COMBINATORICĂ ŞI GRAFURI

CLEMENT RADU POPESCU

Curs 8
6 aprilie 2020

Voi ı̂ncepe cu soluţia problemei de la sfârşitul cursului anterior.

Problemă
Considerăm z m z n  z m n  z n z m . Folosind proprietăţile q
derivării arătaţi că
qm q n q n  qm n  qn q m qm .
Scrieţi relaţia anterioară pentru m  1 şi deduceţi că qn  qq

11 .
n

Reciproc, verificaţi că şirul qn  qq

11 satisface identităţile pentru q
derivare

n

pentru p@qq P C.
Rezolvare
Aplicăm ∆ egalităţii z m z n  z m n  z n z m şi folosim definiţia q
derivării.
∆pz m z n q  ∆pz m n q  ∆pz n z m q ô pqm z m
1 qpq n z n q z m qn z n
1  qm n z m n
1 
pqnzn
1qpqmzmq znqmzm
1. Egalăm coeficienţii puterii zm n
1 şi obţinem
qm q n qn  qm n  qn q m qm . Pentru m  1 obţinem
qn 1  q n qn  qn q 1. Reamintesc că q1  1. Deci qn  qq

11 .
n

Se verifică imediat faptul că şirul q1  1, qn  qq

11 , n ¥ 2 ı̂ndeplineşte condiţiile

n

din definiţia q
derivării pentru orice q. Pentru q  1 luăm qn  q n
1 . . . q 1 

n.
În acest caz ∆pz n q  qq

11 z n
1  pqz q n
z n z n
pqz qn
pq
1qz  pq
1qz . Folosind liniaritatea q

n

derivării obţinem

Apz q
Apqz q
∆Apz q 
p1
qqz .
Avem trei cazuri de ”analiză”: pentru q  0, q  1, q P Czt0, 1u.
1. q  0. În acest ° caz qn  1 pentru toţi n, deci Qn  1  q2 . . .  qn  1,
şi obţinem Apz q  n¥0 an z n , iar 0-derivarea notată D0 este dată de formula
D0 Apz q  Apzq
z Ap0q .
Regula produsului ı̂n acest caz este

D0 pApz qB pz qq  pD0 Apz qqB p0q F pz qpD0 B pz qq.

1
2 C.R. POPESCU

2. q  1. În acest caz am menţionat mai sus că qn  qn
1 . . . q 1  n

iar Qn  ° 1  q2 .z. .  qn  1  . . .  °n  n!. Seria Apz q este o serie exponenţială,
Apz q  n¥0 an n! . Dacă B pz q  n¥0 bn zn! este o altă serie exponenţială atunci
n n

° 
coeficientul termenului z n ı̂n convoluţia Apz qB pz q este nk0 nk a bn!
. Derivarea k n k

(1-derivarea) este derivarea obişnuită. Notăm D1 cu D. Avem ∆pz n q  D1 pz n q 

Dpz n q  nz n
1 . În general, datorită liniarităţii, avem
°
°
DpApz qq  n¥1 an nzn!  n¥0 an 1 zn! .
n 1 n

3. q P Czt0, 1u (q netdeterminată). Seria ı̂n acest ± pq caz este de forma

°
q
Apz q  n¥0 an Q , unde Qn  1  q2 . . .  qn  pq
1q .
n i
z n 1 i 1
n
°
Convoluţia Apz qB pz q are coeficientul termenului z n este nk0 Q QQ
ak bn
k 
n
n
k n k
°n q ...q
°n °n 
 
k
n n


k q k n
k
n
k 0 
q

n k 1
a k b n k k 0 pkq ! ak b n k k 0 a b .
q
derivata, notată cu Dq devine
q ...q
k 1 q

Apz q
Apqz q
Dq Apz q 
p1
qqz .
°
Exemplul 1. Considerăm seria Stirling Sk pz q  n¥0 Sn,k z n , S0 pz q  1. Deci
considerăm k ¥ 1. Pentru orice k ¥ 1, S0,k numărul partiţiilor mulţimii vide ı̂n k
clase este 0. Deci pentru k ¥ 1 seriile Sk pz q ı̂ncep cu gradul 1, şi deci Sk p0q  0
pentru k ¥ 1.
Am demonstrat combinatorial relaţia de recurenţă Sn,k  Sn
1,k
1 °kSn
1,k .
Folosind observaţiile anterioare avem D0 Sk pz q  S pzq
z S p0q  S zpzq  ¥ z 
S z n
k k k n 1 n,k

 °n¥1 Sn,k zn
1  °n¥1pSn
1,k
1 kSn
1,k qzn
1  °n¥1 Sn
1,k
1  zn
1

°
k n¥1 Sn
1,k  z n
1  Sk
1 pz q kSk pz q.

Deci S zpzq  Sk
1 pz q kSk pz q de unde rezultă Sk pz q  zS1

kzpzq . Iterând obţinem

k k 1

funcţia generatoare

zk
Sk pz q 
p1
zqp1
2zq . . . p1
kzq .
Sn,k este coeficientul puterii z n ı̂n seria Sk pz q. Egalând coeficienţii aceloraşi
puteri din cei doi membri obţinem că Sn,k  coeficientul puterii z n
k ai funcţiei
1
p1
zqp1
2zq...p1
kzq , deci
¸ ¸
Sn,k ° 1α1 2α2 . . . k αk  1a1
1 2a2
1 . . . k ak
1

°k 
αj n k

j 1 aj n

unde suma se face după toate compunerile cu k părţi ale numărului n.

 COMBINATORICĂ ŞI GRAFURI 3

Verificaţi cu această formulă diverse valori ale numerelor Stirling Sn,k din tabelul
pe care l-am dat ı̂n cursul 5. De exemplu verificaţi că S5,3  25.
°
Exemplul 2. Considerăm o serie exponenţială Apz q   n¥0 an zn! şi facem produsul
n

° °
B pz q  n¥0 bn zn!  Apz qez . De aici bn  nk0 nk ak pentru p@qn. B pz q 
n

°pnz qe dacă şi numai dacă Apz q  B pz qe
z . Identificând coeficienţii avem an 
z
A
k0 p
1q b pentru p@qn.
n
k n
k k
Astfel obţinem formula de inversiune binomială



¸
n ¸
n
bn  n
k
ak ô an  p
1q
n k n
k
bk , p@qn.

k 0 
k 0

Principiul includerii-excluderii
Pentru două mulţimi finite A, B ştim că |A Y B |  |A| |B |
|A Y B |, unde |A|
reprezintă cardinalul mulţimii A.
Teorema 3 (Principiul includerii-excluderii). Fie A1 , A2 , . . . , Ap € X, submulţimi
ale mulţimii X. Atunci

¤
p ¸ £
| Ai |  p
1q|K | 1| Ai |.

i 1 K €rps P
i K

Demonstraţie: Reamintesc că rps  t1, 2, . . . , pu. K este deci o mulţime de indici.
Demonstrăm prin inducţie. Pentru p  2 este formula menţionată ı̂nainte de
enunţul teoremei.
Pentru K € rps avem K € rp
1s sau K  J Y tpu, unde J € rp
1s, iar
|K |  |J | 1.
Să rescriem membrul drept al egalităţii pe care dorim să o demonstrăm.
¸ £ ¸ £ ¸ £
p
1q|K | 1| Ai |  p
1q|K | 1| Ai | p
1q|K | 1| Ai | 
K €rps P
i K €rp
1s K P
i K  Ytpu,J €rp
1s
K J P
i K
¸ £ ¸ £
 p
1q|K | 1| Ai| p
1q|J | 1 1| Ai |
K €rp
1s iPK J €rp
1s iPJ Ytpu

În a doua sumă distingem cazurile J  φ, şi J  φ. Spărgând această a doua

sumă ı̂n două conform acestor două cazuri obţinem
¸ £ ¸ £
 p
1q|K | 1| Ai | |Ap|
p
1q|J | 1| Ai X Ap |.
K €rp
1s i KP  €rp
1s
φ J P
i J
4 C.R. POPESCU

Am scos un -1 ı̂n faţa ultimei sume. Aceasta este formula pe care dorim să o
demonstrăm.
Presupunem acum egalitatea adevărată pentru orice k ¤ p
1 şi o demonstrăm
pentru p.

¤
p

p¤1

p¤1

p¤1
| Ai |  | Ai Y Ap |  | Ai | |Ap|
|p Ai q X Ap | 

i 1 
i 1 
i 1 
i 1

¸ £

p¤1
 p
1q|J | 1
| Ai | |Ap|
| pAi X Apq| 
J €rp
1s P
i J 
i 1

¸ £ ¸ £
 p
1q|J | 1| Ai | |Ap|
p
1q|J | 1| pAi X Apq|.
J €rp
1s P
i J J €rp
1s P
i J

În a doua egalitate aplicăm formula pentru două mulţimi. În a treia egalitate
aplicăm formula pentru p
1 mulţimi.
Am ajuns la formula pe care doream să o demonstrăm. Bineı̂nţeles indicele de
sumare (ı̂n prima sumă) nu contează cu ce este notat, atât timp cât ia aceleaşi
valori.
l
Aplicaţie. Numărul funcţiilor surjective
Am demonstrat ı̂n cursul 5 că numărul funcţiilor surjective | SurjpX, Y q|  p!Sn,p ,
unde |X |  n şi |Y |  p, iar Sn,p este numărul Stirling de speţa a doua. Facem
acum altfel.
| SurjpX, Y q|  |F pX, Y q|
|tf : X ÝÑ Y | f nu este surjectivău|
f : X ÝÑ Y nu este surjectivă ô pDq cel puţin un yi P Y a.ı̂. yi R f pX q.
Notăm Ai  tf : X ÝÑ Y | yi R f pX qu  tf : X ÝÑ Y ztyi u | f funcţie u 
F pX, Y ztyi uq. Codomeniul are p
1 elemente, deci |Ai |  pp
1qn
Cu această notaţie tf : X ÝÑ Y | f nu este surjectivău  ”pi1 Ai
Conform principiului includerii-excluderii
| i1 Ai|  K €rpsp
1q|K | 1| “iPK Ai|  °pk1 °|K |k,K €rpsp
1qk
”p ° 1
| “iPK Ai|.
Avem Ai X Aj  tf : X ÝÑ Y ztyi, yj u | f funcţie u ñ
£ £
Ai  tf : X ÝÑ Y ztyi | i P K u | f funcţie u, | Ai |  pp
|K |qn .
P
i K P
i K

Pentru fiecare 1 ¤ k ¤ p avem k k
submulţimi ı̂n rps.p
” °
Rezultă | pi1 Ai |  pk1 p
1qk 1 kp pp
k qn , deci
 COMBINATORICĂ ŞI GRAFURI 5

¤
p ¸
p
| SurjpX, Y q|  |F pX, Y q|
| Ai |  p n

p
1q k 1 p
k
pp
kqn 

i 1 
k 1



¸
p ¸
p
p n
p
1q
k p
k
pp
kq  n
p
1q k p
k
pp
kqn
k 1 k 0 
Am menţionat că


¸
p
p!Sn,p  | SurjpX, Y q|  p
1q k p
k
pp
kqn ñ

k 0
¸
p
Sn,p  p
1qk k!pp 1
kq! pp
kqn.

k 0
Să exemplificăm pentru Sn,2 . Am demonstrat ı̂n cursul 5 că Sn,2  2n
1
1.
Conform °formulei de mai sus
Sn,2  k0 p
1q k!p21
kq! p2
k qn  0!p21
0q! 2n
1!p21
1q! 1n 2!0!
2 k 1 n
0  12 2n
1 
2n
1
1.
Verificaţi folosind acesată formulă că S5,3  25.

Poseturi (Mulţimi parţial ordonate). Funcţia Möbius

Vom considera o mulţime X parţial ordonată cu relaţia de ordine notată ¤.
(Axiomele pe care această relaţie le ı̂ndeplineşte sunt
reflexivă x ¤ x,
antisimetrică x ¤ y şi y ¤ x ñ x  y,
tranzitivă x ¤ y, y ¤ z ñ x ¤ z.)
Putem presupune că are un minorant universal (se poate adăuga ı̂ntotdeauna),
notat 0 (0 ¤ x, p@qx P X).
Dacă pentru p@q x, y P X intervalul rx, y s  tu P X | x ¤ u şi u ¤ y u, mulţimea
elementelor cuprinse ı̂ntre x şi y, este finită atunci mulţimea parţial ordonată X se
numeşte mulţime ordonată local finită sau poset.
Exemplul 4. pN, ¤q, unde N sunt numerele ı̂ntregi nenegative iar ¤ este
relaţia de ordine uzuală. Minorantul universal este 0.
pZ , ¤q  pNzt0u, ¤q unde x ¤ y ô x|y. Minorantul universal este 1.
Dată X poset considerăm F mulţimea funcţiilor f : X X ÝÑ R cu proprietăţile
f px, xq  0, p@qx P X
f px, yq  0 pentru x ¦ y, sau x şi y sunt incomparabile relativ la relaţia de
ordine parţială.
6 C.R. POPESCU

Pe mulţimea F introducem un produs (convoluţia) notat  şi definit prin egalităţile:

pf  gqpx, yq  °x¤u¤y f px, uqgpu, yq dacă x ¤ y, ( suma este finită pentru
că |rx, y s|   8)
pf  gqpx, yq  0, dacă x ¦ y.
Propoziţia 5. pF , q este grup ı̂n raport cu operaţia .
Definiţia 6. pF , q se numeşte grupul funcţiilor aritmetice.
Demonstraţie: Pentru f, g P F , f  g P F ? pf  g qpx, xq  f px, xqg px, xq  0.
Singurul element u a.ı̂. x ¤ u ¤ x este x. pf  g qpx, y q  0 pentru x ¦ y din
definiţia convoluţiei. Deci f  g P F pentru ° f, g P F .
Asociativitate: ppf  g q  hqpx, z q  x¤y¤z pf  g qpx, y qhpy, z q 
° r°
°x¤y¤z x¤u¤y
° °
f px, uqg pu, y qshpy, z q  x¤u¤z f px, uqr u¤y¤z g pu, y qhpy, z qs 
 x¤u¤z f px, uqpg  hqpu, zq  pf  pg  hqqpx, zq.
Pentru x ¦ z ambii membri ai egalităţii sunt nuli, deci avem pf  g q h  f pg  hq.
Elementul unitate: δ : X  X ÝÑ R, δ px, y q  1 dacă x  y, şi 0 dacă x  y.
pf  δqpx, yq  °x¤u¤y f px, °
uqδ pu, y q  f px, y qδ py, y q  f px, y q.
Similar pδ  f qpx, y q  x¤u¤y δ px, uqf pu, y q  δ px, xqf px, y q  f px, y q.
Inversul: Pentru f P F există un invers la stânga, notat f
1 P F a.ı̂. f
1  f 
δ.
Fixăm x P X. Definim f
1 px, y q prin recurenţă:
$
&
1
p q pentru yx
° f x,x
f
1 px, y q 
1
p q x¤u y f

1
px, uqf pu, yq pentru x   y px ¤ y; x  yq
% f y,y
0 pentru x¦y
Pentru că X este local finită, rx, y s este finit, deci intervalul rx, y q  rx, y szty u
este finit. Fracţiile au sens pentru f P F .
Să demonstrăm că f
1 este este un invers la stânga pentru funcţia f .
pf
°1  f qpx, xq  f
1px, xqf px,°xq  1. Dacă x   y, pf
1  f qpx, yq 
 x¤u¤y f
1px, uqf pu, yq  x¤u y f
1px, uqf pu, yq f
1px, yqf py, yq  0.
Dacă x ¦ y, avem pf
1  f qpx, y q  0. Deci f
1  f  δ.
Se demonstrează uşor că f
1 este şi invers la dreapta pentru f .
l
Structura de grup pe muţimea F a funcţiilor aritmetice dă posibilitatea rezolvării
ecuaţiilor. Astfel, dacă avem o relaţie de tipul f  g  α ı̂nmulţind la dreapta cu
α
1 obţinem g  f  α
1 .
Notăm F : X ÝÑ R, F pxq  f p0, xq, unde f P F şi 0 "este minorantul universal
al mulţimii X. Oricărei funcţii α P F cu αpx, y q 
 0 pentru x  y ı̂i
0 pentru x ¦ y
 COMBINATORICĂ ŞI GRAFURI 7

corespunde inversa β faţă de produsul , inversă care are aceleaşi proprietăţi ca şi
α a.ı̂. ¸
F pxq  αpu, xqGpuq
¤¤
0 u x
implică ¸
Gpxq  β pu, xqF puq,
¤¤
0 u x
unde Gpxq  g p0, xq, cu g P F.
Dacă X este poset, funcţia Riemann, ζ
"
PF este definită
1 pentru x ¤ y
ζ px, y q 
0 pentru x ¦ y
Inversa funcţiei Riemann se numeşte funcţia Möbius µ : X
$
 X ÝÑ R.
& ° 1 pentru xy
µpx, y q 
¤   µpx, uq pentru x y
x¦y
x u y
%
0 pentru

Pentru aceste două funţii ζ şi µ avem

Teorema 7 (de inversiune a lui Möbius). Dacă X este poset şi F(x) şi G(x) sunt
funcţii definite pe X a.ı̂.
¸
F pxq  Gpuq, pentru orice x P X
¤¤
0 u x
atunci ¸
Gpxq  µpu, xqF puq
¤¤
0 u x

Voi prezenta calculul funcţiei Möbius pentru anumite poseturi X.

Unui poset X i se asociază un graf, numit diagrama Hasse. Vârfurile acestui graf
sunt elementele mulţimii X. Ducem o muchie ı̂ntre două vârfuri x şi y dacă x   y
şi nu există z P X a.ı̂. x   z   y. Spunem ı̂n acest caz că y acoperă x.
Exemplul 8. Considerăm X muţimea numerelor ı̂ntregi nenegative t0, 1, 2, 3, . . . u. X
este mulţime ordonată cu relaţia de ordine obişnuită. Este o mulţime local finită
pentru că pentru p@qx, y P X, 0 ¤ x   y , avem |rx, y s|  y
x 1   8. Pentru
oricare două elemente x ¤ y există un cel mai mare minorant notat mintx, y u, şi
cel mai mic majorant maxtx, y u.
Diagrama Hasse este foarte simplă ı̂n acest caz. Voi scrie sub fiecare ı̂ntreg
valoarea funcţiei µpk, nq.
0r 1r 2r 3r 4r . . . r . . k.
r 1 kr k r 1k r 2 r q q q q
µpk, nq 0 1 -1 0 0
8 C.R. POPESCU
$
'
' 0
pentru n k
nk
&
Pentru orice k ¤ n, µpk, nq 
1 pentru
'
'
1 pentru n k 1 .
%
0 pentru n ¥ k 2
°
Considerăm o funcţie F pnq  0¤k¤n Gpk q. Folosind teorema 7 obţinem
Gpnq  F pnq
F pn
1q, pentru n ¥ 1 şi Gp0q  F p0q.

Exemplul 9. Fie X  t1, 2, 3, . . .u cu relaţia de ordine x ¤ y Ø x|y ( x divide y).

pX, ¤q este parţial ordonată, iar minorantul universal este 1, acesta divizând orice
număr.
Oricare două elemente x, y P X au un cel mai mare minorant, c.m.m.d.c. (cel
mai mare divizor comun) = px, y q şi un cel mai mic majorant c.m.m.m.c (cel mai
mic multiplu comun) = rx, y s.
Funcţia Möbius ı̂n acest caz este
$
'
' 1 pentru nd
µpd, nq 
&
p
1qk pentru n  p1 p2 . . . pk d, pi prime diferite
'
' 0 pentru d - n, sau dacă ı̂n scrierea lui n
%
există cel puţin două prime egale
°
Prin inversarea formulei F pnq  d|n Gpdq, folosind teorema 7, obţinem Gpnq 
°
d|n µpd, nqF pdq, ambele formule având loc pentru orice n P X.

Probleme
(1) Din B pz q  A1
pzzq ô Apz q  B pz qp1
z q determinaţi o formulă de inversiune
pentru coeficieţii an a seriei Apz q şi bn a seriei B pz q (Vezi exemplul 2).
(2) Dacă F p0q  0, arătaţi că D0 F k pz q  F k
1 pz qpD0 F pz qq.
(3) Arătaţi că pDq z
zDq qF pz q  F pqz q pentru q
serii.
(4) Demonstraţi regula lanţului D0 F pz m q  pD0 F qpz m q  z m
1 , m ¥ 1.
(5) Determinaţi o formulă de inversiune din
Apz q
B pz q  ô Apzq  B pzqp1
zqm.
p1
zqm