)dxn+1 + · · · + (a)dxn+m = 0
∂x1 ∂xn ∂xn+1 ∂xn+m
unde dxn+1 , . . . dxn+m reprezinta diferentialele functiilor implicite xn+1 , . . . , xn+m in punc-
tul (a1 , a2 , . . . an ). Deoarece matricea acestui sistem liniar are rangul m putem exprima
m dintre acestea in functie de celelalte n si inclocuindu-le in
n+m
X ∂ 2L
d2 L(a) = (a)dxi dxj
i,j=1
∂x i ∂x j

obtinem forma patratica

n
X
aij dxi dxj .
i,j=1

De fapt
n
X 1
f (x) − f (a) = L(x) − L(a) = aij (xi − ai )(xj − aj ) + α(x)kx − ak2
i,j=1
2

cu α(a) = 0 si limx→a α(x) = 0. Procedand ca in cazul punctelor de extrem local necon-

Pn
ditionat, se demonstreaza ca daca forma patratica i,j=1 aij dxi dxj este pozitiv (resp.
negativ) definita atunci a este punct de minim (resp. maxim) local conditionat.

5
Algoritm 1. Sa considera functiile f, g : D ⊂ R3 → R de clasa C 2 . Pentru a determina
punctele de extrem local ale functiei f cu legatura g(x, y, z) = 0 procedam astfel:

Pasul 1. Se considera functia L : D → R,

L(x, y, z) = f (x, y, z) + λg(x, y, z)

Pasul 2. Se rezolva sistemul 

∂L


 ∂x
(x,y,z) = 0


 ∂L (x,y,z) = 0

∂y

 ∂L

 ∂z
(x,y,z) = 0



g(x,y,z) = 0

Pasul 3. Sa consideram (λ0 , x0 , y0 , z0 ) o solutie a sistemului de mai sus cu proprietatea

ca  
∂g ∂g ∂g
rang (x0 , y0 , z0 ), (x0 , y0 , z0 ), (x0 , y0 , z0 ) = 1
∂x ∂y ∂z
Pentru functia
L(x, y, z) = f (x, y, z) + λ0 g(x, y, z)

determinam diferentiala de ordinul doi in a = (x0 , y0 , z0 )

∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L
d2 L(a) = (a)dx 2
+ (a)dy 2
+ (a)dz 2
+ 2 (a)dxdy (13)
∂x2 ∂y 2 ∂z 2 ∂x∂y
∂ 2L ∂ 2L
+2 (a)dxdz + 2 (a)dydz
∂x∂z ∂y∂z

Cazul 1. Daca d2 L(a) este pozitiv (resp. negativ definita) atunci a este punct de
minim (resp. maxim) al functiei f cu legatura g(x, y, z) = 0.
Cazul 2. Daca d2 L(a) nu este nici pozitiv si nici negativ definita, diferentiem legatura,
adica
∂g ∂g ∂g
(a)dx + (a)dy + (a)dz = 0
∂x ∂y ∂z
Exprimam una dintre dx, dy, dz in functie de celelate doua, inlocuim in (13) si studiem
daca forma patratica astfel obtinuta este pozitiv definita, negativ definita sau nedefinta
pentru a decide natura punctului a.

Exercitiu. Sa se gaseasca punctele de extrem local ale functiei

f (x, y, z) = xy + xz + yz

cu legatura xyz = 1, in domeniul x > 0, y > 0, z > 0.

6
Sokutie. Fie D = {(x, y, z)|x, y, z > 0} si g : D → R, g(x, y, z) = xyz − 1. Functiile f si
g sunt de clasa C 2 pe multimea deschisa D si
 
∂g ∂g ∂g
rang , , = rang (yz, xz, yx) = 1 ∀(x, y, z) ∈ D.
∂x ∂y ∂z
Consideram functia lui Lagrange

L(x, y, z) = xy + xz + yz + λ(xyz − 1)

si sistemul 
∂L


 ∂x
(x, y, z) = y + z + λyz = 0


 ∂L (x, y, z) = x + z + λxz = 0

∂y
∂L
 (x, y, z) = x + y + λxy = 0
 ∂z




xyz = 1

Acest sistem are solutia x = 1, y = 1, z = 1, λ = −2. (Vezi seminarul!) Functia devine

L(x, y, z) = xy + xz + yz − 2(xyz − 1)

Trebuie sa calculam d2 L(1, 1, 1).

∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L
= = = 0, = 1 − 2z, = 1 − 2y, = 1 − 2x
∂x2 ∂y 2 ∂z 2 ∂x∂y ∂x∂z ∂y∂z
si deci
∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L
(1, 1, 1) = (1, 1, 1) = (1, 1, 1) = 0,
∂x2 ∂y 2 ∂z 2
∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L
(1, 1, 1) = (1, 1, 1) = (1, 1, 1) = −1
∂x∂y ∂x∂z ∂y∂z
Asadar,
d2 L(1, 1, 1) = −2dxdy − 2dxdz − 2dydz
Diferentiem legatura xyz = 1 si obtinem

yzdx + xzdy + xydz = 0

In punctul (1, 1, 1) aceasta relatie devine

dx + dy + dz = 0

Atunci dz = −dx − dy; inlocuind in d2 L obtinem forma patratica

 2
2 2 dy 3
2dx + 2dxdy + 2dy = 2 dx + + dy 2
2 2
care este pozitiv definita si prin urmare (1, 1, 1) este punct de minim local cu legatura
xyz = 1.

7
Exercitiu. Sa se gaseasca punctele de extrem local ale functiei f : R2 → R, f (x, y) =
6 − 4x − 3y cu legatura x2 + y 2 = 1.

Sokutie. Fie g : R2 → R g(x, y) = x2 + y 2 − 1. Evident R2 este deschisa si functiile f si g

sunt de clasa C 2 .
 
∂g ∂g
rang , = rang (2x, 2y) = 1 oricare ar fi (x, y) ∈ R2 pentru care x2 + y 2 = 1.
∂x ∂y

Consideram functia lui Lagrange

L(x, y) = 6 − 4x − 3y + λ(x2 + y 2 − 1)

si sistemul 
∂L
 (x, y) = −4 + 2xλ = 0
 ∂x


∂L
∂y
(x, y) = −3 + 2yλ = 0


x 2 + y 2 − 1 = 0


2 3 4
Atunci x = λ
, y = 2λ
si deci λ2
+ 4λ9 2 − 1 = 0, adica 4λ
25
2 = 1. Obtinem solutiile
λ1 = − 52 , λ2 = 5
2
. Daca λ1 = − 2 , obtinem x1 = − 5 , y1 = − 5 . Daca λ2 = 52 ,
5 4 3
obtinem
4 3
x2 = 5
, y2 = 5
.
Pentru λ1 = − 25 avem punctul critic conditionat (− 45 , − 35 ) si in acest caz

5
L(x, y) = 6 − 4x − 3y − (x2 + y 2 − 1)
2
∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L
(x, y) = (x, y) = −5, (x, y) = 0
∂x2 ∂y 2 ∂x∂y
Prin urmare d2 L(− 45 , − 53 ) = −5dx2 − 5dy 2 si in consecinta (− 54 , − 35 ) este punct de maxim
local al lui f cu legatura x2 + y 2 − 1 = 0.
5
Pentru λ2 = 2
avem punctul critic conditionat ( 45 , 35 ) si in acest caz

5
L(x, y) = 6 − 4x − 3y + (x2 + y 2 − 1)
2
∂ 2L ∂ 2L ∂ 2L
(x, y) = (x, y) = 5, (x, y) = 0
∂x2 ∂y 2 ∂x∂y
Prin urmare d2 L( 54 , 35 ) = 5dx2 + 5dy 2 si in consecinta ( 54 , 35 ) este punct de minim local al
lui f cu legatura x2 + y 2 − 1 = 0.