Httpsmanuale - edu.RomanualeClasa20a20XI AMatematicaPriorA302 PDF

MINI
Marius Burtea Georgeta Burtea
Manual pentru clasa a XI-a M2

CD)
ARIA CURRICULA - MATEMATI IIN ELE NATURII

BUCUR TI, 2011
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educa\iei ]i Cercet`rii
nr. 4446 din 19.06.2006 [n urma evalu`rii calitative organizate de c`tre
Consiliul Na\ional pentru Evaluare ]i Difuzarea Manualelor ]i este [n
conformitate cu programa analitic` aprobat` prin Ordin al ministrului
Educa\iei ]i Cercet`rii nr. 3252 din 13.02.2006.
Matematicã M2 – Manual pentru clasa a XI-a - Ediþia a 3-a revizuitã 2011

Marius Burtea, Georgeta Burtea, ISBN 978-606-9666-26-5
! Editura Prior & Books Educaþional, Bucureºti, 2011

Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, integralã sau parþialã, prin orice mijloace,
efectuatã fãrã consimþãmântul editurii este ilegalã ºi constituie un delict sancþionat de Legea
Dreptului de Autor ºi de Codul Penal.
Bucureºti, Str. Rãspântiilor Nr. 32, Sector 2, cod poºtal 020548

Prefa\`
Manualul se adreseaz` elevilor de liceu din clasa a XI-a de la urm`toarele filiere ]i
profiluri:
! Filiera tehnologic`, profilul real, specializarea ]tiin\ele naturii (TC + CD);
! Filiera tehnologic`, toate calific`rile profesionale (TC).
Aceste este conceput pe baza noului curriculum ]colar elaborat pentru clasa a XI-a,
viz@nd formarea de competen\e, valori ]i aptitudini [n actul [nv`\`rii, elemente care s`
dea posibilitate elevilor s` perceap` mai u]or dimensiunile realit`\ii [nconjur`toare ]i s`
aplice metodele matematice [n situa\ii c@t mai diverse.
Manualul este format [n esen\` din dou` p`r\i distincte.
Partea [nt@i, intitulat` Elemente de calcul matriceal ]i sisteme de ecua\ii liniare,
cuprinde capitolele: Matrice, Determinan\i ]i Sisteme de ecua\ii liniare.
Partea a doua, intitulat` Elemente de analiz` matematic`, este format` din
urm`toarele capitole: Limite de func\ii, Func\ii continu`, Func\ii derivabile ]i Studiul
func\iilor cu ajutorul derivatelor.
Partea aplicativ` este constituit` din urm`toarele elemente:
! Exerci\ii ]i probleme rezolvate. Acestea sunt plasate [n fiecare paragraf, dup`
introducerea unei no\iuni ]i a teoriei ce se dezvolt` [n jurul ei. Ele ofer` modele
de aplicare ]i folosire a elementelor teoretice [n exerci\ii ]i probleme.
! Teste de evaluare. Ele apar dup` un grup de teme sau la sf@r]itul capitolelor.
! Seturi de exerci\ii ]i probleme propuse structurate [n dou` categorii:
a) Exerci\ii ]i probleme pentru exersare, notate cu litera E. Parcurgerea
acestora asigur` [nsu]irea ]i folosirea no\iunilor de baz` [nv`\ate [ntr-o lec\ie.
b) Exerci\ii ]i probleme de sintez`, notate cu litera S. Acestea au un grad de
dificultate mai ridicat dec@t cele de la Exersare ]i asigur` o sintez` a
cuno]tin\elor, conexiuni [ntre diferite no\iuni din lec\ia curent`, capitolul
curent ]i din capitolele anterioare.
! Teme care solicit` demonstrarea unor rezultate sau rezolvarea unor cerin\e pe
baza unor modele care apar [n con\inutul unei lec\ii.
! Seturi de probleme recapitulative care acoper` [ntreaga tematic` a manualului.
Acestea se constituie [ntr-o rezerv` de probleme pentru teme suplimentare,
pentru lucr`ri de verificare semestrial` sau verificare curent`.
Manualul se [ncheie cu un paragraf de „R`spunsuri ]i indica\ii de rezolvare“, pentru
un num`r semnificativ de exerci\ii ]i probleme.
AUTORII
PARTEA I
Elemente de calcul matriceal.

Sisteme de ecua\ii liniare
7
Capitolul 1
Matrice
1.1. Tabel de tip matriceal. Matrice, mul\imi de matrice

1.1.1. Tabel de tip matriceal
{n diverse activit`\i practice legate de [nregistrarea, gruparea, analiza ]i

interpretarea datelor referitoare la desf`]urarea unui anumit fenomen de natur`
tehnic` sau economic` apare necesitatea organiz`rii acestor date informative [n
diverse tablouri (tabele) care s` serveasc` [ntr-o manier` optim` scopului propus.
S` consider`m urm`toarea situa\ie practic`:
Situa\ia v@nz`rilor la 4 libr`rii dintr-un ora] [ntr-o perioad` de timp este
prezentat` [n tabelul de mai jos, [n care se specific` libr`ria, tipul de carte
v@ndut ]i num`rul de exemplare v@ndute din fiecate tip.
Tabelul 1.1.
Produsul Carte Literatur` Carte
Beletristic` Dic\ionare
Libr`ria ]colar` universal` tehnic`
Libr`ria nr. 1 55 14 4 20 2
Libr`ria nr. 2 30 24 0 52 10
Libr`ria nr. 3 45 15 8 40 7
Libr`ria nr. 4 28 10 3 50 9
Din acest tabel putem extrage cu u]urin\` informa\ii despre v@nz`rile unor
libr`rii citind datele situate pe linii, precum ]i informa\ii privind v@nz`rile unui
anumit tip de carte, la cele 4 libr`rii, extr`g@nd datele situate pe o anumit`
coloan`.
8
EXEMPLE
! la libr`ria nr. 2 s-au v@ndut 30 de exemplare de carte ]colar`, 24 de
exemplare de literatur` universal`, nicio carte de tehnic`, 52 de c`r\i de
beletristic` ]i 10 dic\ionare;
! dic\ionarele s-au v@ndut astfel: dou` dic\ionare la libr`ria nr. 1, 10 la
libr`ria nr. 2, 7 la libr`ria nr. 3 ]i 9 la ultima libr`rie;
! num`rul 50 situat la intersec\ia liniei a patra cu coloana a patra a tabelului
reprezint` num`rul de c`r\i de beletristic` v@ndute la libr`ria nr. 4.
Datele tabelului de mai sus pot fi scrise sub o alt` form`, [ntr-un tabel format
din 4 linii ]i 5 coloane astfel:
!55 14 4 20 2 $
# &
# 30 24 0 52 10&
# &
# 45 15 8 40 7 &
# &
"28 10 3 50 9 %
" DEFINI|IE.
Un tabel [n care datele sunt scrise pe linii ]i pe coloane se nume]te
tabel de tip matriceal.
Un tabel de tip matriceal format din m linii ]i n coloane, unde m, n '!* are
forma urm`toare:
Tabelul 1.2.
Coloana 1 Coloana 2 Coloana 3 ................ Coloana n
Linia 1
Linia 2
Linia 3
..............
Linia m
Pozi\ia unei date din tabelul de tip matriceal este bine precizat` c@nd se
indic` linia ]i coloana pe care se afl`.
Vom utiliza nota\ia literal` aij pentru a indica elementul situat la intersec\ia
liniei i cu coloana j, unde i ' (1, 2, ..., m) ]i j ' (1, 2, ..., n).
9
EXEMPLU
Pentru tabelul de tip matriceal de mai sus avem:
! a11 *55; a12 * 14; a23 * 0; a35 * 7; a44 * 50 etc.
! 28 * a14 ; 8 * a33 ; 10 * a25 ; 3 * a43 ; 9 * a45 etc.
TEM~
1. S` se alc`tuiasc` dou` exemple de tabele de tip matriceal cu dou` linii ]i trei
coloane, rspectiv cu trei linii ]i dou` coloane.
2. Eviden\a [ncas`rilor (exprimate [n milioane de unit`\i monetare) la ghi]eele
unei filiale CEC pe o perioad` de o lun` este redat` [n tabelul 1.3.
Tabelul 1.3.
Nr. s`pt`m@nii S`pt`m@na S`pt`m@na S`pt`m@na S`pt`m@na
Nr. ghi]eului I a II-a a III-a a IV-a
1 120 330 105 320
2 80 110 160 215
3 135 95 140 190
a) S` se interpreteze datele din coloana a 3-a ]i apoi cele din linia a 2-a.
b) Ce reprezint` numerele: 135, 110, 320?
c) Dac` aij reprezint` suma [ncasat` la ghi]eul cu num`rul i [n s`pt`m@na j, s` se
determine:
a24 , a31 , a22 , a11 , a34 , a13 .
d) Dup` modelul 80 * a21 , s` se completeze:
95 *..., 160 *..., 320 *..., 140 *..., 330 *....
1.1.2. Matrice. Mul\imi de matrice

Fie m, n ' !* dou` numere naturale ]i mul\imile N m * (1, 2, ..., m),
N n * (1, 2, ..., n) ]i "# mul\imea numerelor complexe.
" DEFINI|IE.
Se nume]te matrice 1 de tipul (m, n) sau matrice cu m linii ]i n
coloane cu elemente din mul\imea "# o func\ie
A: N m + N n , "# , A (i, j ) * aij , i ' N m , j ' N n .
Numerele aij ' "# se numesc elementele matricei.
1 No\iunea de matrice a fost introdus` [n anul 1858 de matematicianul englez Arthur Cayley (1821–1895)
care folose]te nota\ia A * aij 1TiTm. {n 1919, la sugestia lui M. Bôcher, s-a introdus nota\ia A * -aij .1TiTm.
1TjTn 1TjTn
10
Cele m/ n elemente ale matricei vor fi a]ezate [ntr-un tabel de tip matriceal
format din m linii ]i n coloane, ob\in@ndu-se urm`toarea reprezentare a matricei:
! a11 a12 ... a1 j ... a1n $
# &
# a21 a22 ... a2 j ... a2 n &
# &
# ... ... ... ... ... ... &
A* .
# ai1 ai 2 ... aij ... ain &
# &
# ... ... ... ... ... ... &
#a &
" m1 am2 ... amj ... amn %
Prescurtat, o matrice de tipul (m, n) se noteaz` sub forma:
A * - aij .1TiTm sau A * - aij . i*1, m sau A * - aij . .
1TjTn m+n
j*1, n
EXEMPLE
!1 03 0 $
! A *#
# &
&este matrice de tipul (2, 3) cu elemente din $.
"2 5 04 %
Elementele ei sunt:
a11 * 1, a12 *03, a13 * 0, a21 * 2, a22 * 5 , a23 *04.
! 3 5 02 $
# &
! B *# 0 1 1 &este o matrice de tipul (3, 3) cu elemente din %.
# &
"2 4 4 %
Se observ` c`: 0 * a21 , 0 2 * a13 , 2 * a31 , a33 * a32 * 4, a22 * a23 * 1.
De obicei, matricele se noteaz` cu literele mari ale alfabetului latin, eventual
[nso\ite de indici: A, B, C, ..., A1 , A2 ,...
Mul\imea tuturor matricelor de tipul (m, n) cu elemente din mul\imea
numerelor complexe se noteaz` Mm, n (" # ). {n mul\imea M
m, n (" ) se disting
#
c@teva submul\imi importante de matrice:

! Mm, n ($ ) – mul\imea matricelor de tipul (m, n) cu elemente numere
reale;
! Mm, n (& ) – mul\imea matricelor de tipul (m, n) cu elemente numere
ra\ionale;
! Mm, n (%) – mul\imea matricelor de tipul (m, n) cu elemente numere
[ntregi.
Deoarece % 1 & 1 $ 1 "# , [ntre mul\imile de matrice enumerate exist`
rela\ia:
Mm, n (%) 1 Mm, n (& ) 1 Mm, n ($ ) 1 Mm, n ("
# ).
11
EXEMPLE
!01 3 $ ! 0 02 $
! A *#
# &
&' M 2 , 2 (%) ; #
! B *# 5
&
' M 2 , 2 (& )
" 2 05 % 0, (3) &
"2 %
! 2 01 $ !2 0 i 3 2$
# & ! D *# &' M
2 , 3 (" ) .
#
! C *# 1 &' M 2 , 2 ($ ); # &
# 3 0 & " 1 4 5i %
" 2%
Matrice particulare
1. Dac` n *1, matricea A este de tipul (m, 1) ]i se nume]te matrice coloan`.
Aceasta are forma
! a11 $
# &
# a21 &
A *# &.
# "
# & &
" am1 %
De exemplu, [n calendarul lunii septembrie 2006 ziua de duminic` are
urm`toarele date 3, 10, 17, 24 scrise pe coloan`.
Septembrie 2006
L Ma Mi J
V S D
1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30
! 3$
# &
#10 &
A]adar, avem matricea A *# &, unde a11 * 3, a21 * 10, a31 * 17, a41 * 24.
# 17
# & &
"24%
2. Dac` m *1 matricea A este de tipul (1, n) ]i se nume]te matrice linie. Aceasta

are urm`toarea scriere:
A * -a11 a12 a13 ... a1n . .
De exemplu, s`pt`m@na a 36-a a anului 2006 [ncepe [n data de 4 septembrie.
Putem forma astfel matricea linie B * -4 5 6 7 8 9 10..
12
3. Dac` num`rul m al liniilor este egal cu num`rul n al coloanelor, matricea este

de tipul (n, n) ]i se nume]te matrice p`tratic` de ordinul n.
Mul\imea matricelor p`tratice de ordinul n cu elemente [n "# se noteaz`
M n (" # ). Forma general` a matricei p`tratice de ordinul n este:
! a11 a12 a13 ... a1n $

# &
# a21 a22 a23 ... a2 n &
# &
A *# a31 a32 a33 ... a3n &.
# ... ... ... ... ... &
# &
" an1 an 2 an 3 ... ann %
Sistemul ordonat de elemente (a11 , a22 , a33 , ..., ann ) din matricea p`tratic`
A formeaz` diagonala principal` a matricei A, iar sistemul ordonat
(a1n , a2 n01 , ..., an1 ) se nume]te diagonala secundar` a matricei A.
Suma elementelor diagonalei principale se nume]te urma matricei ]i se
noteaz` tr (A).
EXEMPLU
!02 4 5$
# &
! Fie matricea p`tratic` A *# 3 9 1&' M3 ($ ). Diagonla principal`
# &
"01 0 3%
este (02, 9, 3), diagonala secundar` este (5, 9, 01), iar urma matricei este
tr( A) *02 2 9 2 3 * 10.
4. Matricea p`tratic` care are toate elementele diagonalei principale egale cu 1,

iar celelalte elemente sunt egale cu zero se nume]te matricea unitate de ordinul
n, notat` I n . Aceasta are forma general`:
! 1 0 0 ... 0 $
# &
# 0 1 0 ... 0 &
# &
I n *# 0 0 1 ... 0 &.
#... ... ... ... ...&
# &
" 0 0 0 ... 1 %
Cazuri particulare:
!1 0 0 0$
!1 0 0$ # &
!1 0$ # & #0 1 0 0&
I 2 *#
# &
&, I 3 *# 0 1 0&, I 4 *# &.
"0 1% # & # 0 0 1 0&
"0 0 1% # &
"0 0 0 1%
13
5. Matricea de tipul (m, n) cu toate elementele egale cu zero se nume]te matricea

nul` ]i se noteaz` O m, n . Dac` m * n, matricea nul` se noteaz` O n . Avem:
!0 0 ... 0 $
# & ! 0 0 0$
#0 0 ... 0 & ! 0 0$ # &
O n *# &; O *#
# &
&; O *# 0 0 0 &.
#... ... ... ...& 2 " 0 0% 3 # &
# & " 0 0 0%
"0 0 ... 0 %
Matrice egale
# ), A * - a .
Fie matricele A, B ' Mm, n (" , B * - bij . . Matricele A ]i
ij m+n m+n
B se numesc matrice egale dac` aij * bij pentru oricare i ' (1, 2, ..., m) ]i
j ' (1, 2, ..., n).
Propriet`\i ale egalit`\ii matricelor

1. Egalitatea matricelor este o rela\ie reflexiv` pe mul\imea matricelor:
A * A, 3A ' Mm, n ("
# ).
2. Egalitatea matricelor este o rela\ie simetric` pe mul\imea matricelor:

A * B 4 B * A, 3 A, B ' Mm, n ("
# ).
3. Egalitatea matricelor este tranzitiv`:

A * B ] i B * C 4 A * C , 3 A, B, C ' Mm, n ("
# ).
EXERCI|IU REZOLVAT
Se dau matricele:
!2x 01 2 5$ !5 2 3x 2 z 2 21$
A *## &, B *#
& #
&.
&
" 4 y 0 3 8% " t 7 8 %
S` se determine x , y, z , t ' $ astfel [nc@t A * B.
Rezolvare.
!2x 01 2 5$ !5 2 3x 2 z 2 21$
Avem: #
# & #
&*#
&.
&
" 4 y 0 3 8% " t 7 8 %
14
Aplic@nd egalitatea a dou` matrice de acela]i tip se ob\ine succesiv:

a11 * b11 4 2x 01 * 5 2 3x , cu solu\ia x *06;
a13 * b13 4 5 * z 2 21, cu solu\ia z ' (02, 2);
a21 * b21 4 4 * t;
a22 * b22 4 y 0 3 * 7, cu solu\ia y *10.
A]adar, A * B dac` ]i numai dac` x *06, y * 10, z *52, t * 4 .
# Exerci\ii ]i probleme
Exersare
E1. S` se scrie o matrice
A ' M3,2 (%), B ' M2 ,2 (& ), C ' M3,4 ($ ), X ' M2 ,3 ("
# ).
E2. S` se scrie:
a) o matrice coloan` cu 4 linii;
b) o matrice linie cu 4 coloane;
c) matricea unitate de ordinul 5;
d) matricea nul` de tipul (3, 4).
E3. Se consider` matricele:

! 1 03 4 $ ! 2 03 ! 8 $
# & # 3$
& # &
A *#07 8 02&; B *# 4& ; C *# 0 1 &;
# & #02 05 & # &
" 0 04 1 % " 3% "12 i %
!2 $
D *# 0i 5 07&.
"5 %
a) S` se precizeze tipul matricelor A, B, C, D.

b) S` se scrie elementele matricei B ]i D preciz@nd linia ]i coloana pe care
sunt a]ezate. Exemplu: b11 * 2, d13 * 5 , ... .
c) S` se completeze:
a23 *..., a32 *..., a22 *..., c 31 *..., c 21 *..., 12 i *..., 3 *..., 0 4 *...,
b23 *..., d14 *... ]i altele.
15
d) S` se precizeze valoarea de adev`r a afirma\iilor:

• a11 2 a22 2 a33 reprezint` diagonala principal` a matricei A.
• diagonala secundar` a matricei A are suma elementelor egal` cu 12.
• a31 2 b22 2 c 21 0 d14 * 3 21.
2 2
• a23 / b13 / c 31 / d12U012 .
• a23 * b21 * 5d11 .
! 3a 0 6 10 b a2 0 4 $
E4. Matricea X *#
# 2
& reprezint` matricea nul` de
&
" b 0 b c 0 12 4 0 2m %
tipul (2, 3). S` se determine a, b, c, m ' $.
! x 21 0 0 $
# &
E5. Matricea A *# 4 0 y 2 3u 10 t &reprezint` matricea unitate de ordinul
# 2 &
" z 21 v 2 10 x 2 %
3. S` se determine numerele complexe x, y, z, t, u, v.
E6. S` se determine elementele necunoscute astfel [nc@t s` aib` loc egalitatea:

!2x 21 01 $ !0y 2 6 01 $
a)#
# &*#
& # &
&;
" 5 x 0 y % " 05 4 0 2x 2 y %
! x 2 y 2x 0 y $ ! 3 y 2 2$
b)#
# &
&*## &
&.
" 4 2x 2 y % " x 2 2 y 5 %
E7. Se consider` matricele A ' M4 , 50n ("# ) ]i B ' Mm2 , 2 ("# ). S` se determine
m, n ' % astfel [nc@t s` fie posibil` rela\ia A * B.
Sintez`
S1. S` se scrie matricea A * - aij . 4+4 , ]tiind c` aij * max(i, j), i, j * 1, 4 .
S2. S` se scrie matricea B * - bij . 3+3, ]tiind c` bij * j i21 , i, j * 1, 3.
8
:2, dac` i * j
S3. S` se scrie matricea C * - c ij . 3+4 , ]tiind c` c ij * 91, dac` i 6 j .
: i2 j i
;(01) A j , dac` i 7 j
16
S4. Se dau matricele

!4 2 4 $ ! 4 x 06 2 $
# & # &
2
A *# 3 02x 1 & ]i B *# 0 0x 010&.
# & # &
"5 6 y 2 2 6% "04 0 2y %
a) S` se scrie tr (A) ]i tr (B).

b) Pentru ce valori ale lui y are loc egalitatea a33 2 b33 * a21 0 b12 ?
c) Pentru ce valori ale lui x are loc egalitatea a22 2 2b22 * a32 2 b23?
d) S` se determine x , y ' $ astfel ca tr ( A) 0 tr (B ) * a13 2 b31 .
S5. Se dau matricele p`tratice

! y 2 02 y $
! 2 x01 0 $ # 3x 0 9 x lg &
A *#
# 2
& ] i B *#
& 3 &.
" log 2 (a 01) 4 y 0 3x % #
3!0 C n2 %
&
" a 2 3bi 01
a) S` se determine x , y, a ' $ astfel [nc@t A * I 2 .
b) Pentru ce numere x , y, a, b, n ' $ are loc egalitatea O 2 * B?
S6. S` se determine elementele necunoscute din urm`toarele egalit`\i de

matrice:
! a2 0 4 a 2 b$ ! 2 0 a 01 $
a)#
#
&*#
& # &
&;
" 3x (10 2x ) z % "2 x 0 1 x 0 2 %
! 2 $ 2/C 2
#C x 2 2 7& !
# n 4 $ &.
b)# n21 &*# 4 &
3 log 2 a%
" b2 03 % "
S7. S` se determine numerele reale pozitive x, y, z, m, p pentru care urm`toarele

matrice sunt egale:
!x 2 0 x 2 $ ! y 0 3$ ! y 0 5$
A *# &, B *#2 &, C *# 3x 0 4 &
# & # & # 2 &.
" 3 2m % "3 m2 % " C z 21 p %
17
1.2. Opera\ii cu matrice

1.2.1. Adunarea matricelor
S` analiz`m urm`toarea situa\ie practic`.

O agen\ie turistic` ofer` pentru dou` luni de vacan\` locurile de\inute [n 3
sta\iuni balneare [n sejururi de c@te o s`pt`m@n`. Eviden\a repartiz`rii
numerice pe sta\iuni ]i s`pt`m@ni a fost f`cut` pe c@te o lun` sub forma
urm`toarelor tabele de tip matriceal:
Tabelul 1.4.
S`pt`m@na S`pt`m@na S`pt`m@na S`pt`m@na S`pt`m@na
Sta\iunea I a II-a a III-a a IV-a
Sta\iunea 1 10 12 14 35
Sta\iunea 2 16 28 10 18
Sta\iunea 3 14 25 25 42
Tabelul 1.5.
Sta\iunea 1 20 16 20 25
Sta\iunea 2 14 32 28 22
Sta\iunea 3 51 40 15 48
Pentru o eviden\` de ansamblu privind num`rul de locuri oferite [n cele 3

sta\iuni pe s`pt`m@ni, se poate alc`tui un nou tabel de tip matriceal ob\inut prin
[nsumarea datelor numerice corespunz`toare (sta\iune-s`pt`m@n`) din cele
dou` tabele. Se ob\ine urm`torul tabel de tip matriceal:
Tabelul 1.6.
Sta\iunea 1 30 28 34 60
Sta\iunea 2 30 60 38 40
Sta\iunea 3 65 65 40 90
18
Dac` asociem tabelelor matriceale 1.4 ]i 1.5 matricele:

!10 12 14 35$ !20 16 20 25 $
# & # &
A *#16 28 10 18 &, respectiv B *#14 32 28 22 &,
# & # &
"14 25 25 42% "51 40 15 48%
! 30 28 34 60$
# &
atunci tabelul matriceal 1.6 corespunde matricei C *# 30 60 38 40&.
# &
" 65 65 40 90%
Matricea C reprezint` suma matricelor A ]i B ]i se scrie C * A 2 B.
" DEFINI|IE.
Fie matricele A, B ' Mm n ("# ), unde A * -aij . ]i B * -bij . .
m+n m+n
Se nume]te suma matricelor A ]i B matricea C * (cij ) m+n ale c`rei
elemente sunt date de egalit`\ile cij * aij 2 bij , pentru oricare
i ' (1, 2, ..., m) ]i j * (1, 2, ..., n).
Suma matricelor A ]i B se noteaz` C * A 2 B. Opera\ia prin care oric`ror

dou` matrice din mul\imea Mm, n (" ) se asociaz` suma lor se nume]te adunarea
matricelor.
EXEMPLU
! 3 02 0 2 $ ! 01 2 1 3$
! Dac` A *#
# &
& ]i B *#
# &
&, atunci
" 5 4 01 1 % "0 5 02 0 4%
! 32 (01) 02 2 2 0 21 2 2 3$ !2 0 1 5$
A 2 B *#
# &
&*#
# &
&.
" 5 2 (0 5 ) 4 2 (02) 012 0 12 4 % " 0 2 01 5%
Propriet`\ile adun`rii matricelor

1. Adunarea matricelor este comutativ`:
A 2 B * B 2 A, 3A, B ' Mm, n ("
# ).
{ntr-adev`r, dac` A * - aij . , B * - bij . , atunci A 2 B * (aij 2 bij ) m+n

m+n m+n
]i B 2 A * (bij 2 aij ) m+n .
19
Deoarece adunarea numerelor complexe este comutativ`, au loc egalit`\ile:

aij 2 bij * bij 2 aij , 3i ' (1, 2, ..., m) ] i j ' (1, 2, ..., n).
Rezult` c` A 2 B * B 2 A .
2. Adunarea matricelor este asociativ`:

( A 2 B ) 2 C * A 2 (B 2 C ), 3 A, B , C ' Mm, n ("
# ).
{ntr-adev`r, dac` A * - aij . , B * - bij . ]i C * - c ij . , folosind

m+n m+n m+n
proprietatea de asociativitate a numerelor complexe rezult` egalit`\ile matriceale:
( A 2 B ) 2 C * (aij 2 bij ) m+n 2 (c ij ) m+n * - (aij 2 bij ) 2 c ij . *
m+n
* - aij 2 (bij 2 c ij ). * A 2 (B 2 C )
m+n
3. Matricea nul` O m, n este element neutru pentru adunarea matricelor:

A 2 O m, n * O m, n 2 A * A, 3A ' Mm, n ("
# ).
{ntr-adev`r,
A 2 O m, n * (aij 2 0) m, n * (aij ) m+n * A * (0 2 aij ) m+n * O m, n2 A, 3A * (aij ) m+n .
4. Pentru orice matrice A ' Mm, n ("# ) exist` matricea B ' Mm, n ("# ) astfel [nc@t
A 2 B * B 2 A * O m, n .
Dac` A * (aij ) m+n , definim matricea B * (bij ) m+n astfel [nc@t
bij *0aij , 3 i ' (1, 2, ..., m) ]i j ' (1, 2, ..., n) .
Matricea B cu aceast` proprietate se nume]te opusa matricei A ]i se noteaz`
0A * (0aij ) m+n .
EXEMPLU
! 2 04 5$ !02 4 0 5 $
# & # &
! Dac` A *# 4 1 &, atunci 0A *# 4 1 ]i
# 0& #0 0 0 &
&
"3 6 % " 3 6 %
! 2 04 5$ ! $
# & #02 4 0 5 &
A 2 (0A) *# 4 1 2 4 1 * O 2 , 3,
# 0&& ##0 0 0 &
&
"3 6 % " 3 6 %
!02 4 0 5 $ ! 2 04 5$
# & # &
(0A) 2 A *# 4 1 &2# 4 1 * O 2, 3.
#0 0 0 & # 0&
&
" 3 6 % "3 6 %
20
OBSERVA|II
$ Dac` A, B ' Mm, n ("# ), atunci suma A 2 (0B ) se noteaz` A 0 B ]i se
nume]te diferen\a matricelor A ]i B.
$ Opera\ia prin care la oricare matrice A, B ' Mm, n ("# ) se asociaz`
diferen\a lor se nume]te sc`derea matricelor.
EXEMPLU
! 3 04 $ !02 1 $
! Fie matricele p`tratice de ordinul 2, A *## &]i B *#
& # &
&.
"5 2 % " 3 01%
Rezult` c`
! 3 04$ !02 1 $ ! 3 04$ ! 2 01$
A 0 B *#
# &
&0## &
&*## &
&2# # &
&*
"5 2 % " 3 01% "5 2 % "03 1 %
! 32 2 04 2 (01) $ !5 05$
*#
# &
&*## &
&
"5 2 (03) 2 21 % "2 3 %
1.2.2. Transpusa unei matrice
Se consider` urm`toarele matrice:

!1 2 3$ !1 –1 a$
# & # &
A *#01 02 03& ]i B *#2 –2 b&.
# & # &
"a b c% " 3 –3 c %
Analiz@nd structura liniilor ]i coloanelor matricelor A ]i B se observ` c`:
• liniile matricei A sunt coloane [n matricea B ]i reciproc;
• coloanele matricei A sunt linii [n matricea B ]i reciproc.
" DEFINI|IE.
Fie A * (aij ) m+n o matrice de tipul (m, n). Se nume]te transpusa
matricei A, matricea notat` t A * (bkl ) n+m , unde bkl * alk ,
3 k ' (1, 2, ..., n) ]i l ' (1, 2, ..., m).
Opera\ia prin care fiec`rei matrice A ' Mm, n (" # ) i se asociaz` matricea
t
A ' Mn , m ("
# ) se nume]te opera\ia de transpunere a matricelor.
21
OBSERVA|II
$ Transpusa matricei A se ob\ine din matricea A schimb@nd liniile [n
coloane sau/]i coloanele [n linii.
$ Dac` matricea A este de tipul (m, n), atunci matricea t A este de tipul (n, m).
$ Dac` A ' M n ("# ) atunci t A ' M n ("# ) ]i are aceea]i diagonal`
principal` ca ]i A.
EXEMPLE
!01 2$
! Matricea A *## &
& de tipul (2, 2) are matricea transpus`
" 4 5%
!01 4$
t
A *#
# &
&de tipul (2, 2).
" 2 5%
! Matricea B * -1 04 3 2., de tipul (1, 4) are matricea trnspus`
!1 $
# &
t #04&
B *# &de tipul (4, 1).
# 3
# & &
"2 %
EXERI|IU REZOLVAT
!3 40 x 9 $
# &
Fie matricea de ordinul trei A *# 8 0 2 y 0 3&. S` se g`seasc`
# 2 &
"z 02 1 %
numerele x , y, z ' $ astfel [nc@t A*t A.
Rezolvare.
!3 40 x 9 $ ! 3 8 z2 $
# & # &
Din condi\ia A*t A se ob\ine# 8 0 2 y 0 3&*# 4 0 x 0 02&.
# 2 & # &
"z 02 1 % " 9 2y 0 3 1 %
Aplic@nd egalitatea matricelor se ob\in ecua\iile: 4 0 x * 8, 2 y 0 3 *02,
1
9 * z 2 , cu solu\iile x *04, y * , respectiv z *53.
2
22
1.2.3. {nmul\irea unei matrice cu un scalar

S` pornim de la urm`toare situa\ie practic`:
Cantit`\ile de produse v@ndute de un magazin [n primele trei luni ale anului
la trei sortimente principale sunt consemnate [n urm`torul tabel de tip matriceal.
Tabelul 1.7.
Luna
Ianuarie Februarie Martie
Produsul
Aragaze 18 25 28
Frigidere 15 24 35
Ma]ini de sp`lat 30 45 56
{n urm`toarele 3 luni se prognozeaz` o cre]tere a v@nz`rilor ]i de aceea se

hot`r`]te ca pentru aprovizionare s` se dubleze cantit`\ile de produse v@ndute
anterior.
Ca urmare, lista aprovizion`rii pe urm`toarele 3 luni va fi dat` de urm`torul
tabel de tip matriceal.
Tabelul 1.8.
Luna
Aprilie Mai Iunie
Produsul
Aragaze 36 50 56
Frigidere 30 48 70
Ma]ini de sp`lat 60 90 112
!18 25 28 $
# &
Dac` primului tabel [i asociem matricea A *#15 24 35&, atunci celui
# &
" 30 45 56 %
! 36 50 56 $
# &
de-al doilea tabel [i asociem matricea B *# 30 48 70 &* 2 A.
# &
" 60 90 112%
A]adar, se poate spune c` matricea B * 2 A se ob\ine din matricea A
[nmul\ind fiecare element al matricea A cu num`rul real 2.
23
" DEFINI|IE.
Fie matricea A ' Mm , n ("# ), A * (aij ) m+n ]i k ' "# un num`r complex.
Se nume]te produsul dintre num`rul k ]i matricea A o matrice
B * (bij ) m+n ale c`rei elemente sunt date de egalit`\ile
bij * k /aij , 3 i ' (1, 2, ..., m) ]i j ' (1, 2, ..., n). Se scrie k / A * B.
Opera\ia prin care oric`rui num`r complex ]i oric`rei matrice A ' Mm, n ("
# )
se asociaz` produsul k / A se nume]te [nmul\irea matricelor cu un scalar.

EXEMPLU
! 3 05 4 $
# 7 &]i k *06. Avem
! Fie A *# 3
01 0 &
"2 3%
!06/ 3 06/ (05) 06/ (4) $
# & !018 30 024$
06/ A *# 3 ! 7 $&*#
# &
&.
#06/ 06/ (01) 06/#0 && " 09 6 14 %
" 2 " 3 %%
RE|INEM!
Pentru a [nmul\i o matrice cu un num`r complex se [nmul\e]te
fiecare element al matricei cu acel num`r.
Propriet`\i ale [nmul\irii matricelor cu scalari

|in@nd seama de propriet`\ile adun`rii ]i [nmul\irii numerelor complexe, se
verific` urm`toarele propriet`\i ale [nmul\irii matricelor cu scalari:
1. (a 2 b) / A * aA 2 bA, 3a, b ' "# ] i A ' Mm, n ("# ).
2. a( A 2 B ) * aA 2 aB, 3a ' "# ] i A, B ' Mm, n ("# ).
3. a/ (b/ A) * (ab) / A, 3a, b ' "# ] i A ' Mm, n ("# ).
4. 1/ A * A, 3A ' Mm, n ("# ).
EXERCI|II REZOLVATE
!01 4 3$ ! 3 2 07$
1. Se dau matricele A *#
# &
& ]i B *#
# &
&. S` se calculeze
" 1 0 1% "5 4 03%
1
matricea X * 2 A 0 3B 2 ( A 2 B ).
2
24
Rezolvare.
Aplic@nd propriet`\ile [nmul\irii matricelor cu scalari avem:
1 1 ! 1$ ! 1$ 5 5 5
X * 2 A 0 3B 2 A 2 B *#2 2 &A 2#032 &B * A 0 B * ( A 0 B ).
2 2 " 2% " 2% 2 2 2
{nlocuind A ]i B ]i efectu@nd sc`derea se ob\ine:
5 !04 2 10$ !010 5 25$
X * /# # &
&*## &
&.
2 "04 04 4 % "010 010 10 %
2. S` se determine a, b, c ' $ din urm`toarea egalitate matriceal`:

! 1 $ !1 $ ! c $
# & # & # &
3
2# 70 4a&*#02&2 (01) #06 0 b&.
# & # & # &
"10 2b % " 4 % " a 2 4b %
Rezolvare.
{nmul\im matricele cu scalarii 2 ]i (01) 3. Ob\inem:
! 2 $ ! 1 $ ! 0c $
# & # & # &
#14 0 8a&*#02&2# 6 2 b &.
# & # & # &
" 2 0 4b % " 4 % "0a 0 4b%
Efectu`m adunarea matricelor ]i se ob\ine egalitatea
! 2 $ ! 10 c $
# & # &
#14 0 8a&*# 4 2 b &,
# & # &
" 2 0 4b % " 4 0 a 0 4b%
din care se ob\ine urm`torul sistem de ecua\ii 2 * 10 c, 14 0 8a * 4 2 b,
2 0 4b * 4 0 a 0 4b, cu solu\ia c *01, a * 2, b *06.
Exersare
!2 01 3 $ !07 8 5$
E1. S` se calculeze: a)#
# &
&2#
# &
&;
" 5 4 0 2 % " 3 0 4%
! $ ! $
#06 2 05 & # 2 07 3 &
!02a b $ ! a 05 b $ # & # &
b)#
# &2#
& # &
&; c)# 1 0 01 &2# 4 01 2 &.
" 3x 08 y % "2x 6 y % #2 4 2& # 5 1 8&
# & #0 &
" 3 5 3 % " 3 5 3 %
25
E2. S` se calculeze:
! i 2 0i 4 $ ! 1 2 $ ! 0 i $
!01 4 $ !06 1$ !1 0$ # & # & # &
a)#
# &
&0#
# &
&0#
# &
&; #
b) 2 3 &2#02 0&0#03 2 &.
" 2 05 % " 0 2 % " 0 1 % # & # & # &
" 1 01 % " 3 4 % " 4 6 %
E3. Se dau matricele:

!01 2 $
!01 2 0$ !1 03 2 $ # &
A *#
# &
&; B *#
# &
&; C *# 0 3 &.
" 1 03 2 % " 0 01 2 % # &
"04 05%
a) S` se calculeze A 2 B, A 0 B, t A2t B, t ( A 2 B ), t ( A 0 B ).
b) S` se calculeze A2t C , B0t C , t ( A 0 B2t C ) .
E4. Se dau matricele p`tratice:

! 2x 4 y 3z $ !1 z v $ ! 3 02 3 $
# & # & # &
A *# 1 u 04 &, B *#0y 0v x &, C *#2 3 03&.
# & # & # &
"0v 02v t 2 3% "0x 2 y x 0 z % "2 4 2%
S` se determine x, y, z, u, v, t astfel ca A 2 B * C.
E5. S` se determine matricea X ' M2 ($ ) dac`

! 1 $
# 1 &
! 2 1 $ !1 01$ #10 2 &
# &0 X 2#
# &
&* .
# &
" 4 0 5% " 3 01% # 4 &
# 2 &
" 10 5 %
!5 60 a b$
# &
E6. Se d` matricea de ordinul trei, A *# a 2 01 010&. S` se determine
# &
"3 3c 2 2 n %
numerele reale a, b, c, n astfel ca t A * A .
!02 3$
E7. Se d` matricea A *#
# &
&. S` se scrie matricea A sub forma:
"5 2%
A * B 2 C , A * A1 0 A2 , A * I 2 2 E, A * D 0 I 2 .
26
! $
1! 6 08$ 2#18 06 12 &
a) #
# &
&; b) 0 #15 ;
2" 12 0,2 % 3" C 32 15
, &
2 %
!010 2 0 $
# & ! 2i 3 10 i $
c) - 2 01.# 1 &; d) i#
#
&.
&
# 32 8 & "03i 4 %
" 10 2 %
E9. S` se determine matricea X ]tiind c` are loc egalitatea:

!01 4 3$ ! 3$ ! 1 01 5 $
# & 5 #0 1 & # &
X * 2# &2 (01) /# &0 3# 2 5 0 1 &.
" 1 0 1% "2 05 04 % "
3 3%
E10. S` se determine constantele x, y, z, a, b, c din egalitatea:
! x 02 y 4 z $ !1 03 02 $ ! 7 13 22$
2/#
# &
&2 5/#
# &
&*#
# &
&.
"03 4 01% " a 4b 3c % "021 02 8 %
Sintez`
!2 5 $ !2 x 04 $ ! x 6$
S1. Se dau matricele: A *#
# &
&, B *# &, C *# 4 &.
# y & # 2&
"5 6% "3 9% " log 2 z C n %
S` se determine elementele necunoscute ]tiind c` t A2t B * C.
S2. S` se determine x , y, z , t ' $ pentru care are loc egalitatea:
! x 21 2 $ !0 1$ ! 9 42 y$
x /#
# &2 3I 2 2 x /#
& # & #
&*# &
&.
" 01 x % "2 0% " z 2 2 t 2 4 %
S3. S` se determine matricea A [n fiecare caz:

!1 2$ ! 5 6$ ! 4 01 2 $ !2 1 1 $
a) 2 A2## &
&*## &
&; b) 3A2 5#
# &
&*#
# &
&;
"3 1% "01 3% " 3 1 0 % " 0 04 9 %
!01 03$ !03 0 $ ! 0 1,5$
# & # & 4# &
c) 04# 0 4 &2 7A *# 1 02&0 # 6 0 &.
# & # & 3# &
" 12 01% "5 6 % " 3 12 %
S4. S` se determine matricele A, B ]tiind c`:

! 3 2$ ! 1 01$
a) A 2 2B *#
# &
&]i 2 A 0 B *#
# &
&;
"2 3% "01 1 %
27
!2 2 i 1 $ !2 0 i 10 i $
b) (12 i ) A 2 B *#
# &
&]i A 2 (10 i ) B *#
# &
&.
" 1 22 i% "10 i 2 0 i %
S5. S` se calculeze matricea:

n !1n
!1 k $ 2 k / 3k21 $
a) A * <# # 3 &
&; b) A * <# # k k 0k &
&.
k*1
"k k (k 21) % k*1"2 2 /3 %
1.2.4. {nmul\irea matricelor
" DEFINI|IE.
Fie matricele A * (aij ) m+n ]i B * (bij ) n+ p . Se nume]te produsul
matricelor A ]i B ([n aceast` ordine) matricea C * (cik ) m+ p ale c`rei
elemente sunt date de egalit`\ile:
cik * ai1b1k 2 ai 2 b2k 2 ai 3 b3k 2...2ain bnk , 3i ' (1, 2,..., m) ]i
3 k ' (1, 2, ..., p).
Matricea produs se noteaz` C * A/B.
Opera\ia prin care fiec`rei perechi ( A, B ) ' Mm, n ("

# )+M
n , p (" ) i se
#
asociaz` produsul de matrice A/ B se nume]te [nmul\irea matricelor.
OBSERVA|II
$ Pentru a ob\ine elementul c ik situat la intersec\ia liniei i cu coloana k [n
matricea produs AB se face suma tuturor produselor dintre elementele
liniei i din matricea A ]i elementele omoloage din coloana k a matricei B.
Omologia dintre elementele liniei i din matricea A ]i elementele coloanei
k din matricea B se stabile]te astfel: elementului ai1 [i corespunde
elementul b1k , elementului ai 2 [i corespunde elementul b2 k , ..., elemen-
tului ain [i corespunde elementul bnk (vezi diagrama de mai jos).
!... b1k ...$
! ... ... ... ... $ # & ! " $
# & #... b2 k ...& # &
# ai 1 ai 2 ... ain &/# &,## c ik #&
# & ... " ...& # &
" ... ... ... ... % #
# & " " %
"... bnk ...%
28
Regula de [nmul\ire a dou` matrice se nume]te pe scurt regula de

[nmul\ire a liniilor cu coloanele sau regula linie-coloan`.
$ Din defini\ie se observ` c` produsul AB are sens numai dac` num`rul de
coloane ale matricei A este egal cu num`rul de linii ale matricei B.
Rezult` c` nu orice dou` matrice pot fi [nmul\ite.
$ Dac` A, B ' Mn ("# ) atunci are sens produsul AB ]i produsul
BA. A]adar, opera\ia de [nmul\ire a matricelor este peste tot definit` [n
mul\imea Mn (" # ).
EXEMPLU
! S` exemplific`m regula [nmul\irii a dou` matrice. Fie matricele:
! 2 2$
!1 01 2 $ # &
A *## &
&]i B *#01 4 &.
" 3 0 4% # &
" 5 03%
• Calcul`m produsul A/ B. Avem: A ' M2 , 3 ($ ) ] i B ' M3, 2 ($ ).
! c11 c12 $
Rezult` c` A/ B ' M2 , 2 ($ ). Not`m A/ B *# # &
&.
c
" 21 c 22 %
Aplic@nd regula de [nmul\ire linie-coloan` se ob\ine:
c11 * a11b11 2 a12 b21 2 a13b31 * 1/2 2 (01) / (01) 2 2/5 * 13;
c12 * a11b12 2 a12 b22 2 a13b32 * 1/2 2 (01) / 4 2 2/ (03) *08 ;
c 21 * a21b11 2 a22 b21 2 a23b31 * 3/2 2 0/ (01) 2 4/5 * 26 ;
c 22 * a21b12 2 a22 b22 2 a23b32 * 3/2 2 0/ 4 2 4/ (03) *06 .
!13 08$
A]adar, AB *# # &
&.
"26 06%
• Calcul`m produsul B / A ' M3 ($ ). Avem:
!2 2$ ! 2/2 2 2/ 4 $
# & !1 01 2$ # 2 /1 2 2 / 3 2 / (01)2 2 / 0 &
B / A *#01 4 &/# &*# 01/1 2 4 / 3 01/ (01) 2 4 / 0 01/ 2 2 4 / 4 &*
# & "3 0 4% # &
" 5 03% "5/1 2 (03)/ 3 5/ (01) 2 (03)/ 0 5/ 2 2 (03)/ 4%
! 8 02 12 $
# &
*# 11 1 14 &
# &
"04 05 02%
Se observ` c` A/ B = B / A .
A]adar, [nmul\irea matricelor nu este opera\ie comutativ`.
29
Propriet`\i ale [nmul\irii matricelor

1. {nmul\irea matricelor este asociativ`:
( AB ) /C * A/ (BC ), 3 A ' Mm, n ("
# ), B ' M
n , p (" ), C ' M p , r (" ) .
# #
2. {nmul\irea este distributiv` fa\` de adunarea matricelor:

A/ (B 2 C ) * AB 2 AC , 3 A ' Mm, n ("
# ) , B, C ' M
n , p (" ) ;
#
( A 2 B ) /C * AC 2 BC , 3 A, B ' Mm, n ("

# ), C ' M
n , p (" ).
#
3. Matricea unitate de ordinul n este element neutru la [nmul\irea matricelor

p`tratice:
A/I n * I n / A * A, 3 A ' M n ("
# ).
4. a/ ( AB ) * (aA) / B * A/ (aB ), 3 a ' "# , A ' Mm, n ("# ) , B ' Mn , p ("# ) .
EXERCI|IU REZOLVAT
Se dau matricele
!1 01$ ! 3 1$ ! 0 01$
A *# # &
&, B *#
# &
&, C *#
# &
&.
"0 2 % "01 4% "1 1 %
a) S` se calculeze A 2 B, ( A 2 B ) /C , AC 2 BC ]i s` se verifice egalitatea
( A 2 B ) /C * AC 2 BC .
b) S` se verifice dac` ( AB ) /C * A/ (BC ) .
Rezolvare.
! 4 0$ ! 4 0$! 0 01$ ! 0 04$
a) Avem: A 2 B *#
# &; ( A 2 B ) /C *#
& # &#
&# &*#
& # &
&;
"0 1 6 % "0 1 6 %" 1 1 % " 6 7 %
!1 01$! 0 01$ ! 3 1 $! 0 01$ !01 02$ !1 02$
AC 2 BC *#
# &#
&# &2#
& # &
&#
# &*#
& # &2#
& # &
&*
" 0 2 %"1 1 % "01 4%"1 1 % " 2 2 % "4 5 %
! 0 04 $
*## &
&.
"6 7 %
Rezult` c` ( A 2 B ) /C * AC 2 BC .
30
b) Ob\inem:
>!1 01$! 3 1 $A ! 0 01$ ! 4 03$ ! 0 01$ !03 07$
- AB./C *@## &
&#
# &C/#
& # &*#
& # &
&/#
# &
&*#
# &
&.
?" 0 2 %"01 4%B "1 1 % "02 8 % "1 1 % " 8 10 %
!1 01$>! 3 1 $! 0 01$A !1 01$ !1 02$ !03 07$
A/ (BC ) *#
# &
&@## &
&#
# &
&C*## &
&/#
# &
&*#
# &
&.
" 0 2 %?"01 4%"1 1 %B " 0 2 % " 4 5 % " 8 10 %
Rezult` c` ( AB ) /C * A/ (BC ).
PUTERI DE MATRICE
Fie matricea p`tratic` A ' Mn ("# ), A = O .
n
0 n
Prin defini\ie, A * I n ]i A * $
A&
/%A/...
&/'A, 3n ' !* .
n ori
n21 n
Se observ` c` A * A / A, 3n ' !.
PROPRIET~|I
Cu ajutorul propriet`\ii de asociativitate a [nmul\irii matricelor se poate
demonstra c` au loc urm`toarele reguli de calcul:
a) A k / A p * A k2 p , k , p ' !* ;
p
b) - A k . * A kp , k , p ' !* ;
Dac` A, B ' M n -"# . ]i AB * BA, atunci: "#
c) A k / B p * B p / A k , k , p ' !* ;
k
d) - A 2 B. * C k0 A k 2 C k1 A k –1B 2 C k2 A k – 2 B 2 2...2C kk –1 A/ B k –1 2 C kk B k
(binomul lui Newton).
EXERCI|II REZOLVATE
!1 0$
1. Fie A *#
# & n *
&. S` se calculeze A , n ' ! .
"1 1 %
Rezolvare.
Calcul`m c@teva puteri consecutive ale matricei A. Avem:
31
!1 0$!1 0$ !1 0$ !1 0$!1 0$ !1 0$
A 2 * A/ A *# # &
&/#
# &
&*## &
&; A * A / A *#
3 2
# &
&/#
# &
&*#
# &
&.
"1 1 %"1 1 % "2 1% "2 1%"1 1 % " 3 1%
!1 0$
Se observ` c` A n are forma A n *#
# &
&, n ' !
*
(1)
" n 1%
Demonstr`m rela\ia (1) prin induc\ie matematic`.
Pentru n *1, rela\ia este evident adev`rat`.
!1 0 $ ! 1 0$
Presupunem c` A k *# # &
&]i demonstr`m c` A *#
k21
# &
&.
" k 1% " k 21 1%
!1 0 $!1 0$ ! 1 0 $
Dar, A k21 * A k / A *# # &
&/#
# &
&*## &
&.
" k 1%"1 1 % " k 21 1%
!1 0$
A]adar, A n *## &
&, 3 n ' ! .
*
" n 1%
!1 1 p $
# &
2. Fie matricea A * # 0 1 1 &, p ' $. S` se calculeze A n .
# &
" 0 0 1%
Rezolvare.
!1 0 0$ ! 0 1 p $
# & # &
Scriem matricea A sub forma: A *# 0 1 0&2# 0 0 1 &* I 3 2 B.
# & # &
" 0 0 1% " 0 0 0%
Deoarece I 3 / B * B /I 3 , pentru calculul matricei A n vom folosi formula
binomului lui Newton:
n
A n * -I 3 2 B. * C n0I 3 2 C n1 B 2 C n2 B 2 2...2C nn B n (1)
Calcul`m inductiv puterile matricei B:
! 0 1 p $! 0 1 p $ ! 0 0 1$
# &# & # &
B 2 * B / B *# 0 0 1 &/# 0 0 1 &*# 0 0 0&; B 3 * B 2 / B * O 3 , iar
# &# & # &
" 0 0 0%" 0 0 0% " 0 0 0%
B k * O 3 , 3k ' !, k D 3. Cu aceste puteri ale matricei B, rela\ia (1) devine:
! n(n – 1) $
#1 n np 2 &
# 2 &
n(n – 1) 2 # &.
A n * I 3 2 nB 2 B * 0 1 n
2 # &
#0 0 1 &
" %
32
Exersare
! 4 5 $! 2 1 $ !1 – 2$!1 4$
a)#
# &
&/#
# &
&; b)#
# &
&/#
# &
&;
" 6 – 1%" –3 – 2% " 4 1 %"2 1%
! $
# &
! –1 2 $ # – 1 – 1 cos 0 &
# &! 0 – 2 3 $ ! 3 1 2$
# &# E&
c)# 1 0 &/## &
&; d)#2 1 2&/# 2 – 1 sin &;
# &"1 – 1 – 4% # & 2
" 2 i2 % "1 2 3%# &
# E&
# 0 1 tg &
" 4%
!1 1 $
!1 – 1 2 4 $# &
!1 2 3$# &# –1 2 &
e)#
# &
&/#1 2 1 2 &/# &.
" 3 – 1 1%# &# 0 1&
"1 3 – 1 – 1 %# &
" –2 2%
E2. Pentru fiecare pereche de matrice (A, B) s` se determine AB, BA, tA tB, tB tA .
! 1 $
#– 1 &
!1 3$ 2
a) A *#
# &
&, B *# &;
" 3 1% # 1&
# 1 – &
" 2%
!1 $
# &
b) A *#2&, B * -–3 1 – 1. ;
# &
" 3%
! E$ ! –2 1 $
# – 1 1 sin & # &
# 6&
c) A * , B *# 1 3 &;
# E & # &
# cos 1 2 & " – 2 tg 0 %
" 2 %
!1 0 0$ ! 0 0 – 4$
# & # &
d) A *# 0 1 0&, B *# –3 0 0 &.
# & # &
"1 0 1 % "1 –1 1 %
33
! –1 2 $
# &
# 0 1& !3 1 – 4 0$
E3. Pentru matricele A *# &, B *#
# &
&s` se verifice egalitatea
# – 3 1 & "0 1 0 5%
# &
" 2 0%
t
- A/ B. * tB/ tA. ]i s` se calculeze AB 2 tB/ t A.
E4. Se dau matricele p`tratice:
! –1 0 3 $ !5 1 – 2$ !0 2 0 $
# & # & # &
A *# 2 – 1 2 &; B *# 1 1 3 &; C *# –1 3 – 1&.
# & # & # &
"1 1 0% " –1 1 – 2% " –4 0 – 2%
S` se verifice egalit`\ile matriceale:
a) A/ (B /C ) * ( A/ B )/C ;
b) A/ (B 2 C ) * A/ B 2 A/C ;
c) ( A 2 B ) /C * A/C 2 B /C .
E5. S` se calculeze urm`toarele puteri de matrice:
!2 1 1 $2
!2 1 $2 !1 – 1$3 ! 2 – 1$5 # &
#
# & ;
& # # & ;
& # # &
& ; # 3 – 1 0 & .
"1 – 3% " 3 2 % " –1 1 % # &
" 0 1 – 2%
! –1 2 – 2$
# &
E6. Fie matricea A *# 4 – 3 4 &. S` se calculeze A 2 , A 3 , A 2006 ]i ( A 3 2 I ) 10 .
# &
"4 –4 5%
!1 1$
E7. Se d` matricea A *#
# &
&. Folosind metoda induc\iei matematice s` se
" 0 1%
calculeze A n , n ' !* .
E8. S` se determine X ' M2 ($ ) care verific` egalitatea matriceal`:
! –1 2 $ !5 10$ ! –1 3$ !5 7$
a) X /#
# &
&*#
# &
&; b) #
# &
&/ X *#
# &
&.
" 3 4% " 4 2% " 2 1% "4 0%
! –1 0$
E9. Se d` matricea E *#
# & 3
&]i f ( X ) * X – 4 X 2 2I 2 .
"2 – 1%
S` se determine matricele:
a) B * 2 f ( A) – f ( A 2 I 2 ); b) C * f ( A) 2 2 f ( A – t A).
34
Sintez`
S1. S` se determine matricea X care verific` egalitatea:
!01 4 1$ !03$
!1 01 1 $ ! 0 3$ # & # &
a)#
# &
&/ X *#
# &
&; b)# 0 1 3&/ X *# 8 &;
" 0 1 01% " 3 2% # & # &
"02 2 5% "9%
!1 01 1 $ !8 2 01$
# & # &
c)#2 0 3 &/ X *# 9 5 4 &.
# & # &
"1 1 02% "03 01 5 %
!1 5$ !2 1$
S2. Se dau matricele p`tratice A *#
# &
&, B *#
# &
&. S` se rezolve [n M2 ($ )
" 0 1% "1 1%
ecua\iile matriceale:
a) AX * I 2 ; b) AX * B; c) XA * B ; d) AX * XB ; e) BXB * A.
! a 0b$
S3. S` se determine matricea A ' M2 ($ ), de forma #
# &
&, care verific`
"b a %
!01 01$
egalitatea A 2 0 3A 2 2I 2 *#
# &
&.
" 1 01%
S4. S` se rezolve ecua\ia matriceal`:

! 1 2$ ! 3 1$ ! 0 03$
2 A 0#
# &
&/ A/#
# &
&*#
# &
&2 I 2 .
"01 1% "01 1% " 4 1 %
S5. Exist` matrice A ' M2 ($ ) care verific` egalitatea

!1 01$ !1 01$
#
# &
&/ A * A/#
# &
&?
"3 2 % "3 2 %
!01 0 2 $
# &
S6. S` d` matricea A *# 0 1 0 &. S` se determine numerele x , y ' $ astfel
# &
" 2 0 01%
[nc@t s` fie verificat` egalitatea A 3 * xA 2 0 yA .
Facultatea de Inginerie economic` Tg. Mure], 2002
35
! 3 1 $
# &
S7. S` se determine puterea n a matricei A *# 2
# 1
2 &.
3&
#0 &
" 2 2 %
Facultatea de inginerie Sibiu, 2002
!2 1 0$
# &
S8. S` se determine puterea n a matricei A *# 0 1 0&.
# &
"0 0 2%
Universitatea Politehnic` Timi]oara, 2002
!10 2x x $
S9. Fie matricea A(x ) *#
# &
&' M2 ($ ) .
" 06x 12 3x %
a) S` se arate c` A(x ) / A( y ) * A(x 2 y 2 xy ), 3 x , y ' $ .
b) S` se verifice egalit`\ile:
A 2 (x ) * A- (x 21) 2 01., A 3 (x ) * A- (x 21) 3 01..
c) S` se calculeze A 2006 (1) .
!1 1 2$ !0 1 2$
# & # &
S10. Fie matricele A *# 0 1 1&, B *# 0 0 1 &.
# & # &
" 0 0 1% " 0 0 0%
a) S` se arate c` A * I 3 2 B ]i s` se calculeze A n , n ' ! *.
b) S` se calculeze suma S * A 2 A 2 2 A 3 2...2 A 20 .
!1 1$ !1 k$
S11. Se dau matricele A *#
# &
&, B *#
# 2 &
&.
" 0 1% "k 1%
a) S` se determine matricea C (k ) * A/ B/t A .
b) S` se calculeze suma de matrice S * C (1) 2 C (2) 2...2C (20) .
36
Teste de evaluare
Testul 1
!1 x x 2 $
# &
1. Fie A ' M3 ($ ), A *# 0 1 x &]i F * 2a13 2 3a23 . Dac` F * 5, atunci:
# &
"0 0 1 %
8 5 G
a) x *1; b) x *02,5 ; c) x ' (0, 1); d) x ' 90 , 1H.
; 2 I
2. S` se determine numerele reale x, y cu proprietatea c`

!1 2 $ ! y 1 $ !4 5$
x#
# &
&2 3y#
# &
&*#
# &
&.
"2 x % " 1 x % "5 4%
!1 1 1 $
# &
3. Fie A *# 0 1 0&' M3 ($ ) ] i B * A10 2 A 9 .
# &
"1 0 1 %
a) S` se calculeze Tr (B ) ] i b31 2 b22 2 b13;
b) S` se calculeze A n , n ' !*
Testul 2
8 !1 x $ G
1. Se consider` mul\imea de matrice M * 9 A(x ) *#
# &
& x ' %H.
; " 0 (01) x % I
a) S` se arate c` I 2 ' M .
b) S` se arate c` dac` A, B ' M , atunci A/ B ' M .
c) S` se calculeze A n , n ' !* ] i A ' M .
2. S` se determine numerele x , y, z , t ' ! pentru care:
!2 x 2 4 x3y 2 9 y $ ! 18$
# &* 5/# 4 &
# 2 2 & # &.
" Cz 5 At21 % "9 12%
!1 1$ !1 1$ ! 4 7$
3. S` se determine matricea A ' M2 (%) ]tiind c`:#
# &
&/ A2 A#
t
# &
&*#
# &
&.
"0 1% " 0 1% " 3 7%
! 0 a$ !x 0$
4. Fie A, B ' M2 ("# ), A *#
# &, B *#
& # &
&.
" b 0% "0 y%
S` se arate c` matricea ( AB 0 BA) 2 are cel pu\in dou` elemente nule.
37
Capitolul 2
Determinan\i
2.1. Determinantul unei matrice p`tratice de ordin cel

mult trei
{n acest paragraf se va vedea cum fiec`rei matrice p`tratice de ordin cel mult
trei i se poate asocia dup` anumite reguli un num`r real numit determinant.
2.1.1. Determinantul de ordinul 2

Fie sistemul de dou` ecua\ii de gradul [nt@i cu necunoscutele x, y de forma:
8ax 2 by * m
9 (1)
;cx 2 dy * n
!a b$
]i matricea A *#
# &
&format` din coeficien\ii necunoscutelor x ]i y.
"c d %
S` rezolv`m acest sistem de ecua\ii prin metoda reducerii. Pentru eliminarea
necunoscutei x se [nmul\e]te prima ecua\ie cu 0c ]i a doua ecua\ie cu a, dup` care
se adun` cele dou` ecua\ii membru cu membru. Avem:
80acx 0 bcy *0cm
9
;acx 2 ady * an
Prin adunarea ecua\iilor se ob\ine ecua\ia
(ad 0 bc ) y * an 0 cm . (2)
Proced@nd analog pentru eliminarea necunoscutei y avem:
8ax 2 by * m d
9 .
;cx 2 dy * n (0b)
8adx 2 bdy * md
Rezult`: 9 .
;0bcx 0 bdy *0nb
38
Prin adunarea ecua\iilor se ob\ine:

(ad 0 bc ) x * md 0 nb . (3)
{n ipoteza c` ad 0 bc = 0, din ecua\iile (2) ]i (3) se ob\ine solu\ia sistemului
dat` de formulele:
dm 0 bn an 0 cm
x* , y* . (4)
ad 0 bc ad 0 bc
Se observ` c` numitorul frac\iilor din formulele (4) reprezint` diferen\a
dintre produsul elementelor de pe diagonala principal` ]i produsul elementelor
de pe diagonala secundar` a matricei A.
Num`rul ad 0 bc se nume]te determinantul matricei A sau determinantul de
ordinul doi (matricea asociat` fiind de ordinul doi).
" DEFINI|IE.
! a11 a12 $
Fie matricea p`tratic` de ordinul doi A *## &
&. Num`rul
" a21 a22 %
d * a11 /a22 0 a12 /a21se nume]te determinantul de ordinul doi sau
determinantul matricei A de ordinul doi.
a11 a12
Pentru determinantul de ordinul doi se folose]te nota\ia d * ,
a21 a22
det ( A) sau A . Produsele a11 / a22 , a12 / a21 se numesc termenii determinantului
de ordinul doi.
EXEMPLE
!1 02 $
! Fie matricea A *#
# &
&. Determinantul ei este num`rul
" 4 10 %
1 02
det ( A) * * 1/10 0 4(02) * 10 2 8 * 18 .
4 10
2 01 01
! * ( 2 01) ( 2 21) 0 4/ (01) * 2 012 4 * 5 .
4 2 21
Revenim la formulele (4) care dau solu\ia sistemului de ecua\ii (1). Folosind
defini\ia determinantului de ordinul doi se observ` c` numitorul frac\iilor este
determinantul matricei A, notat
39
a b
det ( A) * ,
c d
iar num`r`torii frac\iilor sunt urm`torii determinan\i:
m b a m
dx * ]i respectiv d y * .
n d c n
Determinantul d x s-a ob\inut din determinantul det ( A) [nlocuind coloana
coeficien\ilor necunoscutei x cu coloana format` din termenii liberi m, n ai
ecua\iilor sistemului. Determinantul d y s-a ob\inut din determinantul det ( A)
[nlocuind coloana coeficien\ilor necunoscutei y cu coloana format` cu termenii
liberi ai ecua\iilor sistemului.
Astfel, solu\ia sistemului de ecua\ii (1) se poate calcula cu ajutorul
determinan\ilor de ordinul doi dup` formulele:
m b a m
dx dy n d c n
x* , y* sau x * , y* . (5)
det ( A) det ( A) a b a b
c d c d
Formulele (5) se numesc formulele lui Cramer pentru rezolvarea
sistemului liniar de dou` ecua\ii cu dou` necunoscute.
2.1.2. Determinantul de ordinul 3
Prin analogie cu introducerea determinantului de ordinul doi, determinantul

de ordinul trei va fi definit str@ns legat de rezolvarea unui sistem de trei ecua\ii de
gradul [nt@i cu trei necunoscute. Scopul introducerii acestuia este de a g`si o
metod` nou` ]i eficient` de rezolvare a unui astfel de sistem.
S` consider`m sistemul de trei ecua\ii liniare cu necunoscutele x, y, z:
8a11x 2 a12 y 2 a13z * b1
:
9a21x 2 a22 y 2 a23z * b2
:
;a31x 2 a32 y 2 a33z * b3
! a11 a12 a13 $
# &
]i matricea A *# a21 a22 a23 &' M3 (" # ), format` din coeficien\ii necunoscu-
# &
" a31 a32 a33 %
telor x, y, z, numit` matricea sistemului.
40
Pentru rezolvarea acestui sistem vom folosi metoda reducerii. Pentru [nceput
vom reduce necunoscuta z. Se [nmul\e]te prima ecua\ie cu a23 ]i apoi cu a33 dup`
care se adun` la ecua\ia a doua [nmul\it` cu 0a13, respectiv la ecua\ia a treia
[nmul\it` cu 0a13.
Astfel, se ob\ine un nou sistem de dou` ecua\ii liniare cu necunoscutele x, y:
8
:-a11a23 0 a21a13 .x 2 -a12 a23 0 a22 a13 . y * b1a23 0 b2 a13
9 . (2)
;-a11a33 0 a31a13 .x 2 -a12 a33 0 a32 a13 . y * b1a33 0 b3a13
:
{n continuare, reducem necunoscuta y din sistemul de ecua\ii (2) [nmul\ind

prima ecua\ie cu -a12 a33 0 a32 a13 ., iar ecua\ia a doua cu 0-a12 a23 0 a22 a13 ..
Dup` reducere, rezult` ecua\ia cu necunoscuta x:
J-a11a23 0 a21a13.-a12 a33 0 a32 a13. 0-a11a33 0 a31a13. -a12 a23 0 a22 a13.Kx *
* -b1a23 0 b2 a13 .-a12 a33 0 a32 a13 . 0-b1a33 0 b3a13 .-a12 a23 0 a22 a13 . .
Dup` efectuarea calculelor ob\inem ecua\ia:

-a11a22 a33 2 a21a32 a13 2 a31a12 a23 0 a13a22 a31 0 a12 a21a33 0 a11a32 a23 .x * (3)
* b1a22 a33 2 b2 a32 a13 2 b3a12 a23 0 b3a22 a13 0 b1a32 a23 0 b2 a12 a33
Coeficientul lui x din ecua\ia (3) este format din produse de c@te trei elemente
ale matricei A a sistemului, [n fiecare produs fiind trei elemente situate pe linii ]i
coloane diferite.
Acest coeficient se nume]te determinantul matricei A de ordinul trei.
" DEFINI|IE.
! a11 a12 a13 $

# &
Fie matricea p`tratic` de ordinul trei A *# a21 a22 a23 &. Num`rul:
# &
" a31 a32 a33 %
d * a11a 22 a 33 2 a13 a 21a 32 2 a12 a 23 a 310 a13 a 22 a 310 a12 a 21a 33 0 a11a 23 a 32
se nume]te determinantul de ordinul 3 sau determinantul matricei

A' M3 ("# ).
41
Pentru determinantul de ordinul 3 se folose]te nota\ia:

a11 a12 a13
d * a21 a22 a23 , det ( A) sau A .
a31 a32 a33
EXEMPLU
!2 01 0 $
# &
! Pentru matricea A *# 3 4 05&' M3 ($ ) determinantul ei este
# &
"1 0 1 %
num`rul:
2 01 0
det ( A) * 3 4 05 * 2/ 4/12 (01) / (05) /12 0/ 3/ 0 0 0/ 4/10
1 0 1
0 (01) / 3/10 2/ (05) / 0 * 8 2 5 2 3 * 16
Revenind la ecua\ia (3), cu ajutorul determinantului de ordinul 3 aceasta se
scrie sub forma:
det ( A) / x * d x ,
! b1 a12 a13 $
# &
unde d x este determinantul matricei # b2 a22 a23 &, ob\inut` din matricea A a
# &
" b3 a23 a33 %
sistemului de ecua\ii, [nlocuind coloana coeficien\ilor necunoscutei x cu coloana
format` din termenii liberi ai ecua\iilor sistemului.
dx
Dac` det ( A) = 0, atunci x* .
det ( A)
{n mod analog se va proceda pentru aflarea necunoscutelor y ]i z, lucru care
va fi realizat [n capitolul urm`tor.
OBSERVA|IE
$ Pentru o matrice A * -a11 . ' M1 ("# ), determinantul acesteia va fi
determinantul de ordinul unu, A * a11 * a11 .
EXEMPLE
! Matricea A * (03) are determinantul 03 *03. Matricea B * -12 5 .
are determinantul 12 5 * 12 5 .
42
2.1.3. Reguli de calcul pentru determinantul de ordinul 3

Analiz@nd defini\ia determinantului de ordinul trei se observ` c` valoarea sa
este dat` de suma a ]ase termeni, dintre care trei au semnul plus, iar trei au semnul
minus. Pentru un calcul mai u]or, bazat pe un suport logic, se poate folosi una din
urm`toarele reguli:
A. Regula lui Sarrus

Pentru calculul determinantului de ordinul trei al matricei A * (aij ) 3+3 prin
regula lui Sarrus se procedeaz` astfel:
! se copiaz` linia [nt@i ]i linia a doua sub determinant (sau sub matrice);
! se [nsumeaz` produsele termenilor situa\i pe diagonala principal`,
respectiv pe paralelele la aceasta;
! se scad produsele termenilor situa\i pe diagonala secundar` c@t ]i
produsele termenilor situa\i pe paralelele la aceasta.
Aranjarea calculelor este urm`toarea:
a11 a12 a13
* a11a22 a33 2 a21a32 a13 2 a31a12 a23 0
a21 a22 a23
0 a13a22 a31 0 a23a32 a11 0 a33a12 a21
a31 a32 a33
a11 a12 a23
a21 a22 a23
Aceast` regul` de calcul pentru un determinant de ordinul trei se nume]te
regula lui Sarrus.
EXEMPLU
! 3 4 2$
# &
S` se calculeze determinantul matricei A *# 1 5 7&.
# &
" –2 – 1 1%
Aplic@nd regula lui Sarrus se ob\ine:
3 4 2
det( A ) * 1 5 7 * 3/5/121/ (–1) /2 2 (–2) / 4/ 7 –
02 01 1 02/5/ (02) 0 7/ (01) / 301/ 4/1 *
3 4 2 * 15 0 2 0 56 2 20 2 210 4 *06
1 5 7
43
EXERCI|IU DE REZOLVAT
!m – 1 1 2$
# &
! Se d` matricea: A *# 3 m 2 2 1 &' M3 ($'( S` se determine m ' $
# &
" –1 2 5%
astfel [nc@t det( A ) * 3m 2 8.
Rezolvare.
Calcul`m det(A) folosind regula lui Sarrus ]i ob\inem:
det( A ) * 5m 2 2 5m – 8.
Rela\ia det( A ) * 3m 2 8 devine 5m 2 2 5m – 8 * 3m 2 8, din care se ob\ine
8
ecua\ia 5m 2 2 2m – 16 * 0, cu solu\iile reale m1 * –2, m 2 * .
5
B. Regula triunghiului
Analiz@nd termenii preceda\i de semnul „+“ ai determinantul de ordinul trei se
observ` c` termenul a11a22 a33 este produsul termenilor de pe diagonala principal`, iar
termenii a13a21a32 , a12 a23a31 sunt produsele elementelor considerate ca „v@rfuri“ ale
triunghiurilor av@nd fiecare o latur` paralel` cu diagonala principal`. Termenii
preceda\i de semnul „–“ sunt a13a22 a31 , care este produsul elementelor diagonalei
secundare ]i a12 a21a33 , respectiv a11a23a32 , care sunt produsul elementelor
considerate ca v@rfuri de triunghiuri av@nd o latur` paralel` cu diagonala secundar`.
Regula de ob\inere a termenilor determinantului de ordinul 3 prin acest
procedeu se nume]te regula triunghiului. Aceast` regul` este descris` [n
continuare indic@nd pas cu pas modul de constituire a fiec`rui produs:
a11 a12 a13 a11 a12 a13 a11 a12 a13
a21 a22 a23 ; a21 a22 a23 ; a21 a22 a23
a31 a32 a33 a31 a32 a33 a31 a32 a33
termenul termenul termenul
(a11a22 a33 ) (a13a21a32 ) (a12 a23a31 )
a11 a12 a13 a11 a12 a13 a11 a12 a13

a21 a22 a23 ; a21 a22 a23 ; a21 a22 a23
a31 a32 a33 a31 a32 a33 a31 a32 a33
termenul termenul termenul
(a13a22 a31 ) (a12 a21a33 ) (a11 a23a32 )
44
A]adar,
a11 a12 a13

a21 a22 a23 * a11 a22 a33 2 a13 a21 a32 2 a12 a23 a31 0 a13 a22 a31 0 a12 a21 a33 0 a11 a23 a32
a31 a32 a33
EXEMPLU
3 02 1
* 3/1/5 21/ (04) / (01) 2 (02) /2/101/1/10 (02)/ (04) /5 0
04 1 2
03/2/ (01) *020
1 01 5
C. Regula minorilor
Fie A * (aij ) n+n o matrice p`tratic` de ordinul n.
" DEFINI|II
! Se nume]te minorul elementului aij determinantul de ordinul n –1
care se ob\ine din determinantul matricei A suprim@nd linia i ]i
coloana j ]i se noteaz` d ij .
! Num`rul L ij * (–1) i2 j /d ij se nume]te complementul algebric al
elementului aij .
EXEMPLU
! a11 a12 a13 $
# &
Fie matricea A *# a21 a22 a23 &. Minorul elementului a11 este
# &
" a31 a32 a33 %
a22 a23
d11 * ]i complementul algebric este num`rul L11 * (–1) 121 / d11 * d11 .
a32 a33
a11 a12
Minorul elementului a23 este d 23 * ]i complementul algebric este
a31 a32
num`rul L 23 * (–1) 223 / d 23 * – d 23 .
45
EXERCI|IU REZOLVAT
!2 3 1$
# &
! Se d` matricea A *# –1 0 4&. S` se determine matricea B * (L ij ) 3+3 ,
# &
" 1 – 2 1%
unde L ij reprezint` complementul algebric al elementului aij al matricei
A, i, j *1, 3.
Rezolvare.
Aplic@nd defini\ia complementului algebric avem:
0 4
L11 * (–1) 121 / d11 * d11 * * 8;
–2 1
–1 4
L12 * (–1) 122 / d12 * – d12 * – * 5;
1 1
–1 0
L13 * (–1) 123 / d13 * d13 * * 2;
1 –2
3 1
L 21 * (–1) 221 / d 21 * – d 21 * – * –5;
–2 1
2 1
L 22 * (–1) 222 / d 22 * d 22 * * 1;
1 1
2 3
L 23 * (–1) 223 / d 23 * – d 23 * – * 7;
1 –2
3 1
L 31 * (–1) 321 / d 31 * d 31 * * 12;
0 4
2 1
L 32 * (–1) 322 / d 32 * – d 32 * – * –9;
–1 4
2 3
L 33 * (–1) 323 / d 33 * d 33 *
* 3.
–1 0
!8 5 2 $
# &
{n final se ob\ine B *# –5 1 7 &.
# &
"12 – 9 3%
46
Cu ajutorul minorilor ]i complemen\ilor algebrici ai elementelor unei

matrice p`tratice se va da o nou` regul` de calcul a determinantului acestuia.
" TEOREM~
(Regula minorilor sau dezvoltarea determinantului dup` elementele unei linii sau coloane)
a11 a12 a13

Fie d * a21 a22 a23 un determinant de ordinul trei. Valoarea
a31 a32 a33
determinantului d este egal` cu suma produselor elementelor unei linii
(sau coloane) cu complemen\ii algebrici corespunz`tori.
A]adar:
d * a11L11 2 a12 L12 2 a13L13 ; d * a11L11 2 a21L 21 2 a31L 31 ;
d * a21L 21 2 a22 L 22 2 a23L 23 ; sau d * a12 L12 2 a22 L 22 2 a32 L 32 ;
d * a31L 31 2 a32 L 32 2 a33L 33 ; d * a13L13 2 a23L 23 2 a33L 33 .
(dezvoltarea dup` (dezvoltarea dup`
elementele unei linii) elementele unei coloane)
Verificarea acestor formule de dezvoltare a determinantului d dup` elementele

unei linii sau coloane se poate face prin calcul direct.
EXERCI|IU REZOLVAT
!25 – 37 40 $
# &
! S` se calculeze determinantul matricei A *#22 53 50 & folosind
# &
"0 1 0%
regula minorilor.
Rezolvare.
Pentru aplicarea acestei reguli vom folosi linia a treia care con\ine cele mai
multe elemente nule. Avem:
25 40
det( A ) * 0/ L 31 21/ L 32 2 0/ L 33 * L 32 * (–1) 322 / d 32 * – *
22 50
* –(1250 – 880) * –370.
47
2.1.4. Propriet`\i ale determinan\ilor
{n calculul determinan\ilor sau [n unele probleme care cuprind determinan\i

sunt utile unele propriet`\i speciale care conduc la rezultate mai u]or de ob\inut.
Vom verifica aceste propriet`\i pe cazuri concrete.
P1 Dac` [ntr-un determinant toate elementele unei linii sau unei coloane
sunt nule, atunci determinantul este nul.
EXEMPLU
a b c
d* 0 0 0 * a/ 0/ z 2 0/ y/ c 2 b/ 0/ x – c / 0/ x – b/ 0/ z – a/ 0/ y * 0.
x y z
(to\i termenii determinantului con\in un factor egal cu zero).
P2 Dac` un determinant are dou` linii sau dou` coloane identice, atunci
valoarea determinantului este zero.
EXEMPLU
a b c
d * u v t * avc 2 cub 2 bta – cva – buc – atb * 0.
a b c
(linia [nt@i ]i a treia sunt identice).
P3 Dac` elementele a dou` linii sau dou` coloane ale unui determinant
sunt propor\ionale, atunci determinantul este nul.
EXEMPLE
a a/ k m
d * b b/ k n * abkp 2 mbck 2 aknc – mbkc – akbp – anck * 0.
c c/k p
(coloana [nt@i ]i a doua sunt propor\ionale, factorul de propor\ionalitate fiind k).
48
–1 2 5
d * –10 20 50 * –20 – 50 2 300 – 300 2 20 2 50 * 0.
3 1 1
(linia [nt@i ]i a doua sunt propor\ionale, factorul de propor\ionalitate fiind k *10).
P4 Dac` o linie sau o coloan` a unui determinant este o combina\ie

liniar` de celelalte linii sau coloane, atunci determinantul este nul.
EXEMPLU
3 –2 –1
Fie determinantul d * 1 5 7 . Se observ` c` linia a treia este suma
4 3 6
celorlalte dou` linii. Rezult` c` d * 0. Prin calcul direct se ob\ine [ntr-adev`r
valoarea zero.
P5 Dac` toate elementele unei linii sau coloane ale unui determinant sunt
[nmul\ite cu un num`r k, atunci valoarea determinantului se multi-
plic` cu k.
EXEMPLU
2 –5
Fie d * * 17 ]i d1 determinantul ob\inut din d [nmul\ind elementele
3 1
2 –5
liniei a doua cu (–2). Atunci d1 * * –34, adic` d1 * (–2) / d.
–6 –2
OBSERVA|IE
$ Aceast` proprietate permite scoaterea unui factor comun de pe o linie sau
coloan`, fapt care face ca [n continuare calculele s` fie mai simple.
EXEMPLU
20 –30 40
S` calcul`m determinantul d * 1 5 –1 . Se observ` c` se poate scoate
3 –6 9
factor comun de pe linia [nt@i ]i a treia ]i se ob\ine:
49
2 –3 4
d * 10/ 3/ 1 5 –1 * 30/ (30 – 8 2 3 – 20 2 9 – 4) * 300.
1 –2 3
P6 Determinantul unei matrice p`tratice este egal cu determinantul

matricei transpuse: det( A) * det( t A), 3A ' Mn ($'(
EXEMPLU
! –8 5 $ ! –8 7 $
Fie matricea A *# # &]i matricea transpus` A *#
& t
# &
&.
" 7 10% " 5 10%
Atunci:
–8 5
det( A ) * * –80 – 35 * –115 ]i
7 10
–8 7
det( tA ) * * –80 – 35 * –115.
5 10
P7 Dac` [ntr-un determinant se permut` [ntre ele dou` linii sau dou`
coloane, atunci determinantul ob\inut este opusul determinantului
ini\ial.
EXEMPLU
0 –2 1
Fie d * 5 4 –3 * 22 ]i d1 determinantul ob\inut schimb@nd [ntre ele
1 2 1
0 –2 1
linia a doua ]i a treia. Atunci d1 * 1 2 1 * –22 * – d.
5 4 –3
P8 Dac` [ntr-un determinant se adun` la elementele unei linii sau coloane

elementele altei linii, respectiv coloane, [nmul\ite eventual cu un
acela]i num`r, atunci valoarea determinantului nu se schimb`.
50
EXEMPLU
–1 2 –5
Fie determinantul d * 3 –1 1 * –15 2 4 – 10 21 * –20. {nmul\im
2 1 0
coloana [nt@i cu 2 ]i o adun`m la coloana a doua. Se ob\ine determinantul
–1 0 –5
d1 * 3 5 1 * –75 2 50 2 5 * –20. A]adar, d * d1 .
2 5 0
P9 Dac` A, B ' Mn ("# ), atunci det( A/ B ) * det( A) / det(B ).
EXEMPLU
! –1 2 $ ! –3 1$
Fie matricele A *## &
&]i B *#
# &
&, av@nd determinan\ii det( A ) * –2 ]i
" 1 0% " 2 1%
det(B ) * –5. Atunci:
! –1 2 $! –3 1$ ! (–1) (–3) 2 2/2 (–1) /12 2/1$ ! 7 1$
A/ B *#
# &
&/#
# &
&*#
# &
&*#
# &
&
" 1 0%" 2 1% " 1/ (–3) 2 0/2 1/12 0/1 % " –3 1%
]i det( A/ B ) *10. A]adar, det( A/ B ) * det( A) / det(B ).
P10 {ntr-un determinant suma produselor dintre elementele unei linii

(coloane) ]i complemen\ii algebrici ai elementelor corespunz`toare
de pe alt` linie (coloan`) este nul`.
EXEMPLU
! Pentru determinantul aij de ordinul 3 avem:
3+3
a11L 21 2 a12 L 22 2 a13L 23 *
a12 a13 a11 a13 a11 a12
* a11 (01) 221 2 a12 (01) 222 2 a13 (01) 223 *
a32 a33 a31 a33 a31 a32
*0a11 (a12 a33 0 a13a32 ) 2 a12 (a11a33 0 a13a31 ) 0 a13 (a11a32 0 a12 a31 ) * 0 .
51
EXERCI|II REZOLVATE
1. Folosind propriet`\ile determinan\ilor s` se scrie sub form` de produs valoarea
1 1 1
determinantului d * a b c (determinantul Vandermonde de ordinul 3).
a2 b2 c2
Rezolvare.
Adun`m la coloana a doua ]i a treia, coloana [nt@i [nmul\it` cu –1 ]i se ob\ine:
1 0 0
d* a b0 a c0a .
2 2 2
a b 0a c 0 a2
2
Se d` factor comun pe coloana a doua ]i a treia factorul (b 0 a), respectiv

(c 0 a) ]i se ob\ine:
1 0 0
d * (b 0 a) (c 0 a)/ a 1 1 * (b 0 a) (c 0 a) (c 2 a 0 b 0 a) .
2
a b2 a c 2 a
A]adar, se ob\ine [n final, d * (b 0 a) (c 0 a) (c 0 b) .
! 2x 03 1 $
# & !2x 1 &$
2. Se dau matricele A *# 2x 21 1 02&]i B *#
# &, x ' $ .
# & "16 x 2 2%
"2x 0 4 01 01%
a) S` se determine x ]tiind c` det ( tA ) * det B .
b) S` se determine x ]tiind c` 2 det ( A 2 I 3 ) * 3 det (B ) 0 4 .
Rezolvare.
2x 2x 21 2x 0 4
2x 1
a) Avem egalitatea 03 1 01 * .
16 x 22
1 02 01
Calculul determinantului matricei tA [l vom face folosind proprie`\ile

determinan\ilor. P`str`m coloana [nt@i ]i o sc`dem din coloana a doua ]i din
coloana a treia.
52
2 x 1 04
Se ob\ine egalitatea: 03 4 2 * 2x (x 2 2) 016 .
1 03 02
Adun`m linia a doua [nmul\it` cu 2 la linia [nt@i ]i apoi adun`m linia a doua
la linia a treia ]i ob\inem un determinant care are ]i elemente nule:
2x 0 6 9 0
03 4 2 * 2x 2 2 4x 016 .
02 1 0
Calcul@nd determinantul dup` una din regulile studiate, se ob\ine [n final
ecua\ia x 2 2 4x 2 4 * 0 cu solu\ia dubl` x 1 * x 2 *02 .
2x 21 03 1
b) Avem det ( A 2 I 3 ) * 2x 21 2 02 * 2x 019 .
2 x 0 4 01 0
Se ob\ine ecua\ia 2(2x 019) * 3(2x 2 2 4x 016) 0 4, cu solu\iile x 1 * 1 ]i
7
x 2 *0 .
3
Exersare
E1. S` se calculeze urm`torii determinan\i de ordinul doi:
02 05 2 06 15
, 072
, 2 2 i 01
a) ; b) ; c) ; d) .
8 10 03 32 5 8 i 2 20 i
E2. S` se calculeze, scriind sub forma cea mai simpl`, determinan\ii:
7 8
3 0 32 010 3 5 01
a) 5 3 ; b) ; c) ;
9 25 2 0 75 12 5 3 01
lg100 0,5 3! 5! A42 A33
d) ; e) ; f) 1 ;
08 lg 01, 0! 4! C5 C 43
2 x21 32 y (10 i ) 2 0i
g) ; h) .
90y21 20x i (12 i ) 2
53
!2 01$ ! 4 05 $
E3. Se dau matricele p`tratice A *#
# &
&, B *#
# &
&. Compara\i numerele:
"7 4 % "6 2 %
a) det ( A) 2 det (B ) ]i det ( A 2 B ) .
b) det ( AB ) ] i det ( A) / det (B ) ;
c) detJ 3 ( A 0 I 2 )K ] i det ( A 2 2I 2 ) .
E4. S` se rezolve ecua\iile:

x 03x 05 3x 01 3x 2 x 21
a) * 20; b) * 10 ; c) * 4;
4 02 2 0x x 2
30 x 4x 01 x 0i i 3 x 3x x 2 x 01
d) * x 0 5 ; e) * ; f) * .
x 21 x 2x x i 3 1 2x 0x 18 x
E5. S` se calculeze determinan\ii de ordinul al treilea prin cele trei reguli de

calcul:
3 01 2 2 1 3 1 2 05
a) 1 4 5 ; b) 3 2 1 ; c) 2 01 0 ;
02 01 01 1 3 2 4 01 0
0! 1! 2! P0 P1 P2 10 20 40
d) 1! 2! 0! ; e) C 20 C 21 C 22 ; f) 01 05 07 ;
2! 0! 1! A31 A32 A33 100 200 400
11 21 47 08 2 8
g) 01 18 7 ; h) 3 7 03 .
0 0 0 01 5 1
E6. Enun\a\i c@te o proprietate a determinan\ilor ]i da\i un exemplu de aplicare a

acesteia.
E7. Folosind propriet`\ile determinan\ilor s` se calculeze determinan\ii:

300 400 500 10 01 3 5 11 01
a) 1 01 4 ; b) 50 1 1 ; c) 15 22 03 ;
3 4 5 100 2 1 25 44 0 5
1 a m x y y a b c
d) 1 b n ; e) y x y ; f) b c a .
1 c p y y x c a b
54
8 09 10
E8. Se consider` determinantul d * 4 6 03 .
12 5 1
a) S` se determine complemen\ii algebrici ai elementelor determinantului d.
b) S` se calculeze d folosind dezvoltarea dup` coloana a doua ]i apoi dup` linia a treia.
c) Folosind propriet`\ile determinan\ilor, s` se formeze dou` zerouri pe coloana
[nt@i, apoi s` se calculeze determinantul ob\inut folosind dezvoltarea deter-
minantului dup` coloana [nt@i.
Sintez`
4 01 2
01 4
S1. S` se calculeze valoarea expresiei: 0 6/ 3 5 01 2 2/05 .
8 025
2 1 0
S2. S` se verifice dac` urm`toarea egalitate este adev`rat`:
3 4 03 4 01
2 5 5 0 2 4 0 17 5 7 01
20 0 2 0 2 1 * .
6 7 4 2 17 0 5 0 2 3 7 1
3 10 5 1 3
S3. S` se rezolve ecua\iile:

x (x 2 2) x 2 3 x 2 2x x 02 i 32 i
a) *014 ; b) * ;
5 4 3x 2 30 i 0i
x (x 01) 4 0 x 05 x 2 3x22 9 2 3x
c) * ; d) * .
5 2 x 21 x 4 1 1 3x21
S4. S` se rezolve ecua\iile:

x 1 1 7 01 2 0x 1 1 01 01 x
(12 i ) 2 1
a) 1 x 1 * 03 9 4 ; b) 1 x 1 0 01 x 01 * ;
02 i
1 1 2 7 01 5 1 1 x x 01 01
2x 01 2 1 x x 21 x 2 2
1 x x 21 x
c) 3x 2 2 01 3 * ; d) x 2 3 x 2 4 x 2 5 * .
x 3 4 5
4 02 2 2x 2x 01 x 0 3
55
x 21 1 2
x 1
S5. Se consider` ecua\ia x 01 x 03 * . Dac` x 1 , x 2 , x 3 sunt
01 5
0 x 10 x
solu\iile ecua\iei, s` se calculeze S * x 13 2 x 23 2 x 33 .
S6. Folosind propriet`\ile determinan\ilor, s` se calculeze urm`torii determinan\i

scriind rezultatul sub form` de produs:
a2 a 1 a a 21 a 2 2
a) b 2 b 1; b) b b 21 b 2 2 ;
c2 c 1 c c 21 c 2 2
a a 2 21 a 21 a0 b m0n x0y
c) b b 2 21 b 21 ; d) b 0 c n0 p y0z ;
c c 2 21 c 21 c0a p0m z 0x
x y z a 21 a 01 a 2 01
e) x 2 y2 z2 ; f) b 21 b 01 b 2 01 .
yz xz xy c 21 c 01 c 2 01
S7. S` se verifice egalit`\ile:

2a 2a a0 b0 c
a) b 0 c 0 a 2b 2b * (a 2 b 2 c ) 3 ;
2c c 0 a0 b 2c
x2y y2z z 2x
b) x 2 2 y 2 y 2z 2
2
z 2 x 2 * 2xyz (x 0 y ) (y 0 z ) (z 0 x ) .
2
x 32 y3 y3 2z 3 z 3 2x 3
S8. Fie A ' M2 ($ ).

a) S` se arate c` are loc egalitatea A 2 0 tr ( A ) / A 2 det ( A) /I 2 * O 2
(rela\ia lui Hamilton-Cayley).
b) Dac` tr ( A) * 0 ]i det( A ) * 2, s` se calculeze A 20 ]i A 25.
56
!1 02 1 $
# &
S9. Se d` matricea A *#1 01 3&.
# &
" 0 1 4%
a) S` se calculeze d * det ( A) ] i t * tr ( A).
b) S` se calculeze s * L11 2 L 22 2 L 33, unde L ii reprezint` complementul algebric
al elementului aii din matricea A, i *1, 2, 3.
c) Cu c@t este egal` suma s1 * a13L12 2 a23L 22 2 a33L 32 ?
d) S` se verifice egalitatea matriceal` A 3 0 tA 2 2 sA 0 d /I 3 * O 3 .
!02 1 04$
# &
S10. Se dau matricele A *# 1 01 3 &] i B * (bij ) 3+3, unde bij * i, dac`
# &
"2 1 0%
i * j ] i bij * i 0 j , dac` i = j .
a) S` se determine det ( A), det (B ) ] i det ( A/ B ) .

b) S` se verifice dac` are loc egalitatea det ( A/ B ) * det ( A) / det (B ) .
c) C@t este suma s * b11L 31 2 b12 L 32 2 b13L 33 ?
C`rei propriet`\i a determinan\ilor corespunde rezultatul?
S11. Aplic@nd propriet`\ile determinan\ilor, s` se arate c` urm`torii determinan\i

sunt nuli:
a2 b 3 c a2 b2 c b2 c a
a) b 2 c 3 a; d) b 2 c 2 d c 2 d b ;
c2a 3 b c2d2e d2e c
a0 b 2 a0 b a 2 bc a2 b b
b) a 2 2 b 2 a 0 b 02ab ; e) ab 2 c b2 c c ;
02ab a0 b a2 2 b2 abc 2 a2 c a
a2 (b 2 c ) 2 b2 c 0 a a 2 b ab 2 abc
c) b 2 (a 2 c ) 2 a2 c 0 b ; f) abc b 2 c bc 2 .
c2 (a 2 b) 2 a2 b0 c a 2 c abc ac 2
57
2.2. Aplica\ii ale determinan\ilor [n geometrie
2.2.1. Ecua\ia dreptei determinat` de dou` puncte distincte

S` consider`m planul P raportat la reperul cartezian xOy ]i A(x 1 , y1 ),
B (x 2 , y 2 ) dou` puncte distincte din plan (1.
x y 1
Fie E (x , y ) * x 1 y1 1 o expresie, scris` sub form` de determinant, care
x 2 y2 1
depinde de elementele arbitrare x , y .
Dezvolt@nd determinantul, se observ` c` ecua\ia E (x , y ) * 0 reprezint`
ecua\ia unei drepte (d).
Pe baza propriet`\ilor determinan\ilor nuli se ob\ine c` E (x 1 , y1 ) * 0 ]i
E (x 2 , y 2 ) * 0 . Aceste ultime egalit`\i exprim` faptul c` punctul A(x 1 , y1 ) ' d ]i
B (x 2 , y 2 ) ' d .
Din unicitatea dreptei determinat` de dou` puncte distincte din plan rezult`
c` dreptele d ]i AB coincid.
A]adar, ecua\ia dreptei determinat` de punctele A(x 1 , y1 ), B (x 2 , y 2 ) scris`
sub form` de determinant este E (x , y ) * 0 , adic`
x y 1
x1 y1 1 * 0. (1)
x2 y2 1
EXEMPLU
! Ecua\ia dreptei determinat` de punctele A(01, 1) ]i B(2, 3) scris` sub
x y 1
form` de determinant este 01 1 1 * 0. Prin dezvoltarea
2 3 1
determinantului se ob\ine x 0 32 2 y 0 2 2 y 0 3x * 0 sau
2x 0 3y 2 5 * 0 , care reprezint` ecua\ia dreptei AB sub form` general`.
(1
Ne reamintim!
Ecua\ia general` a dreptei [n plan: ax 2 by 2 c * 0, a = 0 sau b = 0.
x 0 x1 y 0 y1
Ecua\ia dreptei determinat` de punctele A (x1 , y1 ), B (x2 , y2 ): * .
x 2 0 x1 y 2 0 y1
58
2.2.2. Coliniaritatea a trei puncte [n plan

S` consider`m [n planul P punctele distincte A(x 1 , y1 ) , B (x 2 , y 2 ) ,
C (x 3 , y 3 ) .
Punctele A, B, C sunt coliniare dac` sunt situate pe o dreapt`. Pentru a
exprima coliniaritatea punctelor A(x 1 , y1 ) , B (x 2 , y 2 ) , C (x 3 , y 3 ) cu ajutorul
coordonatelor se va scrie ecua\ia dreptei AB sub form` de determinant:
x y 1
( AB ) : x 1 y1 1 * 0
x 2 y2 1
]i apoi se va pune condi\ia ca punctul C (x 3 , y 3 ) s` apar\in` dreptei AB, adic`
coordonatele punctului C s` verifice ecua\ia dreptei AB.
x 3 y3 1
Se ob\ine rela\ia: x 1 y1 1 * 0 .
x 2 y2 1
A]adar, punctele A(x 1 , y1 ) , B (x 2 , y 2 ) , C (x 3 , y 3 ) sunt trei puncte coliniare
dac` se verific` egalitatea:
x 1 y1 1
x 2 y2 1 * 0. (2)
x 3 y3 1
POBLEME REZOLVATE
1. S` se verifice dac` punctele A(4, 1), B (01, 0 9), C (2, 0 3) sunt puncte coliniare.
Rezolvare.
Aplic`m condi\ia (2) ]i ob\inem succesiv:
4 1 1
01 09 1 * 0 M 036 2 32 2 218 21212 * 0 M 0 * 0 .
2 03 1
A]adar, punctele A, B, C sunt coliniare.
2. S` se determine parametrul m ' $ astfel [nc@t punctele A(2m 21, m ),

B (m 0 3, 3) , C (m 2 7, 0 m ) s` fie pe o dreapt`.
Rezolvare.
Condi\ia de coliniaritate a trei puncte conduce la ecua\ia
59
2m 21 m 1
m03 3 1 * 0,
m 2 7 0m 1
care este echivalent` cu ecua\ia m 2 217m 018 * 0 cu solu\iile m1 * 1, m 2 *018 .
Pentru m *1 punctele sunt A (3, 1) , B (02, 3) , C (8, 01) .
Pentru m *018 punctele sunt A (035, 018), B (021, 3) , C (011, 18) .
2.2.3. Aria unei suprafe\e triunghiulare
A. Distan\a de la un punct la o dreapt`

Fie h o dreapt` [n plan, cu ecua\ia y
general` ax 2 by 2 c * 0 ]i vectorul normal M0 (x0 , y0 )
(
n (a, b), iar punctul M 0 (x 0 , y 0 ) un punct [n
plan (2 . n
Not`m cu M 1 (x 1 , y1 ) proiec\ia pe dreapta (h)
h a punctului M 0 . M1 (x1 , y1 )
A]adar, distan\a de la punctul M 0 la
dreapta h este O x
NN, Fig. 2.1.
d (M 0 , h) * M 1M 0 * # M 1M 0 #. (1)
Vom exprima distan\a de la punctul M 0 la dreapta h cu ajutorul coordonatelor
punctului M 0 ]i coeficien\ilor dreptei h.
( NN,
Vectorii n (a, b) ]i M 1M 0 (x 0 0 x 1 , y 0 0 y1 ) sunt vectori coliniari.
( NN, ( NN,
Produsul scalar al acestor vectori este: n /M 1M 0 * n /# M 1M 0 #/cos 0 o ,
rela\ie din care se ob\ine
( NN,
NN, n /M 1M 0 a(x 0 0 x 1 ) 2 b( y 0 0 y1 )
# M 1M 0 # * ( * . (2)
n a2 2 b2
Din condi\ia c` M 1 (x 1 , y1 ) ' h rezult` c` ax 1 2 by1 2 c * 0 .
(2
Ne reamintim!
NN, NN,
• Fie A (x1 , y1 ), B (x2 , y2 ). Coordonatele vectorului AB sunt AB (x2 0 x1 , y2 0 y1 ).
( ( ( (
• Produsul scalar al vectorilor a (l1 , m1 ), b (l2 , m2 ) este a / b * l1l2 2 m1m2 .
(
• a * l12 2 m12 .
60
{nlocuind [n rela\ia (2) se ob\ine

NN, (1) ax 0 2 by 0 2 c
# M 1M 0 # * d (M 0 , h) * .
a2 2 b2
$ • A]adar, distan\a de la punctul M 0 (x 0 , y 0 ) la dreapta h de ecua\ie
ax 2 by 2 c * 0 este dat` de formula:
ax 0 2 by 0 2 c
d-M 0 , h. * . (3)
2 2
a 2b
EXEMPLU
! Distan\a de la punctul M 0 (03, 5) la dreapta h de ecua\ie 4x 0 3y 2 2 * 0
4/ (03) 0 3/5 2 2 025
este * * 5.
4 2 2 32 5
B. Aria unei suprafe\e triunghiulare

S` consider`m triunghiul ABC [n reperul xOy av@nd v@rfurile A(x 1 , y1 ),
B (x 2 , y 2 ), C (x 3 , y 3 ) .
Se pune problema determin`rii ariei suprafe\ei triunghiulare (ABC) c@nd se
cunosc coordonatele v@rfurilor triunghiului. Pentru aceasta se va porni de la
formula:
BC / d ( A, BC )
A ( ABC ) *
2
]i se va urm`rii exprimarea elementelor din formul` cu ajutorul coordonarelor
v@rfurilor.
Astfel avem: BC * (x 2 0 x 3 ) 2 2 ( y 2 0 y 3 ) 2 ,
iar ecua\ia dreptei BC cu ajutorul determinantului este

x y 1
x2 y2 1 * 0.
x3 y3 1
Dezvolt@nd determinantul, de exemplu dup` linia [nt@i, se ob\ine ecua\ia

dreptei BC ca fiind
x ( y 2 0 y 3 ) 0 y (x 2 0 x 3 ) 2 x 2 y 3 0 x 3 y 2 * 0 .
61
Aplic@nd formula (3), se determin` [n`l\imea din A a triunghiului, adic`

x 1 ( y 2 0 y 3 ) 0 y1 (x 2 0 x 3 ) 2 x 2 y 3 0 x 3 y 2
d ( A, BC ) * .
( y 2 0 y 3 ) 2 2 (x 2 0 x 3 ) 2
Cu aceste determin`ri ale lungimii laturii (BC) ]i a distan\ei de la punctul A la

dreapta BC, aria suprafe\ei (ABC) este:
1
A ( ABC ) * .. x 1 ( y 2 0 y 3 ) 0 y1 (x 2 0 x 3 ) 2 x 2 y 3 0 x 3 y 2 .
2
Se observ` c` expresia din modul reprezint` dezvoltarea dup` linia [nt@i a
determinantului
x 1 y1 1
O * x 2 y2 1 .
x 3 y3 1
A]adar, aria suprafe\ei triunghiulare (ABC) cu v@rfurile A(x 1 , y1 ),

B (x 2 , y 2 ), C (x 3 , y 3 ) este dat` de formula:
x1 y1 1
1
A ( ABC ) * O , unde O * x 2 y2 1 .
2
x3 y3 1
PROBLEME REZOLVATE
1. Se dau punctele A(6, 4), B (2, 5) , C (04, 3) ] i D (03, 0 3) . S` se reprezinte
punctele [n plan ]i s` se determine:
a) aria suprafe\ei triunghiulare (ABC);
b) aria suprafe\ei patrulatere (ABCD).
Rezolvare. y B(2, 5)
Punctele sunt reprezentate [n figura 2.2. A(6, 4)
1 C(– 4, 3)
a) Avem A ( ABC ) * O 1 ,
2
6 4 1
unde O 1 * 2 5 1 * 14 . O x
04 3 1
Rezult` c` D(– 3, –3)
1
A ( ABC ) * /14 * 7 (unit`\i de arie).
2 Fig. 2.2.
62
b) Avem A ( ABCD ) * A ( ABC ) 2 A ( ACD ) .

6 4 1
1
Dar, A ( ACD ) * O 2 , unde O 2 * 04 3 1 * 61.
2
03 03 1
61
Rezult` c` A ( ACD ) * , iar aria suprafe\ei (ABCD) este:
2
61 75
A ( ABCD ) * 72 * (unit`\i de arie).
2 2
2. Se consider` punctele A (2, m ) , B (5, 1), C (2m 0 8, m ) . S` se determine m ' $

astfel [nc@t A ( ABC ) *12 .
Rezolvare.
Calcul`m aria suprafe\ei triunghiulare (ABC) dup` formula
2 m 1
1
A ( ABC ) * O , unde O * 5 1 1.
2
2m 0 8 m 1
Se ob\ine: O * P- m P 0 6m 2 5) ]i A ( ABC ) * m 2 0 6m 2 5 .
Pun@nd condi\ia ca A ( ABC ) *12 se ob\ine ecua\ia m 2 0 6m 2 5 * 12 cu

solu\iile m1 * 7, m 2 *01.
Exersare
E1. Se dau punctele A (2, 0 4) ] i B (01, 3). S` se scrie ecua\ia dreptei AB ]i s` se
verifice dac` punctul C(5, 011) este coliniar cu punctele A, B.
E2. Care din urm`toarele triplete de puncte sunt formate din puncte coliniare:
a) A (01, 0 9); B (2, 0 3); C (4, 1) .
b) M (2, 0 3); N (1, 01) ; P (1, 5) .
c) E (04, 0 2) ; F (2, 1) ; G (6, 3).
d) T (2, 01) ; U (3, 1) ; V (m, 2m 0 5).
63
E3. Se dau punctele A(2, 0 3) , B (m 21, 2m ) , C (1, 5).

a) S` se determine ecua\ia dreptei AC.
b) Pentru ce valori ale parametrului m, punctele A, B, C sunt coliniare.
c) S` se determine triunghiul ABC cu aria 22,5.
E4. Se dau punctele A (03, 0 2), B (5, 0 4) , C (01, 0 3) .

a) S` se scrie ecua\iile laturilor triunghiului ABC.
b) S` se determine lungimile [n`l\imilor triunghiului ABC.
c) S` se determine A ( ABC ) .
E5. Patrulaterul ABCD are v@rfurile A (1, 2) , B (8, 2) , C (6, 4) , D (3, 4) .

a) S` se scrie ecua\iile laturilor patrulaterului.
b) S` se scrie ecua\iile diagonalelor patrulaterului.
c) S` se compare distan\ele punctelor A ]i C la diagonala J BDK .
d) S` se calculeze aria suprafe\ei (ABCD).
Sintez`
S1. Se dau punctele A (1, 0), B (02, 4) , C (01, 4) ] i D (3, 5).
a) S` se reprezinte punctele [n plan ]i s` se scrie ecua\iile dreptelor
AB, BC, CA, CD.
b) S` se determine distan\ele de la v@rfurile B ]i D la dreapta AC.
c) S` se compare ariile suprafe\elor (ABD), (BCD) ]i (COD).
d) Dac` punctul M (m, m 22) este coliniar cu B ]i C, calcula\i aria
suprafe\ei (MAD).
S2. S` se determine x ' $ astfel [nc@t punctele A (1, 1), B (2 x , 2 x21 0 2),
C (2 x21 0 2, 2 x ) s` fie coliniare.
S3. Se dau punctele A (sin 2 a, cos 2 a), B (sin 2 b, cos 2 b), C (sin 2 c, cos 2 c ).
1
a) S` se verifice dac` A ( OAB ) * sin-a 0 b) /sin(a 2 b). .
2
b) S` se arate c` pentru oricare a, b, c ' $, punctele A, B, C sunt pe o dreapt`.
S4. Se dau punctele distincte A (2, m ), B (m 21, m ), C (1, 2) .

a) S` se determine m ' $ astfel [nc@t punctele s` fie coliniare.
b) S` se determine m ' $ astfel [nc@t aria suprafe\ei (ABC) s` fie 1.
64
S5. Se consider` punctele A (m, 2m 01), B (m 21, 0 m 2 2) . Pentru ce valori ale

23
lui m are loc egalitatea A ( OAB ) * .
2
S6. S` se determine m, n ' $ astfel ca punctele A, B, C s` fie coliniare [n

cazurile:
a) A (m 01, 3), B (2m, 0 m ), C (2m 0 3, 12 m ) .
b) A (m 0 n, 12 m ) , B (2m 0 n, 1) , C (m, n 21) .
S7. S` se determine m ' $ astfel ca punctul A (1, 1) s` fie la distan\a 3 fa\` de

! 2 0 6m $ ! 7m 01 $
dreapta BC, unde B# 0, &, C#1, &.
" 10 m % " m 01 %
S8. Se consider` punctele A (3, 2), B (2, 4). S` se determine punctele M situate pe
dreapta x 0 y 0 3 * 0 pentru care A ( OAM ) * A ( OBM ) .
S9. Exist` puncte A (m, 1) , B (1, m ), C (m, m ) astfel [nc@t A (ABC ) * 2 ?
Teste de evaluare
Testul 1
1 0 2
1 4 05 2
1. Se d` expresia E * 0 501 1 5 0 (01) 3 /06 .
22 3
3 02 1
Valoarea expresiei este: a) –2; b) 2; c) 20; d) –36.
! 2 01 3 $
# &
2. Se d` matricea A * #0 1 4 0 5 &. S` se calculeze det ( A) utiliz@nd:
# &
" 4 02 6 %
a) regula lui Sarrus;
b) regula triunghiului;
c) dezvoltarea dup` linia a doua;
d) dezvoltarea dup` coloana a doua;
e) dezvoltarea dup` coloana [nt@i dup` ce s-au ob\inut dou` zerouri pe aceasta.
f) o proprietate a determinan\ilor nuli.
65
! x 02 $ ! 3 2x 21$ ! x 1$
3. Se dau matricele A *#
# &
&, B *#
# &
&, C *#
# &
&. Suma
" x 01 1 % "5 x 01 % " 2 3%
solu\iilor ecua\iei det ( A 2 B ) * det (C 2 ) este ... .
4. Punctele A (2m 21, 3), B (1, m ) ] i C (04, 2) sunt coliniare dac` m *... .
Testul 2
1. Fie S1, respectiv S2 mul\imile solu\iilor ecua\iilor:
x 0 4 10 3x 2 8 02 3 5 1, (6)
a) 0 * ;
5 03 32 7 2 3 01
y 2 4 0y 0 5 y 21
2 y 21 01
b) 1 y 01 3 * .
1 2y
y 22 01 y
S` se determine S1 , S 2 , S1 Q S 2 , S1 + S 2 .
! 1 0R R 2 $
# &
2. Se d` matricea A *#0R R 2 1 &, unde R este solu\ie a ecua\iei
# 2 &
"R 1 0R%
!1 $
x 2 2 x 21 * 0. Atunci det( A) 2 det# A 2 &* ... .
"2 %
!x y b$ ! x 0 b$ !x 0 y$
# & # & # &
3. Se dau matricele A *# a 0 z &, B *# a y z &, C *# a y 0 &]i
# & # & # &
"0c 0z 0% "0c b 0% "0c b 0z %
n * x det ( A) 2 a det (B ) 2 c det (C ) . Atunci n *... .
2m ! 1 $ ! $
4. Se consider` triunghiul ABC, cu A#0 , 1& B# 30 m, 0 &] i C (1, 2).
" 3 % " 4%
Valoarea lui m ' % pentru care d (C , AB ) * 3 este ... .
66
Capitolul 3
Sisteme de ecua\ii liniare
3.1. Matrice inversabile din Mn ("# )

S` consider`m matricele p`tratice de ordinul 3,
!1 1 1 $ ! 3 03 1 $
# & # &
A *#1 2 3&, B *#03 5 02&
# & # &
"1 3 6% " 1 02 1 %
]i s` calcul`m produsele AB ]i BA. Avem:
!1 1 1 $ ! 3 03 1 $
# &# &
AB *#1 2 3&/#03 5 02&*
# &# &
"1 3 6% " 1 02 1 %
! 30 321 032 5 0 2 10 2 21 $ !1 0 0$
# & # &
*# 30 6 2 3 03210 0 6 10 4 2 3&*# 0 1 0&* I 3 .
# & # &
" 30 9 2 6 03215 012 10 6 2 6% " 0 0 1 %
! 3 03 1 $ !1 1 1 $
# &# &
BA *#03 5 02&/#1 2 3&*
# &# &
" 1 02 1 % "1 3 6%
! 30 321 30 6 2 3 30 9 2 6 $ !1 0 0$
# & # &
*#032 5 0 2 03210 0 6 03215 012&*# 0 1 0&* I 3 .
# & # &
" 10 2 21 10 4 2 3 10 6 2 6 % " 0 0 1 %
Se observ` c` s-au ob\inut egalit`\ile AB * I 3 ] i BA * I 3 . Matricea A cu

aceast` proprietate se nume]te matrice inversabil`, iar matricea B este inversa
matricei A.
67
" DEFINI|II
! O matrice A ' Mn ("# ), n * 2, 3 se nume]te matrice inversabil`
dac` exist` matricea B ' Mn ("# ) astfel [nc@t AB * BA * I n .
! Matricea B se nume]te inversa matricei A ]i se noteaz` B * A01 .
{n mod analog, se poate spune c` matricea A este inversa matricei B ]i au loc

rela\iile:
A/ A01 * A01 / A * I n ]i ( A01 ) 01 * A .
" TEOREMA 1.
Inversa unei matrice p`tratice, dac` exist`, este unic`.
Demonstra\ie.
Fie A ' Mn ("# ) ] i B, BS ' Mn ("# ) astfel [nc@t AB * BA * I n ]i
ABS * BSA * I n , n * 2, 3.
Folosind asociativitatea [nmul\irii matricelor ]i faptul c` matricea unitate I n
este element neutru pentru [nmul\irea matricelor p`tratice, se ob\ine:
B * B /I n * B ( ABS) * (BA ) BS * I n BS * BS deci B * BS.
{n continuare, ne punem problema existen\ei inversei unei matrice p`tratice

]i a modului de determinare a acesteia atunci c@nd exist`.
" TEOREMA 2.
O matrice p`tratic` A ' Mn ("# ) este matrice inversabil` dac` ]i
numai dac` det ( A) = 0.
Demonstra\ie.
S` presupunem c` matricea A este inversabil`. Rezult` c` exist` A01 ' Mn ("# )
astfel [nc@t AA01 * A01 A * I n . Aplic@nd proprietatea P9 a determinan\ilor
ob\inem c` det ( AA01 ) * det (I n ) , adic` det ( A) / det( A01 ) * 1, ceea ce implic`
faptul c` det ( A) = 0 .
Reciproc, s` ar`t`m c` dac` det ( A) = 0 , atunci matricea A este inversabil`.
Pentru aceasta se va realiza construc\ia efectiv` a matricei A01 .
68
$ Se scrie matricea transpus` tA a matricei A.

$ Se define]te matricea A* numit` matricea adjunct` a matricei A, ale
c`rei elemente reprezint` complemen\ii algebrici ai elementelor matricei
transpuse tA.
Folosind proprietatea P10 a determinan\ilor se arat` ca:
AA* * A* A * det ( A) /I n .
1
Din aceast` egalitate, prin [nmul\irea cu factorul nenul se ob\ine:
det - A.
! 1 $ ! 1 $
A/# *& # *&
# - . / A &*# - . / A &/ A * I n ,
" det A % " det A %
egalit`\i din care rezult` c` matricea A este matrice inversabil` ]i inversa ei este
dat` de formula
1
A01 * / A* .
det - A.
EXERCI|II REZOLVATE
!01 2 1$
# &
1. S` se determine inversa matricei A *# 3 0 2&.
# &
" 4 01 2 %
Rezolvare.
Calcul`m determinantul matricei A pentru a stabili dac` A este matrice
inversabil`. Avem:
01 2 1
det ( A) * 3 0 2 * 0 0 3216 0 0 012 0 2 *01 = 0 .
4 01 2
1
Rezult` c` A este inversabil` ]i inversa ei este A01 * / A* .
-
det A.
!01 3 4 $
# &
t
Scriem matricea transpus` A *# 2 0 01&]i apoi determin`m matricea
# &
"1 2 2%
adjunct` A* format` din complemen\ii algebrici ai elementelor matricei t A.
69
! 2 05 4 $
# &
*
Se ob\ine A *# 2 06 5 &]i prin urmare
# &
"03 7 06%
!02 5 04$
# &
A01 *0A* *#02 6 05&.
# &
" 3 07 6 %
!m 2 m 2 2$
# &
2. Se consider` matricea A *#01 m 2 3 1 &, m ' $ .
# &
" 3 04 1 %
a) S` se determine m ' $ pentru care A este matrice inversabil`.
b) Pentu m *1 s` se determine A01 .
Rezolvare.
a) Matricea A este inversabil` dac` ]i numai dac` det ( A) = 0 . Avem:
m 2 m 22
det ( A) * 01 m 2 3 1 *02(m 21) 2 .
3 04 1
Rezult` c` matricea A este inversabil` dac` ]i numai dac` m21 = 0, adic`
m ' $ ) (01).
!1 2 3$
# &
b) Pentru m *1, se ob\ine matricea A *#01 4 1&, iar det ( A) *08 .
# &
" 3 04 1 %
!1 01 3 $ !8 014 010$
# & # &
Rezult` t A *#2 4 04&, iar A* *# 4 08 04 &.
# & # &
"3 1 1 % "08 10 6 %
Se ob\ine:
! 8 014 010$ ! 4 07 05 $
1 # & 1 # &
A01 *0 /# 4 08 04 &*0 /# 2 04 02&.
8# & 4# &
"08 10 6 % "04 5 3%
70
Exersare
E1. S` se determine care din urm`toarele matrice sunt inversabile:
!5 2$ ! 2 01 $
!02 5$ !2 05$ # 0 & # &
a)#
# &
&; b)#
# &
&; c)# 2 3 &; d)# 2 &.
" 4 3% " 3 07% "9 4 % #1 &
" 2 %
E2. S` se determine inversa matricei:
!2 01$ !08 6 $ !01 0$
# 1 &;
a)#
# &
&; b)# 2 c)#
# &
&;
"8 05% 0 & " 0 1%
" 3 4%
!1 1 1 $ !2 1 3$
! 3 2$ # & # &
d)#
#
&;
& e)#1 1 0&; f)# 0 01 4 &;
"2 2 3 3% # & # &
"2 1 1 % " 0 0 05 %
! 3 02 0 $ !1 3 2$
# & # &
g)# 0 2 2 &; h)#2 0 1&.
# & # &
"1 02 03% "1 2 1%
E3. S` se determine m ' "# pentru care matricea este inversabil`:

!2 m $ ! m 5$
a)#
# &
&; b)## &
&;
" 3 06 % "020 m %
!m 0 3 7 $ ! m 2 0 3m m $
c)#
# &
&; d)##
&;
&
" 2 m 2 2% " m03 1%
! m m 21 2 $ ! m 2 4 3$
# & # &
e)# 1 1 03&; f) 2 01 0&;
#
# & # 2 &
"0 m 1% "m 11 9%
! 3m 21 $
# 01 7 &
!2 2 m 1 1$ # 2 &
# & # m 0 7&
g)# m m 01 1&; h)# 4 9 .
# & 2 &
" 1 m 1% # 2 01 7 &
# &
" %
71
!01 2 $ ! 7 5$
E4. Se dau matricele A *#
# &
&]i B *# # &
&.
"04 10% " 3 2%
a) S` se arate c` matricele A, B, AB ]i BA sunt inversabile ]i s` se calculeze
inversele lor.
b) Este adev`rat` egalitatea ( AB ) 01 * B 01 / A01 ?
c) S` se verifice egalit`\ile ( A 2 ) 01 * ( A01 ) 2 ]i (B 2 ) 01 * (B 01 ) 2 .
E5. S` se determine matricea A a c`rei invers` este:

!05 8 $ !01 0$
# &
a) A 01
*# 3 1 &; b) A01 *#
# &
&;
0 " 4 2%
" 2 2%
! 1 11 7$
!02 01 1 $ # 0 &
01
# & #5 5 5&
c) A *# 0 4 01&; d) A01 *# 0 02 1 &.
# & #1 4 3 &
" 1 02 0 % # 0 &
"5 5 5 %
Sintez`
S1. Care din urm`toarele matrice sunt inversabile:
!2 x 5x $ ! lg1 2 $ ! 30 2 5 0 4$
a)#
# x
&;
x&
b)#
# &
&; e)#
#
&;
&
"4 10 % "02 lg 5% " 52 4 32 2 %
! 0! 3 $ !C 2 A 2 $ ! log 2 8 log 3 9 $
c)#
# &
&; d)#
#
4 3&
&; f)#
# &
&?
" 8 4!% "01 1 % " 7 log 2 32%
S2. S` se determine inversa matricei:

! i 0i 2 $ ! 22 3 10 i $
a)#
#
&;
& b)#
#
&;
&
" 3 04 i % " 12 i 30 2%
! $
#01 C m2 C m1 &
! sin x cos x $ # &
c)#
# &
&; d)# 4 03 5 &.
"0 cos x sin x %
#0 1 3 2 &
" 2 %
72
S3. S` se determine valorile parametrului real m pentru care matricea A este

inversabil`, oricare ar fi x ' $.
! 1 x 2$ !1 3 x $
# & # &
a) A *# 2 01 x &; b) A *# 1 x 01&;
# & # &
" m x 3% "m 2 x %
!1 2 x$ !5 2 x 03 x 2 2 $
# & # &
c) A *# m 01 3&; d)# x 01 10 2x x 0 2&;
# & # &
" 2 1 2% " m x 3 %
S4. S` se determine m ' $ astfel [nc@t A* * A01 dac`:
!2 0 1$ !m 0 3 m 1 $
# & # &
a) A *# 3 m 2 3 1 &; b) A *# 3 5 2 &;
# & # &
"03 m 0 4 03% " 0 1 m%
! 2m 01 01 4$ ! 4 m 01 0 $
# & # &
c) A *# m 01 1 &; d) A *# 3 1 03&.
# & # m &
" 3m 0 2 2 3% "2 01 1 %
S5. Fie A, B ' Mn ("# ), n ' (1, 2, 3) , dou` matrice inversabile astfel [nc@t
AB * BA . S` se arate c`:
a) AB 01 * B 01 A ; d) A01- B 2 B 01 . * - B 01 2 B. A01 ;
b) A01B * BA01 ; e) A01BAB 01 * AB 01 A01B ;
c) A01B 01 * B 01 A01 ; f) A01B 01 - A 2 B. * - A 2 B.B 01 A01 .
!1 1 01$
# &
S6. Se d` matricea A *#2 2 02&.
# &
" 3 3 03%
a) S` se determine produsul (I 3 0 A) (I 3 2 A) .
b) S` se arate c` I 3 0 A este matrice inversabil` ]i s` se calculeze (I 3 0 A) 01 .
73
3.2. Ecua\ii matriceale

O ecua\ie matriceal` este [n general o ecua\ie [n care necunoscuta este o
matrice.
Au fost deja [nt@lnite la capitolul Matrice astfel de ecua\ii, unde matricea
necunoscut` s-a determinat respect@nd opera\iile cu matrice ]i egalitatea
matricelor.
No\iunea de matrice inversabil` d` o nou` posibilitate de rezolvare a unor
ecua\ii matriceale de forma:
a) A/ X * B, unde A ' Mn ("# ) , B ' Mn ,m ("# ) ] i det ( A) = 0 .
b) X / A * B , unde A ' Mn ("# ) , B ' Mm,n ("# ) ] i det ( A) = 0 .
c) A/ X /C * B, unde:
A ' Mn ("# ) , C ' Mm ("# ) , B ' Mn ,m ("# ) ] i det ( A) = 0 , det (C ) = 0 .
! Astfel, pentru ecua\ia AX * B , folosind faptul c` A este inversabil` avem

A01 ( AX ) * A01B M ( A01 A ) X * A01B M X * A01B ' Mn ,m ("# ).
! Ecua\ia XA * B este echivalent` cu ( XA) A01* BA01 M X ( A/ A01 ) * BA01 ,

deci X * BA01 . A]adar, ecua\ia b) are solu\ie unic` [n mul\imea Mm,n ("# ).
! Pentru ecua\ia AXC * B avem succesiv

A01 ( AXC )C 01* A01BC 01 M ( A01 A ) X (CC 01 ) *A01BC 01 M
M X * A01BC 01
{n concluzie, ecua\ia c) are solu\ie unic` [n mul\imea Mn ,m ("# )
EXERCI|II REZOLVATE
! 3 02$ !05 5 $
1. S` se rezolve ecua\ia matriceal`: X /#
# &
&*#
# &
&.
"1 1 % " 14 0 1%
Rezolvare.
Ecua\ia dat` este de forma XA * B , unde
! 3 02 $ !05 5 $
A *#
# &
&] i B *#
# &
&.
"1 1 % " 14 0 1%
74
Deoarece det ( A) * 5 = 0 , rezult` c` matricea A este inversabil` ]i ecua\ia

matriceal` este echivalent` cu ( XA) / A01 * BA01 , adic` X * BA01 .
1 1 ! 1 2$
Dar, A01 * / A* * /## &
&. Rezult` c`:
det ( A) 5 "01 3%
!05 5 $ 1! 1 2$ 1!010 5 $ !02 1$
X *#
# &/ #
& # &* #
& # &*#
& # &
&.
" 14 01% 5"01 3% 5" 15 25% " 3 5%
!2 1$ !03 2 $ !02 6 $
2. S` se determine X din egalitatea: #
# &
&/ X /#
# &
&*#
# &
&.
"1 1% " 5 03% " 3 04%
Rezolvare.
Rela\ia din enun\ este de forma A/ X / B * C , unde
!2 1$ !03 2 $ !02 6 $
A *#
# &
&, B *#
# &
&, C *## &
&.
"1 1% " 5 03% " 3 04 %
Deoarece det ( A) * 1 = 0 ]i det (B ) *01 = 0 , atunci avem:
A01 / ( AXB ) / B 01 * A01 /C / B 01 ,
rela\ie din care rezult` c` X * A01 /C / B 01 .

! 1 01$ ! 3 2$
Dar, A01 * A* *# # &
&] i B *0B *#
01 *
# &
&. Se ob\ine, [n final,
"01 2 % "5 3%
! 1 01$ !02 6 $ ! 3 2$ ! 35 20 $
X *#
# &
&/#
# &
&/#
# &
&*#
# &
&.
"01 2 % " 3 04% "5 3% "046 026%
Exersare
E1. S` se rezolve ecua\iile matriceale:
!2 1$
!1 2$ !2 1$ !1 2$ # &
a) X #
# &
&*#
# &
&; b) X #
# &
&*# 3 1&;
" 3 5% " 3 1% " 3 5% # &
" 0 1%
!2 3$ !01 1 $ !2 1$ ! 3i 1 $
c)#
# &X *#
& # &
&; d)#
# &*#
& # &
&X .
" 3 4 % " 1 0 % "0 1 0 1% " 0 5 2 i %
75
E2. S` se rezolve ecua\ia matriceal`:

! 3 2$ ! 4 1$ !1 0$
a)#
# &
&/ X /#
# &
&*#
# &
&;
" 4 3% "5 1% " 0 1 %
!01 2$ !2 01$ !1 4 $
b)#
# &
&/Y /#
# &
&* 2#
# &
&;
" 3 1 % " 0 3 % " 4 05 %
!1 0$ !02 1 $ ! 3 2$!1 0$ !01 1 $
c)#
# &
&/ X /#
# &
&0#
# &
&#
# &
&* 2#
# &
&0 3I 2 .
"2 1 % " 2 0% " 0 1%"1 2 % " 3 0%
E3. S` se determine matricea necunoscut` din egalit`\ile:

!02 3 01$ !1 $
# & # &
a)# 3 04 2 &/ X *# 0 &;
# & # &
" 1 01 02 % "02%
!1 01 2 $
# & !1 02 1 $
b) X /#1 0 01&*## &
&;
# & " 0 0 1 3%
"1 01 1 %
!2 2 3$ !1 2 03$ ! 0 01 01$
# & # & # &
c)# 1 01 0&/ X /# 0 1 2 &*# 0 1 1 &.
# & # & # &
"01 2 1 % "0 0 1 % "0 0 1%
E4. Se dau matricele

!1 01 1$ !2 1 $
# & !2 3$ # &
A *#1 1 1&, B *#
# &
&, C *# 1 0 &.
# & " 3 4% # &
" 0 0 1% "0 1%
S` se determine matricea X care verific` rela\ia:
a) AXB * C ; b) BXA*t C .
76
3.3. Sisteme de ecua\ii liniare cu cel mult trei

necunoscute. Forma matriceal`
3.3.1. No\iuni generale

S` consider`m urm`toarea situa\ie-problem`:
{ntr-un bazin apa vine prin trei robinete. Dac` robinetele func\ioneaz` timp
de trei ore, dou` ore, respectiv o or`, [n bazin se adun` 175 dal. Dac` robinetele
func\ioneaz` timp de dou` ore, trei ore, respectiv dou` ore, [n bazin se adun` 220
dal, iar dac` robinetele func\ioneaz` o or`, cinci ore, respectiv trei ore, [n bazin
se adun` 295 dal.
C@\i decalitri de ap` curg [ntr-o or` prin fiecare robinet?
Pentru rezolvarea problemei vom [nregistra datele acesteia [ntr-un tabel de

tip matriceal, urm@nd ca apoi s` analiz`m aceste date, s` le corel`m ]i s` le
interpret`m.
Astfel, avem urm`torul tabel matriceal:
Tabelul 3.1.
Robinetul I Robinetul II Robinetul III Cantitatea de
(nr. de ore) (nr. de ore) (nr. de ore) ap` din bazin
3 2 1 175
2 3 2 220
1 5 3 295
Not`m cu x, y respectiv z debitul robinetelor I, II, respectiv III (cantitatea de
ap` scurs` [ntr-o or`).
Datele referitoare la num`rul de ore de func\ionare a celor trei robinete le
organiz`m [ntr-o matrice A de ordinul 3, cele referitoare la cantitatea total` de ap`
din bazin le organiz`m [ntr-o matrice-coloan` B, iar cele care reprezint`
necunoscutele problemei formeaz` o matrice-coloan` X. {n mod concret, avem:
! 3 2 1$ !175 $ !x $
# & # & # &
A *#2 3 2&; B *#220&; X *# y &.
# & # & # &
"1 5 3% "295% "z %
Interdependen\a celor trei categorii de date se face exprim@nd cantitatea de
ap` acumulat` [n bazin ca fiind suma cantit`\ilor de ap` furnizate de robinete [n
fiecare din cele trei tran]e de func\ionare.
77
Se ob\ine astfel urm`torul model matematic al problemei:

83x 2 2 y 2 z * 175
:
92x 2 3y 2 2z * 220 .
:
;x 2 5 y 2 3z * 295
S-a ob\inut un sistem de trei ecua\ii cu trei necunoscute [n care necunoscutele
x, y, z au exponentul 1.
" DEFINI|IE
Un sistem de ecua\ii, [n care fiecare ecua\ie este de gradul 1, cu una
sau mai multe necunoscute se nume]te sistem de ecua\ii liniare.
Forma general` a unui sistem de n ecua\ii liniare cu cel mult 3 necunoscute

este:
8a1x 2 b1 y 2 c1z * d1
:
:a x 2 b2 y 2 c 2 z * d 2
: 2
9a3x 2 b3 y 2 c 3z * d 3 (S ) .
:
: "
:
;an x 2 bn y 2 c n z * d n
Asociem sistemului de ecua\ii liniare (S) urm`toarele matrice:
! a1 b1 c1 $ ! d1 $
# & # &
# a2 b2 c2 & # d2 &
# & # &
A *# a3 b3 c 3 &' Mn , 3 ("# ); B *# d 3 &' Mn , 1 ("# ) ;
#) ) )& #" &
# & # &
" an bn cn % " dn %
!* $
# &
C *# + &' M3, 1 ("# ).
# &
", %
! A este matricea coeficien\ilor necunoscutelor sau matricea sistemului;
! B este matricea termenilor liberi ai ecua\iilor;
! X este matricea necunoscutelor sistemului.
Un sistem de ecua\ii liniare [n care matricea termenilor liberi are toate
elementele zero se nume]te sistem liniar omogen.
78
! Un triplet de numere complexe (F1 , F 2 , F 3 ) se nume]te solu\ie a

sistemului de ecua\ii (S) dac` [nlocuind necunoscutele x, y, z respectiv cu
aceste numere, toate ecua\iile sistemului sunt identic satisf`cute.
Din punct de vedere al existen\ei ]i num`rului de solu\ii ale unui sistem de

ecua\ii liniare se poate face urm`toare clasificare:
1. Sisteme de ecua\ii liniare care au o singur` solu\ie, numite sisteme

compatibile determinate.
EXEMPLU
8x 2 y * 3
! Sistemul de ecua\ii 9 are solu\ia unic` x * 2, y * 1.
;4x 0 y * 7
2. Sisteme de ecua\ii liniare care au o infinitate de solu\ii, numite sisteme

compatibile nedeterminate.
EXEMPLU
8x 2 y * 4
! Sistemul de ecua\ii 9 este sistem de ecua\ii liniare compatibil
;2x 2 2 y * 8
nedeterminat deoarece are o infinitate de solu\ii de forma
(F, 40 F ) , F ' "# .
3. Sisteme de ecua\ii liniare care nu au nicio solu\ie, numite sisteme

incompatibile.
EXEMPLU
82x 2 y * 0
! Fie sistemul de ecua\ii 9 . Dac` ar exista cuplul (F1 , F 2 ) de
;2x 2 y * 5
numere complexe care s` fie solu\ie a sistemului, atunci ar rezulta c`
0 * 5 , ceea ce este fals. Rezult` c` sistemul este incompatibil.
79
3.3.2. Forma matriceal` a unui sistem de ecua\ii liniare

Se consider` sistemul (S) de n ecua\ii liniare cu cel mult 3 necunoscute, scris
[n forma general`:
8a1x 2 b1 y 2 c1z * d1
:
:a2 x 2 b2 y 2 c 2 z * d 2
9
: "
:
;a x 2 b y 2 c z * d
n n n n
cu matricele asociate:
! a1 b1 c1 $ ! d1 $
# & !x $ # &
# a2 b2 c2 & # & # d2 &
A *# &, X *# y &, B *# &.
# ... ... ... & # & # ...
# & "z % # & &
" an bn cn % " dn %
Calcul@nd produsul AX se ob\ine matricea

! a1x 2 b1 y 2 c1z $
# &
# a2 x 2 b2 y 2 c 2 z &
AX *# &' Mn, 1 ("# ) .
# " &
# &
a
" n x 2 bn y 2 c z
n %
Se observ` c` elementele matricei AX reprezint` membrul [nt@i al fiec`rei

ecua\ii a sistemului (S).
Rezult` c` sistemul de ecua\ii liniare (S) se poate scrie sub forma unei ecua\ii
matriceale astfel:
A/ X * B . (S1 )
Aceast` form` de scriere reprezint` forma matriceal` a sistemului de ecua\ii

liniare.
Dac` matricea A este matrice inversabil`, atunci aplic@nd tehnica rezolv`rii
unei ecua\ii matriceale se ob\ine solu\ia sistemului, dat` de:
X * A01 / B .
Aceast` metod` de ob\inere a solu\iei unui sistem liniar, cu matricea A

inversabil`, se nume]te metoda matriceal` de rezolvare a unui sistem liniar.
80
EXERCI|II REZOLVATE
82x 0 5 y * 7
1. S` se rezolve sistemul de ecua\ii 9 prin metoda matriceal`.
;x 2 3y *02
Rezolvare.
Matricele asociate sistemului de ecua\ii sunt:
!2 05$ !x $ ! 7$
A *## &
&, X *## & &, B *#
# &&.
"1 3 % y
" % "02%
Forma matriceal` a sistemului este A/ X * B .
2 05
Avem: det ( A) * * 11 = 0 .
1 3
1 ! 3 5$
Rezult` c` A este matrice inversabil` ]i inversa ei este A01 * /#
# &
&.
11 "01 2%
1 ! 3 5$ ! 7$
Matricea X are forma X * A01 / B , adic` X * /#
# &
&/#
# && care se scrie
11 "01 2% "02%
!x $ ! 1 $
sub forma echivalent`## & &*#
# & &.
" y % "01%
A]adar, solu\ia sistemului de ecua\ii este perechea (x * 1, y *01) care se
scrie sub form` de mul\ime S * ((1, 01)) .
2. S` se rezolve prin metoda matriceal` sistemul de ecua\ii:

82x 0 y 2 z * 6
:
9x 0 3y 0 2z *07.
:
;3x 2 4 y 0 2z * 4
Rezolvare.
Matricele asociate sistemului sunt
!2 01 1 $ !x $ !6$
# & # & # &
A *#1 03 02&, X *# y &, B *#07&
# & # & # &
" 3 4 02 % "z % "4%
]i forma matriceal` a sistemului este A/ X * B .
2 01 1
Calcul`m det ( A) * 1 03 02 * 45 = 0 .
3 4 02
81
! 14 2 5 $
01 01 1 # &
Rezult` c` exist` A ]i se g`se]te A * /#04 07 5 &.
45 # &
" 13 011 05%
Din ecua\ia matriceal` A/ X * B se ob\ine X * A01 / B , adic`:
! 14 2 5 $! 6 $
1 # &# &
X * /#04 07 5 &/#07&.
45 # &# &
" 13 011 05% " 4 %
!2$
# &
Efectu@nd [nmul\irile, rezult` c` X *#1&.
# &
" 3%
A]adar, mul\imea solu\iilor sistemului de ecua\ii este S * ((2, 1, 3)) .
3.4. Metode de rezolvare a sistemelor de ecua\ii liniare

A. Metoda lui Cramer
{n paragraful 2.1, folosind metoda reducerii pentru rezolvarea unui sistem de
n ecua\ii liniare cu n necunoscute, n ' (2, 3) s-a ajuns la exprimarea solu\iei
sistemului cu ajutorul determinan\ilor de ordinul 2, respectiv 3.
{n continuare se va da o rezolvare de sine st`t`toare a sistemelor de n ecua\ii
liniare cu n necunoscute, n ' (2, 3) folosind determinan\i.
" DEFINI|IE
Un sistem de n ecua\ii liniare cu n necunoscute se nume]te sistem de
tip Cramer (1 dac` determinantul matricei sistemului este nenul.
Rezolvarea unui sistem de tip Cramer se va face folosind determinan\i, prin

metoda denumit` metoda lui Cramer.
(1
Gabriel Cramer (1704–1752), matematician ]i fizician elve\ian. Este creatorul determinan\ilor
(1730). Are lucr`ri [n domeniul curbelor algebrice de ordin superior.
82
Metoda lui Cramer pentru n*2

8ax 2 by * m
Fie sistemul liniar (S) cu dou` ecua\ii ]i dou` necunoscute 9 ]i
;cx 2 dy * n
matricele asociate:
!a b$ !x $ !m$
A *## &
&; X *# # &&; B *#
# &&.
"c d % " y% "n%
! Dac` sistemul (S) este de tip Cramer, atunci este compatibil determinat ]i
solu\ia sa se calculeaz` cu formulele:
dx dy
x* ; y*
d d
m b a m
unde d * det ( A), iar d x * ; dy * ,
n d c n
numite formulele lui Cramer.
EXERCI|IU REZOLVAT
S` se determine solu\ia sistemului de ecua\ii:
87x 0 6 y * 5
9 .
;8x 0 7y *010
Rezolvare.
! 7 06 $ 7 06
Matricea sistemului este A *## &
&cu determinantul d * *01.
"8 07% 8 07
Deoarece d = 0, sistemul este de tip Cramer ]i solu\ia se afl` cu formulele lui
Cramer:
d dy
x * x , y* ,
d d
5 06 7 5
unde d x * *095 ; d y * *0110 .
010 07 8 010
A]adar, sistemul este compatibil determinat ]i solu\ia lui este:
x * 95, y * 110 .
83
Metoda lui Cramer pentru n* 3

Fie sistemul de trei ecua\ii liniare cu trei necunoscute:
8a1x 2 b1 y 2 c1z * d1
:
(S) 9a2 x 2 b2 y 2 c 2 z * d 2
:
;a3x 2 b3 y 2 c 3z * d 3
]i matricea asociat`
! a1 b1 c1 $
# &
A *# a2 b2 c 2 &.
# &
" a3 b3 c3 %
! Dac` sistemul (S) este sistem de tip Cramer, atunci acesta este compatibil
determinat ]i solu\ia se calculeaz` cu formulele:
dx dy d
x* , y* ,z* z ,
d d d
unde d * det ( A), iar
d1 b1 c1 a1 d1 c1 a1 b1 d1
d x * d 2 b2 c 2 , d y * a2 d2 c 2 , d z * a2 b2 d2 ,
d 3 b3 c 3 a3 d3 c3 a3 b3 d3
numite formulele lui Cramer.
EXERCI|IU REZOLVAT
S` rezolv`m sistemul de ecua\ii asociat problemei enun\ate la [nceputul
83x 2 2 y 2 z * 175
:
paragrafului 3.3.1: 92x 2 3y 2 2z * 220 .
:
;x 2 5 y 2 3z * 295
Rezolvare.
! 3 2 1$
# &
Matricea sistemului este A *#2 3 2&, iar determinantul ei este:
# &
"1 5 3%
3 2 1
d * 2 3 2 *04 = 0.
1 5 3
84
Rezult` c` sistemul de ecua\ii este sistem de tip Cramer ]i are solu\ie unic`
dat` de formulele lui Cramer:
d dy d
x * x , y* , z * z ,
d d d
unde:
175 2 1 35 2 1 35 2 1
026 01
d x * 220 3 2 * 5/ 44 3 2 * 5/026 01 0 * 5/ *0100 ;
046 01
295 5 3 59 5 3 046 01 0
3 175 1 3 35 1 4 35 1 1 35 1
d y * 2 220 2 * 5/ 2 44 2 * 5/ 4 44 2 * 5/ 4/ 0 9 1 *0120;
1 295 3 1 59 3 4 59 3 0 24 2
3 2 175 3 2 35 0 013 0142

013 0142
d z * 2 3 220 * 5/ 2 3 44 * 5/ 0 07 074 * 5/ *0160 .
07 074
1 5 295 1 5 59 1 5 59
0100 0120 0160

Solu\ia sistemului este x * * 25 ; y * * 30 ; z * * 40 . {n
04 04 04
concluzie, debitele celor trei robinete sunt: 25 dal, 30 dal, respectiv 40 dal.
B. Metoda lui Gauss
S` consider`m urm`toarea situa\ie-problem`:

Un magazin pune [n v@nzare trei tipuri de produse P1 , P2 , P3 aflate [n stoc [n
num`r de 10, 25, respectiv 20 de buc`\i, valor@nd [n total 2400 unit`\i monetare
(u.m.).
Dup` epuizarea tipului P1 [n stoc mai r`m@n 12, respectiv 14 buc`\i de tipul
P2 , respectiv P3, [n valoare total` de 1070 u.m. Dup` epuizarea tipului P2 [n stoc
mai r`m@n 6 buc`\i de tipul P3, [n valoare de 150 u.m.
Care este pre\ul pe unitatea de produs din fiecare tip?
Pentru rezolvare vom a]eza datele problemei [n urm`torul tabel matriceal:

85
Tabelul 3.2.
Produse Produse Produse
Valoare total`
de tip P1 de tip P2 de tip P3
10 25 20 2 400 u.m.
0 12 14 1 070 u.m.
0 0 6 150 u.m.
Not`m cu x , y respectiv z pre\ul unui produs de tipul P1 , P2 , respectiv P3 .
Modelul matematic al problemei este urm`torul sistem de 3 ecua\ii liniare cu 3
necunoscute:
810x 2 25 y 2 20z * 2 400
:
9 12 y 214z * 1070 . (1)
:
; 6z * 150
Se observ` c` solu\ia sistemului se afl` pornind de la ultima ecua\ie. Avem
150
z* * 25 (u.m.). Prin [nlocuire, din ecua\ia a doua se ob\ine y * 60 (u.m.), iar
6
din ecua\ia [nt@i se ob\ine x * 40 (u.m.). A]adar, pre\ul pe unitatea de produs
este: 40 u.m., 60 u.m., respectiv 25 u.m.
OBSERVA|II
$ Trebuie remarcat` forma triunghiular` a sistemului (1) ]i simplitatea
rezolv`rii lui cu cuno]tin\e elementare, pornind de la ultima ecua\ie c`tre
prima.
$ Se pune [ntrebarea dac` un sistem oarecare, de ecua\ii liniare se poate
aduce la o astfel de form` ]i dac` da, cum se procedeaz`? R`spunsul este
afirmativ ]i procedeul va fi dat de metoda lui Gauss (2 .
Metoda lui Gauss sau metoda elimin`rii succesive const` [n eliminarea c@te
unei necunoscute din ecua\iile sistemului astfel [nc@t sistemul s` aib` o form`
triunghiular` sau trapezoidal`.
Transform`rile care se fac asupra unui sistem ]i care conduc la sisteme
echivalente cu sistemul dat sunt:
! [nmul\irea unei ecua\ii cu un num`r nenul;
! adunarea unei ecua\ii la alt` ecua\ie [nmul\it` eventual cu un num`r nenul;
! schimbarea ordinii de scriere a dou` ecua\ii [n sistem.
(2
Carl Friedrich Gauss (1777–1855), matematician german. A fost profesor la Universitatea din Göttingen
(1795–1798). A avut contribu\ii deosebite [n teoria numerelor, geometrie, analiz` matematic`, fizic`.
86
Metoda lui Gauss este aplicabil` pentru orice fel de sistem de ecua\ii liniare.
Exemplific`m aplicarea metodei lui Gauss pe c@teva sisteme de ecua\ii.
EXEMPLU
1. S` se rezolve sistemul de ecua\ii liniare:
8 x 02 y 0 z * 2 (02)
:
(S) 9 2x 0 y 0 z * 1 .
:
; 2x 2 y 2 z * 3
Pasul 1. Se p`streaz` prima ecua\ie ]i [n raport cu ea se elimin` necunoscuta
x din celelalte dou` ecua\ii. Pentru aceasta se [nmul\e]te prima ecua\ie cu 02 ]i se
adun` la celelalte ecua\ii. Astfel sistemul (S) este echivalent cu sistemul (SS):
8x 0 2 y 0 z * 2
:
: ! 5$
(SS) 9 3y 2 z *03 /#0 &.
: " 3%
:
; 5 y 2 3z *01
Pasul 2. Se elimn` necunoscuta y din a treia ecua\ie, p`str@nd primele dou`

ecua\ii neschimbate. Ecua\ia de referin\` ([n raport cu care se face eliminarea)
5
este a doua ecua\ie, care se [nmul\e]te cu 0 ]i se adun` la a treia ecua\ie.Dup`
3
aceast` transformare elementar` se ob\ine sistemul (SSS) echivalent cu (SS):
8
:x 0 2 y 0 z * 2
:
(SSS) 9 3y 2 z *03.
:
: 4
z *4
; 3
Acest sistem are form` triunghiular`. Din ultima ecua\ie se ob\ine z * 3.
{nlocuind [n ecua\ia a doua se ob\ine y *02, iar din prima ecua\ie se ob\ine x *1.
A]adar, solu\ia sistemului de ecua\ii este tripletul (1, 0 2, 3) .
85x 0 y 2 z * 9
:
2. S` se rezolve sistemul de ecua\ii: 92x 2 3y 0 4z * 3.
:
;x 0 7y 2 9z * 3
87
Permut`m prima ]i a treia ecua\ie [ntre ele ]i se ob\ine sistemul echivalent cu

cel dat:
8 x 0 7y 2 9z * 3 (02) ; (05)
:
9 2x 2 3y 0 4z * 3 .
:
; 5x 0 y 2 z * 9
Elimin`m necunoscuta x din a doua ]i a treia ecua\ie p`str@nd ca ecua\ie de
referin\` pe prima. Se ob\ine urm`torul sistem de ecua\ii echivalent cu
predecentul:
8x 0 7y 2 9z * 3
:
9 17y 0 22z *03 (02) .
:
; 34 y 0 44z *06
Se elimin` necunoscuta y din ecua\ia a treia p`str@nd ca ecua\ie de referin\`
ecua\ia a doua. Se ob\ine sistemul de ecua\ii:
8x 0 7y 2 9z * 3
:
9 17y 0 22z *03.
:
; 0/ z * 0
Din ultima ecua\ie a sistemului ob\inut se deduce c` z poate fi orice num`r
complex. {n acest caz necunoscuta z se noteaz` parametric z * F , F ' "# ]i
reprezint` o necunoscut` secundar` a sistemului de ecua\ii.
22F 0 3
Din a doua ecua\ie a sistemului triunghiular se ob\ine y * , iar din
17
F 2 30
prima ecua\ie se determin` x * .
17
{n concluzie, sistemul ini\ial este sistem compatibil nedeterminat ]i
8! F 2 30 22F 0 3 $ G
mul\imea solu\iilor este S * 9# , , F & F ' "# H.
;" 17 17 % I
PRECIZARE
Dac` ultima ecua\ie a sistemului adus la forma triunghiular` (trapezoidal`)
are dou` sau mai multe necunoscute, se p`streaz` una dintre acestea ca
necunoscut` principal`, iar celelalte vor fi considerate necunoscute secundare ]i
se vor nota cu parametrii.
88
EXEMPLU
82x 2 y 2 3z * 1
! S` se rezolve sistemul de ecua\ii: 9 .
;03x 0 2 y 2 z * 0
Pentru u]urin\a calculelor se pot permuta necunoscutele sistemului aleg@nd

ca prim` necunoscut` pe y. Avem:
8 y 2 2x 2 3z * 1 /2
9 .
;02 y 0 3x 2 z * 0
Elimin`m necunoscuta y din a doua ecua\ie [nmul\ind prima ecua\ie cu 2 ]i
adun@nd-o la a doua ecua\ie. Se ob\ine sistemul trapezoidal:
8 y 2 2x 2 3z * 1
9 .
; x 2 7z * 2
Consider`m necunoscut` secundar` pe z pe care o not`m parametric
z * F , F ' "# , iar x ]i y sunt considerate necunoscute principale ale sistemului.
Se ob\ine:
8 y 2 2x 2 3z * 1
:
9 x 2 7z * 2 ,
:
; z *F
de unde rezult` x * 2 0 7F , y * 11F 0 3, z * F .
A]adar, mul\imea solu\iilor sistemului este:
S * ((2 0 7F, 11F 0 3, F ) F ' "# ) .
PRECIZARE
Dac` [n sistemul de ecua\ii liniare adus la forma triunghiular`, apar ecua\ii
contradictorii (membrul [nt@i este nul, iar al doilea este nenul), atunci sistemul
este incompatibil.
EXEMPLU
83x 0 2 y 2 4z * 2
:
: x2 2z * 0
! S` se rezolve sistemul de ecua\ii: 9 .
:5x 0 y 2 4z * 1
:
; x 22 y 2 z *1
89
Pentru a elimina mai u]or necunoscuta x este preferabil s` permut`m prima

ecua\ie cu a doua ob\in@ndu-se:
8 x2 2z * 0 (03) ; (05) ; (01)
:
:3x 0 2 y 2 4z * 2
9 .
:5x 0 y 2 4z * 1
:
; x 22 y 2 z *1
{nmul\im prima ecua\ie de referin\` cu (03), (05) ] i (01) ]i o adun`m
respectiv la a doua, a treia ]i a patra ecua\ie. Se ob\ine sistemul:
8x 2 0 y 22z * 0
:
: 0 2 y 0 2z * 2
9 .
: 0 y 0 6z * 1 (02); (2)
:
; 2 y 0 z *1
Permut`m ecua\ia a treia cu a doua ]i continu`m eliminarea necunoscutei
y din ecua\iile a treia ]i a patra. Se ob\ine sistemul:
8x 2 0 y 22z * 0
: 8x 2 0 y 2 2z * 0
: 0 y 0 6z * 1 :
: : 0 y 0 6z * 1
9 13 echivalent cu 9 .
: 10z * 0 / : 10z * 0
: 10 :
: ; 0z * 3
; 013z * 3
Din ultima ecua\ie se ob\ine o contradic\ie (0 * 3) ]i ca urmare sistemul este
incompatibil.
EXERCI|IU REZOLVAT
S` se discute ]i s` se rezolve sistemul de ecua\ii, F fiind un parametru real:
8 x 2 y2 z * 3
:
92x 0 y 2 3z * 8 .
:
; x 05 y 2F z * 8
Rezolvare.
Folosim metoda lui Gauss ]i ob\inem succesiv:
8x 2 y 2 z *3 8 x 2 y 2z * 3
: :
9 0 3y 2 z * 2 M 903x 2 z * 2 .
: :
; 0 6 y 2 (F 01) z * 5 ; (F 0 3) z * 1
90
Discu\ia ]i rezolvarea sistemului pornesc de la ultima ecua\ie.

Dac` F * 3, ultima ecua\ie este contradictorie (0 * 1), deci sistemul este
incompatibil.
Dac` F = 3, sistemul este compatibil determinat, cu solu\ia:
1 70 2F 11F 0 37
z* ; y* ;x* .
F03 3(F 0 3) 3(F 0 3)
A]adar, pentru F = 3 solu\ia sistemul ini\ial este tripletul:
!11F 0 37 70 2F 1 $
# , , &.
" 3(F 0 3) 3(F 0 3) F 0 3 %
Exersare
E1. S` se scrie matricele asociate urm`toarelor sisteme de ecua\ii:
8x 0 2 y * 3
83x 2 5 y * 7 :
a) 9 ; b) 92x 0 4 y * 1 ;
;8x 0 y * 2 :
;5x 0 6 y *08
8x 0 2 y 2 z * 1
: 8a 2 b 0 c * 6
c) 94x 2 y 2 3z * 0 ; d) 9 ;
: ;3a 0 2b 2 c * 11
;9x 0 2 y 0 z * 4
83x 2 2 y 0 z *0x 2 y 21 83(x 01) 2 4(2 0 y ) * 3(z 0 2)
: :
e) 9x 0 y 2 3z * ix 0 2 ; f) 92(12 x ) 2 3(z 0 y ) * 5(x 0 y ) .
: :
;ix 0 iy 2 z * 2(x 01) ;3(x 0 y ) 2 4( y 0 z ) * 2(x 2 y 0 z )
E2. Care din sistemele de numere (03, 0 2) ; (02 , 0 4) ; (06, 2) ; (i , 1) sunt

solu\ii ale sistemelor de ecua\ii:
82x 2 y *08 8x 2 y *04
a) 9 ; b) 9 ;
;3x 0 4 y * 10 ;2x 2 5 y *02
8(2 0 i ) x 0 4 y *032 2i 83(x 0 i ) 2 i ( y 01) * 0
c) 9 ; d) 9 .
;2ix 2 iy *02 2 i ;(12 i ) (x 21) 2 (10 i ) ( y 21) * 2
91
8(a 2 3) x 0 3y * 8
E3. Se d` sistemul de ecua\ii 9 , a, b ' $ . S` se determine a
;4x 0 (2b 2 3) y * 18
]i b astfel [nc@t solu\ia sistemului s` fie:
! 7 $
a) (1, 0 2); b)#0 , 0 5&.
" 4 %
E4. S` se scrie sub form` matriceal` ]i s` se rezolve sistemele de ecua\ii:

83x 0 4 y * 7 82x 0 3y * 1
a) 9 ; b) 9 ;
;2x 0 3y * 5 ;5x 0 7y * 3
82x 2 y 0 3z *06
83(x 2 y ) 0 2(x 2 2 y ) * 5 :
c) 9 ; d) 94x 2 y 2 z * 10 ;
;4(x 0 y ) 0 y 2 2x * 2 :
;03x 2 y 2 2z *01
82(3x 0 y ) 2 5z * 32 y 8x 2 y 2 z * a
: :
e) 94(x 2 y 0 z ) 2 2 y * 32 z ; f) 92x 2 5 y 0 3z * b .
: :
;2x 0 3y 210z * 2 ;x 2 3y 0 2z * c
E5. S` se determine care din urm`toarele sisteme sunt de tip Cramer ]i s` se

rezolve prin regula lui Cramer:
8x 0 8 y * 5 82(x 0 y ) 0 3(x 2 y ) * 1
a) 9 ; b) 9 ;
;3x 2 9 y * 11 ;8x 0 5(x 0 3y ) * 4
83x 0 4 y 2 2z * 3 8x 0 2 y 2 2z * 10
: :
c) 95x 2 y 2 3z * 6 ; d) 92x 0 y 0 z * 2 .
: :
;x 0 6 y 2 z *04 ;x 2 y 0 z * 4
E6. S` se rezolve sistemele de ecua\ii prin regula lui Cramer:

8x 2 2 y * 4 802x 2 5 y *01
a) 9 ; b) 9 ;
;2x 2 5 y * 9 ;3x 0 7y * 2
8x 2 y 2 z * 2
84x 2 3y * 17 :
c) 9 ; d) 92x 2 3y 0 z * 5 ;
;6x 2 5 y *03 :
;3x 2 y 2 3z * 4
8x 2 2 y 0 4z *02 802x 2 y 2 3z *01
: :
e) 903x 2 4 y 2 z * 13 ; f) 9x 2 y 2 2( y 2 z ) * 4 .
: :
;2x 0 y 2 3z * 9 ;2(x 2 z ) 0 (3y 2 x ) * 10
92
E7. Se consider` sistemul de ecua\ii A/ X * B , unde

!03 2 1$ !x $ ! 4$
# & # & # &
A *# 4 01 2&, X *# y &, B *#8 &.
# & # & # &
"05 2 3% "z % "8 %
a) S` se rezolve sistemul de ecua\ii prin metoda matriceal`.
b) S` se scrie ecua\iile sistemului.
c) S` se rezolve sistemul de ecua\ii prin regula lui Cramer.
E8. S` se rezolve prin metoda lui Gauss sistemele de ecua\ii:
8x 2 y * 4 82x 2 y * 3
a) 9 ; b) 9 ;
;2x 2 3y * 9 ;x 2 2 y * 0
82x 2 5 y 2 3z * 17
8x 2 y 2 z * 1 :
: :4x 0 6 y 0 3z * 0
c) 9x 2 2 y 2 2z *01; d) 9 ;
: :6x 210 y 010z * 8
;x 0 y 2 2z * 2 :
;x 2 y 2 z * 6
8x 2 y 0 3z *01 8x 2 y 2 2z * 4
: :
:2x 2 y 0 2z * 1 :x 2 2 y 0 z * 2
e) 9 ; f) 9 ;
:2x 2 3y 0 2z * 4 :2x 2 3y 2 z * 6
:
;x 2 2 y 0 3z * 1 :
;3x 2 4 y 2 3z * 10
82x 0 3y 2 z *01
:
:x 2 2 y 0 3z * 0 82x 0 3y 0 z * 1
g) 9 ; h) 9 ;
:2x 010 y 2 8z *01 ;x 0 y 0 2z *03
:
;4x 015 y 2 9z * 0
8x 2 y 2 z * 1
8a 0 2b 2 c * 10 :
i) 9 ; j) 92x 0 y 2 z * 2 .
;3a 0 2b 0 c * 7 :
;x 2 3y 0 z * 1
Sintez`
S1. S` se determine m ' $ astfel [nc@t sistemul s` fie de tip Cramer ]i s` se
rezolve [n acest caz:
8x 0 my 2 z * 2m 8x 2 my 0 z * 8
: :
a) 9x 0 2 y 2 z *01 ; b) 92x 0 y 0 2z * 6 .
: :
;mx 2 m 2 y 0 2z * 2 ;mx 2 2 y 2 z * 4
93
S2. Pentru ce valori ale parametrului m sistemul de ecua\ii nu este de tip Cramer?
8x 2 (m 21) y 2 z * 2 82x 2 3y 2 (m 2 2) z * 0
: :
a) 9mx 2 y 0 z * 0 ; b) 93x 2 y 2 mz * 4 .
: :
;x 0 2 y 0 mz * 3 ;3x 0 y 2 z * 6
S3. S` se rezolve prin metoda matriceal`, metoda lui Cramer ]i metoda lui Gauss
sistemul de ecua\ii:
8 7
81 1 :x 2 3y * (5x 212z )
: 4 (5x 0 2 y ) 21 * x 0 5 ( y 2 2)
: : 9
a) 9 ; 9
b) 9 y 2 20z * 6(x 0 48 y ) .
:1 1 :
: (5x 2 3y ) 2 (9 y 011) * x 2 y :2x 2 3y 2 4z * 128
;7 14
;
S4. S` se rezolve prin regula lui Cramer sistemele de ecua\ii:

8x 2 y 0 (2 0 i ) z *02 2 2i 8C 1x 0 C 2 y 2 4C 3z * 2
3 3 3
: :
: 1
a) 9x 2 iy 0 (12 i ) z *01 ; b) 92C 5 x 0 4C 5 y 2 C 52 z * 6 .
0
: : 2
;ix 0 iz *010 i : 1 3
; A3 x 0 2 A3 y 2 A3 z * 0
S5. S` se rezolve prin metoda lui Gauss sistemele de ecua\ii:

82(x 2 2 y ) * 3z 211 82x 2 y * 2 0 z
: :
:5x 0 3y * 6 0 5z 0 2x :x 2 3y * 5 0 z
a) 9 ; b) 9 ;
:3(x 0 z ) * 15 0 y 2 5z :x 2 y *070 5z
:
;6(x 0 y ) 211z *04 0 y :
;2x 2 3y * 14 2 3z
8x 2 y * 3z 01
: 83x 2 4z *02(2 2 y )
:2x 2 y * 2z 21 :
c) 9 ; d) 95 y 2 7z * 4(x 2 2) ;
:x 2 y 2 z 0 3 * 0 :
: ;11x 0 31y 0 47z *068
;x 2 2 y 0 3z 01 * 0
82x 2 7y 0 4z * 0 8x 0 4 y 2 (2m 2 3) z * 0
: :
e) 95x 0 2 y 0 8z * 0 ; f) 9x 0 my 0 z * 0 .
: :
;12x 2 3y 0 20z * 0 ;2x 2 y * 8, m ' $
94
82x 2 y 2 (m 21) z * m
:
S6. Se d` sistemul de ecua\ii 9x 2 (m 01) y 2 mz * 2m .
:
;5x 2 4 y 2 3(m 21) z * 3
a) Pentru ce valori ale parametrului m ' $ sistemul este compatibil determinat?
b) S` se rezolve sistemul de ecua\ii ob\inut pentru m * 0, m *01, m * 2 .
8x 2 y 2 z * 1
:
S7. Se d` sistemul de ecua\ii 9ax 2 by 2 cz * 2 .
: 2
;a x 2 b 2 y 2 c 2 z * 4
}tiind c` a, b, c sunt numere reale diferite, s` se rezolve sistemul.
8(2m 01) x 2 3y 0 mz * 1
:
S8. Se consider` sistemul de ecua\ii 93x 2 (2m 01) y 2 (m 01) * 3.
:
;(m 0 2) x 2 (m 0 2) y 2 z * 2
a) S` se scrie matricea A a sistemului ]i s` se rezolve ecua\ia det ( A) * 0 .
b) Pentru ce valori ale parametrului m sistemul nu este de tip Cramer?
c) Dac` sistemul este de tip Cramer s` se determine solu\ia sistemului notat`
(x m , y m , z m ) .
d) S` se determine m ' $ astfel [nc@t s` aib` loc rela\ia x m 2 2 y m 0 z m 6 1.
82x 2 y 2 z * 1
:
S9. Se consider` sistemul de ecua\ii 9x 2 y 2 z * 2 F , F ' $ .
:
;x 2 y 2 2z * 4 F
a) S` se determine solu\ia (x (a), y (a), z (a)) a sistemului de ecua\ii.
b) S` se determine mul\imea A * (a ' $ y (a) 6 1).
ASE Bucure]ti, 1998
8ax 2 y 2 z * 4
:
S10. Sistemul de ecua\ii 9(F 21) x 2 ( T 21) y 2 2z * 7, F, T ' $ este compatibil
:
;* 2 2 Ty 2 z * 4
determinat pentru:
1
a) F * 1, T = 0; b) F = 1, T = 0 ; c) F, T ' $ ; d) F * 1, T * .
2
Universitatea Gala\i, 2004
95
82x 2 y 2 3z * 1
:
S11. S` se discute dup` m ' $ ]i s` se rezolve sistemul: 9x 0 y 2 z *01 .
:
;* 2 2 y 2 mz * m
8mx 2 y 2 z * 0
:
S12. Sistemul de ecua\ii 9x 2 my 2 2z * 0 are numai solu\ia nul` (0, 0, 0) dac`:
:
;* 0 y 0 z * 0
a) m =01, m = 2 ; b) m * 0; c) m * 2; d) m ' $.
Politehnic` Bucure]ti, 2004
S13. Pentru golirea unui bazin cu ap` se utilizeaz` trei robinete. Timpul de
func\ionare a fiec`rui robinet ]i cantitatea de ap` evacuat` exprimat` [n hectolitri
sunt date [n tabelul matriceal al`turat.
Tabelul 3.3.
Robinetul I Robinetul II Robinetul III Cantitatea de ap`
(nr. de ore) (nr. de ore) (nr. de ore) evacuat` ([n hl)
2 ore 3 ore 6 ore 220 hl
S` se determine debitul fiec`rui robinet.
S14. Dac` tat`l ar avea cu 7 ani mai mult dec@t are, atunci v@rsta actual` a fiului
1 1
mai mic ar fi din v@rsta tat`lui. Peste 15 ani v@rsta fiului mai mare va fi din
6 2
v@rsta tat`lui. S` se determine v@rsta fiec`ruia, dac` peste 18 ani cei doi copii vor
avea [mpreun` c@t v@rsta tat`lui lor.
8x 2 my 0 2z * 2
:
S15. Se consider` sistemul de ecua\ii: 92x 2 (2m 01) y 2 z * n , m, n ' $ .
:
;* 2 - y 2 3z * 1
a) S` se rezolve sistemul pentru m * 1 ] i n * 5 .
b) S` se discute dup` valorile lui m, n ' $ ]i s` se rezolve sistemul.
Universitatea Bra]ov, 2002
96
Teste de evaluare
Testul 1
! 2 0 1$
# &
1. Se d` matricea A *# 5 30 x x &' M3 ($ ) .
# &
" x 2 6 02 8 %
a) S` se determine x ' $ astfel ca matricea A s` nu fie inversabil`.
b) S` se calculeze A01 dac` x * 2.
8x 2 2 y 2 z * 1
:
2. Fie sistemul de ecua\ii: 9x 0 y 2 2z * 2 .
:
;-.* 2 . - y 2 3z * 3m
a) S` se determine m ' $ pentru care sistemul are solu\ie unic`.
b) S` se rezolve sistemul ob\inut dac` m * 3.
Universitatea Construc\ii Bucure]ti, 2004
3. Pentru 3 creioane, o gum` ]i 7 caiete un elev pl`te]te 45 lei. Dac` ar cump`ra 5

creioane, 3 gume ]i dou` caiete ar pl`ti 28 lei. }tiind c` 4 creioane, 5 gume ]i 5
caiete cost` [mpreun` 42 lei, s` se afle pre\ul fiec`rui obiect.
Testul 2
1. S` se calculeze inversele matricelor:
! 2 3 1$
! 2 3$ # & ! 3 2$ !02 1 $
A *#
#
&; B *#01 2 0&; C *#
& # &
&/#
# &
&.
"1 2% # & " 4 3% " 3 01%
" 1 2 2%
8C i , i 6 j !04$
: 2i # &
2. Se dau matricele A * (aij ) 3+3 , unde aij * 9i, i * j ]i B *# 2 &
: # &
;0i, i 7 j " 45 %
S` se rezolve ecua\ia matriceal` AX * B .
97
8(12 m ) x 2 y 2 z * 1
:
3. Se d` sistemul de ecua\ii: 9x 2 (12 m ) y 2 z * m , m 2 ' $
:
;* 2 y 2 (12 m ) z * m 2
a) S` se calculeze determinantul sistemului.
b) Pentru ce valori ale lui m sistemul este compatibil determinat?
c) S` se rezolve sistemul pentru m * 2.
d) S` se rezolve sistemul pentru m * 0.
Universitatea Baia Mare, 2005
# Probleme recapitulative
!1 3$
1. Fie A *#
# &
&' M2 ($ ) . S` se determine a, b ' $ pentru care
"2 4%
A 3 2 aA 2 2 bA * O 2 .
!x y$
2. S` se determine matricea A *#
# & 2
&' M2 ($ ) ]tiind c` A 2 4I 2 * 4 A , ]i
"y x%
apoi s` se afle A n , n ' !* .
}tiin\e economice Cluj, 1996
!1 0 0$
# &
3. Se consider` matricea A *# a 1 0 &' M3 ($ ) .
# &
"b c 1%
a) S` se calculeze A 2 ]i A 3 .
b) S` se determine F, T ' $ cu proprietatea c` A 3 * FA 2 2 TA 2 I 3 .
Universitatea Bacù, 1997
! 0 a 0$
# &
4. Fie E ( X ) * X 2 0 4 X 2 4I 3 . Dac` A *#1 0 1 &, s` se determine a ' $
# &
"1 0 1 %
! 3 4 01$
# &
pentru care E ( A) *#03 3 03&.
# &
"03 01 1 %
Universitatea Craiova, 2003
98
! 0 1 01$
# &
5. Fie A *# 0 0 1 &. S` se calculeze (I 3 2 A) n , n ' !* .
# &
"0 0 0 %
Universitatea Politehnic`, 1994
!1 0 01$
# &
6. Fie A *# 0 1 1 &. S` se calculeze S * A 2 A 2 2 A 3 2...2 A10 .
# &
"0 0 1 %
! a 0 b$
# &
7. Se consider` matricea A *# 0 c 0&' M3 ($ ) , cu proprietatea c` ae * bd .
# &
"d 0 e%
a) S` se demonstreze c` exist` x , y ' $ astfel [nc@t A 2 * xA 2 yE , unde
! 0 0 0$
# &
E *# 0 1 0&.
# &
" 0 0 0%
b) S` se arate c` pentru oricare n ' !* , exist` an , bn ' $ , cu proprietatea c`
An * x n A2 yn E .
Facultatea de Sociologie, 1997
!1$
# &
8. Fie A *# 1 &' M3, 1 ($ ), B * -1 2 01. ' M1, 3 ($ ) . Dac` C * AB , s` se
# &
"01%
calculeze C 101 .
9. S` se rezolve sistemele de ecua\ii:
8 !1 2$
8A 2 B * I 2 : A 2 3B *## &
&
: : "02 1%
a) 9 ! 1 1$; b) 9 .
:- A 2 3B *## &
& : !0
# 1$
&
; "01 1% :3 A 2 4 B *# &
; "1 0%
!1 a$
10. S` se determine matricea A *#
# &
&' M2 ($ ) ]tiind c`
"1 1 %
!1 1$ !1 1$ ! 4 4$
A/#
# &
&2#
# &
&/ A *#
# &
&.
" a 1% " a 1% " 4 4%
99
11. S` se determine A ' M2 ("# ) , ]tiind c`:

!1 i $ !1 i $ !2 4i $
A/#
# &
&2#
# &
&/ A *#
# &
&.
" 0 1% " 0 1% "0 2 %
12. S` se rezolve [n $ ecua\iile:

x x 1 x 1 2 x 1 1
a) 1 x 1 * 0 ; b) 01 x 1 * 5 ; c) 1 x 1 * 0.
4 05 4 1 02 x 1 1 x2
13. Fie a, b ' $, a = b. S` se rezolve ecua\iile [n $:

1 x ab 2x x 2x 21
a) 1 a bx * 0; d) x 21 2x 01 x 2 2 * 0;
1 b ax 3 1 3
2x 21 x 21 x 2 2 x2 2x 1
b) 2x 2 7 x 2 4 x 2 5 * 0 ; e) x 2 2x 01 2 * 0;
2x 213 x 2 7 x 2 8 2 x x
1 1 1 x a a
c) a 2 b x 2 b x 2 a * 0 ; f) a 2x 0 a a * 0.
x2 a2 b2 b x 0
14. S` se determine a ' $ pentru ca matricea A s` fie inversabil`:

!1 1 1 $ !12 a 1 1 $
# & # &
a) A *#1 a 21 1 &; b) A *# 1 12 a 2 1 &.
# & # &
"1 1 a 2 21% " 1 1 12 a 3 %
15. S` se rezolve ecua\iile:

! 1 2 3$ !01 5 3 $
!1 1$ !1 2$ # & # &
a) X /#
# &
&*#
# &
&; b) X /# 0 1 2&*# 2 1 01&.
"1 2% "1 1% # & # &
"01 2 1% "03 4 5 %
Universitatea Bacù, 1998
100
!x 2 m
m $
16. Fie A ' M2 ($ ), A *#
# &
&. S` se determine m ' $ pentru care
" 10 m x 2 2m %
matricea A este inversabil` 3 x ' $.
!1 1$
17. Fie A *#
# & 4
&' M2 ($ ) . S` se calculeze inversa matricei A .
"1 2%
!1 2$ ! $
01 3 2&
18. Fie A *#
# &
&]i B * A /#
#
01
&. S` se calculeze B .
"1 1% "2 1%
19. S` se rezolve sistemele:

8x 2 y 2 z * 2
8x 2 3y 0 z * 3 8x 2 y 2 z * 1 :
: : :2x 2 y 2 2z * 3
a) 92x 2 y 0 4z *01; b) 92x 2 y 0 3z * 1 ; c) 9 .
: : :/* 2 y 2 4z * 1
;* 2 y 0 2z * 0 ;4* 2 y 0 5z * 1 :
;x 0 y 2 3z * 1
82x 2 y 2 3z * 1
:
20. Se consider` sistemul 9mx 2 y 0 2z * 1 . Dac`
:
;02m 1 1'* 2 2 y 2 z * n
A * ((m, n) ' $ + $ sistemul este compatibil nedeterminat) ]i
F* < (m 2 2 n 2 ) , atunci:
( m, n )'A
a) F *18; b) F * 26; c) F * 32; d) F *13; e) F * 25.
!1 0$ ! 1 01$
21. Se consider` matricele I 2 *#
# &, A *#
& # &
&]i X -a. * I 2 2 aA, a ' %.
"0 1% "02 2 %
a) Calcula\i A 3 0 3A;
b) Determina\i c` X -a./ X -b. * X -a 2 b 2 3ab., oricare ar fi a, b ' %;
c) Ar`ta\i c` X -a. este matrice inversabil` oricare ar fi a ' %.
Bacalaureat 2011
PARTEA a II-a
Elemente de analiz` matematic`

103
Capitolul 1
Limite de func\ii
1.1. Mul\imi de puncte pe dreapta real`

1.1.1. Rela\ia de ordine pe mul\imea $
Este cunoscut faptul c` mul\imea $ a numerelor reale se poate pune [n

coresponden\` cu punctele unei drepte d. Fiec`rui num`r real x i se asociaz` un
punct M ' d . Num`rul x se nume]te abscisa punctului M ]i se scrie M (x ) (fig. 1.1).
M(x) M(x) M(y)
0 1 x<y
Fig. 1.1. Fig. 1.2.
Dreapta d pe care s-a ales o origine, o unitate de m`sur` ]i un sens pozitiv se
nume]te ax` numeric` (axa numerelor reale).
Dac` x , y ' $ , iar M (x ), M ( y ) sunt punctele asociate, num`rul x este mai
mic dec@t y ]i se scrie x 7 y , dac` pe axa numerelor punctul M -x . este [n st@nga
punctului M - y. (fig. 1.2.).
Pentru oricare numere reale x , y sunt posibile doar urm`toarele situa\ii:
x 7 y, x * y sau y 7 x (legea tricotomiei).
Vom spune c` xTy dac` x 7 y sau x * y .

Rela\ia „T“ se nume]te rela\ia de ordine pe mul\imea $.
Se verific` u]or c` rela\ia de ordine „T“ are propriet`\ile:
! reflexivitatea: pentru orice x ' $, xTx ;
! antisimetria: dac` xTy ]i yTx , atunci x * y ;
! tranzitivitatea: dac` x , y, z ' $ ]i xTy , yTz , atunci xTz .
104
1.1.2. Mul\imi m`rginite
Fie A 1 $ o mul\ime de numere reale.
" DEFINI|II
! Num`rul m' $ se nume]te minorant al mul\imii A dac`
mTx , 3 x ' A (fig. 1.3.).
! Num`rul M ' $ se nume]te majorant al mul\imii A dac`
xTM , 3 x ' A (fig. 1.4.).
m U x, 3 x ' A x UM , 3 x ' A
Fig. 1.3. Fig. 1.4.
Lectur@nd fig. 1.3. ]i fig. 1.4., se observ` c` dac` mul\imea A 1 $ are un
minorant, ea are o infinitate de minoran\i. De asemenea, dac` mul\imea A 1 $
are un majorant, ea are o infinitate de majoran\i.
EXEMPLE
! S` se determine mul\imea majoran\ilor ]i mul\imea minoran\ilor pentru
a) A * (2, 3) ; b) A * J01, 0K *J1, 3K .
Rezolvare.
a) Studiind desenul din fig. 1.5., se observ` c` mul\imea minoran\ilor este
M1 * -0V, 2K , iar mul\imea majoran\ilor este mul\imea M2 * J 3, 2V. .
Fig. 1.5.
b) S` observ`m desenul din fig. 1.6.
Fig. 1.6.
Mul\imea minoran\ilor este M1 * -0V, 01K , iar mul\imea majoran\ilor este
M2 * J 3, 2V. .
105
" DEFINI|II
! O mul\ime A1 $ se nume]te m`rginit` inferior (minorat`) dac`
are cel pu\in un minorant.
! O mul\ime A1 $ se nume]te m`rginit` superior (majorat`) dac`
are cel pu\in un majorant.
! O mul\ime A1 $ se nume]te m`rginit` dac` este m`rginit`
inferior ]i m`rginit` superior.
! O mul\ime A1 $ se nume]te nem`rginit` dac` nu este m`rginit`
inferior sau nu este m`rginit` superior.
Din defini\ia mul\imilor m`rginite rezult` c` dac` A 1 $ este m`rginit`,

atunci exist` numerele a, b ' $, cu proprietatea c`:
aTxTb, 3 x ' A . (1)
Cu alte cuvinte, o mul\ime A 1 $ este m`rginit` dac` exist` un interval
I * J a, bK cu proprietatea c` A 1 J a, bK .
Proprietatea de m`rginire a unei mul\imi A 1 $ poate fi exprimat` folosind

propriet`\i ale modului unui num`r real. Avem urm`toarea caracterizare:
• O mul\ime A 1 $ este m`rginit` dac` ]i numai dac` exist` M ' (0, V) cu
proprietatea c`
x TM , 3 x ' A . (2)
EXEMPLU
! S` se arate c` mul\imile urm`toare sunt m`rginite:
8
: (01) n G
: 8 2x G
a) A * 9 n ' !* H; b) A * 9 2 x ' $H; c) A * (2sin x x ' $).
; n
: :
I ; x 21 I
Solu\ie.
(01) n 1
a) Se observ` c` * T1, 3 n ' !* ]i se ia M *1.
n n
2x
b) Avem: T1, 3 x ' $ (verificare) ]i se ia M *1.
x 2 21
c) Deoarece sin x T1, 3 x ' $ , rezult` c` 2 sin x T2, 3 x ' $ ]i se consider`
M * 2.
106
Dac` A 1 $ este mul\ime m`rginit` inferior, mul\imea minoran\ilor sì este un

interval de forma M1 * -0V, mK . Num`rul real m, cel mai mare minorant al
mul\imii A, se nume]te margine inferioar` a mul\imii A ]i se noteaz` inf A (fig. 1.7.).
0V M1 A 2V 0V A M2 2V
] ]
minoran\i m m majoran\i
M
=
=
inf A sup A
Fig. 1.7. Fig. 1.8
Dac` A 1 $ este mul\ime m`rginit` superior, mul\imea majoran\ilor sì este un
interval de forma M2 * JM , V. . Num`rul real M, cel mai mic majorant al mul\imii
A, se nume]te margine superioar` a mul\imii A ]i se noteaz` sup A (fig. 1.8.).
O mul\ime m`rginit` A 1 $ are margine inferioar` ]i margine superioar`.
Marginile unei mul\imi m`rginite sunt unice.
Pentru o mul\ime A 1 $ care este nem`rginit` inferior nu exist` margine
inferioar`. {n acest caz, se convine s` se considere ca inf A *0V .
De asemenea, o mul\ime A 1 $ care este nem`rginit` superior nu are
margine superioar`. {n acest caz se convine s` se considere c` sup A *2V .
Simbolurile 0V , 2V sunt numite numere improprii sau numere infinite.
Mul\imea format` din toate numerele reale (numere finite), [mpreun` cu 0V
]i 2V se nume]te dreapta [ncheiat` ]i se noteaz` $.
A]adar, $ * $ Q (0V, V) sau $ * J0V , VK .
PROBLEME REZOLVATE
S` se arate c` urm`toarele mul\imi sunt nem`rginite:
a) A * !; b) A * %; (
c) A * n 2 n ' ! . )
Solu\ie
a) Pentru a ar`ta c` o mul\ime nu este m`rginit`, se arat` c` aceasta nu are cel
pu\in un minorant sau nu are cel pu\in un majorant. Deoarece 0Tx , 3 x ' !,
rezult` c` mul\imea ! este m`rginit` inferior. Mul\imea minoran\ilor este
M * -0V, 0K , deci inf A * 0 .
Vom ar`ta c` ! nu este m`rginit` superior. Dac` presupunem c` M ' (0, V)
este un majorant pentru mul\imea !, atunci nTM , 3 n ' ! (fig. 1.9.).
0V n1 2V
0 1 2 3 ... n ... M
Fig. 1.9.
107
Dar JM K ' !, iar num`rul n1 * 12JM K este num`r natural ]i n1 6 M , deci M

nu ar fi majorant pentru !, ceea ce contrazice alegerea lui M. A]adar, mul\imea !
nu este m`rginit` superior ]i avem sup !*2V .
b) Deoarece ! 1 %2 iar ! este nem`rginit`, rezult` c` ]i mul\imea % este

nem`rginit` superior. Mai mult, mul\imea % este nem`rginit` ]i inferior
(demonstra\i!).
c) Proced`m analog punctului a). Dac` ar exista M ' (0, V) majorant al

mul\imii A, atunci n 2TM , 3 n ' ! sau nT M , 3 n ' !. Lu@nd m * J M K21 se
ob\ine c` m 2 ' A ]i M 7 m 2 , deci se contrazice faptul c` M este majorant pentru
A.
OBSERVA|IE
$ Mul\imile &2 $2 $ ) & sunt mul\imi nem`rginite inferior ]i superior.
Referitor la simbolurile 0V ]i 2V sunt acceptate urm`toarele opera\ii:
• (2V) 2 (2V) *2V ; • (0V) / (2V) *0V ;

• (0V) 2 (0V) *0V ; • (2V) / (0V) *0V ;
• (2V) / (2V) *2V ; • (0V) / (0V) *2V ;
• (2V) 2 a *2V , 3 a ' $ ; • a 2 (2V) *2V , 3 a ' $ ;
• (0V) 2 a *0V , 3 a ' $ ; • a 2 (0V) *0V , 3 a ' $ ;
• a/ (2V) *2V , dac` a > 0 ; • a/ (0V) *0V , dac` a > 0 ;
• a/ (2V) *0V , dac` a < 0 ; • a/ (0V) *2V , dac` a < 0 ;
a a
• * 0, 3 a ' $ ; • * 0, 3 a ' $ .
2V 0V
Pentru opera\ii de forma: (2V) 0 (2V) , (0V) 0 (0V) , 0/ (2V) , 0/ (0V) ,

2V 0V 2V 0V
(2V) / 0 , (0V) / 0 , , , , nu se atribuie niciun sens.
2V 0V 0V 2V
108
1.1.3. Intervale de numere reale

Fie a, b ' $, a 7 b ]i punctele A(a), B (b) asociate acestora pe axa numeric`.
A(a) B(b)
0V 2V
xTa aTxTb xUb
Fig. 1.10
Punctele A ]i B determin` pe axa numeric` mul\imi de puncte reprezentate de
segmentele J ABK ]i de semidreptele cu extremit`\ile A ]i B (fig. 1.10).
Aceste mul\imi pot fi caracterizate cu ajutorul absciselor. Astfel, vom avea:
not ( )
• (x ' $ a 7 x 7 b) * (a, b) a b
interval deschis;
not
JWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWK
• (x ' $ aTxTb) *J a, bK a b
interval [nchis;
not
JWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.
• (x ' $ aTx 7 b) *J a, b. a b
interval [nchis la st@nga ]i deschis la dreapta;
not
-WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWK
• (x ' $ a 7 xTb) * -a, bK a b
interval deschis la st@nga ]i [nchis la dreapta. Fig. 1.11.
Intervalele definite mai sus se numesc intervale m`rginite. Numerele a ]i b se
numesc extremit`\ile intervalului. Din punct de vedere geometric, un interval
m`rginit reprezint` un segment de dreapt` (fig. 1.11).
{n cazul [n care a * b, atunci J a, aK * (a) .
not
• (x ' $ x 6 b) * (b , V) – interval deschis (
b
la st@nga ]i nem`rginit la dreapta;
not
WWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.
• (x ' $ x 7 a) * (0V, a) – interval deschis a
la dreapta ]i nem`rginit la st@nga;
not
JWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
• (x ' $ xUb) *J b, V. – interval [nchis la b
st@nga ]i nem`rginit la dreapta;
not
WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWK
• (x ' $ xTa) * -0V, aK – interval [nchis a
la dreapta ]i nem`rginit la st@nga. Fig. 1.12.
Imaginile geometrice ale acestor intervale sunt semidrepte (fig. 1.12.).
109
Intervale simetrice
Fie a un num`r real pozitiv. Un interval de forma J0a, aK sau (0a, a) se
nume]te interval simetric. Imaginea geometric` a unui interval simetric este un
segment pe axa numeric` cu mijlocul situat [n origine (fig. 1.13).
0V 2V 0V ( ) 2V
JWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWK
0a 0 a 0a 0 a
Fig. 1.13.
Avem: J0a, aK * (x ' $ 0aT x Ta) * (x ' $ x Ta);

(0a, a) * (x ' $ 0a < x < a) * (x ' $ x < a)
Intervale centrate [ntr-un punct

Fie a ' $ ]i r ' (0, V) . Intervalele de forma (a 0 r, a 2 r ) sau J a 0 r, a 2 rK
se numesc intervale centrate [n a. Imaginea geometric` a unui interval centrat [n
a ' $ este un segment cu mijlocul situat [n punctul A(a) (fig. 1.14).
A(a) 2V A(a) 2V
0V ( ) 0V JWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWK
a0r a+r a0r a+r
Fig. 1.14.
Folosind propriet`\i ale modulului de numere reale se ob\ine:

(a 0 r, a 2 r ) * (x ' $ a 0 r < x < a 2 r) * (x ' $ 0r < x 0 a < r) *
* (x ' $ x 0 a < r).
J a 0 r, a 2 rK * (x ' $ a 0 rT x Ta 2 r) * (x ' $ 0rT x 0 aTr) *

* (x ' $ x 0 a Tr).
OBSERVA|IE
$ Pentru oricare punct x 0 ' $ exist` o infinitate de intervale centrate [n x 0 ,
de exemplu (x 0 0 n, x 0 2 n) , n ' !* .
110
Oricare interval de forma (a, b) sau J a, bK, cu a 7 b este interval centrat [n

a2 b
x0 * (fig. 1.15).
2
0V -WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW. 2V
a x0 * a +b b
2
Fig. 1.15
Dac` I * (a, b) ]i x 0 ' I , atunci exist` intervale centrate [n x 0 incluse [n I.

{ntr-adev`r, dac` lu`m R * min(x 0 0 a , b 0 x 0 ) , atunci (x 0 0 R, x 0 2 R) 1 (a, b)
(fig. 1.16.).
( ) ) ) ) (
a x0 x0+R b a x00R x0 b
Fig. 1.16.
1.1.4. Vecin`t`\ile unui punct pe axa real`

" DEFINI|II
! Se nume]te vecin`tate a punctului x 0 ' $ orice interval deschis
I * (a, b ) 1 $ cu proprietatea c` x 0 ' I .
! Se nume]te vecin`tate a lui 0V orice interval deschis
I * (0V, a ) 1 $.
! Se nume]te vecin`tate a lui 2V orice interval deschis
I * (a, V) 1 $.
Se observ` u]or c` oricare ar fi x 0 ' $ el are o infinitate de vecin`t`\i.

Mul\imea vecin`t`\ilor lui x 0 ' $ se noteaz` V (x 0 ) .
0V (a, b) 'V (x0. 2V
( )
a x0 b
0V V 'V (0V. 2V 0V V 'V (+V. 2V
) (
a a
Fig. 1.17.
111
EXEMPLU
! Mul\imile (01, 1) , (0V, 1) , (01, V) sunt vecin`t`\i ale lui x 0 * 0 .
Totodat`, mul\imea (0V, 1) 'V (0V) , iar (01, V) 'V (2V) .
Propriet`\i ale vecin`t`\ilor

! Dac` V1 , V 2 'V (x 0 ) , atunci ]i V1 +V 2 'V (x 0 ) .
! Dac` V1 , V 2 , ...,V n 'V (x 0 ) , atunci V1 +V 2 + ... +V n 'V (x 0 ) pentru
oricare n ' !* .
! Dac` V 'V (x 0 ) , atunci oricare interval deschis I * (a, b) cu
proprietatea V 1 I este vecin`tate a lui x 0 .
! Dac` V 'V (x 0 ) ]i y ' V , atunci V 'V ( y ) .
Dup` cum s-a ar`tat, dac` x 0 ' (a, b) , atunci exist` un interval I centrat [n x 0
cu proprietatea c` I 1 (a, b) . A]adar, oricare ar fi V 'V (x 0 ) , exist` cel pu\in o
vecin`tate
V1 * (x 0 0 r, x 0 2 r ) 'V (x 0 ) .
Aceast` proprietate permite ca [n multe cazuri s` se lucreze numai cu

vecin`t`\i centrate.
" TEOREMA 1 (de separare).

Fie x , y ' $, x 7 y . Atunci exist` vecin`t`\ile V1 'V (x ) ]i
V2 'V ( y ), cu proprietatea c` V1 + V2 *X.
Demonstra\ie.
Alegem z ' (x , y ) ]i vecin`t`\ile V1 'V (x ) , V1 * (0V, z ) , V 2 'V ( y ) ,
V 2 * (z , 2V) (fig. 1.18) .
0V x z y 2V
(
(
V1 V2
Fig. 1.18.
Avem V1 +V 2 * X ]i teorema este demonstrat`.
112
Puncte de acumulare ale unei mul\imi
" DEFINI|IE.
Fie A1 $ o mul\ime nevid`. Num`rul x 0 ' $ se nume]te punct de
acumulare al mul\imii A dac` pentru orice vecin`tate V 'V (x 0 )
mul\imea V + A are cel pu\in dou` elemente.
Mul\imea punctelor de acumulare ale mul\imii A se noteaz` AS.
O mul\ime A 1 $ poate avea mai multe puncte de acumulare sau niciunul.

Num`rul x 0 ' A se nume]te punct izolat al mul\imii A dac` nu este punct de
acumulare al mul\imii A.
EXEMPLE
! Intervalele (a, b), J a, bK , J a, b. , -a, bK au mul\imea punctelor de
acumulare intervalul J a, bK .
! Dac` A * &, atunci AS * $.

! Mul\imea ! are un singur punct de acumulare 2V, iar mul\imea % are
punctele de acumulare 0V ]i 2V.
! Orice mul\ime finit` nu are puncte de acumulare, ea este format` doar din
puncte izolate.
113
Exersare
E1. S` se determine mul\imile de minoran\i ]i majoran\i pentru mul\imile:
a) A * -03, 5K ; b) A * (02, 3) ;
c) A * J05, 4K ; d) A * (02, 1) * (3, 5) ;
e) A * -1, 5K *J 6, 11K ; f) A * J01, 1. *(3).
E2. S` se determine mul\imea minoran\ilor ]i mul\imea majoran\ilor pentru

mul\imile:
( )
a) A * x ' $ x 2 0 3x * 0 ; (
b) A * x ' $ x 2 0 3x T 0 ; )
c) A *(x ' $ x 0 3T2); d) A * (x ' $ x 0 3 T 1);
e) A * (x ' (02 V' 2 T 0, 25);

x03
(
f) A * x ' $ 0, 125T 4 x T 0, 25 ; )
g) A * (x ' $ log 2 (x 01)T2); h) A * (x ' $ log 2 (x 01)T log 4 (30 x )).
E3. S` se arate c` urm`toarele mul\imi sunt mul\imi m`rginite:

8 2n G
a) A * (sin x x ' $ ); b) A * 9 n ' ! H;
; n 21 I
8 48 G
c) A * ( )
n 21 0 n n ' ! ; d) A * 9n ' !
; n 21
' ! H;
I
8 2 G 8 x 21 G
e) A * 9 2 x ' $ H; f) A * 9 2 x ' $ H.
; x 21 I ; x 2 x 21 I
E4. S` se scrie cu ajutorul intervalelor mul\imile:

a) A * (x ' $ x T3); b) A * (x ' $ x 01 T2);
8 1 G
c) A * (x ' $ x 0 2 U1); d) A * 9x ' $ T1H;
; x I
8 x 01 G 8
: x 2 04G
:
e) A * 9x ' $ 2 U 0H; f) A * 9x ' $ P
T1H;
; x 04 I :
; x 09 :I
( )
g) A * x ' $ 2 x21T16 x / (0,25) x21 ; (
h) A * x ' $ )
x 0 3Tx 0 3 .
114
E5. S` se precizeze care dintre mul\imile urm`toare sunt vecin`t`\i ale

num`rului x 0 * 0, respectiv x 1 *01;
a) V1 * (05, 7) ; b) V 2 * (01, 0) ; c) V 3 * (0, V) ;
d) V 4 * (01, V) ; e) V 5 * !; f) V 6 * %;
g) V7 * &; h) V 8 * $; i) V 9 * $ ) (0) .
E6. S` se precizeze care dintre mul\imile urm`toare sunt vecin`t`\i pentru 2V :

a) V1 * (06, V) ; b) V 2 * (100, V) ; c) V 3 * ( 2 , V) ;
d) V 4 * (0V, 10) ; e) V 5 * %; f) V 6 * &;
g) V7 * $ ) &; h) V 8 * $ ) &; i) V 9 * $;
E7. S` se determine punctele de acumulare [n $ pentru mul\imile:

a) A * J 0, 3. ; b) A * (0, 3) ; c) A * (0V, 3) ;
d) A * (02, 2) * (3, 5) ; e) A * ! ) (0, 1) ; f) A * (1, 2) *(5) .
E8. S` se demonstreze c` urm`toarele mul\imi sunt nem`rginite (inferior sau

superior):
a) A * -0V, 3K ; b) A * (01, V) ;
81 G
(
c) A * (01) n n n ' ! ; ) d) A * 9 x ' (0, 1)H;
;x I
8 x 01 G
e) A * (x ' $ x 01 U2); f) A * 9 x ' (2, V)H;
; x 02 I
g) A * (x ' ! 7 divide x ).
115
1.2. Limita unei func\ii [ntr-un punct

Fie f : D , $ o func\ie real` de variabil` real` ]i x 0 ' DS un punct de
acumulare pentru D. Ne propunem s` studiem ce se [nt@mpl` cu valorile func\iei f
atunci c@nd argumentul x este din ce [n ce mai aproape de punctul x 0 .
{ntrebarea care se pune este dac` ]i valorile f (x ) ale func\iei se apropie din
ce [n ce mai mult de un anumit num`r , ' $.
Cu alte cuvinte, problema care se pune este dac` pentru valorile argumen-
tului x [ntr-o vecin`tate suficient de mic` V 'V (x 0 ), valorile f (x ) ale func\iei f
apar\in unei vecin`t`\i oric@t de mici a unui num`r , ' $.
EXEMPLE
1. Fie f :$ , $, f (x ) * x 21 ] i x 0 *01 punct de acumulare pentru $.
! 1 1$
Consider`m vecin`tatea V n *#010 , 012 &, n ' !* a lui x 0 *01.
" n n%
Pentru n * 1 ]i n * 2, avem situa\iile redate [n fig. 1.19, respectiv fig. 1.20.
y y
A 1 1
)
f (x) A \Z[
0P V1 x 01 x
)
( x O) ( )O
01 x 0YZ[ 0\Z[ 1 2
f (x) 0\Z[
(
V2 B
01
(
Fig. 1.19. Fig. 1.20

Lectur@nd graficele din figurile de mai sus se desprind urm`toarele concluzii:
% Pentru x ' V1 * (02, 0) , valorile func\iei f apar\in intervalului (01, 1),
ilustrat geometric de segmentul (AB). A]adar, dac` x ' (02, 0) atunci
01T f (x ) T1.
! 3 1$
% Pentru x ' V 2 *#0 , 0 &, valorile func\iei f apar\in intervalului
" 2 2%
! 1 1$ ! $
#0 , &. A]adar, 0 1 T f (x ) T 1 , 3 x '#0 3 , 0 1 &.
" 2 2% 2 2 " 2 2%
116
% Pentru valori ale lui x ' V 2 , deci mai apropiate de punctul x 0 *01,
valorile f (x ) apar\in unui interval care este "mai mic". Observ@nd c`
! 1 1$
intervalele (01, 1) ]i#0 , &sunt vecin`t`\i ale lui 0, putem spune c`, [n
" 2 2%
al doilea caz, valorile lui f apar\in unei vecin`t`\i "mai mici" a lui 0.
! 1 1$ 1 1
% Dac` V n *#010 , 012 &, atunci avem c` 010 7 x 7012 sau
" n n% n n
1 1 ! 1 1 $
0 7 x 21 7 , deci f (x ) '#0 , &, adic` f (x ) este [ntr-o vecin`tate
n n " n n%
foarte mic` a lui 0. Cu alte cuvinte, se observ` c` dac` x se apropie de
x 0 *01, atunci valorile func\iei se apropie foarte mult de 0.
! 1 $x
2. Fie f :$ , $, f (x ) *# & ]i x 0 *2V punct de acumulare pentru $.
"2 %
Consider`m vecin`t`\ile lui 2V, V a * (a, V) . Pentru a ' (1, 2, 3) , avem situa\iile
redate [n fig. 1.21, 1.22, 1.23.
y y y
2 2 2
1 1 1
A A
A
)
f (x)
()
()
( ( (
(
0Y O 1 x 2 3 x 0Y O 1 2 3 x 0Y O 1 2 3 x
V1 V2 V3
Fig. 1.21 Fig. 1.22 Fig. 1.23.

Se observ` c` :
1! $
% pentru x ' V1 * (1, V) , avem f (x ) '# 0, &;
" 2%
! 1$
% pentru x ' V 2 * (2, V) , avem f (x ) '# 0, &;
" 4%
! 1$
% pentru x ' V 3 * (3, V) , avem f (x ) '# 0, &.
" 8%
Mai general, fie n ' !* ] i V n * (n, 2V) vecin`tate pentru 2V.
117
Dac` x ' V n , deci x 6 n , folosind monotonia func\iei exponen\iale f, rezult`

c` 0 7 f (x ) 7 f (n) . Aceast` rela\ie se mai scrie
1
0 7 f (x ) 7 n
, 3 n ' !* , x ' V n .
2
1
Deoarece pentru n valori ale lui n mai apropiate de 2V valorile pentru
2n
sunt foarte aproape de zero, putem spune c` ]i valorile func\iei f sunt foarte
apropiate de zero.
A]adar, pentru valori ale lui x din ce [n ce mai mari, mai apropiate de 2V,
valorile func\iei sunt mai apropiate de 0. {ntr-o alt` formulare, putem spune c`
pentru valori ale lui x tinz@nd la 2V, valorile lui f tind la 0.
Ca o prim` observa\ie asupra comportamentului valorilor func\iilor considerate [n
cele dou` cazuri, se poate afirma c` dac` x tinde c`tre un punct x 0 , atunci valorile f (x )
ale func\iei tind c`tre o anumit` valoare , ([n cazurile de mai sus , * 0). Mai mult, dac`
V 'V (,) este o vecin`tate a punctului ,, observ`m c` exist` o vecin`tate U 'V (x 0 )
cu proprietatea c` 3 x ' U, atunci f (x ) ' V . (fig. 1.24, respectiv fig. 1.25).
y y
1 1
]U
)
01
)
3V 3V
( ) (
(
O 1 x 0Y O 1 ]U 2 3 x
(
Fig. 1.24. Fig. 1.25.
" DEFINI|IE
Fie f :D , $ o func\ie real` de variabil` real` ]i x 0 ' DS un punct
de acumulare pentru D. Num`rul , ' $ se nume]te limita func\iei f [n
punctul x0 dac` pentru orice vecin`tate V 'V (, ) exist` o vecin`tate
U ' V (x 0 ) cu proprietatea c` dac` x ' (U + D ) ) (x 0), atunci
f (x ) ' V .
118
Dac` , este limita func\iei f [n x 0 , se folose]te scrierea , * lim f (x ) ]i se

x, x 0
cite]te: „limita func\iei f pentru x tinz@nd la x 0 “ sau „limit` din f (x ) c@nd x
tinde c`tre x 0 “.
Pentru func\iile din exemplele considerate rezult` c` lim (x 21) * 0 ,
x,01
!1$
respectiv lim# x &* 0 .
x,V" 2 %
OBSERVA|II
$ Problema existen\ei limitei unei func\ii f [ntr-un punct x 0 se poate pune
chiar dac` func\ia nu este definit` [n x 0 , dar x 0 este punct de acumulare al
domeniului de defini\ie.
$ Problema existen\ei limitei unei func\ii nu are sens [ntr-un punct care nu
este punct de acumulare pentru domeniul de defini\ie.
Astfel, dac` f :! , $ , atunci problema existen\ei limitei se pune numai [n
x 0 *V, acesta fiind singurul punct de acumulare [n $ al mul\imii !.
Astfel de func\ii definesc ]iruri de numere reale -an . . Defini\ia limitei [n
x 0 *2V este echivalent` cu afirma\ia: „Num`rul , ' $ este limit` pentru ]irul
-an . dac` [n afara oric`rei vecin`t`\i V 'V (,) se afl` un num`r finit de termeni
ai ]irului“.
" TEOREMA 2 (de unicitate a limitei).

de acumulare pentru D. Dac` func\ia f admite limit` [n punctul x 0 ,
atunci aceasta este unic`.
Demonstra\ie.
Folosim metoda reducerii la absurd. Presupunem c` func\ia f admite [n x 0
limitele distincte , 1 , , 2 ' $. Din teorema de separare rezult` c` exist` vecin`-
t`\ile V1 'V (, 1 ) ]i V 2 'V (, 2 ) astfel [nc@t V1 +V 2 * X (fig. 1.26).
V1 V2
0V ( ) ( ) 2V
,1 ,2
Fig. 1.26
119
Deoarece , 1 ]i , 2 sunt limite ale func\iei f [n x 0 rezult` c`:

! exist` vecin`tatea U1 'V (x 0 ) cu proprietatea c` dac`
x ' -U1 ^ D. ) (x 0 ), atunci f (x ) ' V1 (1 ) ;
! exist` vecin`tatea U 2 'V (x 0 ) cu proprietatea c` dac`
x ' -U 2 ^ D. ) (x 0 ), atunci f (x ) ' V 2 (2 ) .
Din rela\iile (1) ]i (2) rezult` c` pentru x ' -U1 ^ U 2 ^ D. ) (x 0 ) am avea
c` f (x ) ' V1 ^ V 2 * X , ceea ce nu se poate. Aceast` contradic\ie arat` c`
presupunerea , 1 = , 2 este fals`. A]adar, limita func\iei f [n punctul x 0 este
unic`.
1.3. Limite laterale

S` consider`m func\ia real` de variabil` real` f :$ , $,
802x 01, xT0
f (x ) * 9
;x 21, x 60
al c`rui grafic este reprezentat [n fig. 1.27.
y
f (x)
x
x x
01
2 f (x)
01
Fig. 1.27.
120
Lectur@nd graficul redat [n figura de mai sus [n leg`tur` cu comportarea

func\iei f [n jurul punctului de acumulare x 0 * 0 din domeniul de defini\ie se pot
desprinde urm`toarele concluzii:
! Pentru valori ale lui x 7 0, din ce [n ce mai apropiate de 0, valorile
func\iei f sunt din ce [n ce mai aproape de 01. Cu alte cuvinte, pentru x
tinz@nd la 0, dar cu valori negative, valorile func\iei f tind c`tre 01.
! Pentru valori ale lui x 6 0, din ce [n ce mai apropiate de 0, valorile
func\iei f sunt din ce [n ce mai apropiate de 1. Cu alte cuvinte, pentru x
tinz@nd la 0, dar cu valori pozitive, valorile func\iei f tind c`tre 1.
Dac` consider`m restric\iile func\iei f la intervale (0V, 0) ]i, respectiv
(0, V), cele dou` concluzii se pot reformula astfel:
$ func\ia f (0V, 0 ) are limita , s *01 [n punctul x 0 * 0 ;
$ func\ia f (0 , V) are limita , d *1 [n punctul x 0 * 0 .
Aceste noi formul`ri conduc la urm`toarele defini\ii:
" DEFINI|II
de acumulare pentru D ]i A * D ^ (0V, x 0 ), B * D ^ (x 0 , V).
! Num`rul , s ' $ se nume]te limita la st@nga a func\iei f [n
punctul x 0 dac` lim f A (x ) * , s .
x,x0
! Num`rul ld ' $ se nume]te limita la dreapta a func\iei f [n

punctul x 0 dac` lim f B (x ) * ld .
x,x0
! Limitele la st@nga ]i la dreapta ale func\iei f [n punctul x 0 ' D S se

numesc limitele laterale ale func\iei f [n punctul x 0 .
Pentru limita la st@nga a func\iei f [n punctul x 0 se folosesc nota\iile:
lim f (x ) sau f (x 0 0 0) sau lim f (x ) , iar pentru limita la dreapta a func\iei f [n

x, x 0 x ! x0
x7x 0
punctul x 0 se folosesc nota\iile lim f (x ) sau f (x 0 2 0) sau lim f (x ) .
OBSERVA|II x, x 0
x6x 0
x " x0
121
$ Dac` func\ia f :D , $ are limit` la st@nga [n punctul x 0 ' DS, atunci

aceasta este unic`.
$ Dac` func\ia f :D , $ are limit` la dreapta [n punctul x 0 ' DS, atunci
aceasta este unic`.
$ Este posibil ca o func\ie f :D , $ s` admit` [n x 0 ' DS limit` lateral` la
st@nga, dar s` nu aib` limit` lateral` la dreapta sau reciproc.
$ Fie f :(a, b) , $ . Atunci limita la st@nga [n a ]i limita la dreapta [n b nu
au sens. Dac` func\ia f are limite [n punctele a ]i b, acestea coincid cu
limita la deapta [n a ]i limita la st@nga [n b.
" TEOREMA 3
(de caracterizare a limitei cu ajutorul limitelor laterale).

de acumulare pentru D. Dac` func\ia f are limite laterale [n x 0 , atunci f
are limit` [n x 0 dac` ]i numai dac` limitele laterale sunt egale. {n acest
caz:
lim f (x ) * f (x 0 0 0) * f (x 0 2 0).
x,x0
Teorema 3 este util`, [n special, [n cazul func\iilor definite printr-o acolad`.

802x 01, xT0
• Func\ia f :$ , $, f (x ) * 9 are limite laterale [n x * 0 ]i
;x 21, x 60
f (0 0 0) *01 ]i f (0 2 0) * 1. Conform teoremei 3 rezult` c` func\ia f nu are
limit` [n punctul x * 0.
8 x 2 m, x U 1
• Pentru func\ia f :$ , $23 4 -* . * 9 , avem c` f -10 0. * 12 m
;4x , x 61
]i f -12 0. * 4. Conform teoremei 3 func\ia f are limit` [n x 0 * 1, dac` ]i numai
dac` 12 m * 4, deci pentru m * 3.
122
1.4. Calculul limitelor de func\ii
1.4.1. Limitele unor func\ii elementare

LIMITA FUNC|IEI CONSTANTE
Fie f :$ , $, f (x ) * c, c ' $ . Dac` x 0 ' $ este punct de acumulare al
mul\imii $, atunci:
lim c * c .
x, x 0
(limita unei constante este egal` cu acea constant`).

{ntr-adev`r, fie V 'V (c ) , V * (a, b) o vecin`tate a lui c (fig. 1.28).
y
b
(
V c y=c
a
)
( )
O x0 x x
Fig. 1.28.
Dac` U 'V (x 0 ), avem c` f (x ) * c, 3 x ' U ]i se ob\ine c` f (x ) ' V ,
3 x ' U . A]adar, lim f (x ) * c .
x, x 0
LIMITA FUNC|IEI DE GRADUL I

Fie f :$ , $, f (x ) * ax 2 b, a , b ' $ , a = 0 . Dac` x 0 ' $ atunci avem:
! lim (ax 2 b) * ax 0 2 b, dac` x 0 ' $ ;
x, x 0
80V , a 6 0
! lim (ax 2 b) * a/ (0V) * 9 ;
x,0V ;2V , a 7 0
80V , a 7 0
! lim(ax 2 b) * a/ (2V) * 9 .
x,V ;2V , a 6 0
123
Pentru justificarea rezultatelor de mai sus, vom lectura graficul func\iei de

gradul 1 [n fiecare caz.
$ Fie x 0 ' $ ]i a ' $5 . {n func\ie de semnul lui a reprezent`rile graficului
sunt redate [n fig. 1.29 ]i, respectiv, fig. 1.30.
y y
a>0 a<0
f (x)
f (x0)
f (x) f (x)
f (x0)
x f (x) x
O x x0 x O x x0 x
Fig. 1.29. Fig. 1.30.
Lectur@nd graficul din fig. 1.29, se observ` c` pentru a 6 0:

! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim (ax 2 b) * ax 0 2 b ;
x, x 0 x, x 0
x7x 0 x7x 0
! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim (ax 2 b) * ax 0 2 b .
x, x 0 x, x 0
x6x 0 x6x 0
Pentru cazul a 7 0, prin lecturarea graficului din fig. 1.30 se ob\ine:

! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim (ax 2 b) * ax 0 2 b ;
x, x 0 x, x 0
x7x 0 x7x 0
! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim (ax 2 b) * ax 0 2 b .
x, x 0 x, x 0
x6x 0 x6x 0
A]adar, pentru oricare x 0 ' $ se ob\ine c` func\ia de gradul 1 are limite

laterale [n x 0 ]i aceste limite laterale sunt egale.
{n concluzie, conform teoremei 3 ob\inem c` func\ia de gradul 1 are limit`
[n orice punct x 0 ' $ ]i
lim (ax 2 b) * ax 0 2 b .
x, x 0
124
$ Fie x 0 *5V ]i a ' $* . Reprezent`rile grafice sunt redate [n fig. 1.31. ]i

fig. 1.32.:
y 2V y 2V
f (x) f (x)
a>0 a <0
0V x 2V 0V O x 2V
O x x x x
f (x) f (x)
0V 0V
Fig. 1.31. Fig. 1.32.
Prin lectur` grafic` se ob\ine:
! Dac` a 6 0, atunci lim(ax 2 b) *2V ] i lim (ax 2 b) *0V .

x,V x,0V
! Dac` a 7 0, atunci lim(ax 2 b) *0V ] i lim (ax 2 b) *2V .

x,V x,0V
EXEMPLE
! lim(2x 0 3) * 2/ 4 0 3 * 5 ;
x, 4
! lim (03x 2 5) *03/ (02) 2 5 * 11;

x,02
! lim(3x 014) * 3/V *2V ;

x,V
! lim (3x 014) * 3/ (0V) *0V ;

x,0V
! lim (02x 21) *02/ (0V) *2V .

x,0V
125
LIMITA FUNC|IEI DE GRADUL 2

Fie f :$ , $, f (x ) * ax 2 2 bx 2 c, a , b, c ' $ , a = 0 . Calculul limitei
func\iei [n punctul x 0 ' $ se ob\ine prin lecturarea reprezent`rilor graficului
redate [n fig. 1.33 ]i fig. 1.34.
y y
f (x)
f (x) a>0 a< 0
f (x0 )
f (x0 ) f (x)
f (x)
O x x0 x x x O x x0 x x
f (x)
Fig. 1.33. Fig. 1.34.

Rezult` c` func\ia de gradul 2 are limite laterale egale [n orice punct x 0 ' $
]i c` lim f (x ) * f (x 0 ) . A]adar, lim (ax 2 2 bx 2 c ) * ax 02 2 bx 0 2 c .
x, x 0 x, x 0
Pentru x 0 *5V avem reprezent`rile grafice [n fig. 1.35 ]i 1.36.

y 2V y 2V
a> 0 a< 0
f (x)
0V 2V 0V x x 2V
x O x x O x
f (x)
0V 0V
Fig. 1.35. Fig. 1.36.
Pentru a 6 0, rezult` c` lim f (x ) *2V ] i lim f (x ) *2V .
x,V x,0V
Pentru a 7 0, rezult` c`
lim(ax 2 2 bx 2 c ) *0V ] i lim (ax 2 2 bx 2 c ) *0V .
x,V x,0V
126
A]adar,
8ax 2 2 bx 2 c , x ' $
lim (ax 2 2 bx 2 c ) * 9 0 0 0
.
x, x 0 ;a/ (5V) , x 0 *5V
EXEMPLE
! lim(2x 2 0 x ) * 2/ 32 0 3 * 15 ;
x, 3
! lim(02x 2 2 3x 21) *02/12 2 3/121 * 2 ;
x,1
! lim (2x 2 0 x 21) *V ;
x,0V
! lim (03x 2 2 4x ) *0V .
x,2V
LIMITA FUNC|IEI RADICAL DE ORDINUL 2

Fie f :J 0, V. , $ , f (x ) * x ] i x 0 ' (0, V) . Graficul func\iei este redat [n
fig. 1.37.
y y 2V
f (x) f (x)
f (x0)
f (x) f (x)
2V
O x x0 x x O x x x
Fig. 1.37. Fig. 1.38.
Se observ` c` pentru x 0 ' J 0,2V. avem c`:

! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim x * x 0 ;
x, x 0 x, x 0
x7x 0 x7x 0
! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim x * x 0 .

x, x 0 x, x 0
x6x 0 x6x 0
127
A]adar, func\ia radical de ordinul 2 are limite laterale egale [n oricare punct
x 0 ' (0, V) ]i astfel lim x * x 0 . Dac` x 0 * 0 , atunci limita func\iei radical
x, x 0
de ordinul 2 este dat` de limita lateral` la dreapta.
Din lectura graficului (fig. 1.38) se ob\ine c` lim x * 0 . De asemenea, din
x, 0
x60
fig. 1.38 se ob\ine c` lim x *2V .

x,V
A]adar,
8
: x , x 0 ' J 0, 2V.
lim x * 9 0 .
x, x 0 :
;2V , x 0 *2V
LIMITA FUNC|IEI RADICAL DE ORDINUL 3

Fie f :$ , $, f (x ) * 3 x ]i x 0 ' $ .
y 2V
f (x)
f (x0)
f (x)
0V x O 2V
x x0 x x x
0V
Fig. 1.39.
Lectur@nd graficul func\iei redat [n fig. 1.39 se ob\ine c` func\ia radical de

ordinul 3 are limite laterale egale [n x 0 , 3 x 0 ' $ ]i
83 x , x ' $
3
: 0 0
lim x * 92V , x 0 *2V .
x, x 0 :
;0V , x 0 *0V
128
EXEMPLE
1 1
• lim x * 4 * 2 ; • lim x * * ;
x, 4
x,
1 9 3
9
3
• lim x *2V ; • lim x *0V ;
x,V x,0V
1 1
• lim 3 x * 3 27 * 3; • lim 3 x * 3 * .
x, 27
x,
1 8 2
8
LIMITA FUNC|IEI EXPONEN|IALE

Fie f :$ , (0, V), f (x ) * a x , a ' (0, V) / (1) . Pentru studiul limitei func\iei
exponen\iale [n puncte x 0 ' $ studiem reprezent`rile grafice din fig. 1.40 ]i 1.41.
y
a<1
1
f (x)
f (x0)
f (x)
O x x0 x x
Fig. 1.40. Fig. 1.41.
Se observ` c` [n punctul x 0 ' $ func\ia exponen\ial` are limite laterale egale

]i:
! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim a x * a x 0 ;
x, x 0 x, x 0
x7x 0 x7x 0
! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim a x * a x 0 .

x, x 0 x, x 0
x6x 0 x6x 0
129
Pentru x 0 *5V studiem reprezent`rile grafice din fig. 1.42 ]i fig. 1.43:
y 2V y 2V
a>1 a<1
f (x) f (x)
1 1
f (x) 2V 2V
0V f (x)
0V x O x x x O x x
0V 0V
Fig. 1.42. Fig. 1.43.
Se observ` c` pentru a 61 avem:
! lim f (x ) * 0 , adic` lim a x * 0 ;
x,0V x,0V
! lim f (x ) *2V , adic` lim a x *2V .
x,V x,2V
Pentru a 71 se ob\ine:
! lim f (x ) *2V , adic` lim a x *2V ;
x,0V x,0V
x
! lim f (x ) * 0 , adic` lim a * 0 .
x,V x,V
A]adar, func\ia exponen\ial` are limit` [n orice punct x 0 ' $ ]i

8a x 0 , x ' $
0
:
x
lim a * 90 , x 0 *2V, a 7 1 sau x 0 *0V, a 6 1 .
x, x 0 :
;2V , x 0 *2V, a 6 1 sau x 0 *0V, a 7 1
EXEMPLE
x 2
! 1 $x ! 1 $02
! lim 3 * 3 * 9 ; ! lim # & *# & * 4 ;
x, 2 x,02" 2 % "2 %
! 1 $x 1
! lim # & *V ; ! lim 4 x * 401 * ;
x,0V" 5 % x,01 4
! 1 $x
! lim 5 * 0 ;x
! lim#
# & & * 0.
x,0V x,V" 2 %
130
LIMITA FUNC|IEI LOGARITMICE
Fie f :(0, V) , $, f (x ) * log a x , a ' (0, V) ) (1) . Pentru calculul limitei

func\iei logaritmice [n punctul x 0 ' (0, V) studiem reprezent`rile grafice redate
[n fig. 1.44 ]i 1.45.
y a>1 y a<1
f (x)
f (x0)
f (x)
x x0 x
O 1 x x0 x x O 1 x
f (x)
f (x0)
f (x)
Fig. 1.44. Fig. 1.45.
Rezult` c` func\ia logaritmic` are limite laterale egale pentru x 0 ' (0, V) ]i:
! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim log a x * log a x 0 ;
x, x 0 x, x 0
x7x 0 x7x 0
! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim log a x * log a x 0 .

x, x 0 x, x 0
x6x 0 x6x 0
A]adar, func\ia logaritmic` are limit` [n orice punct x 0 ' (0, V) ]i

lim log a x * log a x 0 .
x, x 0
Domeniul de defini\ie al func\iei logaritmice are ca puncte de acumulare ]i

punctele x 0 * 0 ] i x 0 *2V .
Pentru x 0 * 0, limita func\iei exist` numai [n partea dreapt`.
Pentru calculul limitelor func\iei logaritmice [n x 0 * 0 ] i x 0 *2V , studiem

reprezent`rile grafice redate [n fig. 1.46 ]i fig. 1.47.
131
y 2V a>1 y 2V a<1
f (x)
f (x)
x 2V x 2V
O 1 x x O x1 x
f (x)
0V
f (x)
0V
Fig. 1.46. Fig. 1.47.

Rezult` c` func\ia logaritmic` are limite [n punctele x 0 * 0 ]i x 0 *2V ]i
anume:
• pentru a 61:
! lim f (x ) *0V , adic` lim log a x *0V;
x, 0 x, 0
x60 x60
! lim f (x ) *2V , adic` lim log a x *2V.
x,V x,V
• pentru a 71:
! lim f (x ) *2V , adic` lim log a x *2V;
x, 0 x, 0
x60 x60
! lim f (x ) *0V , adic` lim log a x *0V.
x,V x,V
{n concluzie, func\ia logaritmic` are limit` [n orice punct de acumulare al

domeniului de defini\ie ]i avem:
8log a x 0 , x 0 ' (0, V)
:
lim log a x * 92V , x 0 * 0, a 7 1 sau x 0 *2V, a 6 1.
x, x 0 :
;0V , x 0 * 0, a 6 1 sau x 0 *2V, a 7 1
EXEMPLE
! lim log 3 x *0V; ! lim log 1 x * log 1 64 *06;
x, 0 x, 64
x60 2 2
! lim log 3 x *V; ! lim log 2 x * log 2 8 * 3;
x,V x, 8
! lim log 0 ,1 x *2V; ! lim log 0 ,( 3) x *0V .
x, 0 x,V
x60
132
PROBLEME REZOLVATE
1. S` se studieze existen\a limitelor func\iei f :D , $ [n punctele specificate:
83x 2 5, xT0
a) f :$ , $, f (x ) * 9 x , x 0 * 0;
;2 2 4 , x 6 0
8ln x , x ' (0, 1)
b) f :(0, V) , $, f (x ) * 9 2 , x 0 ' (0, 1) .
;x 01, x ' J1, V.
Rezolvare.
a) Calcul`m limitele laterale ale func\iei f [n x 0 * 0 . Rezult`:
! lim f (x ) * lim(3x 2 5) * 3/ 0 2 5 * 5 ;
x, 0 x, 0
x70
! lim f (x ) * lim(2 x 2 4) * 2 0 2 4 * 5 .
x, 0 x, 0
x60
A]adar, func\ia f are limite laterale [n x 0 * 0 ]i acestea sunt egale. Rezult` c`
func\ia f are limit` [n x 0 * 0 ]i lim f (x ) * 5 .
x, 0
b) {n cazul x 0 * 0, dac` func\ia f are limit` [n x 0 * 0, atunci aceasta este dat`

de limita laterala [n dreapta punctului. Se ob\ine c` lim f (x ) * lim ln x *0V .
x, 0 x, 0
x60 x60
Pentru cazul x 0 * 1, calcul`m limitele laterale. Se ob\ine:
lim f (x ) * lim ln x * ln 1 * 0 ] i lim f (x ) * lim(x 2 01) * 12 01 * 0 .
x,1 x,1 x,1 x,1
x71 x61
A]adar, limitele laterale ale func\iei f [n punctul x 0 * 1 sunt egale ]i rezult` c`
lim f (x ) * 0 .
x,1
2. S` se determine constantele reale a ]i b pentru care func\ia f :$ , $,

f (x ) * ax 2 2 bx 2 a 2 b verific` condi\iile:
lim f (x ) * 6 ] i lim f (x ) 2 2 lim f (x ) * 0 .
x, 2 x,01 x, 0
Rezolvare.
Avem succesiv:
lim f (x ) * 4a 2 2b 2 a 2 b * 5a 2 3b * 6 ] i
x, 2
lim f (x ) 2 2 lim f (x ) * a 0 b 2 a 2 b 2 2(a 2 b) * 4a 2 2b * 0 .

x,01 x, 0
133
85a 2 3b * 6
Rezult` sistemul 9 cu solu\ia a *06, b * 12 , deci
;4a 2 2b * 0
f (x ) *06x 2 212x 2 6 .
3. S` se determine valorile constantelor reale pentru care func\ia f :$ , $ ,

82 x , xT0
:
f (x ) * 9ax 2 b , x ' (0, 1)
: 2 2
;a x 2 bx 0 2 , xU1
are limit` [n fiecare punct x 0 ' $.
Rezolvare.
Restric\iile func\iei f la intervalele (0V, 0), (0, 1) ]i (1, V) au limit` [n fiecare
punct, fiind func\ie exponen\ial`, respectiv func\ie de gradul 1 ]i 2.
R`m@ne s` studiem existen\a limitelor [n punctele x 0 * 0 ] i x 0 * 1. Avem:
lim f (x ) * lim 2 x * 2 0 * 1 ] i lim f (x ) * lim(ax 2 b) * b .
x, 0 x, 0 x, 0 x, 0
x70 x60
Func\ia f are limit` [n x 0 * 0 dac` ]i numai dac` b *1.

Pentru x 0 * 1 se ob\ine:
lim f (x ) * lim(ax 2 b) * a 2 b * a 21 ] i
x,1 x,1
x71
lim f (x ) * lim(a 2 x 2 2 bx 0 2) * a 2 2 b 0 2 * a 2 01.
x,1 x,1
x61
Func\ia f are limit` [n x 0 * 1 dac` ]i numai dac` a 21 * a 2 01. Rezult`

ecua\ia a 2 0 a 0 2 * 0 cu solu\iile a *01 ]i a * 2. A]adar,
82 x , xT0 82 x , xT0
: :
f (x ) * 90x 21, x ' (0, 1) sau f (x ) * 92x 21, x ' (0, 1).
: 2 : 2
;x 2 x 0 2 , xU1 ;4x 2 x 0 2 , xU1
134
Exersare
E1. S` se calculeze limitele:
a) lim 3; b) lim 5 3 ; c) lim 3
3;
x,3 x,0 x, 2
! x $
d) lim(2x 21) ; e) lim#0 21&; f) lim(3x 2 0 x 2 2) ;
x, 2 x, E" E % x,1
3
! 1 $x
g) lim (5 21) ; h) lim ln 3. i) lim log# & .
x,2V x,01 x,V "5 %
a) limJ(x 21) 2 21K; b) limJ2x 2 (x 01) 2 K; c) lim (x 2 0 3) ;
x,1 x,V x,0V
2 2
d) lim (03x 2 2 2 x ) ; e) lim (05x 0 7x ) ; f) lim( x ) ;
x,0V x,2V x,9
g) lim log 3 x ; h) lim log 0 ,3 x ; i) lim log 1 x .
x, 0 x, 0 x,V
x60 x60 2
log 2 x log 3 ( x 221) x
! 1 $x
a) lim(2 ); b) lim 3 ; c) lim log 5 2 ; d) lim log 3# & .
x,1 x, 0 x,5 x,0V " 3%
E4. S` se studieze existen\a limitei func\iei f [n punctele specificate:
82x 2 2 3, xT1
a) f :$ , $, f (x ) * 9 , x 0 ' (1, 2) ;
;5x 01, x 6 1
8x 2 3, x ' (0, 1)
b) f : D , $, f (x ) * 9 x , x 0 ' (1, 0, 2V) .
;4 , x ' (1, 2V)
Sintez`
S1. S` se determine parametrii reali pentru care:
a) limJ (a 01) x 2 3K* 6 ; b) lim(5 2 6ax ) * 23;
x,1 x, 3
c) lim(ax 2 3x 0 3) * 5 ; d) lim x * 3;
x, a x, a
2 2 3
e) lim(a x 2 2ax 211) * a 214 ; f) lim x * 3;
x,1 x, a21
g) lim x * a 01; h) lim 2 ax * 16 .
x, a01 x, a
135
S2. S` se studieze existen\a limitei func\iei f :D , $ pe domeniul de defini\ie:

8 ! 1$
:log2 x , x '# 0, &
: " 2%
a) f :(0, 1) , $, f (x ) * 9 ;
: >1 $
:2x 0 2 , x '@ , 1&
; ?2 %
82 x , x ' (0, 1)
:
b) f :(0,2K Q (3) , $, f (x ) * 9log 2 x , x ' J1, 2K .
:
;0 , x *3
S3. S` se determine constantele reale pentru care func\ia f are limit` [n punctele
specificate:
8
:ax 2 2 (a 2 2) x , xT1
a) f :$ , $, f (x ) * 9 , x 0 * 1;
:
;3 x , x 61
8(x + a) 2 2 (x 01) 2 , xT1
b) f :$ , $, f (x ) * 9 , x 0 * 1;
;(x 012 a) (x 2 4 0 a) , x 6 1
8ax + b, xT2
:
c) f :$ , $, f (x ) * 9log 2 x , x ' (2, 4) , x 0 ' (2 , 4) ;
: 2
;ax 2 bx 2 6 , xU4
82 ax , xT1
:
d) f :$ , $, f (x ) * 94 bx , x ' (1, 3) , x 0 ' (1, 3) .
: ( a22 ) x
;8 , xU3
S4. S` se studieze existen\a limitei func\iei f :D , $ [n punctele specificate:

a) f :$ , $, f (x ) * x , x 0 ' (01, 0, 1) ;
b) f :$ , $, f (x ) * x 0 3 , x 0 ' (0, 3, 4) ;
c) f :$ , $, f (x ) * x 0 3 2 x , x 0 ' (05, 3, 5) ;
8
: x , xT1
d) f :$ , $, f (x ) * 9 , x 0 ' (0, 1) ;
:
; x , x 61
8 x 2 01, xT2
:
e) f :$ , $, f (x ) * 9 , x 0 ' (01, 1, 2) .
: 2
; x 21, x 6 2
136
1.4.3. Limitele func\iilor trigonometrice
LIMITA FUNC|IEI SINUS }I COSINUS

Fie func\ia f :$ , J01, 1K f (x ) * sin x . Deoarece func\ia sinus este func\ie
periodic` cu perioada principal` T * 2E, pentru studiul limitele func\iei pe
domeniul maxim de defini\ie $, este suficient studiul limitei func\iei
x 0 ' J 0, 2EK. Graficul func\iei f restric\ionat` la intervalul J 0, 2EK este
reprezentat [n fig. 1.48.
y
f (x)
f (x0)
E
f (x)
2 x x0 x PE
O x x0 x E _E x
f (x) W2
f (x0)
f (x)
Fig. 1.48.
Se observ` c` pentru x 0 ' J 0, 2EK:
! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim sin x * sin x 0 ;
x, x 0 x, x 0
x7x 0 x7x 0
! lim f (x ) * f (x 0 ) , adic` lim sin x * sin x 0 .
x, x 0 x, x 0
x6x 0 x6x 0
A]adar, func\ia sinus are limite laterale egale [n orice punct x 0 ' J 0, 2EK. Rezult`
c` func\ia sinus are limit` [n oricare punct x 0 ' J 0, 2EK ]i lim sin x * sin x 0 .
x, x 0
Din periodicitatea func\iei sinus se ob\ine c`:

lim sin x * sin x 0 , 3x 0 ' $ .
x, x 0
Fiind func\ie periodic`, func\ia sinus nu are limit` la 0V, respectiv la 2V.
{n mod analog, pentru func\ia cosinus f :$ , J1, 01K , f (x ) * cos x , se ob\ine
lim cos x * cos x 0 , 3x 0 ' $

x, x 0
Func\ia cosinus este periodic` ]i nu are limit` la 0V, respectiv la 2V.

137
LIMITA FUNC|IEI TANGENT~ }I COTANGENT~

8E G
Fie f :$ ) 9 2 kE k ' %H , $2 f (x ) * tg x . Func\ia tangent` este func\ie
;- I
periodic` de perioad` principal` T * E . Pentru calculul limitelor [n punctele de
acumulare x 0 ' $ folosim reprezentarea graficului care este redat [n fig. 1.49.
y y 2V
f (x)
f (x0) f (x)
f (x) E
0E x x0 x E x 0E x E x
O O
2 2 2 2
f (x)
0V
Fig. 1.49. Fig. 1.50.

! E E$
Se observ` c` pentru orice x 0 '#0 , &func\ia tangent` are limite laterale
" 2 2%
! E E$
egale. Rezult` c` func\ia tangent` are limit` [n x 0 '#0 , &]i lim f ( x ) * f ( x 0 ) ,
" 2 2 % x, x 0
adic`
lim tg x * tg x 0 .
x, x 0
E E
Pentru cazul x 0 * ]i, mai general, x 0 * 2 kE , studiem graficul din fig. 1.50.
2 2
Rezult` c`:
lim tg x *2V ] i lim tg x *0V .
E E
x, x,
2 2
E E
x7 x6
2 2
E
A]adar, func\ia tangent` are limite laterale [n x 0 * , dar nu are limit` [n
2
E
punctul x 0 * . {n general, din periodicitatea func\iei tangent` rezult` c` aceasta nu
2
E
are limit` [n punctele x 0 * 2 kE , 3k ' % ]i [n x 0 *0V, respectiv la x 0 *2V.
2
138
{n mod analog, pentru func\ia cotangent` ctg:$ ) (kE k ' %) , $ rezult`:

! lim ctg x * ctg x 0 , dac` x 0 ' $ ) (kE k ' %)6
x, x 0
! lim ctg x *0V , lim ctg x *2V ;
x, 0 x, 0
x70 x60
! lim ctg x *0V , lim ctg x *2V .
x, kE x, kE
x7kE x6kE
LIMITELE FUNC|IILOR TRIGONOMETRICE INVERSE

Folosind reprezent`rile geometrice ale graficelor func\iilor trigonometrice
inverse redate [n fig. 1.51–1.54 se ob\in urm`toarele concluzii:
! lim arcsin x * arcsin x 0 , x 0 ' J01, 1K ; E

x, x 0 ! lim arctg x * ;
x,V 2
! lim arccos x * arccos x 0 , x 0 ' J01, 1K ; E
x, x 0 ! lim arctg x *0 ;
x,0V 2
! lim arctg x * arctg x 0 , x 0 ' $ ; ! lim arcctg x * 0 ;
x, x 0 x,V
! lim arcctg x * arcctg x 0 , x 0 ' $ ; ! lim arcctg x * E .

x, x 0 x,0V
y y
E E
2
f (x) f (x) = arccos x
f (x0) E
01 f (x) 1 2
O x x0 x x f (x)
f (x0)
f (x)
f (x) = arcsin x
0E 1
2 01 O x x0 x x
Fig. 1.51. Fig. 1.52.

139
y y
E
2 E
f (x) f (x)
f (x) = arctg x
0V x O 2V
E f (x) = arcctg x
x x 2
f (x) f (x)
0V 2V
x O x x
0E
2
Fig. 1.53. Fig. 1.54.

EXEMPLE
! lim arcsin x * arcsin 0 * 0 ;
x, 0
1 E
! lim arcsin x * arcsin * ;
x,
1 2 6
2
E
! lim arcsin x * lim arcsin x * arcsin 1 * ;
x,1 x,1 2
x71
E
! lim arcsin x * lim arcsin x * arcsin(01) *0 ;
x,01 x,01 2
x601
E
! lim arccos x * arccos 0 *;
x, 0 2
1 E
! lim arccos x * arccos * ;
x,
1 2 3
2
! lim arccos x * lim arccos x * arccos 1 * 0 ;
x,1 x,1
x71
! lim arccos x * lim arccos x * arccos(01) * E ;
x,01 x,01
x601
! 1$ 1 E 2E
! lim arccos x * arccos#0 &* E 0 arccos * E 0 * ;
x,0
1 " 2% 2 3 3
2
! 3$
! lim arccos x * arccos#0 &* E 0 arccos 3 * E 0 E * 5E ;
# &
x,0
3 " 2 % 2 6 6
2
140
! lim arctg x * arctg 0 * 0 ;

x, 0
E
! lim arctg x * arctg1 * ;
x,1 4
E
! lim arctg x * arctg 3 * ;
x, 3 3
E
! lim arctg x * arctg (0 3 ) *0 ;
x,0 3 3
E
! lim arcctg x * arcctg 0 * ;
x, 0 2
E
! lim arcctg x * arcctg1 * ;
x,1 4
3 E
! lim arctg x *0arctg *0 ;
3 3 6
x,0
3
3E
! lim arcctg x * arcctg (01) * E 0 arcctg1 * ;
x,01 4
5E
! lim arcctg x * arcctg (0 3 ) * E 0 arcctg 3 * .
x,0 3 6
Exersare
a) lim sin x ; b) lim cos x ; c) lim sin x ; d) lim cos x ;
E E E E
x, x, x,0 x,0
6 6 4 6
e) lim sin x ; f) lim cos x ; g) lim sin x ; h) lim cos x .
x, E x, E x, 2 E x,0E
x7E x6E x62 E x70E
a) lim tg x ; b) lim tg x ; c) lim tg x ; d) lim tg x ;
E E E E
x, x,0 x,0 x,
3 3 4 2
E
x6
2
d) lim tg x ; f) lim ctg x ; g) lim ctg x ; h) lim ctg x ;
x, E E E 3E
x6E x, x,0 x,
2 4 2
i) lim ctg x ; j) lim ctg x .
x, E x, 2 E
x7E x62 E
141
a) lim arcsin x ; b) lim arccos x ; c) lim arccos x ;
1 1 3
x,0 x,0 x,0
2 2 2
d) lim arcsin x ; e) lim arccos x ; f) lim arcsin x .

3 2 2
x,0 x,0 x,
2 2 2
a) lim arctg x ; b) lim arcctg x ; c) lim arctg x ;
3 3 3
x, x, x,0
3 3 3
d) lim arcctg x ; e) lim arctg x ; f) lim arctg x .
3 x,0 3 x, 3
x,0
3 x6 3
Sintez`
S1. S` se determine valorile parametrului a ' $ pentru care au loc egalit`\ile:
E E
a) lim arcsin x * ; b) lim arccos x * 0 ; c) lim arctg x * ;
x, a 2 x, a x, a 4
E E
d) lim arcsin x * ; e) lim arccos x * E ; f) lim arctg x *0 .
x, a 4 x, a x, a 4

8sin x , xT0
a) f :$ , $ , f (x ) * 9 2 , x 0 ' (0, 0V, 2V) ;
;x , x 6 0
8sin x , xTE
b) f :$ , $ , f (x ) * 9 , x 0 ' (0, E, 2E) ;
;3(x 0 E ) 2 , x 6 E
8arccos x , x ' J01, 0.
:
c) f :J01, 1K , $ , f (x ) * 9 2 E , x 0 ' (01, 0,1) ;
:x 2 2x 2 , x ' J 0, 1K
; 2
8arctg x , xT0
:
d) f :$ , $ , f (x ) * 9arcsin x , x ' (0, 1) , x 0 ' (0V, 0, 1, 2V) .
:
;arcctg x , x ' J1, 2V.
142
S3. S` se determine valorile parametrilor reali, pentru care func\ia f :D , $ are

limit` pe domeniul de defini\ie.
8sin x , xT0
:
a) f :$ , $ , f (x ) * 9ax 2 b , x ' (0, 1)
:
;arctg x , xU1
8a, x ' J02, 01.
:
b) f :J02, 2K , $ , f (x ) * 9arcsin x , x ' J01, 1K ;
:
;b, x ' -1, 2K

a) f :$ , $ , f (x ) * sin x , x 0 ' (01, 0, 1) ;
> E A 8 E EG
b) f :@0 , E C, $ , f (x ) * sin x , x 0 ' 90 , 0, H;
? 2 B ; 2 2I
8 E EG
c) f :$ , $ , f (x ) * 0 cos x , x 0 ' 90 , 0, H;
; 2 2I
d) f :$ , $ , f (x ) * arctg x , x 0 ' (01, 0, 1) .
82 x 01, x U 0
a) f :$ , $ , f (x ) * 9 , x 0 * 0;
;log 2 x , x 6 0
8 x 21, x ' J 0,3.

b) f :J 0,2V. , $, f -x . * 9 , x 0 * 3;
; sin-Ex ., x D 3
8x 2 a, x ' J01,0K
c) f :J011
, K , $2 3 4 -* . * 9 , x * 0;
,K 0
;arcsin x , x ' -01
8 arcsin x , x ' J011 ,K

d) f :$ , $2 4 -* . * 9 , x 0 ' (01,01
, ).
;m 2 log 2 x , x ' $ ) J 1727K
143
1.5. Opera\ii cu limite de func\ii
1.5.1. Adunarea, produsul, c@tul, puteri de limite de func\ii

Fie f , g : D , $ dou` func\ii reale de variabil` real`, x 0 ' DS un punct de
acumulare al mul\imii D ]i , 1 * lim f (x ) , , 2 * lim g (x ) .(1
x, x 0 x, x 0
Referitor la opera\iile cu limite de func\ii are loc urm`torul rezultat:
" TEOREMA 1 (Opera\ii cu limite de func\ii)

! Dac` , 1 2, 2 are sens [n $, atunci
lim ( f (x ) 2 g (x )) * lim f (x ) 2 lim g (x ).
x,x0 x,x0 x,x0
Limita sumei este egal` cu suma limitelor.

! Dac` , 1 0 , 2 are sens [n $, atunci
lim ( f (x ) 0 g (x )) * lim f (x ) 0 lim g (x ).
x,x0 x,x0 x,x0
Limita diferen\ei este egal` cu diferen\a limitelor.

! Dac` , 1 /, 2 are sens [n $, atunci
! $! $
lim ( f (x )/g (x )) *# lim f (x )&/# lim g (x )&.
x,x0 " x,x0 % " x,x0 %
Limita produsului este egal` cu produsul limitelor.
lim f (x )
,1 f (x ) x,x0
! Dac` are sens [n $, atunci lim * .
,2 x,x0 g (x ) lim g (x )
x,x0
Limita raportului este egal` cu raportul limitelor.
,
! Dac` -, 1. 2 are sens [n $, atunci
! $xlim
, x0
g (x )
g (x )
lim ( f (x )) #
* lim f (x )& .
x,x0 " x,x0 %
Limita puterii este egal` cu puterea limitelor.
(1
Ne reamintim!
Fie f , g: D , $ ]i A *(x ' D g (x ) * 0). Atunci au loc urm`toarele opera\ii cu func\ii:
f 5 g , f /g: D , $, ( f 2 g ) (x ) * f (x ) 2 g (x ), - f 0 g.- x . * f (x ) 0 g (x ), ( f / g ) (x ) * f (x ) / g (x );
f !f$ f (x )
: D ) A , $,# &(x ) * .
g "g% g (x )
144
EXEMPLE
! lim(sin x 2 cos x ) * lim sin x 2 lim cos x * 0 2 (01) *01;
x, E x, E x, E
! lim(x 212 x ) * lim(x 21) 2 lim x * 10 2 3 * 13;

x, 9 x, 9 x, 9
! lim(x 2 2 ln x 2 x ) * lim x 2 2 lim- ln x 2 x . *

x,1 x,1 x,1
* 12 lim ln x 2 lim x * 12 ln 121 * 2 .
x,1 x,1
Mai general, dac` f1 , f 2 , ..., f n : D , $ ]i lim f k (x ) * lk , k ' (1, 2, ..., n),

x, x 0
atunci:
lim - f1 (x ) 2 f 2 (x ) 2...2 f n (x ). * lim f1 (x ) 2 lim f 2 (x ) 2...2 lim f n (x ) ,
x, x 0 x, x 0 x, x 0 x,x 0
dac` opera\ia , 1 2 , 2 2...2 , n are sens [n $.
EXEMPLE
! $! $
! lim(x 2 x ) *# lim x 2 &# lim x &* 1/1 * 1;
x,1 " x,1 %" x,1 %
! lim(E 0 x 21) /sin x * lim (E 0 x 21) / lim sin x * 1/sin E * 0;
x, E x, E x, E
! lim
x, 0
J-x 2 3
K
2 x 21./ x / cos x * lim- x 2 x 21./ lim- 3 x / cos x . *
x, 0
2
x, 0
! $! $
*# lim 3 x &/# lim cos x &* 0/ cos 0 * 0 .
" x, 0 % " x, 0 %
Mai general, dac` f1 , f 2 , ..., f n : D , $ sunt func\ii cu proprietatea c`

lim f k * , k , k ' (1, 2, ..., n) , iar opera\ia , 1 / , 2 /.../ , n are sens [n $, atunci:
x, x 0
! $! $ ! $
lim J f1 (x ) / f 2 (x ) /.../ f n (x )K *# lim f1 (x ) &/# lim f 2 (x ) &/.../# lim f n (x ) &.
x, x 0 " x, x 0 % " x, x 0 % " x, x 0 %
! $n n
Dac` f1 * f 2 *...* f n * f , atunci lim - f (x ). * lim f (x ) & .
#
x, x 0 " x, x 0 %
145
EXEMPLE
! $5
! lim x 5 *# lim x & * 2 5 * 32 ;
x, 2 " x, 2 %
4
! 4 $4 ! E$
! lim(arctg x ) *# lim arctg x & *# & ;
x,1 " x,1 % "4%
! lim(x 2 21) 3 *V 3 *V ;
x,V
3
! $3 ! E $ E3
! lim (arctg x ) 3 *# lim arctg x & *#0 & *0 ;
x,0V " x,0V % " 2% 8
5x 2 2 3 lim( 5x 2 2 3) lim 5x 2 2 lim 3 5 2 3

x,1
! lim * * x,1 x,1
* * 2;
x,1 3x 21 lim(3x 21) lim 3x 2 lim 1 321
x,1 x,1 x,1
lim 2 x
2x ! $x, 2 ! $4
! lim(x 21) *# lim(x 21) & * lim x 2 lim 1& * 34 * 81.
#
x, 2 " x, 2 % " x, 2 x, 2 %
TEM~
1. Calcula\i:
2
a) lim-x 21./-x 2 2. ; b) lim-12 ln x ./-12 2 ln x .;
x,1 x, e
3 30x
c) lim- x 2 3 x . ; d) lim- x 2 21. .
x, 0 x, 3
2. Determina\i valorile parametrilor reali pentru care au loc egalit`\ile:

a) lim- x 2 a3 x . * 3; b) limJ-x 0 3. 2 a ln x K * ln 9;
x,1 x, 3
22 x 3
c) lim-2 x 2 4 x . * 6; d) lim * .
x, a x, a21 32 x 4
3. Determina\i parametrii reali pentru care func\ia f :$ , $23
8 x 2 ax 2 2 ln x , x D 1
- .
4 * *9 , are limit` [n x 0 * 1.
;x 2 a 2 3 x , x 71
146
1.5.2. Limitele func\iilor compuse

Fie f : D , $ ]i u: A , D func\ii reale de variabil` real`, iar h: A , $ func\ia
compus` a acestora.
f
D $
u
h=fù
A
x0
Fig. 1.55.
Dac` x 0 ' AS este un punct de acumulare pentru mul\imea A, condi\iile [n
care func\ia h are limit` [n punctul x 0 sunt date de urm`torul rezultat:
" TEOREMA 2 (de existen\` a limitei func\iilor compuse).

Fie x 0 ' AS ]i u(x 0 ) * u0 ' DS puncte de acumulare pentru
mul\imile A, respectiv D. Dac` sunt [ndeplinite condi\iile:
a) lim u(x ) * u0 ;
x,x0
b) u(x ) = u0 , pentru oricare x ' A ) (x 0);
c) lim f ( y ) * , ,
y,u0
atunci lim f (u(x )) * lim f ( y ).
x,x0 x,x0
PROBLEME REZOLVATE
1. S` se calculeze:
a) lim 3 x 2 2 x 2 8 ; b) lim log 2 (x 2 5) ;
x, 0 x, 3
2
c) limsin (x 01) ; d) lim ln (2x 2 2 3x 21) .
x,1 x,V
Solu\ie.
a) Fie f , u:$ , $ , f (x ) * 3 x , u(x ) * x 2 2 x 2 8 . Avem:
lim u(x ) * lim- x 2 2 x 2 8. * 8 .
x, 0 x, 0
147
Atunci:
lim 3 x 2 2 x 2 8 * lim f (u(x )) * lim f ( y ) * lim 3 y * 3 8 * 2.
x, 0 x, 0 y, 8 y, 8
OBSERVA|IE
$ Din rezolvarea anterioar` se desprinde concluzia c` pentru calculul
limitei date se poate proceda [n mod practic astfel:
! se noteaz` y * u(x ) ]i se scrie func\ia f -u(x ). sub forma f ( y ) ;
! se afl` valoarea y 0 a limitei lim u(x ) ;
x, x 0
! se calculeaz` apoi lim f ( y ) .
y, y 0
b) Avem f :(0, V) , $, u:(0V, 0 5) , (0, V), f (x ) * log 2 x , u(x ) * x 25 .

Se ob\ine:
y 0 * lim u(x ) * lim(x 2 5) * 8 ]i lim log 2 y * log 2 8 * 3.
x, 3 x, 3 y, 8
A]adar, lim log 2 (x 2 5) * 3.

x, 3
c) Avem f , u:$ , $ , f (x ) * sin x , u(x ) * x 2 01.

Se ob\ine
limsin y * sin 0 * 0 .
y, 0
A]adar, limsin(x 2 01) * 0 .

x,1
d) Consider`m f :(0, V) , $, u:(0, V) , (0, V), f (x ) * ln x ,

u(x ) * 2x 2 2 3x 21.
Se ob\ine:
lim u(x ) * lim(2x 2 2 3x 21) *V ]i lim ln(2x 2 2 3x 21) * lim ln y *V .
x,V x,V x,V y,V
OBSERVA|IE
$ {n cazul [n care f ]i u sunt func\ii elementare, vom avea
! $
lim f (u(x )) * f# lim u(x ) &,
x, x 0 " x, x 0 %
rela\ie care permite un calcul mai direct al limitelor de func\ii compuse.
148
Astfel, avem:
! lim 3 x 2 2 x 2 8 * 3 lim(x 2 2 x 2 8) * 3 8 * 2 ;
x, 0 x, 0
! $
! lim log 2 (x 2 5) * log 2# lim(x 2 5) &* log 2 8 * 3;
x, 3 " x, 3 %
! $
! limsin (x 2 01) * sin# lim(x 2 01) &* sin 0 * 0 ;
x,1 " x,1 %
! $
! lim ln(2x 2 2 3x 21) * ln# lim(2x 2 2 3x 21) &* ln V *V .
x,V " x,V %
2. S` se determine constantele reale pentru care au loc rela\iile:

a) lim 2x 2 2 3x 2 a * 3; b) lim e 2 x2a * e01 ; c) lim log 3 - 3 x 2 a . * 2 .
x, 2 x,01 x, 3
Solu\ie.
a) Avem lim 2x 2 2 3x 2 a * lim(2x 2 2 3x 2 a) * a 214 * 3.
x, 2 x, 2
Rezult` a214 * 9 ]i a *05.
lim ( 2 x2a )
b) Se ob\ine lim e 2 x2a* e x,01 * e a02* e01 ]i rezult` a0 2 *01 ]i a *1.
x,01
c) Avem:
! $
lim log 3- 3 x 2 a . * log 3# lim 3 x 2 a &* log 3 3 lim(x 2 a) *
x, 3 " x, 3 % x, 3
* log 3 3 a 2 3 * 2 .
Rezult` c` 3 a2 3 * 32 ]i a2 3 * 729, deci a * 726.
TEM~
1. Determina\i valorile parametrului a pentru care au loc egalita\ile:
a) lim J x 21 2 a ln-x 2 e.K * 5; b) lim - 2x 21 2 x 0 a . * 3;

x, 0 x, a
x6a
x21
c) lim -sin 2x 2 2a/ cos 4x . * 8; d) lim -2 x 2 3ax . * 25.
x, 0 x,1
149
1.5.3. Criterii de existen\` a limitei unei func\ii

Fie f , g : D , $ dou` func\ii reale de variabil` real` ]i x 0 ' DS un punct de
acumulare pentru D.
" TEOREMA 3 (criteriul major`rii)

! Dac` f (x )Tg (x ), 3 x ' D ]i lim g (x ) *0V , atunci
x,x0
lim f (x ) *0V .
x,x0
! Dac` f (x )Tg (x ), 3 x ' D ]i lim f (x ) *2V , atunci

x,x0
lim g (x ) *2V .
x,x0
! Dac` exist` , ' $ cu proprietatea c` f (x ) 0 , Tg (x ), 3x ' D ]i

lim g (x ) * 0, atunci
x,x0
lim f (x ) * , .
x,x0
EXEMPLE
! S` se calculeze:
x2 ! 1 $
a) lim ; b) lim(0x 2 0 x 3 ) ; c) lim# x sin 2 &.
x,V x 21 x,V x, 0" x %
Solu\ie.
x2
a) Fie f (x ) * , x ' (0, V) . Avem
x 21
x 2 0121 1
f (x ) * * x 012 Ux 01, 3x ' (0, V) .
x 21 x 21
Din inegalitatea f (x )Ux 01, aplic@nd criteriul major`rii, rezult`:
lim f (x )U lim(x 01) *V , deci lim f (x ) *V .
x,V x,V x,V
2 3
b) Fie f (x ) *0x 0 x , x ' $ . Se observ` u]or c`
f (x )T0 x 3 , x ' $ ]i lim f (x )T lim(0x 3 ) *0V.
x,V x,V
A]adar, lim f (x ) *0V.
x,V
150
1 1
c) Avem f (x ) * x sin 2
* x / sin 2
T x , 3x ' $* .
x x
A]adar, f (x ) 0 0 T x , 3x ' $* ]i, deoarece lim x * 0, conform
x, 0
criteriului major`rii se ob\ine c` lim f (x ) * 0.
x, 0
" TEOREMA 4 (criteriul cle]telui).

Fie f , g , h:D , $ func\ii reale de variabil` real` ]i x 0 ' DS punct
de acumulare pentru D. Dac` sunt verificate condi\iile:
a) g (x )T f (x )Th(x ), 3x ' D ;
b) lim g (x ) * lim h(x ) * , ' $, atunci lim f (x ) * , .
x,x0 x,x0 x,x0
EXEMPLE
1
>1A x sin 2
S` se calculeze: a) lim x /@ C; b) lim x.
x, 0 ? x B x,V x 21
x60
Solu\ie.
a) Folosind proprietatea func\iei parte [ntreag` se ob\ine:
1 >1A 1
01 7@ CT , x ' (0, V)
x ?x B x
>1A
]i rezult` inegalitatea 10 x 7 x@ CT1. Deoarece lim (10 x ) * 1 aplic@nd criteriul
?x B x, 0
>1A
cle]telui pentru f (x ) * x@ C, g (x ) * 10 x , h(x ) * 1, se ob\ine c` lim f (x ) * 1.
?x B x, 0
b) Consider@nd func\iile f , g , h:(0, V) , $ ,

1
x sin 2
f (x ) * x , g (x ) * 0, h(x ) * sin 2 1 ,
x 21 x
se observ` u]or c` g (x ) T f (x ) T h(x ), 3x ' (0, V) ]i lim g (x ) * 0,
x,V
!
2 1 #
2
1$ ! ! 1$$2
lim h(x ) * lim sin * lim sin & *#sin lim &
# # & 2
& * (sin 0) * 0 .
x,V x,V x " x,V x % " " x,V x %%
A]adar, conform criteriului cle]te se ob\ine c` lim f (x ) * 0 .

x,V
151
Exersare
! x$
a) lim- x 2 0 3x 2 x .; b) lim#2x 012 ln &;
x, 4 x, 3" 3%
c) lim(sin x 2 3 cos x ) ; d) lim-2 x 2 3x 0 4 x .;
x, E x,1
2
e) lim (3x 0 27x 2 log 3 x ) ; f) lim -2 x 2 3x 0 3 x ..
x, 9 x,01
a) lim- x 2 0 2.- x 2 0 3.; b) lim- x 2 log 3 x .; c) lim- x 2 2 2 x . 3 x ;
x,1 x,1 x, 0
! 2 x 3x $
d) lim#
x, 3" 8 27 %
&
# / &; e) lim x, 0
-2 x 21.-3 x 2 x .; f) xlim,2E
(10 cos x ) (12 sin x ) .
x 01 x 2 2 4x 010 sin x 2 cos x
a) lim 2 ; b) lim ; c) lim ;
x,1 x 2 x 21 x, 2 2x 0 3 x, 0 12 sin x 2 x
x60
3
x2 x sin x 2 tg x arcsin x 2 arccos x
d) lim ; e) lim ; f) lim .
x,1 22 x x, E sin x 2 2 x,1 E 2 arctg x
x21
a) lim(x 21) x
; b) lim(sin x ) 12x ; c) lim- x 2 2 x 01. ;
x,1 x, 0 x, 2
x60
d) lim(12 sin x ) cos x ; e) lim(sin x 2 tg x ) E2x ; f) lim(arctg x ) x

.
x, E x, E x,1
x6E
Sintez`
S1. S` se calculeze:
2 4
a) lim- x 2 3 x . ; b) lim-2 x 0 33 x . ; c) lim (sin x 2 cos x ) 2 ;
x,1 x, 0 x, 2 E
! 2x 21 $ x
d) lim (sin x tg x ) x21 ; e) lim# x x 2 2 &; f) lim-2 x 0 3x 21. ;
x, 0 x,1" x 0 x 21 % x,1
arctg x arccos x
g) lim(2 arcsin x 2 arccos x ) x ; h) lim ; i) lim .
x,
1 x , 3 arcctg x x, 0 12 arcsin x
2
152
S2. S` se determine constantele reale pentru care au loc egalit`\ile:

aE 2 arcsin x (x 21) 2 2 (x 0 2) 2
a) lim * 2; b) lim * 1;
x,1 E 2 arccos x x,01 a2 3 x
x 2 2x 2x 2 4x3
c) lim * 1; d) lim * .
x, a 22 x x, a 2/2 x 2 3/ 4 x 8
S3. S` se studieze existen\a limitelor func\iei f :D , $ [n punctele specificate:
8 ! E$
:x tg x , x '# 0, &
: " 2% 8 EG
a) f (x ) * 9 , x 0 ' 90, H;
: >E $ ; 2I
sin x , x '@ , 2V &
:
; ?2 %
8
:(x 01) x , x ' (0, 1)
b) f (x ) * 9 , x 0 ' (0, 1) ;
;-10 x ., x ' -0V, 0K Q J1, 2V.
3
:
8! x 01 $3
:# & , x ' -0V, 0K
c) f (x ) * 9" x 2 2 x 21 % , x 0 * 0.
:
;(012 sin x ) 3 , x ' (0, 2V)
2
a) lim-sin x .3 x 01 ; b) lim- x 2 2 x ln(x 21). ;
x,1 x, 0
5
c) lim(2 x 01) lg (x 2 8) ;
x, 2
d) lim
x,1
- 3
7x 2 x .;
e x21 x 22 2 3 x 2 6
e) lim ; f) lim ;
x,01 12 2 x21 x, 2
x 2 212 0 3 10 0 x
arcsin (x sin x )
g) lim ; h) lim log 2 -2 2 log 3 (x 2 9). .
x, 0 12 sin (arccos x ) x, 0
> 1 A JxK sin x
a) lim x 2@ 2 C; b) lim ; c) lim ;
x, 0 ?x B x,V x x,V x2
cos x 2 x x cos x J x K 2J 3x K
d) lim 2
; e) lim ; f) lim .
x,V x x,V x 2 21 x,V x
153
1.6. Cazuri exceptate la calculul limitelor de func\ii

{n mul\imea $ urm`toarelor opera\ii nu li se atribuie niciun sens:
0 V
V0V, , , 0/V, 0 0 , V 0 , 1V .
0 V
{n cazul [n care [n calculul limitelor de func\ii se ajunge la asemenea situa\ii,
numite cazuri exceptate, nu se poate preciza direct care este limita final`.
EXEMPLE
x 2 04
! lim . Prin folosirea opera\iilor cu limite de func\ii avem:
x, 2 x 0 2
x 2 0 4 lim
- x 2 0 4. 0
lim * x, 2 * (caz exceptat)
x, 2 x 0 2 lim(x 0 2) 0
x, 2
]i, astfel, nu putem spune care este rezultatul.
{n acest caz, limita cerut` se poate calcula astfel:
x 2 04 (x 0 2) (x 2 2)
lim * lim * lim(x 2 2) * 4 .
x, 2 x 0 2 x, 2 x 02 x, 2
sin 2x
! lim . Prin calcul direct, cu opera\ii cu limite de func\ii se ob\ine:
x,0 sin x
sin 2x limsin
x, 0
2x 0
lim * * (caz exceptat).
x, 0 sin x limsin x 0
x, 0
Pentru dep`]irea acestui caz de excep\ie se prelucreaz` expresia de sub limit`
]i se ob\ine:
sin 2x 2 sin x / cos x
lim * lim * lim 2 cos x * 2 cos 0 * 2 .
x, 0 sin x x, 0 sin x x, 0
! limJ(x 21) 3 0 x 3 K. }i [n acest caz, prin calcul direct se ajunge la opera\ia

x,V
V0V care nu are sens [n $. Prelucr@nd expresia (x 21) 3 0 x 3 se ob\ine:
limJ(x 21) 30 x 3 K * lim(x 32 3x 2 2 3x 210 x 3 ) * lim(3x 2 2 3x 21) *V .

x,V x,V x,V
154
> 1 A
! , * lim@- x 2 21./ 2 C. Prin calcul direct se ob\ine:
x,V? 2x 21 B
1
, * lim- x 2 21./ lim 2 *V/ 0 ,
x,V x,V 2x 21
deci opera\ie care nu are sens [n $.

1
Pentru calculul limitei se scrie expresia - x 2 21./ 2 sub forme
2x 21
echivalente ]i se ob\ine:
! 1 $ 1
2 x 2#12 2 & 12 2
x 21 " x % x *
, * lim 2 * lim * lim
x,V 2x 21 x,V 2! 1 $ x,V 1
x #2 2 2 & 22 2
" x % x
! 1 $
lim#12 2 &
x,V" x % 12 0 1
* * * .
! 1 $ 22 0 2
lim#2 2 2 &
x,V" x %
! 1 ! 1 $$
! , * lim## / ln# x && &. Prin calcul direct se ob\ine:
x,V" x " x %%
1 ! 1 $
, * lim / lim# ln x &* 0/ ln-02 . * 0/ (0V) ,
x,V x x,V" x %
deci o opera\ie care nu are sens [n $.
Pentru a evita aceast` opera\ie avem:
1 x ln x
, * lim (0 ln x x ) *0 lim *0 lim ln x *0V .
x,V x x,V x x,V
Aceste exemple permit s` se fac` urm`toarele observa\ii:

V 0
! {n cazurile exceptate V0V, , , 0/V,..., nu se poate cunoa]te
V 0
direct rezultatul final, iar acest rezultat final depinde de func\iile care
apar [n calcul, el put@nd fi orice num`r din $, eventual s` nu existe.
De aceea, aceste cazuri se numesc cazuri de nedeterminare.
Pentru calculul limitelor de func\ii [n cazurile de nedeterminare se folosesc

anumite tehnici speciale sau sunt folosite anumite limite fundamentale.
155
1.6.1. Limitele func\iilor ra\ionale

Func\ia f : $ , $, f (x ) * a0 x n2 a1x n012...2 an01x 2 an , unde a0 , a1 ,..., an' $,
a0 = 0 ]i n ' ! se nume]te func\ie polinomial` de gradul n.
{n particular, func\ia de gradul 1 ]i func\ia de gradul 2 sunt func\ii polinomiale de
gradul 1, respectiv 2.
Dac` f :$ , $ este o func\ie polinomial` de gradul n ]i x 0 ' $, conform
opera\iilor cu limite de func\ii elementare lim f (x ) * f (x 0 ) .
x, x 0
Fie f , g : $ , $ func\ii polinomiale ]i A * (x ' $ g (x ) * 0). Func\ia
f (x )
h : $ ) A , $, h(x ) * se nume]te func\ie ra\ional`.
g (x )
EXEMPLE
1 x 01
! Func\iile h1 :$ ) (0) , $, h2 :$ , $, h1 (x ) * , h2 (x ) * 2 sunt
x x 22
func\ii ra\ionale.
f (x )
Fie h: D , $, h(x ) * o func\ie ra\ional`, unde f ]i g sunt func\ii
g (x )
polinomial` de grad cel mult 2 ]i x 0 ' DS un punct de acumulare al mul\imii D.
Calculul limitei func\iei h [n punctul x 0 conduce la urm`toarele situa\ii:
1. Cazul x 0 ' D . Av@nd [n vedere opera\iile cu limite de func\ii avem:
f (x ) f (x 0 )
lim h(x ) * lim * .
x, x 0 x, x 0 g (x ) g (x 0 )
f (x 0 ) k
2. Cazul g (x 0 ) * 0 ]i f (x 0 ) * k = 0. Rezulta c` * .
g (x 0 ) 0
{n acest` situa\ie se calculeaz` limitele laterale ale func\iei f [n punctul x 0 .
Pentru calculul acestor limite laterale se folosesc urm`toarele „reguli“:
1 1
*0V ]i *2V ,
lim y lim y
y, 0 y, 0
y70 y60
1 1
reguli notate simbolic astfel: *0V, *2V .
0 (0) 0 (2)
0
3. Cazul f (x 0 ) * g (x 0 ) * 0 . Aceast` situa\ie conduce la nedeterminarea care
0
se solu\ioneaz` folosind descompunerea [n produs de factori a expresiilor f (x ) ]i
156
g (x ) urmat` de simplificarea frac\iei prin factorul comun (x 0 x 0 ) .(2

Avem:
f (x ) (x 0 x 0 ) f1 (x ) f (x )
lim * lim * lim 1 ,
x, x 0 g (x ) x, x 0 (x 0 x 0 ) g 1 (x ) x,x 0 g 1 (x )
urm@nd s` se examineze ultima limit` g`sit`.

4. Cazul x 0 *2V sau x 0 *0V.
V
Aceast` situa\ie conduce la cazul de nedeterminare, a c`rui solu\ionare se
V
face folosind „regula factorului comun for\at“. {n raport cu gradele func\iilor
polinomiale f ]i g se ob\in urm`toarele rezultate:
a) Dac` grad f 7 grad g , atunci lim h(x ) * 0 .
x,5V
a
b) Dac` grad f 6grad g , atunci lim h(x ) * 0 / (5V) ,
x,5V b0
unde a0 , b0 sunt coeficien\ii termenilor care dau gradul func\iilor polinomiale f ]i g.
a
c) Dac` grad f * grad g , atunci lim h(x ) * 0 . (3
x,5V b0
EXEMPLE
! 3$ 3
x#2 0 & 20
2x 0 3 " x% x 2
! lim 2 * lim * lim * * 0;
x,V x 0 x 21 x,V 2! 1 1 $ x,V ! 1 1 $ V
x #10 2 2 & x#10 2 2 &
" x x % " x x %
! 5 1 $ ! 5 1 $
2 x 2# 30 2 2 & x# 30 2 2 &
3x 0 5x 21 " x x % " x x %
! lim * lim * lim *
x,0V 0x 2 4 x,0V ! 4$ x,0V 4
0x#10 & 012
" x% x
! 3$
* (0V)/# &*2V ;
"01 %
! 2 1 $ 2 1
2 x 2# 2 0 0 3& 0 03
2 0 x 0 3x "x x % x 2 x 3
! lim * lim * lim *0 .
2
x,0V 4x 0 x 2 5 x,0V 2! 1 5 $ x,0V 1 5 4
x #4 0 2 2 & 40 2 2
" x x % x x
Ne reamintim!
(2
ax 2 2 bx 2 c * a(x 0 x1 ) (x 0 x2 ) , unde x1 , x2 sunt solu\iile reale ale ecua\iei ax 2 2 bx 2 c * 0.
(3 k k
* 0, * 0.
2V 0V
157
EXERCI|II REZOLVATE
$ S` se calculeze urm`toarele limite de func\ii ra\ionale:

3x 2 2 2x 01 x 02 x 2 21
a) lim ; b) lim ; c) lim ;
x,02 5x 0 4 x,1 x 2 01 x,02 (x 2 2) 2
x 2 0 3x 2 2 x 2 01
d) lim ; e) lim .
x,1 x 2 0 4x 2 3 x,1 x 2 0 2x 21
Solu\ii
3x 2 2 2x 01 3/ (02) 2 2 2(02) 01 7 1
a) lim * * *0 ;
x,02 5x 0 4 5/ (02) 0 4 014 2
x 0 2 10 2 ! 01 $
b) lim 2 * *# &. {n acest caz se calculeaz` limitele laterale ale
x,1 x 01 101 " 0 %
func\iei [n punctul x 0 * 1, folosind totodat` semnul expresiei x 2 01:
x 02 01 x 02 01
lim 2 * *2V ; lim 2 * *0V.
x,1 x 01 0 (0) x,1 x 01 0 (2)
x71 x61
Deoarece limitele laterale [n x 0 * 1 sunt distincte, rezult` c` func\ia
x 02
f (x ) * 2 , x =51 nu are limit` [n acest punct.
x 01
x 2 21 5
c) lim 2
* *2V ;
x,02 (x 2 2) 0 (2)
! 0$
# &
2 " 0%
x 0 3x 2 2 (x 01) (x 0 2) x 0 2 01 1
d) lim * lim * lim * * ;
x,1 x 2 0 4x 2 3 x,1 (x 01) (x 0 3) x,1 x 0 3 02 2
! 0$
# &
2
x 01 " 0%
(x 01) (x 21) x 21 ! 2$
e) lim 2
* lim 2
* lim *# &.
x,1 x 0 2x 21 x,1 (x 01) x,1 x 01 " 0 %
x 21
{n acest caz vom calcula limitele laterale pentru func\ia h(x ) * , x = 1:
x 01
x 21 2 x 21 2
lim * *0V , lim * *2V .
x,1 x 01 0 (0) x,1 x 01 0 (2)
x71 x61
2
x 01
A]adar, nu exist` lim .
x,1 x 2 0 2x 21
158
V
1.6.2. Solu\ionarea cazului de nedeterminare [n calculul
V
limitelor de func\ii [n care apar radicali
V
Regula factorului comun for\at folosit` [n cazul de nedeterminare [n
V
calculul limitelor func\iilor ra\ionale poate fi folosit` ]i [n calculul func\iilor care
con\in radicali.
EXEMPLE
! S` se calculeze
x 2 21 2x 21
a) lim ; b) lim ;
x,V x x,V 2x 2 3
3
x 2 2 x 21 2 x x 3 21 2 x
c) lim ; d) lim .
x,V 2x 2 x 21 x,V
x 2 x 2 21
Solu\ie.
V
Se observ` c` toate limitele de mai sus sunt [n cazul de nedeterminare .
V
a) Folosind opera\iile cu limite de func\ii avem:
x 2 21 x 2 21 x 2 21
lim * lim * lim * 1 * 1.
x,V x x,V x2 x,V x 2
2x 21 2x 21 2x 21
b) Se ob\ine succesiv: lim * lim * lim * 1 * 1.
x,V 2x 2 3 x,V 2x 2 3 x,V 2x 2 3
c) Folosind metoda factorului comun for\at ob\inem:

! 1
2# 1 $
x 1 2 2 &2 x
x 2 2 x 21 2 x " x x2 %
, * lim * lim *
x,V 2x 2 x 21 x,V ! x 2 1 $
x#
#2 2 x &
&
" %
! 1 1 $
x# 1 2 2 2 1& 1 1
# x 2 & 12 2 2 21
" x % x x
* lim * lim
x,V ! x 21 $ x,V 1 1
x#
# 2 2 2 &
& 22 2 2
" x % x x
1 21 2
]i folosind opera\ii cu limite de func\ii, se ob\ine: , * * * 1.
22 0 2
159
d) Combin@nd opera\iile cu limite de func\ii ]i metoda factorului for\at se ob\ine:

! 1 $ ! 1 $
3 3
3#
3 x 12 &2x x# 12 3 21&
# 3
&
" x % 3 x
x 21 2 x " %
, * lim * lim * lim *
x,V 2 x,V ! 1 $ x,V ! 1 $
x 2 x 21
x 2 x 2#12 2 & x#
#12 12 2 &
&
" x % " x %
1
3 12 21 3
x3 1 21
2
* lim * * * 1.
x,V 1 12 1 2
12 12
x2
{n cazul [n care se calculeaz` limite de func\ii cu radicali de ordinul doi la
0V, trebuie s` se aib` [n vedere c` x 2 * x .
EXEMPLE
x x 2 2 x 21
! S` se calculeze: a) lim ; b) lim .
x,0V
x 2 21 x,0V x 21
Solu\ie.
V
Se observ` c` exist` cazul de nedeterminare .
V
x x x
a) Avem succesiv: lim * lim * lim *
x,0V 2
x 21 x,0V ! 1 $ x,0V 1
x 2#12 2 & x / 12
" x % x2
x 01 01
* lim * lim * *01.
x,0V 1 x,0V 1 1
0x 12 2
12
x x2
b) Se ob\ine:
! 1 1 $ 1 1
x 2#12 2 2 & x 12 2 2
x 2 2 x 21 " x x % x x
lim * lim * lim *
x,0V 2x 21 x,0V ! 1 $ x,0V ! 1 $
x#2 2 & x#2 2 &
" x% " x%
1 1
0 12 2 2
x x 0 12 0 2 0 1
* lim * *0 .
x,0V 1 22 0 2
22
x
160
Exersare
x x 2 2 x 21 2x 2 3x 2 2
a) lim ; b) lim ; c) lim 2
; d) lim .
x, 2 x 21 x, 0 3x 21 x, 2 3x 2 x 21 x,01 4x 2 03
2 x 3x 21
x, 0 x x,01 2x 2 2 x,1 x 2 01
x60 x601 x71
2x 2x 2 2 3x 0 4 5x 2 019
x, 4 x 2 016 x,1 x 2 0 3x 2 2 x,02 x 2 2 3x 2 2
x64 x71 x602
1 2 3x 0 4
a) lim 2
; b) lim 2
; c) lim ;
x,1 (x 01) x,01 (x 21) x, 2 x 2 0 4x 2 4
6x 3x 211 4x 2 3
d) lim 2
; e) lim ; f) lim .
x, 3 0x 2 6x 0 9 x, 0 x 2 (x 21) x,01 12 2x 2 x 2
4x 0 4 x 2 01 x 2 04
x,1 9x 2 0 9 x,01 x 2 2 3x 2 2 x, 2x 2 0 3x 2 2
x 2 0 3x (x 0 2) 2 x 2 2 4x 2 4
d) lim ; e) lim 2 ; f) lim .
x 2 0 7x 212
x, 3 x, 2 x 0 2 x x,02 2x 2 2 4x
2x 2 3 40 x 2 02x 211
a) lim ; b) lim 2
; c) lim ;
x,V 0x 2 4 2 x 21 x,2V 2x x,0V 6x 011
2 2
20 x 3x 2 6x 2 3 6x 2 0 3x 211
d) lim 2
; e) lim ; f) lim ;
x,0V 3x 2 4x 211 x,2V 2x 21 x,0V 2x 2 6
3x 0 2 2x
g) lim 2
; h) lim 2 .
x,2V 4x 2 6x 21 x,V (x 21) (x 01) 2
2 x 21 x 2 2x x2 x
x,V 32 x x,0V
4x 2 2 3 x,V 3x 2 2 x 21
161
3
x 2x x 2 21 2 2x x 2 2 x 21
d) lim ; e) lim ; f) lim ;
x,V 2x 2 3 x,V 3 x 01 2 4x 21
x,V
2 x 2 01 2 x
3x 01 2x 2 0 3x 2 5
g) lim ; h) lim .
x,0V
9x 2 0 x 2 7 x,0V 3x 0 4
Sintez`
3
(x 21) 2 2 (x 01) 2 0 4 (x 21) 3 0 x 01 0 8
a) lim ; b) lim ;
x,1 x 2 01 x,1 x 2 0 3x 2 2
(2x 01) 2 2 (x 01) 2 010 x 2 09
c) lim ; d) lim ;
x, 2 (x 0 2) 2 2 (x 01) 2 01 x, 3 (x 0 3) 2 2 x 2 0 9
(x 0 2) 2 0 (x 01) 2 2 x 2 0 2 (x 01) 2 2 (x 21) 2 0 4
e) lim ; f) lim .
x,1 2x 2 0 3x 21 x,01 4x 2 0 (x 2 3) 2
S2. S` se determine limitele func\iei f :D , $ [n punctele specificate:
8 x 01 8 x 01
: , x ' (0V, 2 ) : 2 , x ' (0V, 1)
:x 0 2 :2x 0 x 0 2
a) f (x ) * 9 2 , x 0 * 2 ; b) f (x ) * 9 2 , x 0 *1 .
: 0x , x ' (2, 2V) :x 0 4x 2 3
: : , x ' (1, 2V)
;x 20 4 ; 9(x 01)
S3. S` se determine constantele reale pentru care func\ia f :D , $ are limit`
finit` [n punctele specificate:
2x 2 a 3x 2 ax 2
a) f (x ) * , x 0 * 1; b) f (x ) * , x 0 * 3;
x 01 x 03
(x 0 a) 2 0 4 x 0 a 2 2x 2 a 2
c) f (x ) * , x 0 * 1; d) f (x ) * 2 2 , x 0 * 1.
x 2 01 x 01 x 01
S4. S` se calculeze limitele de func\ii:
! x 2 01 6x 2 0 x 0 5 $ ! x 02 x 2 0 6x 2 8 $
#
a) lim# 2 2 2 & #
; b) lim# 2 0 &;
x,1" 2x 0 5x 2 3
& 2 &
4x 0 3x 01 % x, 2" 5x 0 4x 012 x 016 %
! (x 21) 2 2 x 2 01 (x 01) 2 2 3x 01 $
c) lim## 2
2 2
&.
&
x,01" x 2 3x 2 2 2x 2 3x 21 %
! 2x 21 x $ ! 4x 2 2 3 x2 x $
a) lim#
# / &;
& b) lim#
# / &;
&
x,V" 3x 2 2 4x 21 2 x,V" 2x 2 2 6x 21 2
x 21 % x 24 %
162
! 2 $
# 3x 2 4x & 3x 2 2 4x
c) lim# &; d) lim .
2
x,V
" (x 21) x 21 % x,0V
(x 21) x 2 21
1.6.4. Limite fundamentale [n calculul limitelor de func\ii

0
Pentru solu\ionarea cazului de nedeterminare [n calculul limitelor de
0
func\ii se pot folosi urm`toarele limite fundamentale:
sin x tg x
! lim * 1; ! lim * 1;
x, 0 x x, 0 x
arcsin x arctg x
! lim * 1; ! lim * 1;
x, 0 x x, 0 x
ln (12 x ) a x 01
! lim * 1; ! lim * ln a .
x, 0 x x, 0 x
(12 x ) r 01
! lim * r, r ' $ ;
x, 0 x
{n cazul func\iilor compuse aceste limite fundamentale se extind, folosind

teorema de existen\` a limitelor de func\ii compuse, astfel:
Dac` u: D , $ este o func\ie real` de variabil` real`, x 0 ' DS este punct de
acumulare pentru D ]i lim u(x ) * 0 , atunci:
x, x 0
sin u(x ) tg u(x )

! lim * 1; ! lim * 1;
x, x 0 u(x ) x, x 0 u(x )
arcsin u(x ) arctg u(x )

! lim * 1; ! lim * 1;
x, x 0 u(x ) x, x 0 u(x )
ln(12 u (x )) au ( x ) 01
! lim * 1; ! lim * ln a ;
x, x 0 u(x ) x, x 0 u(x )
(12 u(x )) r 01
! lim * r.
x, x 0 u(x )
163
PROBLEME REZOLVATE
1. S` se calculeze:
sin(3x ) sin(3x ) tg(x 2 01) E
x,0 x x,0 sin(2x ) x,1 x 01
ln(12 x 2 x 2 ) 2 x 02 9x 0 ex
d) lim ; e) lim ; f) lim x .
x, 0 x x,1 x 01 x, 0 3 0 e x
Rezolvare.
Folosind limitele fundamentale ]i opera\iile cu limite de func\ii se ob\ine:
sin(3x ) ! sin(3x ) $ sin(3x )
a) lim * lim# / 3&* 3/ lim * 3/1 * 3;
x, 0 x x, 0" 3x % x, 0 3x
sin (3x ) sin (3x )
sin(3x ) / 3x 3 lim 3 1 3
b) lim * lim 3x * / x, 0 3x * / * ;
x, 0 sin(2x ) x, 0 sin (2x ) 2 sin (2x ) 2 1 2
/2x lim
2x x, 0 2x
tg(x 2 01) E ! tg (x 2 01) E (x 2 01) E $ 2
c) lim * lim# / &* lim tg (x 01) E /
#
x,1" (x 2 01) E x 01 &
x,1 x 01 % x,1 (x 2 01) E
(x 2 01) E (x 2 01) E (x 01)(x 21) E (x 21) E
lim * lim * lim * lim * 2E .
x,1 x 01 x,1 x 01 x,1 x 01 x,1 1
ln (12 x 2 x 2 ) ! ln (12 x 2 x 2 ) x 2 x 2 $
d) lim * lim# # 2
/ &*
&
x, 0 x x, 0" x 2x x %
ln (12 x 2 x 2 ) x (x 21)
* lim 2
/ lim * 1/ lim(x 21) * 1.
x, 0 x 2x x, 0 x x, 0
x
2 02 2(2 x01 01) 2 x01 01
e) lim * lim * 2/ lim * 2/ ln 2 * ln 4 .
x,1 x 01 x,1 x 01 x,1 x 01
f) {n acest caz, vom scrie func\ia dat` sub forma:
9 x 01 e x 01
9 x 0 e x 9 x 01210 e x 0
f (x ) * x * * x x .
x x x x x
3 0e 3 01210 e 3 01 e 01
0
x x
x x
9 01 e 01
lim 0 lim
Rezult` c`: lim f (x ) * x, 0 x x x, 0 x * ln 9 0 ln e * 2 ln 301 .
x
x, 0 3 01 e 01 ln 30 ln e ln 301
lim 0 lim
x, 0 x x, 0 x
164
sin 3x 2 2 sin 5x x 2 arctg x

2. S` se calculeze: a) lim ; b) lim .
x, 0 sin 2x 0 3sin 3x x, 0 x 2 arcsin x
0
Rezolvare. Limitele sunt [n cazul de nedeterminare . Folosind opera\iile cu
0
limite de func\ii ]i limitele fundamentale se ob\ine:
sin 3x sin 5x
sin 3x 2 2 sin 5x / 3 2 2/ /5 32 2/5 013
a) lim * lim 3x 5x * * ;
x, 0 sin 2x 0 3sin 3x x, 0 sin 2x sin 3x 2 0 3/ 3 7
/2 0 3/ /3
2x 3x
arctg x
x 2 arctg x 12 121
b) lim * lim x * * 1.
x, 0 x 2 arcsin x x, 0 arcsin x 121
1+
x
cos 3x 0 cos x
3. S` se calculeze: lim .
x, 0 x2
0
Rezolvare. Limita este [n cazul de nedeterminare , dar nu se observ` direct care
0
dintre limitele fundamentale se poate folosi. Pentru calculul limitei, expresia dat`
trebuie adus` la o form` [n care s` se poat` identifica folosirea unei limite
fundamentale.
Astfel, avem:
3x 0 x 3x 2 x
cos 3x 0 cos x *02 sin /sin *02 sin x /sin 2x .
2 2
Rezult` c`:
cos 3x 0 cos x sin x /sin 2x ! sin x sin 2x $
lim * lim 0 2 / *0 2 / lim # / &*
x, 0 x2 x, 0 x2 x, 0" x x %
! sin x $ ! sin 2x $
*02# lim &/# lim /2&*04 .
" x, 0 x % " x, 0 2 x %
0
Alte limite de func\ii [n cazul de nedeterminare
0
0
{n cazul [n care pentru solu\ionarea cazului de nedeterminare nu se pot
0
folosi limitele fundamentale este necesar a cùta alte procedee de solu\ionare.
Vom exemplifica unele procedee [n cazul [n care func\iile ale c`ror limite se
cer con\in radicali.
165
PROBLEME REZOLVATE
x 21 01 x 01
$ S` se calculeze: ; a) lim b) lim ;
x, 0 x x,1 x 01
x 2 21 0 x 21 - x 21 01.x 3
x 01
c) lim ; d) lim ; e) lim .
x x,1 x 01
x, 0 x, 0
x 2 21 01
0
Rezolvare. Se observ` c` limitele sunt [n cazul . Pentru evitarea nedeterminrii
0
folosim metoda expresiilor conjugate. Aceast` metod` const` [n amplificarea
frac\iilor cu expresiile conjugate ale expresiilor cu radicali. (4
x 2101 - x 2101.- x 2121. (x 21) 01
a) Avem: lim * lim * lim *
x, 0 x x, 0 x - x 2121. x, 0 x - x2121.
x 1
1
* lim * lim * .
x, 0 x - x 21 21. x, 0 x 21 21 2
x 01 ( x 01) ( x 21) x 01
b) Avem: lim * lim * lim *
x,1 x 01 x,1 (x 01) ( x 21) x,1 (x 01) ( x 21)
1 1
* lim * .
x,1 x 21 2
x 221 0 x 21 - x 221 0 x 21 .- x 221 2 x 21 .

c) Avem: lim * lim *
x, 0 x x, 0
x/ - x 221 2 x 21 .
(x 2 21) 0 (x 21) x (x 01) 1
* lim * lim *0 .
x, 0
x - x 2 21 2 x 21 . x, 0
x - x 2 21 2 x 21 2 .
d) {n acest caz, vom amplifica frac\ia dat` prin expresiile conjugate ale
num`r`torului ]i numitorului. Avem:
( x 21 01)x - x 21 21.
x - x 21 01.- x 21 21. 2
lim * lim *
x, 0 2
x 21 01 - x 21 01.- x 21 21.- x 21 21.
x, 0 2 2
x (x 21 01)- x 2121. 2
x - x 2121. x 2121
2 2 2
2
* lim * lim * lim * *1
x, 0 (x 221 01) - x 2121. x, 0 x 2 - x 2121. x, 0 x 2121 2
Ne reamintim!
(4
Perechi de expresii conjugate: a a 0 b ]i a 2 b ; a a 2 b ]i a 0 b;
3 3
a 3 3 2
a 0 b ]i a 2 ab 2 b ; 3 2
a 3
a 2 3 b ]i 3 a2 0 3 ab 2 3 b2 .
166
x 013 -3 x 01. 3 x 2 2 3 x 21 - .
e) Avem: lim * lim *
x,1 x 01 x,1
(x 01) 3 x 2 2 3 x 21 - .
x 01 1 1
* lim * lim * .
x,1
(x 01) - 3
x 2 2 3 x 21. x,1 3
x 2 2 3 x 21 3
Calculul limitelor de func\ii [n cazul de nedeterminare 0/V

Fie f , g : D , $ ]i x 0 ' DS un punct de acumulare pentru D astfel [nc@t
lim f (x ) * 0 ]i lim g (x ) *2V .
x, x 0 x, x 0
Pentru calculul limitei lim - f (x ) / g (x ). , [n cazul [n care aceasta exist`, se

x, x 0
f (x ) g (x )
aduce expresia f (x ) / g (x ) la una din formele sau , caz [n care se
! 1 $ ! 1 $
# & # &
" g (x ) % " f (x ) %
0 V
ob\in nedetermin`ri de forma , respectiv ]i se aplic` procedee specifice
0 V
acestor cazuri.
PROBLEM~ REZOLVAT~
! E$
$ S` se calculeze: a) lim(x ctg x ) ; b) lim# x 0 &tg x .
x,0
x,
E" 2%
2
Rezolvare. Cazul de nedeterminare este 0/V.
x
a) Avem: lim(x / ctg x ) * lim * 1;
x, 0 x, 0 tg x
x 0
E
x 0
E ! $!# x 0
E$
&
! E $ 2 2 # & 2&
b) Avem: # &
lim x 0 / tg x * lim * lim #
*# lim sin x &/ lim *
E" 2% E ctg x E ! cos x $ # E &# E cos x &
x,
2
x,
2
x, #
2
& x
" 2, #
%" 2x, &
" sin x % %
E
x0
2
* lim *01 .
E !E $
x, sin# 0 x &
2
"2 %
167
Exersare
sin (5x ) sin 6x sin (2x 2 ) sin (2x )
a) lim ; b) lim ; c) lim 2
; d) lim ;
x,0 6x x, 0 x (x 21) 3x x,0 x,0 sin (4x )
2
sin (x 01) sin (x 0 2) sin (10 x 2 ) sin (3x 0 3)
e) lim ; f) lim 2
; g) lim ; h) lim .
x,1 x 01 x, 2 x 0 4 x,01 2x 2 2 x,1 sin (x 2 01)
tg 2x tg (x 01) E tg (3x 0 9)
a) lim ; b) lim 2
; c) lim ;
x,0 3x x,1 (x 01) x, 3 x 2 09
sin (x 0 E ) tg (x 2 01) tg (x 01) 2
x, E tg (x 0 E ) x,1 sin (x 2 0x) x,1 (x 01) sin (x 2 01)
arcsin (3x ) arcsin (x 2 ) arcsin(10x )
a) lim ; b) lim 2 3
; c) lim ;
x,0 5x x, 0 x 2x x,0 arcsin (5x )
! E$
arctg# x 0 &
arcsin (5x ) " 4% arctg (9x 2 01)
x,0 sin (10x ) E 16x 0 E 2
2 1 arcsin(3x 21)
x, x,0
4 3
ln (12 x 2 ) ln (12 6x ) ln (12 5x 2 )
x, 0 5x 2 x, 0 8x x, 0 x 2 2x 3
6x ln (12 3 x ) ln (12 x 2 )
x, 0 ln (12 8x ) x, 0 3
5x x, 0 ln (12 3x 2 )
2
3x 01 3x 01 8 x 08
x, 0 6 x x 2 2x 3
x, 0 x,1 x 01
2 x21 0 8 2 x 0 3x 3x 0 2 x
x, 2 x 0 2 x, 0 x x, 0 2 x 01
168
Sintez`
sin x 2 sin 9x sin 2x 2 3sin 5x 2 x sin(tg x )
a) lim ; b) lim 2
; c) lim ;
x, 0 3x x, 0 x 2x x,0 x
tg (sin x ) sin (x 2 0 4x 2 3) tg (x 2 2 x 0 2)
x,0 2x x,1 sin (3x 0 4x 21) x,02 tg (x 2 2 5x 2 6)
arcsin - x 2 01. arctg- x 2 0 6x 2 5.
g) lim ; h) lim .
x,01 arcsin -x 2 2 x . x,1 arcsin - x 2 2 4x 0 5.
10 cos 2x cos 4x 0 cos 2x
a) lim 2
; b) lim ;
x, 0 x x, 0 sin 5x sin 3x
sin 3x 0 5 sin x tg (arcsin x )
c) lim ; d) lim .
x, 0 sin 4x 0 2 sin 3x x,0 sin (arctg x )
ln (12 sin 3x ) ln (2 0 3x )
a) lim ; b) lim ;
x, 0 sin 5x x, 0 sin x
ln (12 x sin x ) x ln (12 ln (x 21))
c) lim ; d) lim .
x, 0 ln (12 x sin 5x ) x, 0 ln (12 ln (x 2 21))
a2 0 b2 tg ax 0 sin ax 1
S4. S` se calculeze valoarea expresiei E * 2 2
, dac` lim * .
a 2b x, 0 tg bx 0 sin bx 8
sin x 2 2 sin 2x 2...2 n sin nx
S5. Pentru care valori ale lui n ' !* , lim * 14 ?
x, 0 x 2x 2
S6. S` se determine constantele reale pentru care au loc egalit`\ile:
! x 2 2 x 21 $ ! 2x 2 2 3x 2 a $
a) lim #
# 0 ax &
&* 32 b ; b) lim## 0 bx &
&* a ;
x,2V" x 22 % x,V" x 01 %
x,V
-
c) lim x 2 2 x 0 ax 0 b * ;
3
2
. d) lim
sin xa
x, 0 (x 2 2) sin 3x
* 2;
a ln (4 0 x ) 2 x 08 2 x22 016
e) lim * lim 2 ; f) lim x 4
* lim x 0 a 2 .
x, 3 x 03 x, 3 x 0 9 x, 2 4 02 x,1
169
1.7 Asimptotele func\iilor reale

Asimptote orizontale
S` consider`m func\iile exponen\iale f , g : $ , (0,2V),
x
! 1 $x
f (x ) * 2 , g (x ) *# &
"2%
Graficele acestor func\ii sunt redate [n fig.1.56 ]i 1.57.
y y
1 1
N(x, f (x)) N(x, g (x))

f (x) g (x)
M(x, 0) O x O M(x, 0) x
Fig. 1.56 Fig. 1.57

x
! 1 $x
Se ]tie c` lim f (x ) * lim 2 * 0 ]i lim g (x ) * lim # & * 0a
x,0V x,0V x,2V x,2V" 2 %
Din punct de vedere geometric aceste rezultate arat` c` lungimea segmen-

tului JMN K, unde M (x , 0), N (x , f (x )), respectiv M (x , 0), N (x , g (x )) tinde la
zero c@nd x tinde spre 0V, respectiv 2V.
Lectur@nd graficele din figurile 1.56 ]i 1.57, se observ` c` dreapta y * 0, axa
Ox, este din ce [n ce mai aproape de graficele func\iilor [n vecin`tatea punctelor
0V, respectiv 2V.
" Defini\ie
Fie f : D , $ o func\ie real` de variabil` real` pentru care 0V,
respectiv 2V sunt puncte de acumulare ale lui D.
! Dreapta de ecua\ie y * a, a ' $, se nume]te asimptot` orizontal`
spre 0V a func\iei f, dac` lim f (x ) * a.
x,0V
! Dreapta de ecua\ie y * a, a ' $, se nume]te asimptot` orizontal`
spre 2V a func\iei f, dac` lim f (x ) * a.
x,2V
170
OBSERVA|II
$ Problema asimptotelor orizontale pentru o func\ie f , f :D , $ se pune
numai la 2V sau 0V ]i numai [n cazul [n care 2V, respectiv 0V sunt
puncte de acumulare pentru D.
$ Dreapta y * 0 este asimptot` orizontal` spre 0V a func\iei exponen\iale
f :$ , (0,2V), f (x ) * a x , a 6 1.
$ Dreapta y * 0 este asimptot` orizontal` spre 2V a func\iei exponen\iale
f :$ , (0,2V), f (x ) * a x , a ' (0, 1).
PROBLEM~ REZOLVAT~
S` se determine asimptotele orizontale ale func\iilor:
x 21 x x
a) f :$ , $, f (x ) * 2 ; b) f :$ , $, f (x ) * 2 ;
x 21 x 21
x
c) f :J 0,2V. , $, f (x ) * .
12 x
Rezolvare
a) 2V ]i 0V sunt puncte de acumulare pentru domeniul de defini\ie al
func\iei f . Avem:
x 21 x 21
lim f (x ) * lim 2 * 0, lim f (x ) * lim 2 * 0.
x,0V x,0V x 21 x,2V x,2V x 21
A]adar, dreapta y * 0 este asimptot` orizontal` spre 2V ]i spre 0V a func\iei f.

b) }i [n acest caz, problema existen\ei asimptotelor orizontale, se pune ]i la
2V ]i la 0V. Avem:
x x x2
lim f (x ) * lim 2 * lim 2 * 1;
x,2V x,2V x 21 x,2V x 21
x x 0x 2
lim f (x ) * lim 2 * lim 2 *01
x,0V x,0V x 21 x,0V x 21
Rezult` c` dreapta y *1 este asimptota spre 2V, iar dreapta y *01 este
asimptot` orizontal` spre 0V a func\iei f.
c) Problema existen\ei asimptotei orizontale se pune numai la 2V. Avem:
x 1
lim f (x ) * lim * lim * 1,
x,2V x,2V 12 x x,2V 1
12
x
deci dreapta y *1 este asimptot` orizontal` spre 2V.
171
Asimptote verticale
S` lectur`m graficele func\iilor logaritmice f :(0,2V) , Z.
f (x ) * log a x , a 6 0, a = 1.
redate [n fig. 1.58. ]i 1.59.
y 2V y a>1
a<1
N(0, f (x)) M(x, f (x))
N(0, f (x)) M(x, f (x))
O 1 x x
O x1 x
0V
Fig. 1.58. Fig. 1.59.

Se observ` c` lungimea segmentului JMN K, unde M -x , f (x )., N -0, f (x ). tinde
spre zero, c@nd x se apropie de x 0 * 0. Din punct de vedere geometric se observ` c`
graficele sunt din ce [n ce mai aproape de dreapta de ecua\ie x * 0, axa Oy.
De asemenea, lim f (x ) *2V, c@nd a < 1 ]i lim f (x ) *0V, pentru a 61.
x, 0 x, 0
x60 x60
" Defini\ii
Fie f :D ,Z o func\ie real` de variabil` real` ]i x 0 ' DS+Z, punct
de acumulare pentru D.
! Dreapta x * x 0 se nume]te asimptot` vertical` a func\iei f, dac`
cel pu\in una dintre limitele laterale f -x 0 0 0. sau f (x 0 2 0) exist`
]i este infinit`.
! Dreapta x * x 0 se nume]te asimptot` vertical` la st@nga a func\iei f,
dac` f (x 0 0 0) este 2V sau 0V.
! Dreapta x * x 0 se nume]te asimptot` vertical` la dreapta, a
func\iei f, dac` f (x 0 2 0) este 2V sau 0V.
! Dreapta x * x 0 se nume]te asimptot` vertical` bilateral` a func\iei
f, dac` ambele limite laterale ale func\iei f [n x 0 sunt infinite.
172
OBSERVA|II
$ Func\ia logaritmic` f :(02V
, ) , Z, f (x ) * log a x , are asimptota vertical`
dreapta de ecua\ie x * 0.
$ Exist` func\ii care au oric@te asimptote verticale.
EXEMPLU
1
! Func\ia f :Z¾m , Z, f (x ) * are asimptote verticale dreptele de
sin(Ex )
exuca\ie x * n, n ' m.
PROBLEME REZOLVATE
1. S` se determine asimptotele verticale ale func\iei f :D , $:
x
f (x ) * .
(x 01)(x 0 2)
Rezolvare.
Domeniul de defini\ie este D * $ ) (1, 2).
• Dac` x 0 ' D, atunci lim f (x ) * f (x 0 ) ' Z, deci dreapta x * x 0 nu este
x, x 0
asimptot` vertical`.
• Dac` x 0 * 1, atunci se ob\ine c`:
x 1
f (10 0) * lim * *2V ]i
x,1 (x 01)(x 0 2) 0 (2)
x71
x 1
f (12 0) * lim * *0V
x,1 (x 01)(x 0 2) 0 (0)
x61
A]adar, dreapt` x *1 este asimptot` vertical` bilateral`.
2 2
Dac` x 0 * 2, se ob\ine c` f (2 0 0) * *0V ]i f (2 2 0) * *2V.
0 (0) 0 (2)
A]adar dreapta x * 2 este asimptot` vertical` bilateral`.
x 2 2 ax 0 2a 2
2. Se consider` func\ia f :$ ) (01,1) , $, f (x ) * , a ' $.
x 2 01
S` se determine valorile parametrului a pentru care func\ia f are o singur`
asimptot` vertical`.
Rezolvare.
Asimptotele verticale pot fi dreptele de ecua\ie x *1 ]i x *01.
Dac` x *1 este asimptot` vertical`, trebuie ca x *01 s` nu fie asimptot`
vertical` ]i reciproc.
173
x 2 2 ax 0 2a 2
Rezult` c` frac\ia trebuie s` se simplifice fie cu x 21, fie cu x 01.
(x 01)(x 21)
Dac` g (x ) * x 2 2 ax 0 2a 2 , rezult` c` g (1) * 0 sau g (01) * 0. Se ob\in
8 1 1G
ecua\iile 12 a 0 2a 2 * 0 ]i 10 a 0 2a 2 * 0, cu solu\iile a ' 91,01, ,0 H.
; 2 2I
x 22 x 02
Pentru a *1 se ob\ine f (x ) * , pentru a *01 se ob\ine f (x ) * , iar
x 21 x 01
8 1 1G 2x 21 2x 01
pentru a ' 90 , H se ob\ine f (x ) * , respectiv f (x ) * .
; 2 2I 2(x 21) 2(x 01)
Se observ` u]or c` fiecare din func\iile ob\inute au o singur` asimptot` vertical`.
Asimptote oblice
Fie f : D , Z, o func\ie real` de variabil` real` astfel [nc@t 2V ]i 0V s` fie
puncte de acumulare pentru D.
Dac` y * mx 2 n este o dreapt` oarecare, m 'Z * , fie A-x , f (x ). 'G f ]i
B-x , mx 2 n. punct situat pe dreapta y * mx 2 n (fig. 1.60 ]i 1.61).
y y
A(x, f (x))
A(x, f (x))
y =f (x) y =f (x)
B(x, mx+n) B(x, mx+n)
O x O x
Fig. 1.60. Fig. 1.61.

J K
Lungimea segmentului AB este ,(x ) * f (x ) 0 mx 0 n . Dac` dreapta
(d ) : y * mx 2 n este asimptota graficului func\iei f, atunci lim ,(x ) * 0,
x,0V
respectiv lim ,(x ) * 0.
x,2V
" Defini\ie
Dreapta y * mx 2 n, m' $5 , se nume]te asimptot` oblic` spre 0V,
respectiv 2V a func\iei f, dac` distan\a dintre dreapt` ]i imaginea
geometric` a graficului, m`surat` pe vertical`, tinde la zero, c@nd x
tinde la 2V, respectiv 0V.
174
Av@nd [n vedere c` ,(x ) * f (x ) 0 mx 0 n ob\inem c` y * mx 2 n este

asimptot` oblic` la 2V dac` lim f (x ) 0 mx 0 n * 0, ceea ce conduce la
x,V
lim - f (x ) 0 mx 0 n. * 0. Din aceast` egalitate se ob\ine c`
x,V
! f (x ) $
lim x# 0 m &* n 'Z.
x,V " x %
! f (x ) $
Deoarece lim x *2V, ob\inem c` este necesar ca lim# 0 m &* 0,
x,2V x,V" x %
altfel limita ar fi infinit`. A]adar, dreapta y * mx 2 n este asimptot` oblic` la 2V,
f (x )
dac` m * lim , iar n * lim- f (x ) 0 mx ..
x,V x x,V
{n mod analog, se ob\in condi\iile ca y * mx 2 n s` fie asimptot` oblic` la0V.
RE|INEM!
! Dac` dreapta d : y * mx 2 n este asimptot` oblic` la 2V pentru func\ia
f (x )
f : D , Z, atunci m * lim , n * lim- f (x ) 0 mx . ]i reciproc.
x,V x x,V
! Un rezultat analog are loc pentru 0V.
PROBLEM~ REZOLVAT~
S` se determine asimptotele oblice ale func\iilor f : D , Z:
x2 x x
a) f (x ) * ; b) f (x ) * xe0x ; c) f (x ) * .
x 01 x 21
Rezolvare.
f (x ) x2
a) Avem: lim * lim * 1, iar
x,V x x,V x (x 01)
! x2 $
lim- f (x ) 01/ x . * lim# 0 x &* lim x * 1.
#
x,V" x 01
& x,V x 01
x,V %
A]adar, cele dou` limite exist` ]i m = 1, n = 1, deci dreapta y = x + 1 este
asimptot` oblic` la 2V.
f (x )
Analog, se ob\ine c` lim *1 ]i lim ( f (x ) 0 x ) *1, deci dreapta
x,0V x x,0V
y * x 21 este asimptot` oblic` la 0V.
175
f (x ) 1 1
b) Avem: lim * lim e0x * lim x * * 0.
x,V x x,V x,V e 2V
A]adar, f nu are asimptot` oblic` la 2V.
f (x ) xe0x
Deoarece lim * lim * lim e0x * eV *V
x,0V x x,0V x x,0V
func\ia nu are asimptot` oblic` la 0V.
c) Domeniul de defini\ie este ZS (01) ]i avem:
80x 2
: x 21 , x ' (0V,01) * (01, 0
: K
f (x ) * 9
: x2
: , x ' (0, 2V)
; x 21
Rezult` c`:
f (x ) 0x
lim * lim *01 * m ' Z*
x,0V x x,0V x 21
]i
! x $
lim - f (x ) 0 mx . * lim - f (x ) 2 x . * lim # &* 1 * n.
x,0V x,0V x,0V" x 21 %
Dreapta de ecua\ie y *0x 21 este asimptot` oblic` la 0V.

Pentru cazul x 0 *2V ob\inem:
f (x ) x
lim * lim * 1 * m ' Z*
x,2V x x,2V x 21
]i
! 0x $
lim - f (x ) 0 mx . * lim # &*01 * n.
x,2V x,2V" x 21 %
Dreapta de ecua\ie y * x 01 este asimptot` oblic` la 2V.
OBSERVA|II
$ O func\ie f poate avea asimptote oblice diferite la 2V ]i la 0V.
$ Dac` o func\ie f are asimptot` orizontal` la 2V sau la 0V, atunci ea nu
poate avea ]i asimptot` oblic` la 2V, respectiv 0V.
176
Exersare
E1. S` se determine asimptotele orizontale ale func\iilor f :D , Z, [n cazurile:
1 1 x
a) f (x ) * ; b) f (x ) * ; ;c) f (x ) *
x x 03 40 x
3x x 2x
d) f (x ) * ; e) f (x ) * 2 ; f) f (x ) * ;
2x 01 x 21 3x 2 5
x 3x 2 01 xx
g) f (x ) * ; h) f (x ) * 2 ; i) f (x ) * 2 .
2x 21 2x 2 x 21 x 2 x 21
E2. S` se determine asimptotele verticale ale func\iilor f :D , Z, [n cazurile:
1 1 x
a) f (x ) * ; b) f (x ) * 2
; c) f (x ) * 2 ;
x 01 (x 01) x 01
x 2 21 x 2 2 x 21
d) f (x ) * ; e) f (x ) * ; f) f (x ) * ln (x 21);
x 2 04 x 2 0 3x 2 2
1 2
g) f (x ) * ; h) f (x ) * x .
x 21 2 01
E3. S` se determine asimptotele oblice ale func\iilor f : D , Z, [n cazurile:
x2 2x 2 2 x 10 x 2
a) f (x ) * ; b) f (x ) * ; c) f (x ) * ;
x 02 x 01 22 x
x 2 22 x x x x 2 02 x
d) f (x ) * ; e) f (x ) * ; f) f (x ) * .
x 01 12 x 2x 01
Sintez`
S1. S` se determine asimptotele func\iilor f :D , Z, [n cazurile:
x x x x2
a) f (x ) * ; b) f (x ) * ; c) f (x ) * ;
(x 01)(x 0 3) x 2 01 (x 01)(x 0 5)
12 x x2 x2
d) f (x ) * ; e) f (x ) * ; f) f (x ) * ;
x 01 x 2 01 x 01
x2 x3
g) f (x ) * ; h) f (x ) * .
x20 x x 2 01
177
S2. S` se determine asimptotele func\iilor f :D , Z, [n cazurile:

1
! 1$
a) f (x ) * x /2 x ; b) f (x ) * x ln# e 2 &;
" x%
! 1$ x 3 21
#
c) f (x ) * (x 01) ln 12 ; & d) f (x ) * .
" x% x 01
S3. S` se determine parametri reali pentru care func\ia f :D , Z,
x 2 01
f (x ) * 2 are o singur` asimptot` vertical`.
x 0 ax 2 a 21
S4. S` se determine parametrii reali pentru care func\ia f :D , Z, admite
asimptota indicat`:
ax 2 2 2a 2 bx
a) f (x ) * , y * a 2 x 2 2;
x 01
(x 2 a)(x 2 a 21)
b) f (x ) * , y * x 0 a 2 3.
x 2 a 22
Teste de evaluare
Testul 1
2
x 0 6x 2 9 x 2 23
1. Dac` , 1 * lim , , 2 * lim , atunci , 1 2 , 2 este egal cu:
x, 3 x 2 09 x,V x 2 0 3
a) 1; b) 3; c) 2V; d) 0V
2. S` se calculeze:
sin(x 2 0 5x 2 4) x 2 2 3x
a) lim ; b) lim .
x,1 sin(x 01) x,V 2x 21
* x 2 2 ax 2 3
3. Fie f :Z !Z, f (x ) * . Dac` dreapta y * bx 22 este asimptot` a
x
func\iei f, atunci
a) a 2 b * 3; b) a/b * 3; c) 2a 2 b * 3; d) a 2 2 b 2 * 3.
178
Testul 2
1. S` se calculeze limitele de func\ii:
x arcsin x x 2 2 x 21
a) lim ; b) lim .
x,0 sin x arctg x x,0V 3x 01
x x
3 0a
2. Dac` l1 * lim * 1, atunci:
x, 0 x
a) a = 2; b) a = 4; c) a * 3/e01; d) a = 1.
2
ax 21
3. Func\ia f :D , Z, f (x ) * are o singur` asimptot` dac`:
x 2 2 2bx 21
a) a * b * 0; b) a * b *1; c) a ' Z, b ' (01, 1); d) b ' Z, a * 7.
Testul 3
2
3x 0 4x 0 4 (2 x 0 3x ) 2
x, 2 x 2 04 x, 0 x sin x
x 2 0 a2
2. S` se determine a 'Z pentru care lim * 4.
x0 a
x, a
3. S` se determine valorile parametrului real a ]tiind c` dreapta y * ax 2 a 21

este asimptot` a func\iei f :Z , Z, f (x ) * x 2 2 a 2
4. S` se studieze dac` func\ia f :Z , Z, cu proprietatea c` 2 f (x ) 2 3 f (0x ) * x 2 01,
3 x ' Z, are limit` [n oricare punct x 0 'Z.
Testul 4
8x 3 2 a 3 , x U a
1. Se consider` func\ia f :Z , Z , f (x ) * 9 . S` se determine a 'Z
;x 21, x 6 a
pentru care func\ia f are limit` [n oricare x 0 'Z.
8x 2 2 ax 2 3, x U 1
:
2. Se consider` func\ia f :Z , Z, f (x ) * 9 3x 2 b . S` se determine
: 2 , x 61
; x 22
f (x ) 0 f (1)
a, b 'Z astfel [nc@t f s` aib` limit` [n x *1 ]i s` existe lim .
x,1 x 01
3. Fie f :D , Z, f (x ) * ax 2 bx 2 2 cx 01, a, b ' (0,2V), c ' Z. S` se deter-
mine parametrii a, b, c astfel [nc@t dreapta y * 2x 21 s` fie asimptot` oblic` spre
2V, iar y *01 s` fie asimptot` spre 0V.
179
Capitolul 2
Func\ii continue
Fie f : D , Z, o func\ie real` de variabil` real` ]i x 0 ' D ' un punct de
acumulare pentru mul\imea D.
{n calculul limitei func\iei f [n punctul x 0 s-a avut [n vedere studiul
comport`rii valorilor func\iei f [n vecin`tatea punctului x 0 , dar f`r` a avea [n
vedere valoarea func\iei [n x 0 .
De asemenea, [n calculul limitelor de func\ii s-a observat c` pentru func\iile
elementare studiate f : D , Z, limita acestora [n punctele de acumulare x 0 ' D
este egal` cu valoarea func\iei [n x 0 , adic` lim f (x ) * f (x 0 ).
x, x 0
2.1. Func\ii continue [ntr-un punct

2.1.1 Problema continuit`\ii unei func\ii [ntr-un punct
S` consider`m func\ia f :Z , Z,
y
8x 2 2, x U01
:
:x 21, x ' (01, 2) 5
f (x ) * 9
:1, x *2 4
:
;2x 01, x ' (2,2V)
3
-
-
al c`rei grafic este reprezentat [n fig. 2.1.

Lectur@nd imaginea geometric` 2
a graficului func\iei f constat`m c`
1
J
exist` dou` [ntreruperi ale acestuia,

]i anume [n x 0 *01 ]i [n x 0 * 2.
-
S` studiem ce se [nt@mpl` cu 03 0P 01 1 2 3 x
limitele func\iei f [n aceste puncte de 01
[ntrerupere ]i [ntr-un punct oarecare
x 0 ' ZS (01, 2), [n care graficul nu
prezint` [ntrerupere.
Fig. 2.1.
180
Avem: lim f (x ) * lim (x 2 2) * 1 ]i lim f (x ) * lim (x 21) * 0.

x,01 x,01 x,01 x,01
x701 x601
De asemenea, avem c` f (01) * 1.
A]adar, [n punctul x 0 *01 func\ia f nu are limit`. Pentru x 0 * 2 se ob\ine:
lim f (x ) * lim(x 21) * 3 ]i lim f (x ) * lim(2x 01) * 3, iar f (2) * 1.
x, 2 x, 2 x, 2 x, 2
x72 x62
{n acest caz, func\ia f are limit` [n x 0 * 2, dar limita nu este egal` cu valoarea
func\iei [n x 0 * 2.
Dac` x 0 ' ZS (01, 2) se ob\ine c` lim f (x ) * f (x 0 ).
x, x 0
A]adar,
% [ntr-un punct de [ntrerupere al graficului, func\ia f nu are limit` sau dac`
aceasta limit` exist` ea nu este egal` cu valoarea func\iei [n acest punct;
% [n punctele [n care graficul func\iei f nu se [ntrerupe, deci are imaginea de
curb` continu`, limita func\iei f exist` ]i este egal` cu valoarea func\iei [n
acest punct.
Aceste observa\ii sugereaz` introducerea urm`toarei no\iuni:
" Defini\ie.
Fie f :D ,Z o func\ie real` de variabil` real` ]i x 0 ' D un punct
de acumulare pentru D. Func\ia f se nume]te func\ie continu` [n
punctul x0 ' D dac` lim f ( x ) * f ( x0 ).
x ,x 0
" Defini\ii.
Fie f :D ,Z o func\ie real` de variabil` real` ]i x 0 ' D.
! Func\ia f se nume]te discontinu` [n punctul x0 ' D dac` nu este
continu` [n x 0 .
! Punctul x 0 ' D se nume]te punct de discontinuitate al func\iei f,
dac` func\ia f nu este continu` [n x0 .
! Punctul de discontinuitate x 0 ' D se nume]te de spe\a [nt@i, dac`
limitele laterale ale func\iei [n x 0 exist` ]i sunt finite.
! Punctul de discontinuitate x 0 ' D se nume]te de spe\a a doua,
dac` cel pu\in o limit` lateral` a func\iei f [n x 0 nu exist` sau este
infinit`.
181
EXEMPLE
8x , x U 0
! Func\ia f :Z , Z, f (x ) * 9 are x 0 * 0 punct de discontinuitate
;x 21, x 6 0
de prim` spe\` deoarece f (0 0 0) * 0, f (0 2 0) * 1, f (0) * 0.
8x 21, x U 0
:
! Func\ia f :Z , Z, f (x ) * 9 1 are x 0 * 0 punct de discontinuitate
: , x 60
;x
1
de spe\a a doua deoarece f (0 0 0) * 1, f (0 2 0) * lim *2V.
x, 0 x
x60
OBSERVA|II
$ Revenind la func\ia f studiat` anterior, rezult` c` ea este continu` [n oricare
punct x 0 ' Z S (01, 2) ]i discontinu` [n punctele x 0 *01 ]i x 0 * 2.
$ {ntr-un punct izolat al domeniului de defini\ie al func\iei f :D , Z ,

aceast` func\ie se consider` func\ie continu`.
$ Egalitatea lim f (x ) * f (x 0 ) din defini\ia continuit`\ii presupune:
x, x 0
i) existen\a limitei func\iei [n x 0 ;

ii) egalitatea acestei limite cu valoarea func\iei [n x 0 .
$ Func\ia f :D , Z este discontinu` [n punctul de acumulare x 0 ' D, dac` nu
are loc egalitatea lim f (x ) * f (x 0 ). Acest fapt presupune una din situa\iile:
x, x 0
i) limita finc\iei f nu exist` [n x 0 ;
ii) limita func\iei f exista [n x 0 , dar nu este egal` cu valoarea
func\iei [n x 0 .
" DEFINI|IE.
O func\ie f :D ,Z este continu` pe mul\imea A 1 D dac` este
continu` [n oricare punct x 0 ' A. Mul\imea pe care o func\ie este
continu` se nume]te domeniu de continuitate al func\iei ]i se va nota D c .
OBSERVA|IE
$ Av@nd [n vedere rezultatul ob\inut [n capitolul Limite de func\ii, c` dac`
f : D , Z este func\ie elementar` ]i x 0 ' D, atunci lim f (x ) * f (x 0 ),
x, x 0
rezult` c` func\iile elementare sunt continue pe [ntreg domeniul de defini\ie.
182
RE|INEM!
! Func\iile polinomiale, radical, putere, exponen\iale, logaritmice, trigono-
metrice, ra\ionale sunt func\ii continue pe domeniul de defini\ie.
PROBLEME REZOLVATE
$ S` se studieze continuitatea func\iei f :D , Z:
82x 01, x U 1 8x 2 01, x U 0 8x 2 2 ax 21, x U 1
:
a) f (x ) * 9 2 ; b) f (x ) * 9 ; c) f (x ) * 9 .
;x , x 6 1 ;ln x , x 6 0 :
;2x 2 a 2 , x 6 1
Rezolvare.
a) Func\ia este continu` pentru orice x 0 ' (0V,1), respectiv x 0 ' (1,2V),
deoarece este restric\ie a unei func\ii de gradul 1, respectiv de gradul 2 la aceste
intervale.
Studiem continuitatea func\iei [n x 0 * 1. Rezult`:
lim f (x ) * lim(2x 01) * 1; lim f (x ) * lim x 2 * 1, f (1) * 1.
x,1 x,1 x,1 x,1
x71 x61
A]adar, limita func\iei f [n x 0 * 1 exist` ]i este egal` cu valoarea func\iei [n

x 0 * 1, deci func\ia f este continu` [n x 0 * 1.
{n concluzie, func\ia f este continu` pe Z.
b) Func\ia f este continu` pe (0V, 0), fiind restric\ie de func\ie de gradul 2 pe
acest interval ]i este continu` pe (0,2V) fiind func\ie logaritmic` pe acest
interval.
Problema continuit`\ii se pune [n x 0 * 0. Avem:
lim f (x ) * lim(x 2 01) *01 ]i lim f (x ) * lim ln x *0V.
x, 0 x, 0 x, 0 x, 0
x70 x60 x60
A]adar, func\ia f nu are limit` [n x 0 * 0 ]i astfel nu este continu` [n x 0 * 0.
Domeniul de continuitate al func\iei f este Dc *Z S (0).
c) Pe intervalele (0V,1) ]i (1, 2V) func\ia f este continu` fiind restric\ia unor
func\ii de gradul 2 ]i gradul 1 pe aceste intervale.
Studiem continuitatea func\iei f [n x 0 * 1. Avem:
lim f (x ) * lim(x 2 2 ax 21) * 2 2 a,
x,1 x,1
x 71
lim f (x ) * lim(2x 2 a 2 ) * 2 2 a 2 ]i f (1) * a 2 2.

x,1 x,1
x61 x71
183
Func\ia f este continu` [n x 0 * 1 dac` ]i numai dac` 2 2 a * 2 2 a 2 , deci dac`

a ' (0,1).
{n concluzie:
% pentru a ' (0,1) domeniul de continuitate al func\iei f este Dc *Z;
% pentru a 'ZS (0,1) domeniul de continuitate al func\iei f este
Dc *ZS (1).
Exersare
E1. S` se studieze continuitatea func\iei f :D , Z [n punctele specificate:
a) f (x ) * x 2 0 7x , x 0 ' (01, 0,1); b) f (x ) * x 2 2 x , x 0 ' (01, 0, 2);
x2
c) f (x ) * , x ' (02, 1); c) f (x ) * x 0 x , x 0 ' (0, 4).
x 21 0
E2. S` se studieze continuitatea func\iilor [n punctele specificate:
8x 2 , x U 1
a) f :Z , Z, f (x ) * 9 , x 0 *1
;2x 01, x 6 1
8sin x
: , x 70
b) f :Z , Z, f (x ) * 9 x ,x0 * 0
:
;x 21, x D 0
83x 21, x U 0
:
: arcsin x
c) f :Z , Z, f (x ) * 9 , x ' (0,1), x 0 ' (0,1),
: x
:
;ln x , x D1
8
:3, x *01
:
d) f :(01) * (0,2V) , Z, f (x ) * 932 x , x ' (0,1), x 0 ' (01, 1).
:
: x 2 3 , x D1
;2x 01
E3. S` se studieze natura punctelor de discontinuitate pentru func\ia f :D , Z:
8x 2 0 x 2 2, x U 1 8
:2 x 0 2, x U 0
a) f (x ) * 9 ; b) f (x ) * 9 ;
;2x 01, x 61 :
;3x 0 2 x , x 6 0
184
8
8 x2 :ln x , x 6 0
: , x 71 :
c) f (x ) * 9 x 01 ; d) f (x ) * 92, x * 0 .
: :
;3x 01, x D 1 :1 , x 7 0
;x
E4. S` se studieze continuitatea func\iei f :D , Z, [n func\ie de parametrii reali:
8x 2 a, x U1 82 x 2 2 a , x U 0
a) f (x ) * 9 2 ; b) f (x ) * 9 ;
;x 2 x 21, x 6 1 ;ax 2 3, x 6 0
8sin(ax )
: , x 70
2 x 82ax 21, x U 0
:
: 2 :
c) f (x ) * 92a , x * 0; d) f (x ) * 9x 2 a, x ' (0,1) .
: :
: ;3x 2 b, x D 1
:
;5x 2 2a, x 6 0
Sintez`
S1. S` se studieze continuitatea func\iei f :D , Z:
8sin(ax 2 x 2 )
: 8
: 6x 2 2 4a 2 2 4ax , x U 1
, x 70
a) f (x ) * 9 x ; b) f (x ) * 9 ;
: 3 :
;x 2 2 4a, x 61
;ln(x 2 e ), x D0
8 arcsin x
:2a 2 , x ' J01, 0.
: x
: ln(12 ax ) 8
:2 x 2 a, x U a
c) f (x ) * 9 , x 60 ; d) f (x ) * 9 .
: x :
;3x 2 a, x 6 a
:012 sin aE, x * 0
:
;
S2. S` se determine constantele reale pentru care func\ia f :D , Z este continu`,
[n cazurile:
8
:9 ax 0 4/ 3ax21 212, x U 1 8
:3bx 2 2x , x U 2a 01
a) f (x ) * 9 ; b) f (x ) * 9 ;
:a 0 ax 015x 2 ,
; x 61 :9x 0 4 bx , x D a 2
;
82 ax / 3bx , x 7 1 82 ax 2 3bx , x 7 1
: :
c) f (x ) * 912, x *1 ; d) f (x ) * 9x 2 0 3x 2 7, x ' J1, 2K .
: ax01 12bx : ax bx
;3 /2 , x 61 ;2 2 3 0 8, x 6 2
185
S3. S` se determine a, b 'Z pentru care func\ia f :D , Z este continu` ]i are loc
condi\ia data:
8
:3x 2 0 x , x 71 f (x ) 0 f (1)
a) f (x ) * 9 ]i lim exist`;
:
;ax 2 2 bx 2 3, x D 1 x,1 x 01
8 ln(12 sin 2 x )
: , x 70 f (x ) 0 f (0)
b) f (x ) * 9 x ]i exist` lim .
: x, 0 x
;ax 2 b, x D0
2.2. Opera\ii cu func\ii continue

Fie f , g : D , Z dou` func\ii reale de variabil` real` ]i x 0 ' D. Folosind
opera\iile cu limite de func\ii se ob\ine urm`torul rezultat pentru func\ii continue:
" TEOREMA 1
Dac` func\ii f , g :D ,Z sunt func\ii continue [n punctul x 0 ' D,
atunci:
a) func\ia f + g este continu` [n punctul x 0 ;
b) func\ia f – g este continu` [n punctul x 0 ;
c) func\ia f /g este continu` [n punctul x 0 ;
f
d) func\ia este cotinu` [n punctul x 0 , dac` g (x 0 ) = 0;
g
e) func\ia f g este continu` [n punctul x 0 , dac` opera\iile f g ]i
( f (x 0 )) g (x0 ) au sens [n Z.
OBSERVA|II
$ Propriet`\ile a), b), c) se pot extinde sub forma:
% dac` f, g sunt continue [n x 0 ' D ]i F, T 'Z, atunci func\ia Ff 2 Tg
este continu` [n x 0 ' D.
$ Dac` func\iile f1 , f 2 ,..., f n :D , Z sunt continue [n x 0 ' D, atunci:
% func\ia sum` f1 2 f 2 2...2 f n este continu` [n x 0 ' D;
% func\ia produs f1 / f 2 /.../ f n este continu` [n x 0 ' D.
$ Dac` func\iile f , g :D , Z sunt continue pe mul\imea A 1 D, atunci ]i
f
func\iile f 2 g , f 0 g , f / g , sunt continue pe mul\imea A.
g
186
Teorema 1 ne arat` faptul urm`tor: efectu@nd opera\iile elementare cu func\ii

continue se ob\ine ca rezultat func\ii continue. {n cazul [n care se opereaz` cu
func\ii care nu sunt continue nu se poate afirma nimic despre continuitatea
rezultatului.
EXEMPLE
802, x U 0 81, x U 0
1. Fie f , g :Z , Z, f (x ) * 9 ; g (x ) * 9 , func\ii discontinue [n
;2, x 6 0 ;02, x 6 0
x 0 * 0.
801, x U 0 803, x U 0
Se ob\ine c` - f 2 g .(x ) * 9 ; ( f 0 g )(x ) * 9 ;
;0, x 6 0 ;4, x 6 0
802, x U 0 !f$ 802, x U 0
- f /g .(x ) * 9 ; # &(x ) * 9
;04, x 6 0 "g % ;01, x 6 0
f
]i f 5 g , f / g , sunt func\ii discontinue [n punctul x 0 * 0.
g
801, x U 0 81, x U 0
2. Fie f , g :Z , Z, f (x ) * 9 ; g (x ) * 9 , func\ii discontinue [n
;1, x 6 0 ;01, x 6 0
x 0 * 0.
!f$
Se ob\ine c` ( f 2 g )(x ) * 0, ( f / g )(x ) *01, # &(x ) *01, x ' Z , deci
"g %
f
func\iile f 2 g , f / g , sunt continue [n x 0 * 0.
g
Av@nd [n vedere calculul cu limite de func\ii compuse se ob\ine:
" TEOREMA 2
(continuitatea func\iilor compuse).
Fie f :D ,Z, u: A , D func\ii reale de argument real ]i
h: A , Z, h(x ) * ( f - u)(x ) func\ia compus`. Dac` func\ia u este continu`
[n x 0 ' A ]i func\ia f este continu` [n punctul u0 * u(x 0 ), atunci func\ia
h este continu` [n punctul x 0 ' A.
OBSERVA|II
$ Dac` func\ia u este continu` pe A ]i f continu` pe D, atunci func\ia
compus` h * f - u este continu` pe A.
$ Dac` una din func\iile f sau u, sau am@ndou` nu sunt continue, nu se
poate afirma nimic despre continuitatea func\iei compuse.
187
TEM~
Studia\i cazul func\iilor:
8x , x ' {
a) f , u :Z , Z, f (x ) * x , u (x ) * 9 ;
;x 21, x ' Z S {
8x , x ' { 8x , x ' {
b) f , u :Z , Z, f (x ) * 9 , u(x ) * 9 .
;x 21, x ' Z S { ;x 01, x ' Z S {
Exersare
E1. S` se studieze continuitatea func\iilor f , g :D , Z ]i a func\iilor f 2 g ,
f
f 0 g , f /g , , [n cazurile:
g
a) f (x ) * x 01, g (x ) * x 21; b) f (x ) * x 2 01, g (x ) * 3x 0 x 2 ;
1
c) f (x ) * 2 x , g (x ) * x ; d) f (x ) * ln x ; g (x ) * ln ;
x
8x 2 21, x U 0
e) f (x ) * 9 , g (x ) * x 01 ;
;x 21, x 6 0
82x 01, x U 0 810 x , x U 0
f) f (x ) * 9 , g (x ) * 9 .
;x 01, x 6 0 ;x 21, x 6 0
E2. S` se studieze continuitatea func\iilor compuse f - g ]i g - f [n cazul

func\iilor f , g :Z , Z.
a) f (x ) * x 01, g (x ) * 2x 0 3 ; b) f (x ) * x 2 21, g (x ) * x 01 ;
c) f (x ) * x 2 21, g (x ) * x 01 ; d) f (x ) * ln(x 2 21), g (x ) * 2x 01.
Sintez`
8x 2 a, x U 0 82ax , x U 0
S1. Se dau func\iile f , g :Z , Z, f (x ) * 9 , g (x ) * 9 .
;x 2 21, x 6 0 ;x 0 x 2 , x 6 0
S` se determine a 'Z pentru care func\ia f 2 g este continu` pe Z.
188
S2. S` se studieze continuitatea func\iilor f :Z , Z ]i f 2 [n cazurile:

801, x U 1 8x , x U 1
a) f (x ) * 9 ; b) f (x ) * 9 ;
;1, x 6 1 ;01, x 6 1
8x 2 a, x U 1 82x 2 a, x U 2
c) f (x ) * 9 ; d) f (x ) * 9 .
;2x 21, x 6 1 ;x 2 a, x 6 2
S3. S` se studieze continuitatea func\iei f - g [n cazurile:
a) f (x ) * 2x 0 4, g (x ) * sgn(x ), x ' Z
b) f (x ) * 3x 0 6, g (x ) * x 01, x ' Z ;
81, x U 1
c) f (x ) * 9 , g (x ) * 2x 01, ' Z ;
;2, x 6 1
810 x , x U 1 8a 2 , x U 1
d) f (x ) * 9 , g (x ) * 9 .
;0, x 6 1 ;x , x 6 1
S4. S` se studieze continuitatea func\iilor f - g , g - f [n cazurile:
8e x , x U 0 8ln x , x 6 1
a) f (x ) * 9 , g (x ) * 9 ;
;x 21, x 6 0 ;x , x U 1
8
: x, x D0 8
:x 2 , x D0
b) f (x ) * 9 , g (x ) * 9 .
:3 x , x 7 0
; :12 x 3 , x 7 0
;
2.3. Semnul unei func\ii continue pe un interval

Fie I 1Z un interval ]i f :I , Z o func\ie y
)
f (x
continu`. Imaginea geometric` a graficului

y=
func\iei f pe intervalul I este o curb` care nu f (x)

are [ntreruperi (fig. 2.2). f (b)
Lectur@nd graficul din fig. 2.2 se poate M
observa c` dac` a, b ' I , a 7 b ]i b este un b
f (a)
num`r [ntre f (a) ]i f (b), dreapta de ecua\ie
y * b intersecteaz` graficul func\iei f [ntr-un
punct M (F, b ). A]adar, pentru orice valoare O a F b x
intermediar` b dintre f (a) ]i f (b), exist`
F ' J a, bK astfel [nc@t f (F ) * b.
Fig. 2.2.
189
" DEFINI|IE
Func\ia f :I ,Z are proprietatea lui Darboux (1 pe intervalul I
dac` oricare ar fi a, b ' I , a 7 b ]i oricare ar fi b cuprins [ntre valorile
f (a ) ]i f (b ), exist` un punct c ' (a, b ) astfel [nct f (c) * b.
Leg`tura [ntre func\iile continue ]i func\iile care au proprietatea lui Darboux
este dat` de urm`toarea teorem`:
" TEOREMA 3
Orice func\ie continu` pe un interval are proprietatea lui Darboux
pe acel interval.
EXERCI|IU REZOLVAT
8x 2 2 3x , x U 1
S` se arate c` func\ia f :Z , Z, f (x ) * 9 are proprietatea lui
;5 0 x , x 6 1
Darboux pe oricare interval I 1Z.
Rezolvare.
Pe intervalele (0V,1) ]i (1,V) func\ia f este restric\ia unei func\ii polinomiale
de gradul 2, respectiv gradul 1. Rezult` c` f este continu` pe aceste intervale.
Deoarece f (10 0) * lim(x 2 2 3x ) * 4, f (12 0) * lim(5 0 x ) * 4 ]i f (1) * 4,
x,1 x,1
x 71 x61
func\ia f este continu` ]i [n x *1. A]adar, func\ia f este continu` pe Z ]i, din
teorema 3, ea are proprietatea lui Darboux pe orice interval I 1Z.
OBSERVA|II
$ Dac` o func\ie f :D , Z este discontinu` pe un interval I 1 D, nu rezult`
c` f nu are proprietatea lui Darboux.
$ Dac` func\ia f :D , Z are proprietatea lui Darboux pe intervalul I 1 D,
atunci ea poate avea numai discontinuit`\i de spe\a a doua pe I.
$ O func\ie f :D , Z, care are discontinuit`\i de spe\a [nt@i pe un interval
I 1 D nu are proprietatea lui Darboux pe acest inteval.
$ Dac` f :D , Z are proprietatea lui Darboux pe intervalul I 1 D, atunci [n
mod necesar, mul\imea f (I ) * ( f (x ) x ' I ) este tot interval.
$ O func\ie neconstatn` f :D , Z care are un num`r finit de valori nu are
proprietatea lui Darboux pe intervalul I.
(1
Jean-Gaston Darboux (1842 -1917) - matematician francez. A fost profesor [n domeniile geometriei,
mecanicii, teoriei ecua\iilor diferen\iale, analizei matematice.
190
Consecin\e ale propriet`\ii lui Darboux

Consecin\a 1.
Fie f :J a, bK , Z o func\ie continu` pe J a, bK.
Dac` f (a) / f (b) 7 0, atunci exist` c ' (a, b) astfel [nc@t f (c ) * 0.
Consecin\a 2.
Fie f :I , Z o func\ie continu` pe I. Dac` f nu se anuleaz` pe intervalul I
atunci func\ia f are acela]i semn pe I.
{ntr-adev`r, dac` f nu ar avea acela]i semn pe I, atunci ar exista a, b ' I astfel
[nc@t f (a) / f (b) 7 0. Aplic@nd consecin\a 1, exist` c ' (a, b) astfel [nc@t
f (c ) * 0, ceea ce contrazice ipoteza.A]adar, f p`streaz` acela]i semn pe tot
intervalul.
Aceste consecin\e permit ca pentru o func\ie continu` s` se poat` stabili
semnul pe un interval pe care ea nu se anuleaz` cunosc@nd semnul func\iei
[ntr-un punct al intervalului.
EXERCI|IU REZOLVAT
S` se stabileasc` semnul func\iei f :(1,V) , Z, f (x ) * (x 0 3) ln(x 01).
Rezolvare.
Ecua\ia f (x ) * 0 are solu\iile x 1 * 2, x 2 * 3. Deoarece f este continu` pe
(1,V) ]i nu se anuleaz` pe intervalele (1, 2), (2, 3), (3,V), ea are semn constant pe
fiecare din aceste intervale. Pentru determinarea semnului func\iei pe fiecare
interval stabilim semnul unor valori particulare ale func\iei.
! 3$ 3 !5 $ 1 3
Astfel, f# &* ln 2 6 0; f# &*0 ln 7 0 ]i f (4) * ln 3 6 0.
"2 % 2 "2 % 2 2
Rezult` urm`torul tabel de semn:
x 1 2 3 V
f (x ) * (x 0 3) ln(x 01) + + + + + + 0 0W0W0W0WW0W0W0 0 + + + + + + +
{n concluzie:
% f (x ) 6 0 pentru x ' (1, 2) * (3,V) ;
% f (x ) 7 0 pentru x ' (2, 3).
191
Exersare
E1. Fie f :Z , Z, f (x ) * 3x 21. S` se arate c` f are proprietatea lui Darboux pe
intervalele I 1 * (02, 2) ]i I 2 * J 0, 3K. Exist` intervale pe care f nu are proprietatea
lui Darboux?
E2. S` se stabileasc` dac` func\ia f :D , Z are proprietatea lui Darboux pe
intervalul dat:
8x , x U 0
a) f (x ) * 9 , I * J01,1K;
;sin x , x 6 0
8 ln(12 x )
: , x ' (01, 0)
b) f (x ) * 9 x , I * -01, 2K;
:x 2 cos x , x ' J 0,2V.
;
8
:arcsin x , x ' J01, 0K > 1 A
c) f (x ) * 9 , I * @0 ,2 .
:
;x 2 3x , x ' (0,2V) ? 2 C B
E3. S` se stabileasc` semnul func\iei f :D , Z:
a) f (x ) * x 3 0 x ; b) f (x ) * 2 x 01 ;
c) f (x ) * 3x21 0 9; d) f (x ) * sin x , x ' J 0, 2EK.
Sintez`
S1. S` se arate c` func\iile f :D , Z, au proprietatea lui Darboux pe oricare
interval din domeniul de defini\ie:
810 x
: , x 61 8x 2 2 5x 0 6,
: 1 0 x 2 x U1
: :
a) f (x ) * 90,25, x *1 ; b) f (x ) * 9 x 01 sin(x 01) ;
: : , x 6 1
:sin(4x 0 4) , x ' (0,1) ; 3(x 2 01)
:
; 8x 2 0 8
80, x *2
:
: 80, x 'm
1 $01
c) f (x ) * 9!
# & ; d) f (x ) * 9 .
:#12 3 x02 & , x 6 2 ;sin(Ex ), x ' ZSm
:
;" %
192
S2. Folosind consecin\a 1 a propriet`\ii lui Darboux, s` se arate c` urm`toarele

ecua\iile au cel pu\in o solu\ie pe intervalul dat:
a) x 3 2 4x 2 0 5 * 0, I * J 0, 2K; b) x 3 2 5x 0 27 * 0, I * J 0, 3K ;
> E A
c) x 2 2 x 0 2 * 0, I * J 0,1K ; d) x 212 sin x * 0, I *@0 , 0C;
? 2 B
e) x 2 ln x * 0, I * (0,1).
S3. S` se stabileasc` semnul func\iei f :D , Z:
a) f (x ) * x (2 x 01) ; b) f (x ) * (x 01)(3x 0 2 x ) ;
x 2 x 01
c) f (x ) * (3 01) log 2 (x 2 2) ; d) f (x ) * ;
x 02
x 01 01
e) f (x ) * ; f) f (x ) * (x 3 0 x )(x 4 016) .
x 03
S4. S` se rezolve inecua\iile:
a) (2 x 01)(x 2 01) D 0 ; b) (x 0 x 3 )(10 x 21 ) U 0 ;
-
c) x 012 x 2 21 .- x 01. U 0 ; d) (2 x 0 3x )-2 0 log 2 (x 21). U 0 .
S5. Se consider` func\ia f :Z , Z, f (x ) * x 2 e x .

a) S` se arate c` func\ia f este strict monoton` pe $.
b) Folosind proprietatea lui Darboux, s` se arate c` func\ia f este surjectiv`.
Teste de evaluare
Testul 1
1. S` se studieze continuittea func\iei f :Z , Z,
8x 2 2 x
: , x ' ZS (01, 0,1)
f (x ) * 9 x 2 0 x .
:
;1 , x ' (01, 0,1)
2. S` se determine parametrul real pentru care func\ia f :Z , Z,
8x 2 2 ax , x U 1
:
f (x ) * 9
:
;4 ax 01 , x 6 1
este continu` pe Z.
3. S` se stabileasc` semnul func\iei f :(0,V) , Z,
f (x ) * -2 x01 01.(3x01 0 9) .
193
Testul 2
8sin 2 2x
: , x ' (0V, 0)
: x2
:
1. S` se studieze continuitatea func\iei f :Z , Z, f (x ) * 9ax 2 b , x ' J 0,1K
:
:sin(x 01) , x ' (1,2V)
:
; x 2 01
[n func\ie de parametrii reali a ]i b.
8x , x ' {
2. Fie f :Z , Z, f (x ) * 9 2
;x , x ' Z S {
a) Fie I * J2, 3K. Exist` valori ale lui x ' I pentru care f (x ) * 35
, ?
b) Func\ia f are proprietatea lui Darboux pe I ?
3. S` se rezolve inecua\ia (2 x 016)(x 0 x 3 ) U 0.
Testul 3
1. Se consider` func\ia f :Z , Z, f (x ) * x J x K. S` se studieze continuitatea
func\iei f [n x 0 ' m.
8
:x 2 2 a 2 x , x U a
2. S` se studieze continuitatea func\iei f :Z , Z, f (x ) * 9
:
;2x 2 ax 2 , x 6 a
pentru a 'Z.
3. S` se stabileasc` semnul func\iei f :Z , Z, f (x ) * (2 x 0 2 a )(x 0 a) [n func\ie
de valorile parametrului real a.
Testul 4
* n 2 2 x 2 30x
1. Se consider` func\ia f :q , Z, dat` de rela\ia f (n) * lim .
x,V 2 x n 2 20x
S` se calculeze suma f (1) 2 f (2) 2...2 f (n) .
2. S` se arate dac` f :J a, bK , Z este func\ie continu` ]i f (a) D a, f (b) U b, atunci
exist` x 0 ' J a, bK cu proprietatea c` f (x 0 ) * x 0 .
8(2 x 0 2)(log x 01) , x 6 0
: 2
3. S` se studieze semnul func\iei f :Z , Z, f (x ) * 9 3 .
:
;x 0 x , x U0
194
Capitolul 3
Func\ii derivabile
3.1. Derivata unei func\ii [ntr-un punct

3.1.1. Tangenta la o curb` [ntr-un punct
Fie f : D , Z,D 1 Z o func\ie continu`, y Gf
G f imaginea geometric` a graficului acesteia
]i M 0 (x 0 , f (x 0 )), M (x , f (x )) puncte pe d)
f (x) M (
curba G f (fig. 3.1).
Dreapta M 0M este secant` curbei G f ]i
face cu axa Ox un unghi de m`sur` F. Panta f (x0)
M0
(coeficientul unghiular) al dreptei M 0M este
egal` cu F
O x0 x x
f (x ) 0 f (x 0 )
m * tgF * .
x 0x0
Fig. 3.1.
Lectur@nd graficul din figura 3.1. se observ` c` atunci c@nd punctul M se
apropie de punctul M 0 dreapta M 0M tinde s` se suprapun` cu dreapta (d),
tangenta la curba G f [n punctul M 0 .
Dac` punctul M se apropie de punctul M 0 atunci x tinde c`tre x 0 . Rezult` c`
panta tangentei (d) la curba G f [n punctul x 0 ' D este
f (x ) 0 f (x 0 )
mS * lim
x, x 0 x 0x0
c@nd aceasta exist`.
Dac` m'*5V, atunci tangenta [n punctul x 0 este o dreapt` vertical`.
RE|INEM!
Func\ia f : D , Z, continu` [n punctul x 0 ' D, admite tangent` [n x 0 dac`
f (x ) 0 f (x 0 )
]i numai dac` exist` mS * lim ' Z ]i panta tangentei este mS.
x, x 0 x 0x0
195
EXERCI|IU REZOLVAT
S` se studieze dac` graficul func\iei f :Z , Z admite tangent` [n punctul
specificat:
8
:x 2 , x U 0
a) f (x ) * x 2 0 3x , x 0 * 4 ; b) f (x ) * 9 , x 0 * 0;
:
;x 3 , x 6 0
c) f (x ) * x , x 0 * 0.
Rezolvare.
f (x ) 0 f (x 0 )
Se va studia existen\a limitei raportului R(x ) * [n punctul x 0
x 0x0
specificat.
a) Avem:
x 2 0 3x 0 4 2 2 3/ 4 (x 2 0 4 2 ) 0 3(x 0 4) (x 0 4)(x 21)
R(x ) * * * * x 21.
x 04 x 04 x 04
Rezult` c` lim R(x ) * lim(x 21) * 5. A]adar, curba G f admite tangent` [n
x, 4 x, 4
punctul M 0 (4, 4) cu panta m = 5 ]i ecua\ia y 0 4 * 5(x 0 4) de unde rezult` c`
y * 5x 016.(1
b) Vom calcula limitele laterale [n x 0 * 0 ale raportului R(x ).

x 2 00 x 3 00
lim R(x ) * lim * lim x * 0; lim R(x ) * lim * lim x 2 * 0.
x, 0 x, 0 x 0 0 x, 0 x, 0 x, 0 x 0 0 x, 0
x70 x70 x60 x60 x60
f (x ) 0 f (0)
Rezult` c` exist` lim * 0, deci curba G f admite tangent` [n
x, 0 x 00
punctul M 0 (0, 0) cu panta m = 0 ]i ecua\ia y 0 0 * 0(x 0 0), adic` y * 0.
x 00 0x x 00 x
c) Avem : lim * lim *01 ]i lim * lim * 1.
x, 0 x 0 0 x, 0 x x, 0 x 0 0 x, 0 x
x70 x70 x60 x60
f (x ) 0 f (0)
Rezult` c` nu exist` lim , deci G f nu admite tangent` [n punctul
x, 0 x 00
M 0 (0, 0).
(1
Ne reamintim!
Ecua\ia dreptei determinat` de punctul M 0 (x0 , y0 ) ]i panta m este y 0 y0 * m(x 0 x0 ).)
196
3.1.2. Func\ii derivabile [ntr-un punct

Din rezolvarea exerci\iului anterior se observ` c` exist` func\ii numerice
f (x ) 0 f (x 0 )
f : D , Z pentru care limita [n x 0 a raportului R(x ) * exist`, dar ]i
x 0x0
func\ii pentru care aceast` limit` nu exist`.
" DEFINI|II
Fie func\ia f :D , Z, D 1 Z ]i x 0 ' D un punct de acumulare al
mul\imii D.
! Func\ia f admite derivat` [n punctul x 0 ' D dac` exist`
f (x ) 0 f (x 0 )
lim [n Z.
x,x0 x 0x0
f (x ) 0 f (x 0 )
! Valoarea acestei limite notat` f '(x 0 ) * lim se
x,x0 x 0x0
nume]te derivata func\iei f [n punctul x0 .
! Func\ia f se nume]te func\ie derivabil` [n punctul x 0 ' D dac`
f (x ) 0 f (x 0 )
limita f S(x 0 ) * lim exist` ]i este finit`.
x,x0 x 0x0
OBSERVA|IE
$ Dac` func\ia f este derivabil` [n punctul x 0 ' D rezult` c` are derivat` [n
x 0 . Reciproca acestei afirma\ii nu este adev`rat`.
EXEMPLU
S` consider`m c` func\ia f :Z , Z, f (x ) * 3 x ]i x 0 * 0.
Avem:
3
f (x ) 0 f (0) x 1 1
lim * lim * lim * *2V.
x, 0 x 00 x, 0 x x, 0 3 2
x 0 (2)
A]adar, func\ia f are derivat` [n punctul x 0 * 0, f '(0) *2V, dar nu este

derivabil` [n x 0 * 0.
197
EXERCI|IU REZOLVAT
$ S` se studieze derivabilitatea func\iei f :Z , Z [n punctul x 0 * 0:
8x 2 2 x , x U 0
:
a) f (x ) * sin x 2 x ; b) f (x ) * 9 .
:
;3x 2 2 x , x 6 0
Rezolvare.
a) Avem:
f (x ) 0 f (0) sin x 2 x ! sin x $ sin x
lim * lim * lim# 21&* lim 21 * 2.
x, 0 x 00 x, 0 x x, 0" x % x, 0 x
Rezult` c` f este derivabil` [n x 0 * 0 ]i f '(0) * 2.
b) Avem:
f (x ) 0 f (0) x 2 2x
lim * lim * lim(x 21) * 1 ]i
x, 0 x 00 x, 0 x x, 0
x70
f (x ) 0 f (0) 3x 2 2 x
lim * lim * lim(3x 21) * 1.
x, 0 x 00 x, 0 x x, 0
x60
Rezult` c` f '(0) * 1 ]i f este derivabil` [n x 0 * 0.
Interpretarea geometric` a derivatei [ntr-un punct

Fie f : D , Z, D 1 Z o func\ie care admite derivat` [n punctul x 0 ' D.
Din punct de vedere geometric, existen\a derivatei func\iei f [n punctul x 0
este echivalent` cu faptul c` graficul func\iei admite tangent` [n punctul
M 0 (x 0 , f (x 0 )) a c`rei pant` este
m * f S(x 0 ).
Ecua\ia tangentei [n punctul M 0 (x 0 , f (x 0 )) este:
y 0 f (x 0 ) * f S(x 0 )(x 0 x 0 ), dac` f S(x 0 ) 'Z;

x * x 0 , dac` f S(x 0 ) *5V.
TEM~
S` se scrie ecua\ia tangentei [n x 0 * 0 la graficul func\iei f din exerci\iul
rezolvat mai sus.
198
" DEFINI|II
Fie f :D ,Z o func\ie numeric` ]i A 1 D o mul\ime nevid`.
! Func\ia f se nume]te func\ie derivabil` pe mul\imea A dac` este
derivabil` [n fiecare punct x 0 ' A.
! Mul\imea D f S * (x ' A ] f S(x ) ]i f S(x ) ' Z) se nume]te
domeniul de derivabilitate al func\iei f.
! Func\ia f S:D f S , Z care asociaz` la fiecare punct x 0 ' D f S
num`rul real f '(x 0 ) se nume]te derivata func\iei f sau func\ia
derivat` a func\iei f.
Avem c`
f (x ) 0 f (x 0 )
f S(x 0 ) * lim .
x, x 0 x 0x0
Folosind nota\ia x 0 x 0 * h se ob\ine scrierea
f (x 0 2 h) 0 f (x 0 )
f S(x 0 ) * lim .
h, 0 h
Cum x 0 ' D este un num`r ales arbitrar, rezult` c` legea de coresponden\` a
func\iei f S se poate scrie astfel:
f (x 2 h) 0 f (x )
f S(x ) * lim , 3 x ' D f S. (1)
h, 0 h
Opera\ia prin care func\ia f S se ob\ine din func\ia f se nume]te opera\ia de
derivare a func\iei f.
PROBLEM~ REZOLVAT~
S` se calculeze func\ia derivat` pentru func\ia f :Z , Z dac`:
a) f (x ) * x 2 2 2x 2 3; b) f (x ) * 2 x 21.
Rezolvare.
a) Conform rela\iei (1), pentru x 'Z avem:
f (x 2 h) 0 f (x ) (x 2 h) 2 2 2(x 2 h) 2 30 x 2 0 2x 0 3
f '(x ) * lim * lim *
h, 0 h h, 0 h
2xh 2 h 2 2 2h
* lim * lim(2x 2 h 2 2) * 2x 2 2
h, 0 h h, 0
A]adar, f S(x ) * 2x 2 2, 3 x ' Z.
199
2 x2h 0 2 x 2 x (2 h 01)
b) Avem: f '(x ) * lim * lim * 2 x / ln 2.
h, 0 h h, 0 h
x
Rezult` c` f '(x ) * 2 ln 2, 3 x ' Z.
3.1.3. Derivabilitate ]i cotinuitate

Leg`tura dintre cele dou` propriet`\i locale, continuitatea ]i derivabilitatea,
ale func\iilor reale de variabil` real` este realizat` de urm`torul rezultat.
" TEOREMA 1.
Orice func\ie derivabil` [ntr-un punct este continu` [n acel punct.
Demonstra\ie.
Fie f : D , Z, D 1 Z ]i x 0 ' D un punct [n care func\ia f este derivabil`. S`
demonstr`m c` lim f (x ) * f (x 0 ).
x, x 0
Avem:
f (x ) 0 f (x 0 )
lim J f (x ) 0 f (x 0 )K * lim / (x 0 x 0 ) *
x, x 0 x, x 0 x 0x0 .
f (x ) 0 f (x 0 )
* lim / lim (x 0 x 0 ) * f '(x 0 ) / 0 * 0
x, x 0 x 0x0 x, x 0
Rezult` c` lim f (x ) * f (x 0 ), adic` f este continu` [n punctul x 0 .

x, x 0
OBSERVA|IE
$ Reciproca teoremei de mai sus este [n general o propozi\ie fals`. Altfel spus,
o func\ie poate fi continu` [ntr-un punct f`r` a fi derivabil` [n acel punct.
A]adar, continuitatea [ntr-un punct este condi\ie necesar` pentru derivabilitatea
func\iei [n acel punct.
EXEMPLU
Func\ia modul, f :Z , Z, f (x ) * x este continu` [n x 0 * 0, dar nu este
derivabil` [n x 0 * 0 (tem`).
EXERCI|IU REZOLVAT
S` se determine numerele reale a, b astfel [nc@t func\ia f :Z , Z,
8
:x 2 2 ax 2 b, x U 0
f (x ) * 9 s` fie derivabil` [n x 0 * 0.
:
;e 3x , x 60
200
Rezolvare.
Deoarece proprietatea de continuitate a unei func\ii [ntr-un punct este
condi\ie necesar` pentru derivabilitatea func\iei [n acel punct, impunem condi\ia
ca f s` fie continu` [n x 0 * 0.
Din f (0 0 0) * f (0 2 0) * f (0) se ob\ine egalitatea b *1.
f (x ) 0 f (0)
Func\ia f este derivabil` [n x 0 * 0. Rezult` c` lim exist` ]i este finit`.
x, 0 x 00
x 2 2 ax 2 b 01 e 3x 01 x (x 2 a) e 3x 01
A]adar, lim * lim M lim * lim /3 ,
x, 0 x x, 0 x x, 0 x x, 0 3x
x70 x60 x70 x60
egalitate din care se ob\ine a * 3.
{n concluzie, pentru a * 3 ]i b *1 func\ia f este derivabl` [n x 0 * 0.
3.1.4. Derivate laterale

Am v`zut c` pentru o func\ie numeric` f : D , Z existen\a derivatei [ntr-un
f (x ) 0 f (x 0 )
punct x 0 ' D depinde de existen\a limitei raportului R(x ) * ,
x 0x0
existen\` care poate fi dovedit` studiind limitele laterale ale acesteia. Legat de
aceste limite laterale se vor introduce no\iunile de derivat` la st@nga ]i de derivat`
la drepata [ntr-un punct.
" DEFINI|II
Fie f :D , Z, D 1 Z ]i x 0 ' D un punct de acumulare al lui D.
! Func\ia f are derivat` la st@nga [n punctul x0 , dac` limita
f (x ) 0 f (x 0 )
lim exist` [n Z. Aceast` limit` se noteaz` f sS(x 0 ) ]i se
x,x0 x 0x0
x7x0
nume]te derivata la st@nga [n punctul x 0 a func\iei f.
! Func\ia f are derivat` la dreapta [n punctul x 0 , dac` limita
f (x ) 0 f (x 0 )
lim exist` [n Z. Aceast` limit` se noteaz` f dS (x 0 ) ]i se
x,x0 x 0x0
x6x0
nume]te derivata la dreapta [n punctul x0 a func\iei f.
! Func\ia f se nume]te func\ie derivabil` la st@nga (la dreapta) [n
punctul x0 ' D, dac` derivata la st@nga (la dreapta) [n x 0 exist` ]i
este finit`.
201
EXEMPLE
1. Pentru func\ia f :Z , Z, f (x ) * x , avem:
0x x
f sS (0) * lim *01 ]i f dS (0) * lim * 1.
x, 0 x x, 0 x
x70 x60
Rezult` c` f este derivabil` la st@nga [n x 0 * 0, respectiv derivabil` la dreapta
[n x 0 * 0.
8x , x U 0
2. Pentru func\ia f :Z , Z, f (x ) * 9 , avem:
;ln x , x 6 0
x 00
f sS (0) * lim * 1 ]i
x, 0 x
x70
! $! $
ln x 0 0 # 1 &# &
f dS (0) * lim *# lim &/# lim ln x &* (2V) / (0V) *0V.
x, 0 x # x, 0 x & # x, 0 &
x60 " x60 % " x60 %
{n concluzie, func\ia f are derivate laterale [n x 0 * 0 diferite ]i este derivabil`
la st@nga [n x 0 * 0.
Leg`tura dintre derivatele laterale ale unei func\ii f [ntr-un punct ]i derivata
func\iei [n acel punct este dat` de urm`torul rezultat.
" TEOREMA 2
Fie f :D , Z, D 1 Z ]i x 0 ' D un punct de acumulare al lui D.
! Func\ia f are deribat` [n punctul x 0 dac` ]i numai dac` derivatele
laterale [n x 0 sunt egale. {n acest caz f s' (x 0 ) * f d' (x 0 ) * f '(x 0 ).
! Func\ia f este derivabil` [n punctul x 0 dac` ]i numai dac` f este
derivabil` la st@nga ]i la dreapta [n x 0 ]i derivatele laterale sunt
egale.
PROBLEME REZOLVATE
S` se stabileasc` derivabilitatea func\iilor urm`toare [n punctele
specificate:
a) f :Z , Z, f (x ) * x x 01 , x 0 * 1 ;
8
:x 3 2 3x , x U 0
b) f :Z , Z, f (x ) * 9 , x 0 * 0.
:
;0x 3 2 3x , x 6 0
202
Rezolvare.
8
:0x 2 2 x , x ' -0V,1K
a) Explicit@nd modulul se ob\ine: f (x ) * 9 .
:
;x 2 0 x , x ' (1,2V)
Avem:
f (x ) 0 f (1) 0x 2 2 x
f sS (1) * lim * lim * lim (0x ) *01;
x,1 x 01 x,1 x 01 x,1
x71 x71
f (x ) 0 f (1) x 2 0x
f dS (1) * lim * lim * lim x * 1.
x,1 x 01 x,1 x 01 x,1
x61 x61
Deoarece f s' (1) = f d' (1), rezult` c` f nu este derivabil` [n x 0 * 1.

b) Avem:
f (x ) 0 f (0) x 3 2 3x
f sS (0) * lim * lim * lim (x 2 2 3) * 3.
x, 0 x 00 x, 0 x x, 0
x70 x70 x70
3
f (x ) 0 f (0) 0x 2 3x
f dS (0) * lim * lim * lim (0x 2 2 3) * 3.
x, 0 x 00 x , 0 x x, 0
x60 x60 x60
Deoarece f sS (0) * f dS (0) * 3, rezult` c` f este derivabil` [n x 0 * 0 ]i f S(0) * 3.
Exersare
E1. S` se stabileasc` dac` graficul func\iei f :D , Z admite tangent` [n punctul
specificat, dac`:
8
:2x 2 0 3x , x U 0
2
a) f (x ) * 3x 0 4x , x 0 * 2; b) f (x ) * 9 , x 0 * 0;
:
;5x 2 0 3x , x 6 0
c) f (x ) * x 2 x 01, x 0 * 1 ; d) f (x ) * x 2 x , x 0 * 0.
E2. S` se arate c` func\ia f :D , Z are derivat` [n punctul specificat ]i s` se
calculeze aceasta:
a) f (x ) * 3x 211, x 0 *01; b) f (x ) * x 2 0 3x 011, x 0 * 2 ;
1
c) f (x ) * , x * 0; d) f (x ) * x 21, x 0 * 0;
x 25 0
e) f (x ) * 2 x 2 3, x 0 *01; f) f (x ) * sin x 2 sin 2x , x 0 * 0.
203
E3. S` se studieze derivabilitatea func\iei f :D , Z [n punctul specificat ]i s` se

scrie ecua\ia tangentei [n acest punct:
a) f (x ) * 2x 0 x 2 , x 0 ' (0,1, 2); b) f (x ) * x 3 , x 0 ' (0,1,01);
x
c) f (x ) * sin x 2 x , x 0 ' (0, E); d) f (x ) * 2 , x 0 ' (01, 0,1).
x 21
E4. S` se determine derivatele laterale ale func\iei f :D , Z [n punctele date:
a) f (x ) * x 01, x 0 * 1 ; b) f (x ) * x 2 x , x 0 * 0 ;
8x 21, x U01 8sin(Ex ), x U 1
c) f (x ) * 9 2 , x 0 *01 d) f (x ) * 9 , x 0 * 1.
;x 01, x 601 ;ln x , x 61
Sintez`
S1. S` se studieze dac` urm`toarele func\ii f :D , Z admit tangent` la grafic [n
punctele specificate:
8x 2 x 21, x 7 0
a) f (x ) * 9 , x 0 ' (01, 0,1);
;cos x , x D0
8e x21 , x D01
:
b) f (x ) * 912 e x21 , x 0 ' (01, 0);
: , x 701
; 2
8e x01 01, x U 0
c) f (x ) * 9 , x 0 ' (01, 0, 2).
;ln(12 2x ), x 6 0
S2. S` se studieze continuitatea ]i derivabilitatea func\iei f :D , Z [n punctele
specificate:
8x 2 2 ax , x 7 0
a) f (x ) * 9 , x 0 * 0;
;2x 01, x D0
84x 0 a, x 62
b) f (x ) * 9 2 , x 0 * 2;
;x 2 ax 2 b, x U 2
c) f (x ) * min(x , 2x 01) , x 0 * 1 ;
8
: x 2 01 2 a, x D 1
d) f (x ) * 9 , x 0 * 1.
:
;arccos x 2 b, x ' J 0,1.
204
S3. Fie f :D , Z ]i x 0 ' D, punct de continuitate al func\iei f. Punctul

M (x 0 , f (x 0 )) se nume]te punct unghiular al graficului func\iei f dac` func\ia f
are derivate laterale diferite [n x 0 ]i cel pu\in una dintre ele este finit`.
S` se studieze dac` punctul de abscis` x 0 este punct unghiular [n cazurile:
82x 01, x U1 8
:x 2 21, x U 0
a) f (x ) * 9 2 , x 0 * 1; b) f (x ) * 9 , x 0 * 0;
;x 2 x 01, x 6 1 :
;e x , x 60
8x 2 , x 7 0 8sin x , x U E
c) f (x ) * 9 , x 0 * 0; d) f (x ) * 9 , x 0 * E.
;sin x , x D 0 ;x 0 E, x 6 E
S4. Fie f :D , Z ]i x 0 punct de continuitate al func\iei f. Punctul M (x 0 , f (x 0 ))

se nume]te punct de [ntoarcere al graficului func\iei f dac` func\ia f are derivate
laterale [n x 0 infinite ]i de semne contrare.
S` se determine dac` punctul de abscis` x 0 este punct de [ntoarcere [n
cazurile:
8 10 x , x U 1
: 8 x 0 3, x D 3
:
a) f (x ) * 9 , x 0 * 1; b) f (x ) * 9 , x 0 * 3.
:
; x 01, x 6 1 :
;2 30 x , x 7 3
S5. S` se determine parametrii reali pentru care graficele func\iilor f , g :Z , Z

admit tangent` comun` [n punctul de abscis` x 0 'Z.
a) f (x ) * 2x 2 a, g (x ) * x 2 2 bx 2 b, x 0 * 1;
b) f (x ) * x 2 2 ax 2 b, g (x ) * 2x 2 0 x 21, x 0 * 1.
S6. Se dau func\iile f , g :D , Z, f (x ) * x 3 2 ax 2 2 b, g (x ) * 3x 2 2 cx 21.

S` se determine:
a) c 'Z pentru care tangenta la graficul func\iei g [n punctul de abscis`
x 0 * 1 este paralel` cu dreapta de ecua\ie y * 7x 0 6.
b) a, b 'Z, ]tiind c` tangenta [n punctul x 0 * 1, la graficul func\iei f este
paralel` cu dreapta y * 5x 21, iar [n punctul de abscis` x 0 *01, tangenta are
ecua\ia y * x 25.
S7. Se dau func\iile f , g :Z , Z, f (x ) * 2x 2 2 ax 2 b, g (x ) * x 2 2 bx 2 a. S` se
determine a, b 'Z pentru care graficele celor dou` func\ii admit tangent` comun`.
205
3.2. Derivatele unor func\ii elementare

Fie f : D , Z o func\ie real` de variabil` real` ]i D fS domeniul de derivabilitate.
f (x 2 h) 0 f (x )
Func\ia derivat` este dat` de f S : D f S , Z, f S(x ) * lim .
h, 0 h
Cu ajutorul acestei rela\ii se pot determina func\iile derivate pentru c@teva
func\ii elementare pe domeniul lor de derivabilitate.
Derivata func\iei constante

Func\ia f : Z , Z, f (x ) * c ' Z, are domeniul de continuitate Dc *Z, iar
c0c
f '(x ) * lim * 0, 3 x ' Z. A]adar, func\ia constant` este derivabil` pe Z ]i
h,0 h
f '(x ) * 0, 3 x ' Z. Se scrie: cS * 0.
Derivata func\iei putere cu exponent natural

Fie f :Z , Z, f (x ) * x n , n ' q* . Domeniul de continuitate este Dc *Z.
Avem:
(x 2 h) n 0 x n C n1 x n01h 2 C n2 x n02 h 2 2...2 C nn h n
f '(x ) * lim * lim *
h, 0 h h, 0 h
* C n1 x n01 * nx n01
A]adar, func\ia putere este derivabil` pe Z ]i f S(x ) * nx n01 , x ' Z . Se scrie:
(x n )S * nx n01
EXEMPLE
! Dac` f (x ) * x , se ob\ine f S(x ) * 1, x ' Z ]i se scrie x S * 1.
! Dac` f (x ) * x 2 , se ob\ine f S(x ) * 2x , x ' Z ]i se scrie (x 2 )S * 2x .
Derivata func\iei putere cu exponent num`r real

Fie f :(0,2V) , Z, f (x ) * x F , F ' Z. Domeniul de continuitate al func\iei f
este Dc * (0,2V). Derivata func\iei f este:
>! h $F A ! h $F
@#1 2 & 01 C #12 & 01
(x 2 h) F0 x F F@" x% C F01 " x%
f S(x ) * lim * lim x @ C* x / lim *
h, 0 h h, 0 h h, 0 !h$
@ C # &
? B "x %
* F/ x F01.
206
Rezult` c` f este derivabil` pe (0,2V) ]i f '(x ) * Fx F01 , 3 x ' (0,2V). Se

scrie:
(x F )S * F/ x F01.
EXEMPLE
! Pentru f (x ) * x , x ' (0,2V) se ob\ine c`
! 1 $S 1
# 2 & 1 02 1
f S(x ) *# x &* / x * , x ' (0,2V).
" % 2 2 x
RE|INEM! - x .S * 1
, x ' (0, 2V).
2 x
! 1 $S
# & 1
! Pentru f (x ) * 3 x , x ' (0,2V) se ob\ine c` f S(x ) *# x 3 &* ,
3
" % 3 x2
x ' (0,2V).
RE|INEM! -3 x .S * 1
, x ' (0,2V).
33 x 2
Derivata func\iei logaritmice

Fie f :(0,2V) , Z, f (x ) * ln x . Domeniul de continuitate al func\iei f este
Dc * (0,2V). Derivata func\iei f este:
! h$
ln#12 &
ln(x 2 h) 0 ln x " x% 1
f '(x ) * lim * lim * ,
h, 0 h h, 0 h x
x/
x
ln(12 y )
av@nd [n vedere limita fundamental` lim * 1. Rezult` c` func\ia logaritmic`
y, 0 y
1 1
este derivabil` pe (0,2V) ]i f S(x ) * , x ' (0,2V). Se scrie: (ln x )S * .
x x
OBSERVA|IE
$ Pentru func\ia f :(0,2V) , Z, f (x ) * log a x , folosind transformarea
ln x 1
f (x ) * se ob\ine c` f '(x ) * , x ' (0,2V).
ln a x ln a
207
1
RE|INEM! (log a x )S * , x ' (0,2V), a 6 0, a =1.
x ln a
Derivata func\iei exponen\iale

Func\ia f :Z , (0,2V), f (x ) * a x , a ' (0,1) * (1,2V) are domeniul de
continuitate Dc *Z. Derivata func\iei f este:
a x2h 0 a x ! a h 01 $
f S(x ) * lim * a / lim#
x
#
&* a x ln a, x 'Z.
h, 0 h h, 0" h & %
Rezult` c` func\ia exponen\ial` este derivabil` pe Z ]i f S(x ) * a x ln a. Se scrie:
(a x )S * a x ln a, x 'Z.
{n particular,
(e x )S * e x , x 'Z
Derivatele func\iilor trigonometrice sinus ]i cosinus (2

Func\iile trigonometrice f , g :Z , J01,1K, f (x ) * sin x , g (x ) * cos x au
domeniul de continuitate Dc *Z. Avem:
h ! h$
2 sin / cos# x 2 &
sin(x 2 h) 0 sin x 2 " 2%
f '(x ) * lim = lim =
h, 0 h h, 0 h
! ! h $$
# sin# &&
! ! h $$ # " 2 %&
=## lim cos# x 2 &&&/# lim ! $ &* cos x , x 'Z
" h, 0 " 2 %% h, 0 h
# # & &
" "2 % %
h ! h$
02 sin /sin# x 2 &
cos(x 2 h) 0 cos x 2 " 2%
g '(x ) * lim * lim *
h, 0 h h, 0 h
! ! h $$ .
# sin# &&
! ! h $$ # " 2 %&
*0# # limsin# x 2 && &/# lim ! $ &*0sin x , x ' Z
" h, 0 " 2 %% h, 0 h
# # & &
" "2 % %
(2
Ne reamintim!
a0b a2 b a0b a2 b
• sin a 0 sin b * 2 sin / cos • cos a 0 cos b *02 sin / sin
2 2 2 2
208
A]adar, func\iile trigonometrice sinus ]i cosinus sunt func\ii derivabile pe Z

]i f '(x ) * cos x , g '(x ) *0sin x , x 'Z. Se scrie:
(sin x )S * cos x , (cos x )S *0sin x , x 'Z.
Sistematiz@nd rezultatele de mai sus se ob\ine tabelul:
Domeniul de
Func\ia Derivata Scrierea uzual`
derivabilitate
f :Z , Z , f (x ) * c Z f ':Z , Z , f ' (x ) * 0 cS * 0
f :Z , Z , f (x ) * x Z f ':Z , Z , f ' (x ) * 1 x S* 1
2 2
f :Z , Z , f (x ) * x Z f ':Z , Z , f ' (x ) * 2x (x ) S * 2x
f ':Z , Z ,
f :Z , Z , f (x ) * x n , n ' q* Z (x n ) S * n/x n01
f ' (x ) * nx n01
f ':(0,2V) , Z ,
f :J0,2V. , Z , f (x ) * x (0,2V)
f ' (x ) *
1 - x .S * 1
2 x
2 x
f ':Z* , Z ,
f :Z , Z , f (x ) * 3 x Z S(0) 1 -3 x .S * 3
1
f ' (x ) * 3 x2
3 2
3 x
f ':(0,2V) , Z ,
f :(0,2V) , Z , f (x ) * x F , F ' Z (0,2V) (x F ) S * F/x F01
f ' (x ) * F/x F01
f ':(0,2V) , Z ,
1
f :(0,2V) , Z , f (x ) * ln x (0,2V) 1 (ln x ) S *
f ' (x ) * x
x
f ':(0,2V) , Z ,
f :(0,2V) , Z , f (x ) * log a x , 1
(0,2V) 1 (log a x ) S *
a 6 0, a = 1 f ' (x ) * x ln a
x ln a
f ':Z , (0,2V),
f :Z , (0,2V), f (x ) * e x Z (e x ) S * e x
f ' (x ) * e x
f ':Z , (0,2V),
f :Z , (0,2V), f (x ) * a x Z (a x ) S * a x ln a
f ' (x ) * a x ln a
f ':Z , J01,1K,
f :Z , J01,1K, f (x ) * sin x Z (sin x ) S * cos x
f ' (x ) * cos x
f ':Z , J01,1K,
f :Z , J01,1K, f (x ) * cos x Z (cos x ) S *0 sin x
f ' (x ) *0 sin x
209
TEM~
1. Aplic@nd formulele ob\inute, s` se calculeze derivatele func\iilor f :D , Z:
a) f (x ) * 2007, x ' Z; b) f (x ) * 5 2 , x ' Z;
c) f (x ) * sin 5, x ' Z; d) f (x ) * x 3 , x ' Z;
e) f (x ) * x 2007 , x ' Z; f) f (x ) * log 3 x , x ' (0,2V);
g) f (x ) * log 0 ,3 x , x ' (0,2V); h) f (x ) * 2 x , x ' (0,2V);
x x
i) f (x ) * cos 2 0 sin 2 , x ' Z; j) f (x ) * log 3 (5x 2 ) 0 log 3 (5x ), x 6 0;
2 2
7
k) f (x ) * x 3 , x 6 0; l) f (x ) * e 2 x , x ' Z.
2. Pentru func\ia f :Z ,Z, f (x ) * 4 x , s` se calculeze f '(0), - f (1).', f '(01).
3. Pentru func\ia f :Z ,Z, f (x ) * 3 x , s` se calculeze
S S !1 $ ! ! 1 $$S
f S(01), - f (01). , f S(27), - f (27). , f S# &, #
# f# &&&.
"8 % " " 8 %%
3.3. Opera\ii cu func\ii derivabile

Calculul derivatei unei func\ii oarecare, derivabile pe o mul\ime D, folosind
defini\ia derivatei [ntr-un punct este destul de laborioas`. De aceea sunt necesare
reguli de calcul care s` evite folosirea limitelor de func\ii.
3.3.1. Derivata sumei ]i a produsului

Fie f , g : D , Z, D 1Z ]i x 0 ' D, punct de acumulare al lui D.
" TEOREMA 1
Dac` func\iile f , g :D ,Z sunt derivabile [n punctul x 0 ' D,
atunci:
! func\ia f + g este func\ie derivabil` [n punctul x 0 ' D ]i
( f 2 g )'(x 0 ) * f '(x 0 ) 2 g '(x 0 ).
! func\ia f /g este derivabil` [n punctul x 0 ' D ]i
( f / g )'(x 0 ) * f '(x 0 ) / g (x 0 ) 2 f (x 0 ) / g '(x 0 ).
210
Demonstra\ie.
Folosind opera\iile cu limite de func\ii ]i defini\ia derivatei [ntr-un punct se ob\ine:
( f 2 g )(x ) 0 ( f 2 g )(x 0 ) f (x ) 0 f (x 0 )
( f 2 g )S(x 0 ) * lim * lim 2
x, x 0 x 0x0 x, x 0 x 0x0
g (x ) 0 g (x 0 )
2 lim * f S(x 0 ) 2 g S(x 0 ).
x, x 0 x 0x0
( f / g )(x ) 0 ( f / g )(x 0 )
( f / g )S(x 0 ) * lim *
x, x 0 x 0x0
! f (x ) 0 f (x 0 ) g (x ) 0 g (x 0 ) $
* lim# # / g (x ) 2 / f (x 0 ) &
&*
x, x 0" x 0x0 x 0x0 %
! f (x ) 0 f (x 0 ) $ ! g (x ) 0 g (x 0 ) $
*## lim &
&/ lim g (x ) 2# # lim &
&/ lim f (x 0 ) *
" x, x 0 x 0x0 % x, x 0 " x, x 0 x 0x0 % x, x 0
* f S(x 0 ) / g (x 0 ) 2 g S(x 0 ) / f (x 0 ).
{n acest calcul s-a avut [n vedere c` func\iile f, g, fiind derivabile, numerele
f S(x 0 ), g S(x 0 ) sunt reale ]i f S(x 0 ) 2 g S(x 0 ) ' Z. De asemenea, din derivabili-
tatea func\iilor f ]i g rezult` c` acestea sunt func\ii continue [n x 0 ]i
lim f (x ) * f (x 0 ), lim g (x ) * g (x 0 ).
x, x 0 x, x 0
OBSERVA|II
$ Dac` func\iile f , g :D , Z sunt func\ii derivabile pe D, atunci func\iile
f 2 g ]i f / g sunt func\ii derivabile pe D. Regulile de derivare pentru
sum` ]i produs sunt:
( f 2 g )S * f S2 g S ]i ( f / g )S * f S/ g 2 f / g S (1)
$ Lu@nd func\ia constant` g (x ) * c, x 'Z, regula produsului conduce la:
(cf )S * cf S
Pentru c *01, se ob\ine: (0 f )S *0 f S ]i ( f 0 g )S * f S0 g S.
A]adar, re\iem:
(cf )S * cf S ; ( f 0 g )S * f S0 g S.
$ Regulile de calcul din rela\ia (1) se pot extinde la un num`r oarecare de
func\ii derivabile. Se ob\ine:
( f1 2 f 2 2...2 f n )S * f1S2 f 2S 2...2 f nS , n ' q*
n
( f1 / f 2 /.../ f n )S * < ( f1 / f 2 /.../ f k01 / f kS/ f k21 / ... / f n ).
k*1
211
{n particular, c@nd func\iile sunt egale se ob\ine:

( f 2 )S * 2/ f / f S ; ( f 3 )S * 3/ f 2 / f S
sau mai general
( f n )S * n/ f n01 / f S, n ' q* .
EXERCI|IU REZOLVAT
S` se calculeze derivatele func\iilor f : D , Z, folosind regulile de calcul:
a) f (x ) * x 2 x 3 , x ' Z ; b) f (x ) * x 2 ln x , x ' (0,2V);
c) f (x ) * x ln x , x ' (0,2V); d) f (x ) * (x 01) 5 e x , x ' Z
Rezolvare.
Func\iile sunt derivabile pe domeniul de defini\ie.
S
a) Vom avea: f S(x ) * - x 2 x 3 . * x S2 (x 3 )S * 12 3x 2 , x ' Z
1
b) Ob\inem: f S(x ) * (x 2 ln x )S * x S2 (ln x )S * 12 , x ' (0,2V);
x
c) Aplic`m regula de derivare a produsului:
1
f S(x ) * (x ln x )S * x S(ln x ) 2 x (ln x )S * ln x 2 x * ln x 21, x ' (0,2V);
x
d) Se ob\ine:
S S
f S(x ) * J(x 01) 5 e x K * J(x 01) 5 K e x 2 (x 01) 5 (e x )S *
* 5/ (x 01) 4 (x 01)Se x 2 (x 01) 5 e x * 5(x 01) 4 e x 2 (x 01) 5 e x *
* (x 01) 4 (x 2 4) e x , x ' Z.
3.3.2. Derivata c@tului

" Teorema 4.
Fie f , g :D ,Z ]i x 0 ' D astfel [nc@t g ( x 0 ) = 0. Dac` func\iile f ]i g
f
sunt derivabile [n punctul x 0 ' D, atunci func\ia este derivabil` [n x 0
g
]i are loc rela\ia
! f $S
# & (x 0 ) * f (x 0 )/g (x 0 ) 0 f (x 0 )/g (x 0 ) . (1)
S S
"g% g 2 (x 0 )
212
Demonstra\ie.
Din derivabilitatea func\iilor f, g [n punctul x 0 rezult` continuitatea acestora
[n punctul x 0 , deci lim f (x ) * f (x 0 ), lim g (x ) * g (x 0 ) .
x, x 0 x, x 0
Avem succesiv:
!f$ ! $ f (x ) f (x 0 )
S # &(x ) 0# f &(x 0 ) 0
!f$ g "g % g (x ) g (x 0 )
# & (x 0 ) * lim " % * lim *
"g % x, x 0 x 0x0 x, x 0 x 0x0
f (x ) g (x 0 ) 0 f (x 0 ) g (x )
* lim *
x, x 0 (x 0 x 0 ) g (x ) g (x 0 )
1 f (x ) g (x 0 ) 0 f (x 0 ) g (x )
* 2 lim *
g (x 0 ) x, x 0 x 0x0
1 > f (x ) 0 f (x 0 ) g (x ) 0 g (x 0 ) A
* @ lim g (x 0 ) 0 lim f (x 0 ) C*
g 2 (x 0 )? x, x 0 x 0x0 x, x 0 x 0x0 B
f S(x 0 ) g (x 0 ) 0 f (x 0 ) g S(x 0 )
* .
g 2 (x 0 )
adic` rela\ia (1).
OBSERVA|II
$ Dac` f , g :D , Z sunt func\ii derivabile pe D ]i g (x ) = 0, x ' D, atunci
f
este derivabil` pe D ]i rezult` regula de derivare a c@tului:
g
! f $S f S/ g 0 f / g S
# &*
"g % g2
! 1 $S 0g S
Dac` f *1, atunci se ob\ine: # &* .
"g % g2
PROBLEM~ REZOLVAT~
S` se calculeze derivatele func\iilor f , g : D , Z , [n cazurile:
8E G
a) f (x ) * tgx , D * ZS 9 2 kE k ' mH;
;2 I
b) f (x ) * ctgx , D * ZS (kE k ' m).
213
Rezolvare.
Aplic@nd regula de derivare a c@tului, se ob\ine:
! sin x $S (sin x )S/ cos x 0 sin x / (cos x )S cos 2 x 2 sin 2 x
a) (tg x )S *# &* * *
" cos x % cos 2 x cos 2 x
1
* , x ' D.
cos 2 x
! cos x $S (cos x )S/sin x 0 cos x / (sin x )S
b) (ctgx )S *# &* *
" sin x % sin 2 x
0sin 2 x 0 cos x 2 1
* 2
*0 x ' D.
sin x sin 2 x
RE|INEM!
1
(tg x )'* 2
sau (tg x )S * 12 tg 2 x
cos x
1
(ctg x )'*0 2
sau (ctgx )S *010 ctg 2 x
sin x
Exersare
E1. S` se calculeze derivatele func\iilor f :D , Z:
a) f (x ) * x 3 2 3x 21; b) f (x ) * 2x 0 x 4 ;
c) f (x ) * x 22 x ; d) f (x ) * x 3 2 sin x 2 cos x ;
e) f (x ) * 2x 3 2 ln x ; f) f (x ) * 2 x 2 3x 0 x ;
g) f (x ) * log 2 x 2 log 3 x ; h) f (x ) * 4 sin x 0 5 cos x 2 3 ;
i) f (x ) * x 2 2 log 3 x 2 sin x ; j) f (x ) * x 0 2 2 tg x ;
2 2
k) f (x ) * (x 01) 2 (x 21) ; l) f (x ) * 23 x 2 3 2 2 log 0 ,5 x ;
m) f (x ) * log 3 x 3 2 log 2 x 4 ; n) f (x ) * 2tg x 0 ctg x ;
p) f (x ) * x 2 2 3 2x ; q) f (x ) * 2 x21 2 3x01 .
214

a) f (x ) * x log 2 x ; b) f (x ) * x 2 x ;
c) f (x ) * x sin x ; d) f (x ) * x 2 cos x ;
e) f (x ) * (2 x 01)(3x 01) ; f) f (x ) * (2 ln x 21) log 2 x ;
g) f (x ) * (x 0 x )(x 2 3 x ) ; h) f (x ) * (30 x 2 ) 3 ;
i) f (x ) * (x 0 x ) 3 ; j) f (x ) * x ln x 2 ln 2 x ;
2
k) f (x ) * x sin 2 x ; l) f (x ) * -x 01. e x .
1 1 x 01
a) f (x ) * ; b) f (x ) * 2
; c) f (x ) * ;
x x x
x 01 x 2 0 x 21 x
d) f (x ) * ; e) f (x ) * 2 ; f) f (x ) * 2 ;
x 21 x 2 x 21 x 0 x 21
sin x cos x 12 tgx
g) f (x ) * ; h) f (x ) * ; i) f (x ) * ;
12 cos x 12 sin x sin x
x 212 ln x x x 12 e x
j) f (x ) * ; k) f (x ) * ; l) f (x ) * ;
x 210 ln x 12 x 22 ex
tg x 10 tg x
m) f (x ) * ; n) f (x ) * .
12 tg x 12 ctg x
E4. Pentru func\ia f :D , Z s` se rezolve ecua\ia f '(x ) * 0 preciz@nd mul\imile
D ]i D fS [n fiecare caz:
a) f (x ) * x 3 012x ; b) f (x ) * 2x 3 015x 2 2 24x 2 5 ;
c) f (x ) * - x 2 2 6x 015.e x ; d) f (x ) * x 2 ln x ;
1 x 2 0 3x 2 3
e) f (x ) * ; f) f (x ) * ;
x 2 0 6x 2 8 x 2 0 5x 2 7
sin x 22 x 2 23
g) f (x ) * ; h) f (x ) * ;
cos x x
Sintez`
S1. S` se calculeze derivatele func\iilor f :D , Z:
x sin x 2 cos x ! x x2 xn $
a) f (x ) * ; b) f (x ) * e0x#12 2
# 1! 2! 2...2 &, n ' q* .
x cos x 0 sin x " n! &
%
215
3x 2 0 2
S2. Fie f :ZS (1) , Z, f (x ) * .
x 01
a) S` se calculeze derivata func\iei f.
b) S` se determine punctele M (x 0 , f (x 0 )) de pe graficul func\iei f [n care
tangenta ese paralel` cu dreapta y * 2x 01.
c) S` se determine punctele M (x 0 , f (x 0 )) de pe graficul func\iei f [n care
tangenta este perpendicular` pe dreatpa y * x .
x 2a ex
S3. Se consider` func\iile f , g :Z , Z, f (x ) * 2 , g (x ) * 2 . S` se deter-
x 21 x 21
2 g (x )
mine a 'Z pentru care are loc egalitatea e x f '(x ) 2 g '(x ) * 2 , x ' Z.
x 21
x 2m
S4. Fie f :Z , Z, f (x ) * 2 . S` se determine m 'Z pentru care
x 2 x 21
f '(x ) 7 0, 3 'Z .
S5. Se consider` f :Z , Z, f (x ) * e x (x 2 2 mx 2 m ):
a) S` se determine m 'Z cu proprietatea c` f S(x ) U 0 dac` ]i numai dac`
x ' J02, 2K.
ex
b) Pentru m *1 se noteaz` g (x ) * . S` se calculeze:
f '(x )
S n * g (0) 2 g (1) 2...2 g (n), n ' q.
3.3.4 Derivarea func\iilor compuse

S-a ar`tat anterior c` prin adunarea, [nmul\irea ]i [mp`r\irea de func\ii
derivabile [ntr-un punct se ob\in func\ii derivabile. {n cazul fun\iilor compuse
avem rezultatul:
" TEOREMA 5
Fie I, J intervale de numere reale ]i func\iile u:I , J , f :J ,Z,
h:I , Z, h * f - u. Dac` func\ia u este derivabil` [n punctul x 0 ' I , iar
func\ia f este derivabil` [n punctul u(x 0 ) * y0 ' J , atunci func\ia
compus` h este derivabil` [n punctul x 0 ' I ]i are loc egalitatea
( f - u)S(x 0 ) * f S(u(x 0 )) / uS(x 0 ).
216
OBSERVA|II
$ Dac` func\iile f ]i u sunt derivabile pe domeniul de defini\ie, atunci
func\ia compus` h * f - u este derivabil` pe domeniul de defini\ie ]i
exist` egalitatea:
( f - u)S * ( f S - u) / uS
$ Teorema se poate extinde la o compunere de mai multe func\ii. Pentru
trei func\ii avem:
( f - g - h)S * ( f S - g - h) / (g S - h) / hS
Prin particularizarea func\iei f se ob\in urm`toarele reguli de derivare cu

func\ii compuse, pe domeniul de existen\`:
• (u n )S * n/ u n01 / uS ; • (u F )S * F/ u F01 / uS, F ' Z;
1 1
• ( u )S * / uS; • (3 u )S * / uS;
3
2 u 3 u2
1 1
• (ln u)S * / uS; • (log a u)S * / uS;
u u/ ln a
• (eu )S * eu / uS; • (au )S * au / ln a/ uS;
• (sin u)S * cos u/ uS; • (cos u)S *0sin u/ uS;
1 1
• (tg u)S * 2
/ uS; • (ctgu)S *0 / uS.
cos u sin 2 u
EXERCI|IU REZOLVAT
S` se calculeze derivatele func\iilor f : D , Z:
2
a) f (x ) * (ln x ) 3 , x ' (0,2V) ; b) f (x ) * e x 2x
, x 'Z ;
c) f (x ) * sin(3x 2 5), x ' Z ; d) f (x ) * x 2 2 x , x ' (0,2V);
x 01
e) f (x ) * ln(x 2 2 x 2 3), x ' Z ; f) f (x ) * , x ' (1,2V).
x 21
Rezolvare. Avem:
2
1 ln x
a) f S(x ) * ((ln x ) 3 )S* 3(ln x ) 2/ (ln x )S * 3(ln x ) 2/ * 3/ ; x ' (0,2V) ;
x x
2 2 2
b) f S(x ) * (e x 2x )S * e x 2x / (x 2 2 x )S * e x 2x / (2x 21); x ' Z ;
c) f S(x ) * (sin(3x 2 5))S * cos(3x 2 5) / (3x 2 5)S * 3 cos(3x 2 5); x ' $.
217
S
d) f S(x ) * - x 2 2x .* 1
2
/ (x 2 2 x )S *
2x 21
2
; x ' (0;2V);
2 x 2x 2 x 2x
1 2x 21
e) f S(x ) * (ln(x 22 x 2 3))S * 2 / (x 22 x 2 3)S * 2 ; x ' $;
x 2x 23 x 2x 23
! x 01 $S 1 ! x 01 $S 1 x 21 2
f) Avem: f S(x ) *# # & * /# &* / / *
&
" x 21 % x 01 " x 21 % 2 x 01 (x 21) 2
2
x 21
1
* ; x ' (1,2V).
(x 2 01) / (x 21)
OBSERVA|IE
$ Fie f , g :I , R, f (x ) 6 0, x ' I . Deoarece f g * e g/ln f , folosind
formula de derivare a func\iei compuse, ob\inem:
( f g )S * (e g/ln f )S * e g/ln f / (g / ln f )S
sau
! fS $
( f g )S * f g / (g / ln f )S * f g /# g / 2 g S ln f& (1)
" f %
EXEMPLE
1. Fie f :(0,2V) , $, f (x ) * x x . Folosind rela\ia (1), derivata ei se ob\ine
astfel:
! 1$
f S(x ) * (x x )S* (e x ln x )S * e x ln x (x ln x )S * x x# ln x 2 x &* x x (ln x21), x 6 0.
" x%
2. Dac` f :(0, V) , R, f (x ) * x ln x , aplic@nd formula (1) se ob\ine:

ln x
f S(x ) * (x ln x )S * x ln x (ln 2 x )S * x ln x /2 ln x (ln x )S * 2/ x ln x / .
x
3. Fie f :(0,2V) , $, f (x ) * x sin x . Se ob\ine:

S S ! sin x $
f S(x ) * - e sin x/ln x . * x sin x -sin x / ln x . * x sin x# cos x / ln x 2 &, x 6 0
" x %
218
3.3.5 Derivarea func\iilor inverse

Ne reamintim c` o func\ie f : A , B este o func\ie inversabil` dac` este
func\ie bijectiv` (injectiv` ]i surjectiv`).
{n cazul [n care o func\ie real` de variabil` real` are invers` ]i aceast` invers`
este derivabil`, derivata acesteia se poate calcula folosind numai derivata
func\iei date.
" TEOREMA 4
Fie I , J 1 $ intervale de numere reale ]i f :I , J o func\ie continu`
]i bijectiv`. Dac` func\ia f este derivabil` [n punctul x 0 ' I ]i
f S(x 0 ) = 0, atunci func\ia invers` f 01:J , I este derivabil` [n punctul
1
y0 * f (x 0 ) ]i are loc egalitatea: ( f 01 )S( y0 ) *
f S(x 0 )
OBSERVA|IE
$ Dac` func\ia f :I , J este continu`, bijectiv`, derivabil` pe I ]i f S(x ) = 0,
3 x ' I , atunci f 01 este derivabil` pe J ]i are loc egalitatea:
1
( f 01 )S *
f S - f 01
APLICA|II
Derivata func\iei arcsinus.
> E EA
Func\ia f :J01, 1K ,@0 , C, f (x ) * arcsin x este func\ia invers` a restric\iei
? 2 2B
> E EA > E EA
func\iei sinus la intervalul I *@0 , C. Dac` y 0 ' J01, 1K, fie x 0 '@0 , Ccu
? 2 2B ? 2 2B
proprietatea c` y 0 * sin x 0 . Aplic@nd formula derivatei inversei, ob\inem:
1 1 1
f S( y 0 ) * (arcsin)S( y 0 ) * * * , 3 y 0 ' (01, 1)
cos x 0 cos(arcsin y 0 ) 10 y 2
0
A]adar, func\ia arcsinus este func\ie derivabil` pe intervalul (01, 1) ]i exist`
egalitatea:
1
(arcsin x )S * , x ' (01, 1).
10 x 2
{n punctele y 0 *01 ]i y 0 * 1 func\ia arcsinus nu este derivabil`, dar are
derivat` infinit`.
219
{n mod analog, se ob\in rezultatele:
! Func\ia f :J01, 1K , J 0, EK, f (x ) * arccos x este func\ie derivabil` pe

01
intervalul (01, 1) ]i (arccos x )S * , x ' (01, 1)
10 x 2
! E E$
! Func\ia f :$ ,#0 , &, f (x ) * arctg x este func\ie derivabil` pe $ ]i
" 2 2%
1
(arctg x )S * , x '$
12 x 2
! Func\ia f :$ , -0, E., f (x ) * arcctg x este func\ie derivabil` pe $ ]i
01
(arcctg x )S * , x '$
12 x 2
Aplic@nd formulele de calcul pentru derivarea func\iilor compuse, se ob\in
urm`toarele reguli de derivare, [n condi\iile de existen\`:
1 01
• (arcsin u)S * / uS; • (arccos u)S * / uS;
10 u 2 10 u 2
1 01
• (arctg u)S * / uS; • (arcctg u)S * / uS.
12 u 2 12 u 2
EXERCI|IU REZOLVAT
S` se calculeze derivatele func\iilor f : D , $:
1
a) f (x ) * arcsin(x 2 ), x ' J 0, 1.; b) f (x ) * arccos , x ' (1, 2V);
x
c) f (x ) * arctg (x 01), x ' $; d) f (x ) * arcctg (2x 01), x ' $.
Rezolvare. Avem:
1 2x
a) f S(x ) * / (x 2 )S * , x ' J 0, 1.
10 (x 2 ) 2 10 x 4
1 ! 1 $S x 01 1
b) f S(x ) *0 /# & *0 / 2* , x ' (1, 2V)
! 1 $2 " x % x 2 01 x x x 2 01
10# &
"x %
1 1
c) f S(x ) * 2
/ (x 01)S * , x '$
12 (x 01) x 2 0 2x 2 2
220
01 02 01
d) f S(x ) * 2
/ (2x 01)S * 2
* 2
, x '$
12 (2x 01) 4x 0 4x 2 2 2x 0 2x 21
Exersare
E1. S` se calculeze derivatele func\iilor f :D , $:
a) f (x ) * (x 2 21) 3 , x ' $; b) f (x ) * ln(x 2 21), x ' $;
10 x x
c) f (x ) * ln , x ' (01, 1); d) f (x ) * , x ' (0,2V);
12 x 12 x
2
e) f (x ) * x e x , x ' $; f) f (x ) * sin (x 2 21), x ' $;
g) f (x ) * cos(x 2 2 x 21), x ' $; h) f (x ) * sin x , x ' (0, E );
i) f (x ) * x x 2 21, x ' $; j) f (x ) * x e x , x ' (0, 2V).
E2. S` se calculeze derivatele func\iilor f :D , $:
a) f (x ) * ln(12 sin 2 x ), x ' $; b) f (x ) * ln(12 e x ), x ' $;
c) f (x ) * 12 sin 2 x , x ' $; d) f (x ) * sin(x x ), x ' (0, 2V);
!x $ ! 1 $
e) f (x ) * arcsin# &, x ' (0, 2); f) f (x ) * arccos# &, x ' (3, 2V).
"2% " x 01 %
E3. S` se determine domeniul de derivabilitate pentru func\iile f :D , $:
a) f (x ) * x 01, x ' J1, 2V.; b) f (x ) * e x
, x ' J 0, 2V.;
3
c) f (x ) * x 2 01 , x ' $; d) f (x ) * ln(12 e x ), x ' $;
e) f (x ) * arcsin x , x ' J01, 1.; f) f (x ) * arccos x , x ' J01, 1K.
E4. Fie func\iile f :J 0,2V. , J 3,2V., f (x ) * x 2 2 3 ]i g :$ , $, g (x ) * x 3.
a) S` se arate c` f ]i g sunt bijective. b) S` se calculeze ( f 01 )S(4) ]i (g 01 )S(8).
Sintez`
S1. S` se calculeze derivatele func\iei f :D , $, specific@nd domeniul de derivabilitate:
a) f (x ) * x 2 01 , x ' $; b) f (x ) * 10 ln x , x ' -0, eK;
2x 10 x 2
c) f (x ) * arcsin , x ' $; d) f (x ) * arcsin , x ' $;
12 x 2 12 x 2
e) f (x ) * x x
, x 6 0; f) f (x ) * x ln( x21) , x 6 0.
221
S2. S` se rezolve ecua\ia f S(x ) * 0 pentru fiecare func\ie f :D , $, preciz@nd D

]i D fS:
a) f (x ) * (2x 2 0 6x ) 3; b) f (x ) * cos 2 x 0 cos 2x , x ' J 0, EK;
c) f (x ) * x 2 2 6x 2 5; d) f (x ) * ln(3x 2 2 2x );
3
03x 2
e) f (x ) * 3x ; f) f (x ) * arctg (4x 3 0 3x 2 21);
2x 21 x 2 24
g) f (x ) * 2
; h) f (x ) * .
ex 3x 2 8
S3. Se consider` f :$ , $, f (x ) * x 22 x .
a) S` se arate c` func\ia f este inversabil`.
b) S` se calculeze ( f 01 )S(3).
S4. Se consider` func\ia f :(1, 2V) , $, f (x ) * x 2 ln(x 01).
a) S` se arate c` func\ia f este inversabil`.
b) S` se calculeze ( f 01 )S(2) ]i ( f 01 )S(e 2 2).
3.4. Derivata de ordinul doi

Fie f : D , $ o func\ie real` de variabil` real`. Dac` func\ia f este derivabil`
pe mul\imea D, func\ia f S: D , $ care asociaz` fiec`rui punct x 0 ' D num`rul
real f S(x 0 ), reprezint` derivata func\iei f sau derivata de ordinul [nt@i a func\iei f.
{n mod natural, se poate pune problema derivabilit`\ii func\iei f S [ntr-un
punct al mul\imii D sau pe o submul\ime a acesteia.
" DEFINI|IE
Func\ia f :D , $ se nume]te de dou` ori derivabil` [ntr-un punct
x 0 ' D dac`:
! func\ia f este derivabil` [ntr-o vecin`tate V a punctului x 0 ;
! func\ia f S este derivabil` [n punctul x 0 .
{n cazul [n care func\ia f este de dou` ori derivabil` [n x 0 ' D , derivata

func\iei f S [n punctul x 0 ' D se nume]te derivata de ordinul doi (sau derivata a
doua) a func\iei f [n punctul x 0 ]i se folose]te nota\ia f SS(x 0 ). Rezult` c`:
f S(x ) 0 f S(x 0 )
f SS(x 0 ) * lim
x, x 0 x 0x0
Dac` func\ia f S este derivabil` pe mul\imea A 1 D, atunci func\ia f este de
dou` ori derivabil` pe mul\imea A.
222
Func\ia ( f S)S: A , $ se nume]te derivata de ordinul doi sau derivata a doua a

func\iei f ]i se noteaz` f SSsau f ( 2 ) .
OBSERVA|II
$ Dac` func\ia f :D , $ este derivabil` numai [n punctul x 0 ' D ]i nu pe o
vecin`tate a lui x 0 , atunci nu se poate defini derivata a doua a func\iei f [n x 0 .
$ Dac` func\ia f este de dou` ori derivabil` [n punctul x 0 ' D, atunci
derivata sa f S este definit` pe o [ntreag` vecin`tate a lui x 0 .
PROBLEME REZOLVATE
1. S` se studieze dac` func\ia f :$ , $ este de dou` ori derivabil` [n punctul
specificat:
a) f (x ) * 3x 2 2 x 21, x 0 * 0; b) f (x ) * sin x , x 0 * E;
8
:x 2 , x T 0
c) f (x ) * 9 , x 0 * 0.
:
;x 3 , x > 0
Rezolvare.
a) Func\ia f este derivabil` pe $ ]i f S(x ) * 6x 21, x ' $.
Func\ia f S este func\ie de gradul 1, deci este derivabil` pe $ ]i, [n particular,
[n punctul x 0 * 0. Se ob\ine:
6x 2101
f SS(0) * lim *6
x, 0 x
b) Func\ia sinus este derivabil` pe $ ]i are derivata f S(x ) * cos x care este
derivabil` pe $, deci ]i [n x 0 * E. Ob\inem:
x 2E x 0E
cos x 0 cos E 02 sin /sin
f SS(E ) * lim * lim 2 2 *
x, E x 0E x, E x 0E
x 0E
2E sin
*0sin / lim 2 *0
2 x, E x 0 E
2
c) Func\ia f este continu` [n x 0 * 0. Se ob\ine:
x 2 00 x 3 00
f sS (0) * lim * 0; f dS (0) * lim * 0;
x, 0 x 0 0 x, 0 x 0 0
x 70 x 60
deci func\ia f este derivabil` [n x 0 * 0 ]i f S(0) * 0.
223
Deoarece pe intervalele (0V, 0) ]i (0, 2V) func\ia f este restric\ie de func\ii

elementare, ea este derivabil` pe aceste intervale ]i vom avea, folosind regulile
82x , x T 0
de calcul ale derivatelor: f S(x ) * 9 2
;3x , x > 0
Dac` not`m g * f S, se ob\ine:
f S(x ) 0 f S(0) 2x 0 0
g Ss (0) * lim lim *2
x, 0 x 00 x, 0 x 0 0
x70 x70
f S(x ) 0 f S(0) 3x 2 0 0
g Sd (0) * lim lim *0
x, 0 x 00 x, 0 x 0 0
x60 x60
A]adar, func\ia f S nu este derivabil` [n x 0 * 0, iar f nu este de dou` ori
derivabil` [n x 0 * 0.
2. S` se determine a, b ' $, pentru care func\ia:
8a sin x , x T 0
f :$ , $, f (x ) * 9 3
;x 2 bx , x 6 0
este de dou` ori derivabil` [n x 0 * 0.
Rezolvare.
Func\ia este continu` pe $, dup` cum se verific` imediat. Avem:
a sin x 0 0 x 3 2 bx
f sS (0) * lim * a; f dS (0) * lim * lim(x 2 2 b) * b .
x, 0 x 00 x , 0 x x, 0
x 70 x 60
Func\ia f este derivabil` [n x 0 * 0, dac` f sS (0) * f dS (0) , deci dac` a * b.
Cum f S este derivabil` pe (0V, 0) ]i (0, 2V), ca fiind restric\ie de func\ii
elementare pe aceste intervale, ea este derivabil` pe $ ]i avem:
8a cos x , x T 0
f S(x ) * 9 2
;3x 2 a, x 6 0
Condi\ia de derivabilitate a func\iei f S [n x 0 * 0 conduce la egalitatea
( f S )Ss (0) * ( f S)Sd (0). Ob\inem f sSS(0) * 0 ]i f dSS (0) * 0. A]adar f este de dou` ori
derivabil` [n x 0 * 0 dac` a * b ' $.
OBSERVA|IE
$ Studiind tabelul derivatelor func\iilor elementare, se observ` c` derivatele
acestor func\ii sunt, de asemenea, func\ii elementare sau restric\ii de func\ii
elementare la domeniul de derivabilitate al acestor func\ii.
{n consecin\`, func\iile elementare sunt derivabile de dou` ori pe domeniul
lor de derivabilitate.
224
EXEMPLU
! Func\ia f :(0, 2V) , $, f (x ) * ln x este derivabil` pe D * (0, 2V), are
1
derivata cf S:(0, 2V) , $, f S(x ) * , care este restric\ia unei func\ii
x
ra\ionale pe (0, 2V). Rezult` c` f este de dou` ori derivabil` pe (0, 2V)
! 1 $S 1
]i f SS(x ) *# & *0 2 .
"x % x
TEM~
Scrie\i derivatele de ordinul al doilea pentru func\iile elementare studiate,
folosind regula:
f SS(x ) * ( f S)S(x ), x ' A
Exersare
E1. S` se stuieze dac` func\ia f :D , $ este de dou` ori derivabil` [n punctele
specificate:
a) f (x ) * x 3 2 x , x 0 ' (01, 0); b) f (x ) * x e x , x 0 ' (0, 1)
c) f (x ) * sin x 2 cos x , x 0 ' (0, E); d) f (x ) * x 2 x , x 0 ' (1, 4);
x sin x
e) f (x ) * 2 , x 0 ' (0, 1); f) f (x ) * , x ' (0, E);
x 21 12 sin x 0
ex
g) f (x ) * x
, x 0 ' (0, 1); h) f (x ) * x 2 ln x , x 0 ' (1, e).
12 e
E2. S` se arate c` func\ia f :$ , $ este derivabil` de dou` ori [n punctul
specificat:
8
:x 3 , x T 0 8sin x , x T0
a) f (x ) * 9 , x 0 * 0; b) f (x ) * 9 3 , x0 * 0
:
;5x 4 , x 6 0 ;x 2 x , x 6 0
8x 3 ln x , x 6 0
:
3
c) f (x ) * x x , x 0 * 0; d) f (x ) * 9 , x0 * 0
:
;x 3 , x T0
E3. Folosind regulile de calcul cu derivate, s` se calculeze derivata de ordinul
doi pentru f : D , $:
a) f (x ) * 2x 2 2 5x ; b) f (x ) * x 3 0 4x ; c) f (x ) * e x 2 x ;
d) f (x ) * x 2 ln x ; e) f (x ) * x ln x ; f) f (x ) * x 2 e x ;
225
g) f (x ) * x 2 ln x ; h) f (x ) * sin 2 x ; i) f (x ) * cos 3 x ;
j) f (x ) * x sin x 2 cos x ; k) f (x ) * x 2 x , x 6 0; l) f (x ) * x tg x ;
x 01 x
m) f (x ) * ; n) f (x ) * 2 .
x 22 x 21
Sintez`
S1. S` se arate c`:
a) dac` f :$ , $2 f 0x ' * sin x , atunci:
! E$
f S(x ) * sin# x 2 &, f SS(x ) * sin(x 2 E ).
" 2%
b) dac` f :$ , $2 f 0x ' * cos x , atunci:
! E$
f S(x ) * cos# x 2 &, f SS(x ) * cos (x 2 E ).
" 2%
S2. S` se verifice dac` func\ia f :$ , $, f (x ) * e 2 x (32 4x ) verific` egalitatea:
f SS(x ) 0 2 f S(x ) 2 f (x ) * e 2 x (4x 211), x ' $
S3. Fie f :$ , $, f (x ) * e x sin x . S` se determine a ' $ cu proprietatea c`:
f SS(x ) 0 af S(x ) 2 af (x ) * 0, x ' $
S4. S` se determine a, b ' $ ]tiind c` func\ia f :$ , $, f (x ) * e02 x (sin x 2 cos x )
verific` egalitatea:
f SS(x ) 2 (a 2 b) f S(x ) 2 (ab 2 2) f (x ) * 0, x ' $.
S5. S` se determine func\ia polinomial` de gradul doi f :$ , $, f (x ) * ax 2 2 bx 2 c
care verific` rela\iile: f (2) * 9, f S(1) * 2 ]i f SS(0) * 8.
S6. Exist` o func\ie polinomial` de gradul trei f :$ , $, f (x ) * ax 32 bx 22 cx 21,

care s` verifice condi\iile f (01) *06, f S(1) *03 ]i f SS(2) * 4?
S7. S` se determine a, b, c ' $ dac` f :D , $ este de dou` ori derivabil` pe D.

8
:x 3 2 ax , x T0 8
:x 3 2 3x 2 a 01, x T2
a) f (x ) * 9 ; b) f (x ) * 9 ;
:
;x 3 2 bx 2 2 c, x 6 0 :
;ax 2 2 bx 2 c, x 6 2
82x 3 2 cx 2 2 8x 2 b, x < 0
8a sin x 2 b cos x , x TE :
c) f (x ) * 9 ; d) f (x ) * 9 3, x * 0.
;c sin 2 x 2 x 2 , x 6E : 2
;x 2 ax 2 b, x 60
226
3.5 Regulile lui l'Hôspital

0 V
{n calculul cu limite de func\ii s-au [nt@lnit cazurile de nedeterminare: ]i .
0 V
Calculul cu derivate ofer` o metod` simpl` ]i unitar` de solu\ionare a acestor
cazuri de nedeterminare. O metod` bazat` pe calculul cu derivate a fost dat` de
matematicianul francez François l'Hôspital (3 [n anul 1696 ]i este cunoscut` sub
numele de regula lui l'Hôspital.
" TEOREMA 7
0
(regula lui l'Hôspital pentru cazul )
0
Fie f , g :I , $, func\ii de variabil` real`, I 1 $ interval ]i x 0 punct
de acumulare pentru I. Dac`:
a) lim f (x ) * lim g (x ) * 0;
x,x0 x,x0
b) func\iile f ]i g sunt derivabile pe I ) (x 0);
c) gS(x ) = 0, 3x ' I ) (x 0);
f S(x )
d) exist` lim ' $,
x,x0 gS(x )
f f (x ) f S(x )
atunci func\ia are limit` [n punctul x 0 ]i lim * lim .
g x,x0 g (x ) x,x0 gS(x )
EXEMPLU
x 7 01 2 x 01
! S` se calculeze: a) lim 6 ; b) lim .
x,1 x 01 x, 0 sin x
Rezolvare
0
a) Se observ` c` limita este [n cazul de nedeterminare , iar func\iile
0
f , g :$ , $, f (x ) * x 7 01, g (x ) * x 6 01 satisfac condi\iile teoremei. Avem:
(x 7 01)S 7/ x 6 7
lim * lim * '$
x,1 (x 6 01)S x,1 6/ x 5 6
7
x 017
A]adar, lim 6
* .
x,1 x 01 6
(3
Guillaume François Antoine l'Hôspital (1661-1704), matematician francez. A publicat primul tratat de
calcul infinitezimal [n 1696.
227
b) Func\iile f , g :$ , $, f (x ) * 2 x 01, g (x ) * sin x [ndeplinesc condi\iile

teoremei. Avem:
(2 x 01)S 2 x ln 2
lim * lim * ln 2.
x, 0 (sin x )S x, 0 cos x
2 x 01
Rezult` c`: lim * ln 2
x, 0 sin x
" TEOREMA 8
V
(regula lui l'Hôspital pentru cazul )
V
Fie f , g :I , $, I 1 $ interval ]i x 0 punct de acumulare pentru I. Dac`:
a) lim f (x ) * lim g (x ) *2V;
x,x0 x,x0
b) func\iile f ]i g sunt derivabile pe I ) (x 0);

c) gS(x ) = 0, 3x ' I ) (x 0);
f S(x )
d) exist` lim ' $,
x,x0 gS(x )
f f (x ) f S(x )
atunci func\ia are limit` [n punctul x 0 ]i lim * lim .
g x,x0 g (x ) x,x0 gS(x )
EXEMPLU
ln x ln x
! S` se calculeze: a) lim ; b) lim .
x,V x x, 0 x 2 ln x
x60
Rezolvare
1
(ln x )S 1 ln x
a) Avem: lim * lim x * * 0. Rezult` c`: lim *0
x,V x S x,V 1 V x,V x
1
(ln x )S ln x
b) Avem: lim * lim x * 1. Rezult` c`: lim * 1.
x, 0 (x 2 ln x )S x, 0 1 x, 0 x 2 ln x
x60 x60 12 x60
x
OBSERVA|IE
0 V
$ Exist` cazuri [n care nedeterminarea ]i nu se solu\ioneaz` la prima
0 V
aplicare a regulii lui l'Hôspital ]i este necesar` aplicarea repetat` a acesteia.
228
EXEMPLU
x 0 ln(x 21)
! S` se calculeze: lim .
x, 0 x2
Rezolvare
0
a) Limita este [n cazul de nedeterminare . Avem:
0
1
(x 0 ln(x 21))S 10
, 1 * lim * lim x 21 * 0.
x, 0 (x 2 )S x, 0 2x 0
0
A]adar, se ob\ine o nou` limit` [n cazul de nedeterminare . Cu o nou`
0
aplicare a regulii lui l'Hôspital, rezult`:
! $S 1
#10 1 &
" x 21 % (x 21) 2 1
, 2 * lim * lim * .
x, 0 (2x )S x, 0 2 2
1 x 0 ln(x 21) 1
{n concluzie, , 1 * , deci lim * .
2 x, 0 x2 2
OBSERVA|IE
$ Cazul de nedeterminare 0/V poate fi solu\ionat cu regula lui l'Hôspital prin
0 V
transformarea sa [n caz sau . Pentru aceasta se folose]te una din scrierile:
0 V
f g
f /g * sau f /g *
1 1
g f
EXEMPLU
! S` se calculeze: a) lim x ln x ; b) lim x e x .
x, 0 x,0V
x60
Rezolvare
1
a) Alegem f , g :(0, 2V) , $, f (x ) * ln x , g (x ) * , func\ii care [ndeplinesc
x
condi\iile aplic`rii regulii lui l'Hôspital. Avem:
1
(ln x )S
lim x ln x * lim * lim x * 0. Rezult` c` lim x ln x * 0.
x, 0 x, 0 ! $ S x, 0 1 x, 0
x60 x60 # 1 & x60 0 x60
2
"x % x
229
x
b) Scriem expresia x / e x * 0x
. Se ob\ine:
e
(x )S 1 1
lim 0x
* lim 0x
* * 0. Rezult` c` lim (x e x ) * 0
x,0V (e )S x,0V 0e 0V x,0V
Exersare
E1. S` se calculeze
x 3 0 3x 2 2 x 2 04 x 3 21
a) lim ; b) lim 3 ; c) lim 2 ;
x,1 x 2 01 x, 2 x 0 8 x,01 x 2 4x 2 3
x 2006 01 x 3 0 27 x 2 sin x
d) lim 2007 ; e) lim 2 ; f) lim 2 ;
x,1 x 01 x, 3 x 0 4 x 2 3 x, 0 x 2 sin x
x 2 ln(x 21) sin x 2 3sin 8x
g) lim ; h) lim .
x, 0 x sin x x, 0 sin 7x 0 sin 2x
sin 2 x 10 cos 3x x 0 sin x
a) lim 2 2
; b) lim ; c) lim ;
x, 0 x 2 sin x x, 0 10 cos x x, 0 x3
2
e x 0 cos x x 0 sin x nx n220 (n 21) x n212 x
x, 0 x 2 2x x, 0 2 e x 0 2 0 2 x 0 x 2 x,1 (x 01) 2
x61
2x 3 2 4x 2 9 3x 2 0 x 2 ln x ln(sin 2x )
a) lim 3
; b) lim 2
; c) lim ;
x,V x 2 3x 216 x,V 2x 2 x 0 ln x x, 0 ln(sin x )
x60
ln(2x ) ln(12 sin 2x ) ln(x 2 2 x 21)

x, 0 ctg(3x ) x, 0 ln(12 sin x ) x,V x
x60
x x
a) lim x ln ; b) lim(x 0 E ) ctg x ; c) lim x ln ;
x,V x 21 x, E x, 0 x 2 21
x60
1 1
0
d) lim arcsin x ln x ; e) lim e x ln x ; f) lim (x 2 2) e 2 .
x 2
x, 0 x, 0 x,02
x60 x60 x602
230
Teste de evaluare
Testul 1
3
1. Fie f :$ , $, f (x ) * x 2 ax 21. S` se determine a ' $ pentru care tangenta
la graficul func\iei f [n punctul x 0 * 1 trece prin punctul M (2, 1).
8 x
: , x U0
2. S` se determine derivatele laterale ale func\iei f :$ , $, f (x ) * 9 x 21
:
;sin x , x 7 0
[n punctul x 0 * 0.
3. S` se calculeze derivatele de ordinul doi pentru func\ia f, [n cazurile:
a) f :(0, 2V) , $, f (x ) * x ln(x 21);
b) f :$ , $, f (x ) * arctg x 0 ln(x 2 21).
Testul 2
1. S` se determine derivabilitatea func\iei
8x sin x , x 60
f :$ , $, f (x ) * 9 2 pe mul\imea $.
;ax 2 a 2 01, x T 0
2. S` se calculeze derivatele func\iilor f :D , $:
x 2 0 x 22
a) f (x ) * 2
; b) f (x ) * x x 2 2 x 2 2.
x 2 x 22
3. S` se calculeze:
x 2 2 x 21 01 2x 2 ln(x 21)
a) lim ; b) lim .
x, 0 x 21 01 x,V 3x 2 ln(2x 21)
Testul 3
2
10 cos x / cos 2x / cos 3x e x 0 cos x
x, 0 x2 x, 0 sin 2 x
2. S` se calculeze derivatele func\iilor f :D , $:
2x 10 x 2
a) f (x ) * arcsin ; b) f (x ) * ln .
12 x 2 12 x 2
3. S` se determine valorile parametrilor a, b, c ' $ pentru care func\ia f :D , $
este de dou` ori derivabil` pe D.
8a x 0 x 01, x T 0 8x 3 ln x 2 a, x 6 0
a) f (x ) * 9 ; b) f (x ) * 9 .
;b sin x 2 c, x 6 0 ;b cos x 21, x T 0
231
Capitolul 4
Studiul func\iilor cu ajutorul derivatelor
4.1 Rolul derivatei [nt@i [n studiul func\iilor

4.1.1 Determinarea intervalelor de monotonie
Un rol important [n studiul func\iilor cu ajutorul derivatelor [l are urm`torul
rezultat:
" TEOREMA 1 (Lagrange)

Fie f :Ja, bK , $, a 7 b. Dac`:
a) func\ia f este continu` pe intervalul Ja, bK,
b) func\ia f este derivabil` pe intervalul deschis (a, b ),
atunci exist` cel pu\in un punct c ' (a, b ), asfel [nc@t:
f (b ) 0 f (a )
* f S(c). (1)
b0a
Rela\ia (1) se nume]te formula lui Lagrange (1 sau formula cre]terilor finite.
Pentru determinarea intervalelor de monotonie ale unei func\ii numerice este
util` urm`toarea consecin\` a teoremei lui Lagrange. (2
(1
Joseph Louis Lagrange (1736-1813), matematician francez. Opera sa matematic` cuprinde lucr`ri de
algebr`, mecanic`, teoria numerelor, calcul infinitezimal, dinamic`.
(2
Ne amintim!
Func\ia f : I , $ se nume]te: • monoton cresc`toare pe I, dac` 3 x1 ,x2 ' I , x1 7 x2 4 f (x1 )T f (x2 )
• monoton descresc`toare pe I, dac` 3 x1 ,x2 ' I , x1 7 x2 4 f (x1 ) U f (x2 )
232
" TEOREMA 2
Fie f :I , $ o func\ie derivabil` pe intervalul I. Atunci:
a) func\ia f este monoton cresc`toare pe intervalul I, dac` ]i numai
dac` f S(x )U0, 3 x ' I ;
b) func\ia f este monoton descresc`toare pe intervalul I, dac` ]i
numai dac` f S(x )T0, 3 x ' I .
Demonstra\ie.
a) „4” Fie f monoton cresc`toare pe I. Atunci 3 x , x 0 ' I , x = x 0 , rezult` c`:
f (x ) 0 f (x 0 )
U 0.
x 0x0
Prin trecere la limit`, se ob\ine:
f (x ) 0 f (x 0 )
lim U0
x, x 0 x 0x0
deci f S(x 0 ) U 0, 3 x 0 ' I .
„d” Presupunem c` f S(x ) U0, 3 x ' I ]i fie x 1 , x 2 ' I , x 1 7 x 2 . Aplic@nd
teorema lui Lagrange func\iei f pe intervalul J x 1 , x 2 K, rezult` c` ] c ' (x 1 , x 2 )
astfel [nc@t
f (x 2 ) 0 f (x 1 ) * (x 2 0 x 1 ) / f S(c ).
Dar x 2 0 x 1 U 0, f S(c ) U 0, de unde rezult` c` f (x 2 ) U f (x 1 ), deci func\ia f
este monoton cresc`toare pe I.
b) Tem`.
OBSERVA|II
$ Dac` f este derivabil` pe I ]i f S(x ) 6 0, 3 x ' I , respectiv f S(x ) 7 0,
3 x ' I , atunci func\ia f este strict cresc`toare pe I, respectiv strict
descresc`toare pe I.
$ Dac` f este strict cresc`toare (strict descresc`toare) pe I nu rezult` c`
f S(x ) 6 0 (respectiv f S(x ) 7 0), 3 x ' I .
Stabilirea intervalelor de monotonie ale unei func\ii

Din teorema 2, rezult` c` determinarea intervalelor de monotonie ale unei
func\ii derivabile f se reduce la determinarea intervalelor pe care derivata f S
p`streaz` acela]i semn.
Pentru stabilirea intervalelor de monotonie ale unei func\ii f : D , $ se
procedeaz` astfel:
233
% se calculeaz` derivata f S a func\iei f pe domeniul de derivabilitate D fS 1 D;

% se rezolv` ecua\ia: f S(x ) * 0, x ' D f S;
% se determin` semnul func\iei f S pe intervalele pe care acestea nu se anuleaz`;
% se stabilesc intervalele de monotonie [n func\ie de semnul derivatei.
Pentru a indica monotonia func\iei f pe intervalul I, cu ajutorul semnului
derivatei se alc`tuie]te un tabel de monotonie a func\iei, de forma:
I &&&&&0
.&&&&&/ I &&&&&0
.&&&&&/
x x
f S(x ) +++++++++++++++ f S(x ) 0W0W0W0W0W0W0W0W0W0W0W

f (x ) #!##!##!##! f (x ) ##"##"##"##"
PROBLEME REZOLVATE
1. S` se stabileasc` intervalele de monotonie ale func\iei:
a) f :$ , $, f (x ) * x 3 0 3x 2 2; b) f :(0, 2V) , $, f (x ) * x x 0 2 .
Rezolvare
a) Func\ia f este derivabil` pe $ ]i f S(x ) * 3x 2 0 3. Solu\iile ecua\iei
f S(x ) * 0 sunt x 1 *01 ]i x 2 * 1. Tabelul de monotonie este:
x 0V 01 1 2V
f S(x ) * 3x 2 0 3 + + + + + + 0 0W0W0W0W0 + + + + + +
f (x ) #!##!##"#"##!##!
A]adar, func\ia f este strict cresc`toare pe intervalele (0V, 01) ]i (1, 2V) ]i
este strict descresc`toare pe intervalul (01, 1).
8x 2 0 2x , x U2
:
b) Avem f (x ) * 9 . Studiem derivabilitatea func\iei f [n
:
;0x 2 2 2x , x 7 2
punctul x 0 * 2. Ob\inem f sS (2) *02 ]i f dS (2) * 2, deci f nu este derivabil` [n x 0 * 2.
Domeniul de derivabilitate al func\iei f este D fS * $ ) (2), iar
82x 0 2, x 6 2
f S(x ) * 9 . Ecua\ia f S(x ) * 0 are solu\ia x 1 * 1.
;02x 2 2, x 7 2
Alc`tuim tabelul de monotonie
x 0V 1 2 2V
f S(x ) + + + + + + 0 0W0W0W0W# + + + + + +
f (x ) #!##!##"#"##!##!
234
Rezult` c` f este strict cresc`toare pe intervalele (0V, 1) ]i (2, 2V) ]i este

strict descresc`toare pe intervalul (1, 2).
2. S` se determine parametrul real m, astfel [nc@t func\ia f :$ , $,

f (x ) * x 0 m ln(x 2 21) s` fie monoton cresc`toare pe $.
Rezolvare
2mx x 2 0 2mx 21
Func\ia f este derivabil` pe $, iar f S(x ) * 10 2 * . Func\ia
x 21 x 2 21
este monoton cresc`toare pe $, dac` f S(x ) U0, 3 x ' $. Aceasta revine la condi\ia
x 2 0 2mx 21U 0, 3 x ' $. Rezult` c` O * 4m 2 0 4T 0 ]i se ob\ine m ' J01, 1K.
4.1.2 Determinarea punctelor de extrem

Fie f : D , $ o func\ie real` de variabil` real`.
" DEFINI|II
! Un punct x 0 ' D se nume]te punct de maxim relativ (local) al
func\iei f dac` exist` o vecin`tate V a punctului x 0 astfel [nc@t
f (x )T f (x 0 ), 3 x ' V ^ D,
! Un punct x 0 ' D se nume]te punct de y
A
minim relativ (local) al func\iei f dac` f (x0)
exist` o vecin`tate V a punctului x 0 astfel f (x)
[nc@t f (x )U f (x 0 ), 3 x ' V ^ D.
! Dac` x 0 ' D este punct de maxim local,
valoarea f (x 0 ) a func\iei f se nume]te O x x0 x
maximul relativ (local) al func\iei, iar
(
V
punctul A(x 0 , f (x 0 )) de pe curba asociat` Fig. 4.1.
graficului func\iei se nume]te punct de
maxim relativ al graficului. (fig. 4.1.) y
! Dac` x 0 ' D este punct de minim local,
f (x)
valoarea f (x 0 ) a func\iei f se nume]te
minimul relativ (local) al func\iei, iar f (x0) A
punctul A(x 0 , f (x 0 )) de pe curba asociat`
graficului func\iei se nume]te punct de O x0 x x
(
minim relativ al graficului. (fig. 4.2.) V

Fig. 4.2.
235
! Punctele de maxim relativ sau minim relativ ale unei func\ii se

numesc, [n general, puncte de extrem relativ ale func\iei.
! Valoarea func\iei [n punctele de extrem relativ se numesc extreme
relative ale func\iei.
! Punctele de maxim ]i de minim relativ ale curbei asociate graficului
unei func\ii se numesc puncte de extrem relativ ale graficului.
" DEFINI|II
Fie f :D , $ o func\ie real`.
! Un punct x 0 ' D se nume]te punct de maxim absolut al func\iei f
dac` f (x )T f (x 0 ), 3 x ' D.
! Un punct x 0 ' D se nume]te punct de minim absolut al func\iei f
dac` f (x )U f (x 0 ), 3 x ' D.
! Dac` x 0 ' D este un punct de maxim absolut al func\iei f, valoarea
f (x 0 ) se nume]te maximul absolut al func\iei f.
! Dac` x 0 ' D este un punct de minim absolut al func\iei f, valoarea
f (x 0 ) se nume]te minimul absolut al func\iei f.
! Punctele de maxim absolut ]i de minim absolut se numesc puncte
de extrem absolut ale func\iei f.
Un rol important [n determinarea punctelor de extrem ale unei func\ii [l are

urm`toarea teorem`:
" TEOREMA 3 (Fermat (3)
Fie f :Ja, bK , $ ]i x 0 ' (a, b ) un punct de extrem al func\iei f. Dac`
func\ia f este derivabil` [n punctul x 0 , atunci f S(x 0 ) * 0.
OBSERVA|IE
Reciproca teoremei lui Fermat nu este propozi\ie adev`rat`. Dac` derivata unei
func\ii f se anuleaz` [n x 0 ' (a, b) nu rezult` c` x 0 este punct de extrem al func\iei f.
EXEMPLU
! Func\ia f :$ , $, f (x ) * x 3 are f S(0) * 0, dar x 0 * 0 nu este punct de
extrem.
(3
Pierre Fermat (1601-1665), matematician francez. A f`cut descoperiri importante [n analiza matematic`
]i teoria numerelor, iar [mpreun` cu Rene Descartes a pus bazele geometriei analitice.
236
Stabilirea punctelor de extrem ale unei func\ii

Din teorema lui Fermat rezult` c`, [n cazul unei func\ii f derivabile pe un
interval I 1 (a, b), punctele de extrem se g`sesc printre solu\iile ecua\iei f S(x ) * 0.
Pentru stabilirea naturii punctelor de extrem se folose]te semnul derivatei
func\iei pe acest interval ]i monotonia func\iei pe intervalul I .
RE|INEM!
y
Fie f :I , $, o func\ie derivabil` pe
intervalul I * Ja, bK, x 0 ' (a, b ) ]i f S(x 0 ) * 0. f f
! Dac` pe o vecin`tate a punctului x 0 , [n f'<0 m f '>0

st@nga lui x 0 , derivata f S este negativ`, ( )
iar [n dreapta lui x 0 , derivata f S este O x0 x
pozitiv`, punctul x 0 este punct de minim Fig. 4.3.
(local) al func\iei f. (fig. 4.3.) y
M
! Dac` pe o vecin`tate a punctului x 0 , [n
f f
st@nga lui x 0 , derivata f S este pozitiv`,
f '>0 f '<0
iar [n dreapta lui x 0 , derivata f S este
negativ`, punctul x 0 este punct de maxim ( )
O x0 x
(local) al func\iei f. (fig. 4.4.)
Fig. 4.4.
PROBLEM~ REZOLVAT~
$ S` se determine punctele de extrem ale func\iilor:
2x
a) f :$ , $, f (x ) * 2
; b) f :$ , $, f (x ) * x 2 01 .
x 21
Rezolvare
2(10 x 2 )
a) Func\ia f este derivabil` pe $ ]i are derivata cf (x ) * . Solu\iile
(x 2 21) 2
ecua\iei f S(x ) * 0 sunt x 1 *01 ]i x 2 * 1. Alc`tuim tabelul de semn al derivatei ]i
de monotonie a func\iei f.
x 0V 01 1 2V
f S(x ) W0W0W0W0 \ 2W2W2W2WWW\WWW0W0W0W0
f (x ) \##" 01 ! M##"###\
m 1
237
Din tabel se observ` c` punctul x 0 *01 este punct de minim, x 0 * 1 este

punct de maxim, iar 01 * f (01) ]i 1 * f (1) sunt valorile extreme ale func\iei.
b) Domeniul de derivabilitate al func\iei este D fS * $ ) (01, 1), iar derivata este:
8 2x , x ' (0V,01) Q (1,2V)
f S(x ) * 9
;02x , x ' (01, 1)
Solu\ia ecua\iei f S(x ) * 0 este x * 0. Alc`tuim tabelul de semn ]i monotonia:
x 0V 01 0 1 2V
f S(x ) 0W0W0W0 e 2W2W\W0W0WeW2W2W2W2W2W2W
f (x ) +V#" 0 ! M " 0###!##+V
m 1 m
Ob\inem c` punctele x *01 ]i x *1 sunt puncte de minim relativ, iar x * 0

este punct de maxim relativ pentru func\ia f. Numerele 0 * f (01) * f (1) ]i
1 * f (0) sunt valori extreme ale func\iei.
OBSERVA|IE
$ Punctele x 1 *01 ]i x 2 * 1 sunt puncte de extrem ale func\iei, de]i func\ia
nu este derivabil` [n acestea.
Stabilirea unei inegalit`\i
PROBLEM~ REZOLVAT~
$ Fie f :(01,2V) , $, f (x ) * x 0 ln(x 21)

a) S` se determine punctele de extrem ale func\iei.
b) S` se arate c` ln(x 21) T x , 3 x (01, 2V)
Rezolvare
a) Func\ia f este derivabil` pe (01, 2V) ]i
1 x
f S(x ) * 10 * , x ' (01, 2V)
x 21 x 21
Tabelul de semn ]i monotonie este:
x 01 0 2V
f S(x ) 0W0W0W0 0W0W0W0WWW\WW2W2W2W2W2W2W2W2
f (x ) #" 0 !#
m
238
Rezult` c` func\ia are un punct de minim x * 0, iar valoarea sa minim` este

f (0) * 0.
b) Deoarece valoarea minim` a func\iei f este f (0) * 0, rezult` c` f (x ) U0,
3 x ' (01, 2V), adic` x Uln(x 21), 3 x ' (01, 2V).
TEM~
At`ta\i c`: a) sin x T x , 3 x ' J 0, 2V. ; b) tg x U x , 3 x ' J 0, 2V.;
c) e x U x 21, 3 x ' $.
Probleme de maxim ]i minim

Determinarea punctelor de extrem ]i a valorilor extreme ale unei func\ii
f : D , $ cu ajutorul derivatei ofer` o metod` eficient` [n rezolvarea
problemelor de optimizare.
PROBLEME REZOLVATE
1. Dintr-o s@rm`, av@nd lungimea L, s` se confec\ioneze un cadru
dreptunghiular care s` cuprind` o suprafa\` cu aria cea mai mare.
Rezolvare D C
Not`m cu x o dimensiune a cadrului cerut (fig. 4.5.).
Atunci cealalt` dimensiune a cadrului este x x
L 0 2x
L1 * . Aria suprafe\ei delimitat` de cadru este A B
2
modelat` de func\ia: Fig. 4.5.
> LA L 0 2x
f :@ 0, C, $, f (x ) * x ,
? 2B 2
func\ie derivabil`.
L > LA
Ob\inem f S(x ) * 0 2x , x '@ 0, C. Tabelul de semn al derivatei este:
2 ? 2B
L L
x \WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW 4 2
f S(x ) + + + + + + + + + + 0 WW0W0W0 0W0W0W0
f (x ) #! M "#
L L
Se ob\ine c` x * este punct de maxim al func\iei f. Pentru x * cadrul va
4 4
avea form` p`trat`, deci maximul ariei se realizeaz` pentru o form` p`trat` a
cadrului.
239
2. S` se determine conul cu volumul maxim [nscris [ntr-o sfer` de raz` R

Rezolvare
Fie x [n`l\imea conului [nscris [n sfer` (fig. 4.6.). A
Er 2 / x
Volumul conului este V (x ) * , unde r este
3 R
raza conului. Din triunghiul dreptunghic ABE, cu x
teorema [n`l\imii se ob\ine egalitatea O
BD 2 * AD/ DE sau r 2 * x (2R 0 x ). D r

C
B
2
Ex (2R 0 x )
A]adar,V (x ) * , iar volumul conului
3 E
este modelat matematic de func\ia:
Fig. 4.6.
2 3
2ERx 0 Ex
V : J 0, 2RK , $, V (x ) * .
3
4ERx 0 3Ex 2 4R
Ob\inem V S(x ) * , care are solu\iile x * 0, x * .
3 3
Stabilim tabelul de semn ]i monotonie:
4R
x \WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW 3 2R
V S (x ) W2W2W2W2W2W2W2W2WWW\WW0W0W0W0 0W0W0W
V (x ) #!### M "#
4R 32ER 3
Maximul volumului se ob\ine pentru x * ]i este egal cu V * .
3 81
Exersare
E1. S` se studieze dac` se poate aplica teorema lui Lagrange func\iilor:
a) f :J03, 2K , $, f (x ) * 2x 2 0 3x ; b) f :J1, eK , $, f (x ) * ln x ;
x 01
c) f :J1, 2K , $, f (x ) * ; c) f :J 0, 1K , $, f (x ) * x 2x 01 .
x 21
240
E2. S` se stabileasc` intervalele de monotonie ale func\iei f :D , $:

a) f (x ) * x 2 0 4x ; b) f (x ) * 3x 0 x 3; c) f (x ) * x 4 0 8x 2 ;
d) f (x ) * x e x ; e) f (x ) * x ln x ; f) f (x ) * x 0 ln x ;
2
x 01 x 01
g) f (x ) * ; h) f (x ) * 2 .
x 21 x 21
E3. S` se determine punctele de extrem pentru func\ia f :D , $:
x 2 2 4x 01
a) f (x ) * x 3 0 6x ; b) f (x ) * (x 01) e x ; c) f (x ) * ;
x 01
x 21 x
d) f (x ) * 2
; e) f (x ) * x 02arctg x ; f) f (x ) * ;
x 2 x 21 ln x
g) f (x ) * (x 2 0 x 21) e0x ; h) f (x ) * x 01.
Sintez`
S1. S` se determine constantele reale pentru care se poate aplica teorema lui
Lagrange func\iei f:
8
:x 2 2 ax , x T1
a) f :J01, 2K , $, f (x ) * 9 ;
:
;5x 2 bx 2 , x 6 1
8a 2 sin x , x TE
b) f :J 0, 2EK , $, f (x ) * 9 .
;a cos x 2 bx , x 6 E
S2. S` se studieze monotonia func\iei f :D , $ ]i s` se determine punctele de
extrem, [n cazurile:
x 20 4x 01 x2
a) f (x ) * ; b) f (x ) * 4 ; c) f (x ) * x 2 ln x ;
x 21 x 24
5
d) f (x ) * x x 01; e) f (x ) * x 0 2 x 2 21; f) f (x ) * ln x 0 arctg x ;
2
g) f (x ) * 3 x 3 0 3x ; -
h) f (x ) * ln 12 x 2 21 ; .
-
i) f (x ) * arctg x 2 10 x 2 ; . j) f (x ) * arcsin
12 x 2
.
2x
S3. S` se determine valoarea parametrului m ' $ pentru care func\ia f :D , $

este monoton` pe D.
a) f (x ) * x 3 2 mx ; b) f (x ) * (x 2 2 m ) e 2 x ;
c) f (x ) * 2x 3 2 5mx 2 2 6x 01; d) f (x ) * x 2 2 x 0 m ln x .
241
S4. S` se determine m ' $ pentru care func\ia f :$ , $ ,

f (x ) * (x 2 2 mx 21) e 2 x
are dou` puncte de extrem.
m0x
S5. Fie f :$ ) (12 2) , $, f (x ) * 2
. S` se determine m ' $ pentru
x 0 3x 2 2
care func\ia f nu admite puncte de extrem.
x 2 2 2bx 2 5
S6. Fie f :$ ) (a) , $ , f (x ) * . S` se determine a, b ' $ pentru
x 0a
care func\ia f admite puncte de extrem punctele x *01 ]i x * 3
S7. Se d` func\ia f :$ , $, f (x ) * mx 3 2 nx 2 2 p (x 21). S` se determine
m, n, p ' $ pentru care punctul A(1,1) este punct de extrem al graficului func\iei,
iar tangenta la graficul func\iei f [n punctul B (0, p ) formeaz` cu axa Ox un unghi
cu m`sura de 45 - .
x 2 2 ax 2 b
S8. Se consider` func\ia f :$ ) (b) , $, f (x ) * . S` se studieze
x 0b
monotonia func\iei f ]i s` se determine punctele de extrem, ]tiind c` dreptele
x *1 ]i y * x 2 4 sunt asimptote ale func\iei f.
S9. S` se determine dreptunghiul de perimetru maxim [nscris [ntr-un cerc dat.

S10. Dintre toate dreptunghiurile care au aceea]i arie, s` se determine cel de
perimetru minim.
S11. Un triunghi isoscel cu perimetrul 3P se rote]te [n jurul bazei. S` se

determine triunghiul care genereaz` un corp de volum maxim.
S12. Se consider` func\ia f :(0, V) , $, f (x ) * ln x ]i intervalul

I n * J n, n 21K, n ' !*
a) S` se arate c` func\iei f i se poate aplica teorema lui Lagrange pe intervalul I n .
b) S` se aplice teorema lui Lagrange func\iei f pe intervalul I n . Dac` c n ' I n
are proprietatea c` f S(c n ) * f (n 21) 0 f (n), s` se determine c n .
c) S` se arate c` pentru orice n ' !* are loc inegalitatea
1 1
7 ln(n 21) 0 ln n 7 .
n 21 n
*
d) S` se demonstreze c` pentru oricare n ' ! are loc:
1 1 1 1
2 2 2...2 6 ln n.
1 2 3 n
242
4.2. Rolul derivatei a doua [n studiul func\iilor
4.2.1. Determinarea intervalelor de convexitate ]i de concavitate

y
f (x )
Fie f :I , $, o func\ie derivabil` pe inter-
y=
valul I.
T
! Func\ia f se nume]te convex` pe
O x0 x
intervalul I, dac` tangenta [n oricare (func\ie convex`)
punct al graficului func\iei f se afl` sub Fig. 4.7.
acest grafic. (fig. 4.7.) y
T
y=
! Func\ia f se nume]te concav` pe
f(x
intervalul I, dac` tangenta [n oricare
)
punct al graficului func\iei f se afl`
deasupra acestui grafic. (fig. 4.8.) O x0 x
(func\ie concav`)
Fig. 4.8.
Se spune c` graficul unei func\ii convexe este o curb` convex`, iar graficul
unei func\ii concave este o curb` concav`.
Pentru studiul convexit`\ii ]i concavit`\ii unei func\ii f :I , $, de dou` ori
derivabile pe I, se poate utiliza semnul derivatei a doua pe acest interval.
" TEOREMA 4
Fie f :I , $, o func\ie de dou` ori derivabil` pe intervalul I. Atunci:
a) func\ia f este convex` pe intervalul I dac` ]i numai dac`
derivata a doua este pozitiv` pe intevalul I.
b) func\ia f este concav` pe intervalul I dac` ]i numai dac`
derivata a doua este negativ` pe intevalul I.
Dup` cum rezult` din teorema 4, problema determin`rii intervalelor de

convexitate ]i concavitate ale func\iei f, se reduce la determinarea intervalelor pe
care derivata a doua p`streaz` acela]i semn.
243
PROBLEM~ REZOLVAT~
$ S` se determine intervalele de convexitate ]i concavitate ale func\iilor:
x
a) f :$ , $, f (x ) * x 3 0 3x 2 2 2; b) f :$ ) (12 01) , $, f (x ) * 2
x 01
Rezolvare
a) Func\ia f este de dou` ori derivabil` pe $ ]i
f S(x ) * 3x 2 0 6x , iar f SS(x ) * 6x 0 6, x ' $.
Ecua\ia f SS(x ) * 0 are solu\ia x *1. Alc`tuim tabelul de semn pentru derivata
a doua, sub forma:
x 0VWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWYWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW2V
f SS(x ) 0W0W0W0 0W0W0W0WWW\WW2W2W2W2W2W2W2W2
f (x )
Din tabel rezult` c` func\ia f este concav` pe intervalul (0V, 1) ]i este

convex` pe intervalul (1,2V).
b) Func\ia f este de dou` ori derivabil` pe $ ) (112 1) ]i
0 10 x 2 2x (x 2 01)(x 2 2 3)
f S(x ) * , iar f SS(x ) * .
(x 2 01) 2
(x 2 01) 4
Ecua\ia f SS(x ) * 0 are solu\ia x * 0. Tabelul de semn pentru derivata a doua

este urm`torul:
x 0V 01 0 1 2V
f SS(x ) 0W0W0W0 e 2W2W2WW\W0W0W0WeW2W2W2W2W
f (x ) WWWWWWWWWWWWeW e
A]adar, func\ia f este convex` pe intervalele (01, 0) ]i (1, 2V) ]i este

concav` pe intervalele (0V, 01) ]i (0, 1)
244
4.2.2. Determinarea punctelor de inflexiune

Fie f : J a, bK , $, ]i x 0 ' (a, b).
" DEFINI|IE
y
! Punctul x 0 ' (a, b ) se nume]te punct de
A
i inflexiune al func\iei f : Ja, bK , $, dac`
func\ia f este continu` [n x 0 , are derivat` [n
O x0 x
x 0 ]i dac` [ntr-o parte a lui x 0 func\ia f este
convex`, iar [n cealalt` parte a lui x 0 func\ia
Fig. 4.9. f este concav`.(fig.4.9. ]i fig.4.10.)
y
A(x0, f (x0))
i ! Dac` x 0 este punct de inflexiune al lui f,
atunci punctul A(x 0 , f (x 0 )) se nume]te
punct de inflexiune al graficului func\iei f.
O x0 x
Fig. 4.10.
OBSERVA|II
y $ Dac` x 0 este punct de inflexiune al func\iei f,
y = f(x)
atunci graficul func\iei f admite tangent` [n
punctul A(x 0 , f (x 0 )). Mai mult, tangenta la
T A(x0, f (x0)) grafic [n punctul A traverseaz` graficul func\iei f
(fig. 4.11.)
O x0 x
$ Dac` func\ia f :J a, bK , $ este derivabil` de dou`
Fig. 4.11. ori [n punctul de inflexiune x 0 ' (a, b), atunci
f SS(x 0 ) * 0.
Pentru o func\ie de dou` ori derivabil` f :I , $, punctele de inflexiune sunt

printre solu\iile ecua\iei f SS(x 0 ) * 0. Determinarea acestora se face studiind
semnul derivatei a doua pe domeniul de defini\ie.
245
PROBLEM~ REZOLVAT~
$ S` se determine punctele de inflexiune ale func\iei f :$ , $ ,

8x 3 , xT0
:
4 3
f (x ) * 9x 0 x , x ' (0, 1) .
: 3
;10 x , x ' J1, 2V.
Rezolvare.
Domeniul de derivabilitate al func\iei f este D fS * $ ) (1) , deoarece f sS (1) * 1
]i f dS (1) *03. Derivata func\iei f este
83x 2 , xT0
:
f S(x ) * 94x 3 0 3x 2 , x ' (0, 1) .
: 2
;03x , x ' (1, 2V)
Func\ia f este de dou` ori derivabil` pe D f " * $ ) (1) ]i

86x , xT0
: 2
f SS(x ) * 912x 0 6x , x ' (0, 1) .
:
;06x , x ' (1, 2V)
Studiind semnul derivatei a doua se ob\ine:

1
x 0V WWW\WWWWWWWWWWWWW 2 1 2V
f SS(x ) 0W0W0W0 \WW0W0W0W0W2W2W2WWeW0W0W0W0W
f (x ) WWWWWWWWWWWWW i
! 1$
Rezult` c` func\ia f este concav` pe intervalele #0V, & ]i (1, 2V) ]i este
" 2%
!1 $ 1
convex` pe intervalul # , 1&. De asemenea, punctul x * este punct de
"2 % 2
inflexiune al func\iei f.
OBSERVA|IE
$ Punctul x *1 nu este punct de inflexiune pentru f, de]i derivata f SS are
semne contrare [n jurul sù. {n x *1 func\ia f nu are derivat`.
246
Exersare
E1. S` se determine intervalele de convexitate ]i de concavitate pentru func\iile
f :D , $ :
a) f (x ) * x 2 0 3x ; b) f (x ) *03x 2 2 6x 011;
c) f (x ) * x 3 012x ; d) f (x ) * 3x 2 0 2x 3 ;
x x
e) f (x ) * ; f) f (x ) * 2 ;
x 23 x 24
x
g) f (x ) * 3 ; h) f (x ) * x 2 e0x ;
x 21
x3
i) f (x ) * x ln x ; j) f (x ) * arctg x 2
.
3
E2. S` se determine punctele de inflexiune pentru func\iile f :D , $ :
a) f (x ) * x 3 01; b) f (x ) * x 4 0 4x 3 ;
1
c) f (x ) * (x 2 21) e0x ; d) f (x ) * 2 ;
x 01
2
e) f (x ) * ln (x 2 21) ; f) f (x ) * xe0x ;
1
g) f (x ) * arctg ; h) f (x ) * sin 2 x .
x
E3. S` se determine intervalele de convexitate, de concavitate ]i punctele de
inflexiune pentru func\iile f : D , $ :
8x 2 0 3x 2 2 , xT1
: 8x 3 2 x 21,
: xT0
a) f (x ) * 9 ; b) f (x ) * 9 ;
: 2
;2x 0 5x 2 3, x 6 1 : 2
;x 2 ln (x 21) , x 6 0
8
:xe x , xT0
c) f (x ) * 9 .
:
;x 2 2 x , x 6 0
Sintez`
S1. S` se determine intervalele de monotonie, convexitate ]i concavitate pentru
func\iile f : D , $ :
4x 0 x 2
a) f (x ) * x 4 0 4x 2 21; b) f (x ) * ; c) f (x ) * x 0 arcsin x ;
x 22
d) f (x ) * x 2 x 2 21 ; e) f (x ) * (x 20 x 2 2) e x ; f) f (x ) * x 3 ln x .
247
S2. Se consider` func\ia f :$ , $ , f (x ) * (x 2 2 ax 2 b) e x .

a) S` se determine a, b ' $ ]tiind c` x *1 este punct de extrem, iar x *02,
este punct de inflexiune pentru func\ia f.
b) Pentru valorile lui a, b g`site, s` se determine intervalele de monotonie,
convexitate, concavitate ]i punctele de extrem ]i de inflexiune ale func\iei f.
S3. S` se determine punctele de extrem ]i de inflexiune ale func\iei f :$ , $ ,
f (x ) * x 5 2 ax 3 2 85x 0 2 , ]tiind c` f SS(03) * 0 .
S4. Se consider` func\ia f :$ , $ , f (x ) * ax 2 b arctg x .
a) S` se determine a, b ' $ ]tiind c` f S(1) * 2 ]i f SS(01) * 1.
b) Pentru valorile lui a ]i b g`site, determina\i intervalele de monotonie,
convexitate ]i concavitate ]i punctele de inflexiune ale func\iei f.
x
S5. Fie f :$ , $ , f (x ) * 2 2 , a ' (0, 2V).
x 2a
a) S` se determine a ]tiind c` ecua\ia tangentei la graficul func\iei f [n
punctul de inflexiune cu abscisa pozitiv` este x 2 24 y 0 9 * 0.
b) Pentru a * 3, s` se studieze monotonia func\iei, intervalele de
convexitate-concavitate ]i s` se afle punctele de extrem ]i de inflexiune ale func\iei.
4.3. Reprezentarea grafic` a func\iilor

Fie f : D , $, o func\ie real` de variabil` real`.
Graficul func\iei f este mul\imea
G f * ((x , f (x )) x ' D)* ((x , y ) x ' D ]i y * f (x )).
Reprezentarea geometric` a mul\imii G f 1 D +$ [ntr-un reper
cartezian se nume]te reprezentarea graficului func\iei sau curba
reprezentativ` a func\iei, notat` G f . Astfel,
G f * (M (x , f (x )) x ' D).
C@nd nu este pericol de confuzie, reprezentarea geometric` a graficului se
denume]te, prin abuz de limbaj, graficul func\iei (4 .
Rela\ia y * f (x ), x ' D se nume]te ecua\ia curbei reprezentative a func\iei
[n raport cu reperul cartezian ales.
A reprezenta grafic o func\ie f : D , $, D 1 $ [nseamn` a trasa (desena)
curba G f [ntr-un reper cartezian.
(4
René Sluse a dat [n 1659 prima reprezentare grafic` a unei func\ii.
248
Reprezentarea grafic` a unei func\ii pune [n eviden\` anumite propriet`\i

locale ]i globale ale acesteia.
Pentru ob\inerea reprezent`rii grafice se recomand` parcurgerea urm`toarelor
etape de determinare succesiv` a unor elemente caracteristice ale func\iei.
1. Domeniul de defini\ie D. Acesta este dat [n enun\ sau [n caz contrar se
determin` ca fiind mul\imea format` din toate punctele pentru care au sens
opera\iile prin care este definit` func\ia (domeniu maxim de defini\ie).
2. Domeniu de studiu. Acesta este, de regul`, domeniul maxim de defini\ie
sau o submul\ime a acestuia [n cazul c@nd func\ia are propriet`\i speciale.
! Dac` func\ia este periodic`, cu perioada principal` T, este suficient s`
se fac` studiul func\iei pe intervalul J 0, T K sau alt interval de lungime T.
! Dac` func\ia este par` sau impar`, domeniul de studiu poate fi
mul\imea D^ (0, 2V) .
3. Limitele func\iei la capetele domeniului de defini\ie ]i asimptotele
func\iei. Limitele la capetele domeniului de defini\ie dau informa\ii despre
comportarea func\iei [n aceste puncte ]i despre eventualele asimptote.
! Asimptotele verticale: sunt dreptele de ecua\ie x * c astfel [nc@t cel
pu\in una din limitele laterale f (c 0 0) sau f (c 2 0) este infinit`.
! Asimptotele orizontale: sunt dreptele de ecua\ie y * a, a ' $ , cu
proprietatea c`
lim f (x ) * a sau lim f (x ) * a .
x,2V x,0V
! Asimptotele oblice: sunt dreptele de ecua\ie y * mx 2 n , unde
f (x )
m * lim ' $* ]i n * lim J f (x ) 0 mx K ' $ .
x,5V x x,5V
4. Intersec\iile graficului cu axele de coordonate
! G f ^ Ox : Se rezolv` ecua\ia f (x ) * 0, x ' D ]i se re\in solu\iile x k ' D .
Punctele de intersec\ie au coordonatele (x k , 0).
! G f ^ Oy: Dac` 0 ' D, atunci G f ^ Ox * (A(0, f (0))) .
5. Studiul func\iei cu prima derivat`. {n aceast` etap` se determin`:
! Domeniul de continuitate, de derivabilitate ]i derivata f S a func\iei.
! Se rezolv` ecua\ia f S(x ) * 0 ]i se stabile]te semnul primei derivate.
! Se stabilesc intervalele de monotonie ]i punctele de extrem.
6. Studiul func\iei cu a doua derivat`
! Se calculeaz` f SS pe domeniul de existen\`.
! Se rezolv` ecua\ia f SS(x ) * 0 ]i se stabile]te semnul derivatei a doua.
! Se stabilesc intervalele de convexitate-concavitate ]i punctele de inflexiune.
249
7. Tabelul de varia\ie a func\iei. Rezultatele ob\inute [n etapele anterioare

se trec [ntr-un tabel numit tabel de varia\ie a func\iei care are forma urm`toare:
x
f S(x )
f (x )
f SS(x )
! Pe linia [nt@i se trece domeniul de defini\ie ]i valorile remarcabile ale lui

x g`site [n etapele anterioare.
! Pe linia a doua se trece semnul primei derivate, iar pe linia a patra se trece
semnul derivatei a doua.
! Pe linia a treia se trec limitele func\iei la capetele lui D, monotonia ]i
convexitatea-concavitatea func\iei, valorile func\iei [n punctele
remarcabile, etc.
8. Interpretarea tabelului de varia\ie ]i trasarea graficului func\iei.
{ntr-un reper cartezian xOy se traseaz` asimptotele, se reprezint` punctele de
extrem, punctele de inflexiune, punctele de intersec\ie ale curbei G f cu axele
Ox, Oy. Se unesc aceste puncte printr-o linie curb` respect@nd informa\iile din
tabelul de varia\ie
PROBLEME REZOLVATE
1. S` se reprezinte grafic func\ia f :$ , $ , f (x ) * x 3 0 3x 2 2 .
Rezolvare
Domeniul de defini\ie.
Domeniul de defini\ie este D * $ ]i coincide cu domeniul de studiu al
func\iei.
Asimptotele func\iei.
Fiind func\ie polinomial`, func\ia f nu are asimptote. Avem:
lim f (x ) *0V ]i lim f (x ) *2V .
x,0V x,2V
Intersec\ia cu axele de coordonate

! G f ^ Ox . Rezolv`m ecua\ia f (x ) * 0. Rezult` c` x 3 0 3x 2 2 * 0, ecua\ie
care se scrie sub forma (x 01) (x 22 x 0 2) * 0 ]i are solu\iile x ' (02, 1) .
Punctele de intersec\ie sunt A (02, 0) ]i B (1, 0) .
! G f ^ Oy. Deoarece 0 ' D, ob\inem punctul de intersec\ie C (0, 2) .
250
Studiul func\iei folosind derivata [nt@i.

Func\ia este continu` ]i derivabil` pe $. Se ob\ine:
f S(x ) * 3x 2 0 3, x ' $ .
Ecua\ia f S(x ) * 0 are solu\iile x ' (01, 1) . Tabelul de semn ]i de monotonie:
x 0V "2 01 1 2V
f S(x ) W2W2W2W2W#$$# \WWW0W0W0W0 \WWW2W2W2W2
f (x ) 0V#! 0 ! 4 " 0##!# 2V
mM
Rezult` c` func\ia este strict cresc`toare pe intervalele (0V, 01) ]i (1, 2V) ]i
este strict descresc`toare pe intervalul (01, 1) . Punctul x *01 este punct de
maxim, iar punctul x *1 este punct de minim.
Studiul func\iei folosind a doua derivat`.
Func\ia f este func\ie de dou` ori derivabil` pe $ ]i f SS(x ) * 6x , x ' $ .
Ecua\ia f SS(x ) * 0 are solu\ia x * 0.
Tabelul de semn ]i de convexitate-concavitate este:
x 0V 0 2V
f SS(x ) 0W0W0W0 0W0W0WWWWW0WWW2W2W2W2W2W2W2
f (x ) WWWWWWWWWWWWW 2
(i)
Rezult` c` func\ia f este convex` pe intervalul (0, 2V) ]i concav` pe
intervalul (0V, 0) . Punctul x * 0 este punct de inflexiune al func\iei f.
Tabelul de varia\ie a func\iei.
Sistematiz@nd datele ob\inute, se alc`tuie]te urm`torul tabel de varia\ie:
x 0V 01 0 1 2V
f S(x ) W2W2W2W2 \WWWW0W0W0W0 \WWW2W2W2W2
f (x ) 0V#!# 4 " 2 " 0##!## 2V

M m
0W0W0W0 0W0W0WWWWW0WWW2W2W2W2W2W2W2
f SS(x )
(i)
y
Graficul func\iei f. M
4
Interpret@nd datele din tabelul de varia\ie se
3
ob\ine graficul din fig. 4.12. i 2
1 m
02
O 01 1 2 x
Fig. 4.12.
251
2. S` se reprezintee grafic pe domeniul maxim de defini\ie func\ia f :D , $ ,

x2
dat` de legea de coresponden\`: f (x ) * .
x 01
Rezolvare
Domeniul maxim de defini\ie este D * $ ) (1) ]i coincide cu domeniul de
studiu.
Asimptotele func\iei:
! Asimptotele orizontale. Deoarece
x2 x2
lim f (x ) * lim *0V ]i lim f (x ) * lim *2V,
x,0V x,0V x 01 x,2V x,2V x 01
rezult` c` nu exist` asimptote orizontale.
! Asimptote verticale. Problema existen\ei asimptotelor verticale se pune
[n punctul x *1. Avem:
x2 1
f (10 0) * lim * *0V
x,1 x 01 0 (0)
x71
]i
x2 1
f (12 0) * lim * *2V .
x,1 x 01 0 (2)
x61
Rezult` c` dreapta x *1 este asimptot` vertical` bilateral`.
! Asimptote oblice. Calcul`m:
f (x ) x
m * lim * lim *1
x,0V x x,0V x 01
]i
! x2 $
n * lim - f (x ) 0 mx . * lim # 0 x &* lim x * 1.
#
x,0V" x 01
& x,0V x 01
x,0V %
Rezult` c` dreapta y * x 21 este asimptot` oblic` spre 0V. Din calcul
rezult` c` y * x 21 este asimptot` oblic` ]i spre 2V.
Studiul folosind derivata [nt@i.
Func\ia f este func\ie ra\ional` ]i este derivabil` pe [ntreg domeniul de
defini\ie D * $ ) (1). Avem:
x 2 0 2x
f S(x ) * , x ' $ ) (1) .
(x 01) 2
252
Ecua\ia f S(x ) * 0 are solu\iile x ' (0, 2) . Tabelul de semn ]i monotonie:

x 0V WWW\WWWWWWWWWWWWYWWWWWWWWWWWPWWWWWWWWWWWWWWWWWWW2V
f S(x ) W2W2W2W2 \WWWW0W0We0W0 \WWW2W2W2W2
2V
f (x ) 0V#!# 0 " " 4##!# 2V
M 0V m
Rezult` c` func\ia este strict cresc`toare pe intervalele (0V, 0) ]i (2, 2V) , ]i
este strict descresc`toare pe intervalele (0, 1) ]i (1, 2) . Punctul x * 0 este punct de
maxim local, iar x * 2 este punct de minim local.
Studiul folosind a doua derivat`.
Func\ia derivat` f S este func\ie ra\ional`. Rezult` c` f este de dou` ori
2
derivabil` pe $ ) (1) ]i f SS(x ) * , x ' $ ) (1) . Tabelul de semn pentru f SS
(x 01) 3
]i intervalele de convexitate-concavitate ale func\iei f:
x 0V WWWWWWWWWWWWWWWWWYWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW2V
f SS(x ) WW0W0W0W0W0W0W0 e W2W2W2W2W2W2W2W2
f (x ) WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWe
Func\ia f este concav` pe intervalul (0V, 1), este convex` pe intervalul

(1, 2V) ]i nu are puncte de inflexiune.
Sistematiz@nd datele ob\inute, se alc`tuie]te urm`torul tabel:
x 0V WWW\WWWWWWWWWWWWYWWWWWWWWWWWPWWWWWWWWWWWWWWWWWWW2V
f S(x ) W2W2W2W2 \WWWW0W0We0W0 \WWW2W2W2W2
2V
f (x ) 0V#!# 0 " " 4##!# 2V
M 0V m
WW0W0W0W0W0W0W0 We W2W2W2W2W2W2W2W2
f SS(x )
y
Graficul func\iei f.
4
Interpret@nd datele din tabelul de varia\ie a m
3
func\iei f, se ob\ine graficul din fig. 4.13.
2
01 1 M
O 1 2 x
Fig. 4.13.
253
x 2 21
3. S` se reprezinte grafic func\ia f :D , $ , f (x ) * .
x
Rezolvare
Domeniul maxim de defini\ie este D * $ ) (0) ]i este domeniul de studiu al
func\iei.
Asimptotele func\iei:
! Asimptotele orizontale. Avem:
x 2 21 x 2 21
lim f (x ) * lim * lim * 1 *1
x,V x,V x x,V x2
]i
! $
x 2 21 2
# x 21 &
lim f (x ) * lim * lim #0 *01.
x,0V x,0V x x,0V
" x2 &%
Rezult` c` dreapta y *1 este asimptot` orizontal` la 2V, iar dreapta
y *01 este asimptot` orizontal` la 0V.
! Asimptote verticale. Problema existen\ei asimptotelor verticale se pune
[n x * 0. Rezult` c`:
x 2 21 1
f (0 0 0) * lim * *0V
x, 0 x 0 (0)
x70
]i
x 2 21 1
f (0 2 0) * lim * *2V .
x, 0 x 0 (2)
x60
A]adar, dreapta x * 0 este asimptot` vertical` bilateral`.
! Asimptote oblice. Func\ia nu are asimptote oblice, deoarece la ambele
ramuri (5V) are asimptote orizontale.
Intersec\ia cu axele de coordonate.
Curba G f nu intersecteaz` axele de coordonate.
Studiul folosind derivata [nt@i.
Func\ia f este derivabil` pe $ ) (0) ]i se ob\ine:
01
f S(x ) * , x ' $ ) (0) .
x 2 x 2 21
254
Tabelul de semn pentru f S ]i monotoni a func\iei f :

x 0V WWWWWWWWWWWWWWWWWW\WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW2V
f S(x ) W0W0W0W0W0W0W0W0We0W0W0W0W0W0W0W0
f (x ) "#" " " e " " " "
Func\ia este descresc`toare pe intervalele (0V, 0) ]i (0, 2V) ]i nu are puncte

de extrem.
Studiul folosind a doua derivat`.
Func\ia f este de dou` ori derivabil` pe $ ) (0) ]i se ob\ine:
3x 2 2 2
f SS(x ) * , x ' $ ) (0) .
x 3 (x 2 21) x 2 21
Tabelul de semn pentru f SS ]i de convexitate-concavitate pentru f :
x 0V WWWWWWWWWWWWWWWWW\WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW2V
f SS(x ) WW0W0W0W0W0W0W0 e W2W2W2W2W2W2W2W2
f (x ) WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWe
Func\ia este concav` pe intervalul (0V, 0) ]i convex` pe intervalul (0, 2V)

]i nu are puncte de inflexiune.
Sistematiz@nd datele ob\inute se alc`tuie]te urm`torul tabel:
x 0V WWWWWWWWWWWWWWWWWW\WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW2V
f S(x ) W0W0W0W0W0W0W0W0We0W0W0W0W0W0W0W0
2V
f (x ) 01 " " " WWW" " " " 1
0V
WW0W0W0W0W0W0W0 e W2W2W2W2W2W2W2W2
f SS(x )
y
Graficul func\iei f.
Interpret@nd datele din tabelul de varia\ie se
ob\ine graficul din fig. 4.14. y=1 1
O x
01 y =01
Fig. 4.14.
255
Exersare
E1. S` se reprezinte grafic func\iile f :D , $ :
a) f (x ) * x 3 0 3x 2 ; b) f (x ) * 8 0 x 3 ; c) f (x ) *02x 3 2 3x 2 ;
d) f (x ) * x 5 0 5x 4 ; e) f (x ) * x 4 0 5x 2 2 4; f) f (x ) * 2x 3 0 3x 2 2 5;
g) f (x ) * 16 0 x 4 ; h) f (x ) * x 4 0 2x 2 21; i) f (x ) * (x 01) 2 (x 21);
j) f (x ) * x 3 (10 x ); k) f (x ) * (10 x ) 3 x ; l) f (x ) * (x 01) 2 (x 2 2) 2 .
E2. S` se reprezinte grafic func\iile f :D , $ :
x 01 10 x x
a) f (x ) * ; b) f (x ) * ; c) f (x ) * 2
;
x 21 x 02 x 21
x2 x x3
d) f (x ) * 2
; e) f (x ) * ;2
f) f (x ) * 2 ;
x 21 x 01 x 01
x 2 01 x3
g) f (x ) * 2 ; h) f (x ) * .
x 09 (x 01) (x 0 2)
E3. S` se reprezinte graficul func\iilor f :D , $ :
a) f (x ) * x x ; b) f (x ) * x 2 21 ; c) f (x ) * x 2 01 ;
d) f (x ) * xe x ; e) f (x ) * x 2 e x ; f) f (x ) * x ln x ;
g) f (x ) * ln(x 2 21) ; h) f (x ) * ln(x 2 01); i) f (x ) * x 2 ln x ;
ln x
j) f (x ) * 2arctg x ; k) f (x ) * x 0 ln x ; l) f (x ) * .
x
Sintez`
S1. S` se reprezinte grafic func\iile f :D , $ :
a) f (x ) * x x ; b) f (x ) * x x 01 ;
8
:x 2 , xT1 8xe x , xT0
c) f (x ) * 9 ; d) f (x ) * 9 ;
:2x 3 01, x 6 1
; ;x ln x 01, x 6 0
83 x ,
: xT0
e) f (x ) * 9 ; f) f (x ) * x ln (x 2 ) .
:
;10 x 21, x 6 0
x 2 2 ax
S2. Se consider` func\ia f :$ ) (1) , $, f (x ) * , a '$.
x 01
S` se reprezinte graficul func\iei f ]tiind c` are asimptota y * x 01.
256
x 2 2 ax
S3. S` se reprezinte graficul func\iei f :$ ) (01) , $, f (x ) * , ]tiind c`
x 21
are un extrem [n x *03.
x 2 0 4x 2 3
S4. Se consider` func\ia f :D , $ , f (x ) * .
ax 2 3
a) S` se determine a ' $ pentru care func\ia are o asimptot` paralel` cu a
doua bisectoare.
b) S` se determine a ' $ pentru care func\ia are un punct de extrem situat pe
axa Oy.
c) Pentru a *04, s` se reprezinte grafic func\ia f.
x3
S5. Fie f :$ , $ , f (x ) * 2 x 0 sin x . S` se reprezinte grafic func\ia f SS .
3
x 2a
S6. Fie f :$ , $ , f (x ) * 2 2 . S` se reprezinte grafic func\ia f ]tiind c`
x 2b
tangenta [n origine este prima bisectoare.
ax 2 2 2
S7. Se consider` f :D , $ , f (x ) * .
x 01
a) Pentru care a ' $, graficul func\iei este tangent dreptei y 2 2x * 10 ?
b) S` se traseze graficul func\iei f pentru a *1.
Teste de evaluare
Testul 1
x 2a
1. S` se studieze monotonia func\iei f :$ , $ , f (x ) * 2
, ]tiind c`
x 2 x 21
f S(1) * 0 .
2. S` consider` func\ia f :$ , $ , f (x ) * ln (x 2 2 4x 2 m ) .
a) S` se determine m ' $ pentru care func\ia este definit` pe $.
b) Pentru ce valori ale lui m ' $, punctul A (02, 0) este punct de extrem al
graficului func\iei f.
c) Pentru m * 9, s` se studieze monotonia func\iei f ]i s` se afle punctele de
extrem ale acesteia.
3. Studia\i convexitatea ]i concavitatea func\iei
f :$ , $ , f (x ) * arctg x 0 ln (x 2 21) .
257
Testul 2
5
1. Fie f :$ , $ , f (x ) * x .
a) S` se arate c` f este derivabil` pe $.
b) S` se arate c` f S(0) * 0 . Este x * 0 un punct de extrem al func\iei f ?
2x
2. Fie f :$ , $ , f (x ) * arcsin .
12 x 2
a) S` se studieze derivabilitatea func\iei f.
b) S` se precizeze extremele func\iei f.
c) S` se arate c` semitangentele laterale [n punctul x *1 sunt perpendiculare.
x2
3. Fie f :$ ) (01) , $, f (x ) * . S` se determine punctele [n care tangenta
x 21
la graficul func\iei este paralel` cu prima bisectoare.
Testul 3
8x 2 2 a, xT2
1. Se consider` func\ia f :$ , $ , f (x ) * 9 .
;ax 2 b, x 6 2
a) S` se determine a, b ' $ pentru care f este continu` pe $.
b) Exist` valori ale lui a pentru care f este derivabil` pe $ ?
c) Dac` f (1) * 5 ]i f S(3) * 4 2 b , s` se traseze graficul func\iei g:$ , $ ,
g (x ) * f (x 2 21) .
2x
2. Fie f :J 0, 2V. , $ , f (x ) * ln (12 x ) 0 .
x 22
a) S` se calculeze f S(x ), x ' J 0, 2V..
b) S` se studieze monotonia func\iei f.
2x
c) S` se arate c` ln (12 x )U , 3x ' J 0, 2V. .
x 22
3. Se dau func\iile f :D1 , $, g :D2 , $, f (x ) * x 0 2 , g (x ) * e x (x 2 2 x 0 6) .
a) S` se afle D1 ]i D2 .
b) S` se studieze derivabilitatea func\iilor f ]i g ]i s` se calculeze f S ]i g S.
g (x )
c) S` se calculeze lim .
x, 2 f (x )
x62
258
Testul 4
x3
1. Se consider` func\ia f : J 0, 2V. , $ , f (x ) * arctg x 0 x 2 .
3
a) S` se calculeze f S ]i f SS.
b) S` se studieze monotonia func\iei f.
x3
c) S` se arate c` arctg xUx 0 , x ' J 0, 2V. .
3
x
2. S` se reprezinte grafic func\ia f :$ , $ , f (x ) * x 2 21 0 .
2
10 x
3. Fie f :$ ) (8) , $ , f (x ) * ]i M (a, f (a)) ' G f , a ' $ ) (0, 2, 3).
x2
Not`m cu N punctul [n care tangenta la grafic [n punctul M intersecteaz` din nou
graficul func\iei. S` se determine valorile parametrului a pentru care coeficientul
unghiular al tangentei la grafic [n punctul N este egal cu 3.
Probleme recapitulative
1. S` se determine limitele de func\ii:
x 20 0 2x 10 21 x 21 0 2
a) lim 2
; b) lim ;
x,1 (x 01) x,1 x 22 0 3
sin x 2 sin 2x2...2sin nx arcsin(8x )
c) lim ; d) lim ;
x, 0 tg x 2 tg 2x 2...2 tg nx x,0 sin (2x )
10 cos x cos 2x 2 x 2 3x 2 4 x 0 3
e) lim ; f) lim .
x, 0 x2 x, 0 5 x 2 6 x 02
Jx 2 x 2 ln 2 x K
2. Fie L * lim . Atunci:
x,V 3x 21
1
a) L * 3; b) L * 0; c) L * ln 2; d) L * ; e) L *1.
3
3. S` se determine a, b ' $ pentru care lim -
x,V
x 2 0 x 21 0 ax 0 b * 0 . .
Facultatea de Chimie Constan\a, 1997
a cos x 2 b cos 2x 2 c
4. S` se determine a, b, c ' $ pentru care lim * 1.
x, 0 x4
259
5. S` se studieze continuitatea func\iilor f :D , $:

8 1
85x 2 0 3, xT1 :x sin , x <0
a) f (x ) * 9 ; b) f (x ) * 9 x ;
;a 0 x , x 6 1 :
;a 2 ln (x 21), x U 0
8x 2 2 ax 2 b , xT1
:
c) f (x ) * 92x 2 a , x ' (1, 2) .
: 3
;x 0 ax 2 2, xU2
6. S` se studieze continuitatea func\iei f :$ , $ ,
8a 2 e x , xT0
:
f (x ) * 9 x 2 4 0 b .
: , x 60
; x
Universitatea Pite]ti, 1995
7. S` se determine parametrii reali a, b, c pentru care func\ia f :$ , $ ,

8
:e x , xT0 f (x ) 0 f (0)
f (x ) * 9 este continu` ]i lim '$.
:
;ax 2 2 bx 2 c , x 6 0 x, 0 x
Universitatea Politehnic` Bucure]ti, 2004
8. S` se determine a, b, c ' $ , pentru care func\ia f :$ , $ ,

8ae 2 x , xT0
f (x ) * 9 este derivabil` pe $.
;02 sin x 2 b cos 4x , x 6 0
8 x x G
9. Se consider` func\ia f :$ ) (01, 1) , $, f (x ) * max9 , H.
; x 01 x 21I
a) S` se expliciteze f (x ).
b) S` se studieze continuitatea ]i derivabilitatea func\iei f.
8
:9* - 0 3x 21, x ' J01, 0.
10. Fie f :J01, 1K , $ , f (x ) * 9 2 .
:
;x 2 bx 0 c , x ' J 01
, K
a) S` se determine a, b, c ' $ , pentru care func\ia este derivabil` pe (01, 1) ]i
f (01) * f (1) .
b) Pentru valorile g`site, s` se studieze derivabilitatea func\iei
! 2x $
g :J01, 1K , $, g (x ) * f # &.
"12 x 2 %
260
x
11. Se consider` f :(01, V) , $, f (x ) * 0 ln (x 21) ]i
x 21
F:(01, 0) Q (0, 2V) , $,
c 2 bx 2 a ln (x 21)
F (x ) * .
x
Dac` lim F (x ) * 1 ]i x 2 F S(x ) * f (x ), 3x ' (01, 0) Q (0, 2V), iar F * F (2) ,
x, 0
atunci:
a) F * ln 3 ; b) F * 2; c) F * ln 6; d) F *1; e) F * 2 ln 2 .
ASE Bucure]ti, 2001
8
:2x 0 x 2 m 2 2 mx 21 , x T1
12. Fie f :$ , $ , f (x ) * 9 .
: x 01 2 m x ,
; x 61
Dac` A * (m ' $ f este continu` pe $) ]i F * < m 2 , atunci:
m'A
34 25 58 81
a) F *1; b) F * ; c) F * ; d) F * ; e) F * .
25 4 9 64
J K ! >x A $
13. Se consider` func\ia f :$ , $ , f (x ) * (01) x #
# x 2 a@ C2 b&
&2 3, unde
" ? 2 B %
a, b ' $ .
Dac`
A * ((a, b) ' $ + $ f este periodic` de perioad` 2 ]i este continu` [n x *1) ,
iar S * < (a 2 b) , atunci:
( a , b )'A
a) S * 2; b) S *01; c) S * 0; d) S *03; e) S * 4.
ASE Bucure]ti, 2002
14. Se consider` func\ia f : J 0, 2K , $ ,
8 px , x ' J 0, 1.
:
f (x ) * 9m, x *1
: 3
;x 2 q , x ' -1, 2K
]i mul\imea A * (( p, m, q) ' $ + $ + $ f este derivabil` pe (0, 2)) .
Dac` S * < ( p 2 m 2 q) , atunci:
( p ,m,q )'A
a) S * 7; b) S *01; c) S * 0; d) S *10; e) S * 8.
ASE Bucure]ti, 1998
261
15. S` se determine asimptotele func\iei f :D , $ :

x 2 0 3 x 02
a) f (x ) * ; b) f (x ) * x 2 x 2 01 ;
x 01
x 3 0 3 x 02
c) f (x ) * .
x (x 01)
16. Se consider` func\ia f :(0, 2V) , $ , f (x ) * ln x 2 e x .
a) Ar`ta\i c` x / f S-x . * 12 x / e x , pentru orice x ' -0,2V..
b) Determina\i ecua\ia tangentei la graficul func\iei f [n punctul A-1, e..
f -x .
c) Calcula\i lim .
x,2V x
Bacalaureat, 2011
4 ln x
17. Fie f :(0, 2V) , $ , f (x ) * 2 0 x 0 . S` se determine coordonatele
x
punctului [n care tangenta la graficul func\iei este paralel` cu asimptota oblic` a
func\iei.
2x 2 2 ax 2 b
18. Fie f :D , $ , f (x ) * .
x 21
a) S` se afle parametrii a, b ' $ pentru care dreapta y * 2x 2 3 este asimptot`
a func\iei.
b) Pentru a * 5, s` se determine b astfel [nc@t func\ia f s` admit` asimptot`
vertical`.
Facultatea de }tiin\e Economice Timi]oara, 1995
19. Pentru ce valori ale lui m ' $, func\ia f :$ , $ ,

f (x ) * 3 x 2 2 (m 0 2) x 2 2 0 m
are domeniul de derivabilitate $ ?
20. Se consider` func\ia f : $ ) (01, 1) , $,

12 ax
f (x ) * 2
/ e 2x , a ' $ .
10 x
2
a) S` se calculeze lim x f (x ).
x,0V
b) Pentru care valori ale lui a exist` egalitatea 3 f S(0) 0 f (0) * 11 ?
262
(x 2 2) 33 2 (x 0 2) 33
21. Fie f :$ , $ , f (x ) * ]i T * f S(02) 2 f S(0) 2 f S(2) .
(x 2 2) 33 0 (x 0 2) 33
Atunci:
1 33 3 22
a) T * ; b) T * ; c) T *1; d) T * ; e) T * .
2 2 2 3
ASE Bucure]ti, 2000
8ln (10 x ) , xT0

22. Fie f :$ , $ , f (x ) * 9 . S` se determine valorile
;ax 2 2 bx 2 c, x 6 0
a, b, c ' $ pentru care func\ia f este de dou` ori derivabil` pe $.
ASE Bucure]ti, 1990
23. Pentru ce valori ale parametrilor a, b, c ' $, func\ia f :$ , $ ,

8x 3 2 ax 2 2 bx 2 c , xT1
f (x ) * 9
;arctg(x 01), x 61
este de dou` ori derivabil` pe $.
ASE Bucure]ti, 1994
24. Se consider` func\ia f :$ , $ , f (x ) * x 0 E sin x .

a) S` se arate c` func\ia f este derivabil` [n x * E .
b) Func\ia f este de dou` ori derivabil` [n x * E ?
25. Fie f :$ , (1, 2V) , f (x ) * 4 x 2 2 x 21.

a) S` se arate c` f este func\ie inversabil`.
S
b) S` se determine f 01 ]i - f 01 . (3) .
1
26. Fie f :$ ) (02, 01, 0) , $, f (x ) * .
x (x 21) (x 2 2)
a) S` se arate c` exist` numerele a, b, c ' $ pentru care:
a b c
f (x ) * 2 2 .
x x 21 x 2 2
b) S` se calculeze S * f SS(1) 2 f SS(2) 2...2 f SS(10) .
263
sin x 0 tg x
27. S` se calculeze lim .
x, 0 x 2 tg x
ASE Bucure]ti, 1990
e x 0 e sin x
x, 0 x 0 sin x
8 x cos x 0 sin x G
29. Fie M * 9n ' ! lim ' $H. Dac` m * < n , atunci:
; x, 0 xn I n'M
a) m * 3; b) m * 6; c) m * 4; d) m *15; e) m *10.
ASE Bucure]ti, 2000
30. Se consider` func\ia f : J01, 2V. , $ ,

f (x ) * x 2 5 0 4 x 21 2 x 210 0 6 x 21 .
Dac` B * (x 0 ' (01, 2V) f nu este derivabil` [n x 0 ) ]i

2
S * <- f dS (b) 0 f sS (b). , atunci:
b'B
1 13 1 11 3
a) S * ; b) S * ; c) S * ; d) S * ; e) S * .
4 36 9 36 2
ASE Bucure]ti, 1998
31. Se consider` func\ia f a :$ , $ ,

f a (x ) * 3 4(e x 0 x 01) 0 x 3 2 (a 0 3) x 2 , a ' $ .
Dac` A * (a ' $ f a este derivabil` [n x * 0) , atunci:
! 1$ ! 1 3$ !5 $
a) A 1#03, 0 &; b) A 1#0 , &; c) A 1# , 5&;
" 2% " 2 2% "2 %
! 9 13 $
d) A 1# , &; e) A 1 (7, 15) .
"2 2 %
ASE Bucure]ti, 2000
264
32. Se consider` func\ia f :$ , $ , f (x ) * x 2 x 0 a 0 x 0 b , a, b ' $ .

Fie A * ((a, b) ' $ + $ f este derivabil` pe $) ]i S * < (a 2 2 b 2 ) ,
( a , b )'A
atunci:
a) S *13; b) S * 26; c) S *17; d) S * 5; e) S * 4.
ASE Bucure]ti, 2001
8xe x , xT1
33. Fie func\ia f :$ , $ , f (x ) * 9 .
;ax 2 b , x 6 1
10
Dac` f este derivabil` pe $ ]i A * < f S(k ) , atunci:
k*1
a) A * 20e; b) A * 0; c) A *100e; d) A *11e; e) A * e .
34. S` se determine num`rul de elemente ale mul\imii:

8
: x 2 n 0 2x n 0 a G
:
A * 9a ' $ lim 2
* b ' $H.
:
; x,1 (x 01) :
I
ln (12 x 5 ) 0 ln 5(12 x )
35. Fie a * lim . Atunci:
x, 0 x6
5 5 e 6 3
a) a * ; b) a * ; c) a * ; d) a * ; e) a * .
2 6 2 5 2
ASE Bucure]ti, 2001
ln (x 2 2 e x )
x,V ln (x 4 2 e 2x )
ax 2 2 bx 2 2
37. Fie f :$ ) (1) , $, f (x ) * .
x 01
a) S` se determine a, b, c ' $ pentru care func\ia admite asimptota
y * x 22.
b) S` se reprezinte graficul func\iei f pentru a *1 ]i b *1.
c) Pentru a * b *1, s` se determine aria triunghiului determinat de axa Ox ]i
asimptotele func\iei f.
265
x2
38. Se consider` func\ia f : $ ) (1, 2) , $, f (x ) * .
(x 01) (x 0 2)
a) S` se traseze graficul func\iei f.
x
b) S` se determine [n ce raport [mparte dreapta y * aria patrulaterului
2
determinat de axa Ox ]i asimptotele func\iei f.
39. S` se demonstreze c` pentru oricare m ' $, func\ia f :$ , $ ,

f (x ) * (x 2 2 mx ) e0x , admite un maxim ]i un minim local.
40. Se consider` func\ia f :D , $ ,

f (x ) * ax 2 bx 2 2 cx 21 , a, b, c ' (0, 2V) .
a) S` se determine a, b, c ]tiind c` func\ia admite o asimptot` oblic` la 2V
paralel` cu dreapta y * 4x 2 5, iar c`tre 0V o asimptot` orizontal` y *01.
b) S` se construiasc` graficul func\iei pentru valorile lui a, b, c determinate.
x 2 2 ax
41. Se d` func\ia f :D , $ , f (x ) * .
bx 2 2
a) S` se determine a, b ' $ pentru care extremele func\iei se ob\in pentru
x *08 ]i x * 4.
b) Pentru valorile lui a, b determinate, s` se reprezinte graficul func\iei f.
m (x 21) 3
42. Fie f :D , $ , f (x ) * 2
, m ' $* .
x 2x 2m
a) Pentru ce valori ale lui m func\ia admite dou` asimptote paralele cu axa
Oy?
b) Pentru ce valori ale lui m func\ia este monoton` pe $ ?
c) Pentru m *1, s` se reprezinte graficul func\iei f.
d) Fie A, B punctele [n care graficul func\iei f, pentru m *1, intersecteaz`
axele de coordonate. {n ce puncte graficul func\iei admite tangente paralele cu
dreapta AB ?
266
Indica\ii de rezolvare ]i r`spunsuri

Partea I. Elemente de calcul matriceal. Sisteme de ecua\ii liniare
Capitolul 2. Determinan\i 2.1. Determinantul unei matrice p`tratice de
ordin cel mult trei. 2.1.4. Propriet`\ile determinan\ilor. (pag.52)
E2.d) 2; e) 24; f) 18; g) 07; h) 3. E3.a) det (A )2det (B )7det (A2B ); b) egalitate. E4. a) 2;
4 6
b) 08 ; c) 1; 0 ; d) 1, 0 . E5. a) 26; b) 18; c) 010; d) 04 ; e) 3; f) 0; g) 0; h) 0. E8. a)
5 5
L11 * 21 , L12 *040, L13 *052 , L 21 * 59 ,...;b) d * 8 . S1. 31. S3.a) (09, 10) ;
8 9G
b) (01, 9) ; c) 902, H ; d) 2. S4. a) x 2 0 x 0 90* 0; x ' (09, 10) ; b) 04x * 0 ; x * 0 ;
; 7I
c) x 2 010x 2 9 * 0, x ' (1, 9) ; d) x *1. S5. Ecua\ia este x 3 0 6x 2 * 5x * 0 , cu solu\iile
x ' (0, 1, 5) ]i S *126. S6. a) (b 0 a ) (c 0 a ) (b 0 c ); b) Se scade coloana [nt@i din
celelalte; d) se adun` la linia [nt@i celelalte linii; se ob\ine d * 0; e) se scade coloana [nt@i din
a doua ]i a treia, se d` factor comun pe coloana a doua, a treia, ... Se ob\ine
d * (y 0 x ) (z 0 x ) (xy 2 xz 2 yz ); f) d * 2(b 0 a ) (c 0 a ) (c 0 b ). S7. a) Se adun` toate
liniile la prima linie ]i se d` factor (a 2 b 2 c ) de pe aceast` linie; b) Se scade coloana
[nt@i din coloana a doua ]i a treia, se d` factor comun pe coloana a doua ]i a treia etc.
!1 01 02$
# &
S10. a) det (A )* 0, det (B ) *18; B *#1 2 01&;c) s * 0, proprietatea P10 . S11. a) Se
# &
"2 1 3%
adun` coloana a treia la prima, se d` factor de pe coloana [nt@i ]i a doua ]i se ob\in coloane
identice; b) Se adun` coloana a treia la prima ]i se ob\in dou` coloane propor\ionale; c) Se
scade prima coloan` din a doua coloan` ]i se ob\in coloane propor\ionale.
2.2. Aplica\ii ale determinan\ilor [n geometrie. 2.2.3 Aria unei
suprafe\e triunghiulare. (pag. 62)
E1. AB : 7x 2 3 y 0 2 * 0 ; A, B, C sunt coliniare. E2. a), c), d) sunt triplete de puncte coliniare.
1 1
E3. a) 0x 0 y 213 * 0; b) ; c) 10m0 5 * 22, 5; m ' (04, 5) .
2 2
01 012 211 2 17
E4. a) (AB ):x 2 4 y 211 * 0 ; b) d(C, AB ) * * ; c) 2.
1 216 17
2 5 9 5
S1. a) (AC ):2x 2 y 0 2 * 0 ; b) d(B, AC ) * ; d(D , AC ) * ; d) M (2, 4 ).
5 5
8 4G
S2. Se ob\ine ecua\ia 3/ 2 2x 010/ 2 x 2 8 * 0 ; x ' 91, log 2 H . S4. a) m ' (1, 2);
; 3I
8 8 G
b) m ' (0, 3) . S5. m ' 90 , 3H. S6. a) m ' (02, 2); b) m* 0 sau m * 2 n .
; 3 I
267
S7. (BC ):(m 21) x 2 (1 0 m ) y 2 6m 0 2 * 0 ]i m*01. S8. Se ia M (a 2 3, a ) ]i se ob\ine

ecua\ia a 0 6 * 2 a 212 , cu solu\iaa ' (018, 0 2). S9. m ' (01, 3).
4 8 5G 8 3G
Teste de evaluare. Testul 1. 1. b; 3. ; 4. m ' 903, H. Testul 2. 1. S 1 * 9 H ;
5 ; 2I ;2I
8 9G
S 2 * 902, 0 H ; 2. 02; 3. (xz 0 ab 0 cy ) 2 ; 4. 4.
; 5I
Capitolul 3. Sisteme de ecua\ii liniare 3.1. Matrice inversabile (pag. 70)
!01 0 1$
1! 5 01$ # &
E2. a) # # &
&; e)# 1 1 01&. E3. Condi\ia este det (A ) = 0 ; a) m =510 i; f) m =5 i;
2"8 02% # &
" 1 01 0 %
g) m 2 0 3m = 0 ; h) m ' $ ) (1, 0119) . E5. Se folose]te formula (A 01 )01 * A . S1. Se
!04 i 01$ ! 2 0 3 01 $
verific`: det (A = 0 4 b ), d) . S2. a) # & # &. S3. a) Se
# &; b) # &
" 03 i % " 12 i 0 2 0 3%
impune condi\ia det (A ) = 0 , 3x ' $ 4 (m01)x 202x 22 m03 = 0 , 3x ' $ M
1
M 404 (m01) (2 m03)70 Mm ' (0V, ) Q (2, V). S4. A * * A 01 M det (A )*1 etc.
2
! 07 3$
! 07 3$ # &
3.2. Ecua\ii matriceale. (pag. 74) E1. a) X *# # &
&; b) X *#012 5 &;
"012 5% # &
" 3 01%
!02 3 01$01! 1 $ !10 7 2 $! 1 $ !2$
! 7 04$ # & # & 1# &# & # &
c) X *## &
&. E2.a) X *# 3 04 2 & # 0 &* # 8 5 1 &# 0 &*#2&.
"05 3 % # & # & 3# &# & # &
" 1 01 02% "02% " 1 1 01%"01% "1%
!3 5 $ !7$ !x $
3.3. Sisteme de ecua\ii liniare (pag. 90) E1. a) A *# # &
&, B *#
# &
&, X *# # &&;
"8 01% "2% " y%
!1 02$ ! 3$ !x $ !1 02 1 $ !1 $ !x $
# & # & # & # & # & # &
b) A *#2 04&, B *# 1 &, C *# y &; c) A *#4 1 3 &, B *# 0&, X *# y &;
# & # & # & # & # & # &
" 5 06% "08% "z% " 9 02 08% "4% "z%
!a$
!1 1 01$ ! 6$ # &
d) A *## &
&, B *## &&, X *#b&. E2. a) (02, 0 4 ); b) (06, 2 ); c) (i, 1).
" 3 02 1 % "11% # &
" c%
E3. a) a *01, b * 2 ; b) a * b *1. E4. a) x *1, y *01 ; b) x * 2, y *1 ; c) x *023,
1 1 1
y *028 ; d) x * 2, y *01, z * 3 ; e) x * , y * , z * ; f) x *0a 2 5b 0 8 c,
2 3 5
133 4
y * a 0 3b 2 5c, z * a 2 3c 0 2 b . E5. a) Da, x * , y *0 ; b) Nu; c) Da,
33 33
268
65 4 101
x* , y *0 , z *0 ; d) Da, x * 6 , y * 4, z * 6 . E6. a) x * 2, y *1; b) x * 3,
3 3 3
y *1; c) x * 47, y *057 ; d) x *1, y *1, z * 0 ; e) x * 2, y * 4, z * 3 ; f) x * 3,
y *01 , z * 2. E7. x *1, y * 2, z * 3 . E8.a) x * 3, y *1 ; b) x * 2,y *01; c) x * 3,
y *01, z *01; d) x * 3, y *1, z * 2; e) incompatibil; f) compatibil nedeterminat:
17
x * 6 0 5F, y * 3F 0 2, z * F, F ' $ ; i) compatibil nedeterminat: a * 2 F, b * F,
4
23
c * 0 F, F ' $ . S1. a) O * 4 0 m , O = 0 4,4 m ' $ ) (02, 2) x * 2 m 21,
2
4
2 m 21 2 m 22 2 m 0 2 8 1G
y* , z* ; b) O *0(m 21) (2 m 21), m ' $ ) 901, 0 H,
20 m 20 m ; 2I
14 m 0 8 10 06m 2016
x* ,y* ,z* . S2. a) O * 0 4 (m 2 0 4 ) (m 01) *
(m 21) (2 m 21) 2 m 21 (2 m 21) (m 21)
* 0 4 m ' (01, 0 2, 2) ; b) O * 5m 019 * 0 . S3. a) x *02, y * 3. S4. a) x * i, y * 0,
z *1; b) x *01, y *1, z * 2 . S6. a) O * m (m 0 2 ), m ' $ ) (0, 2) ; b) Incompatibil
(b 0 2 ) (c 0 2 )
pentru m* 0 ]i m* 2 . S7. O = 0 fiind determinat Vandermonde: x * ,
(b 0 a ) (c 0 a )
(20a ) (c02 ) (2 0 a ) (2 0 b )
y* ,z* . S8.a) O * 6m (m 0 2 ), m ' (0, 2) ; b) m ' (0, 2) ;
(b0a ) (c0b ) (c 0 a ) (c 0 b )
5m 0 6 0m 0 2 4 ! 1 $
c) x * , y* , z * ; d) m '#0 2 2&) (0). S9. O * T (1 0 F).
2 m (m 0 2 ) 2 m (m 0 2 ) m " 2 %
Dac` F =1 , T = 0 , se ob\ine un sistem Cramer. Pentru F*1 sau T* 0 se ob\in
necunoscute secundare. S11. O * 3(2 0 m ). Pentru m ' $ ) (2) sistemul este de tip
4 2
Cramer. Solu\ia este x *0 , y * , z *1 . Pentru m* 2 sistemul este compatibil simplu
3 3
4F F
nedeterminat: x *0 , y *1 0 , z * F, F ' $ . S12. O * (m 21) (2 0 m ). Se pune
3 3
condi\ia O = 0 ]i se ob\ine m ' $ ) (01, 2) . S13. x * 20, y * 30, z *15. S15. a) x * 3,
y *01, z * 0 ; b) O * 5(m 0 3). Pentru m ' $ ) (3) se ob\ine un sistem de tip Cramer.
Pentru m* 3 ]i n= 3 sistemul este incompatibil. Pentru m * 3, n * 3 sistemul este
compatibil simplu nedeterminat: x *01 013F, y *1 2 5F, z * F, F ' $.
Probleme recapitulative (pag. 97) 1. a *05, b *02. 2. x * 2, y * 0, A n * 2 n I 2 . 3.
!0 0 1$
# &
F* 3, T*03. 5. A *#0 0 0&, A 3 * O 3 . Se ob\ine (I 3 2 A ) n * C n0 I 3 2 C n1 A 2 C n2 A 2 .
2
# &
"0 0 0%
!2 01$ !01 1 $ 1!04 05$
8. C 2 * 4C ]i C n * 4 n01 C . 9. a) A *# # &
&, B *#
# &
&; b) A * # # &
&,
"1 2 % "01 01% 5" 11 04%
269
1! 3 5$ !1 i$ 8 5G
B* #
# &. 10. a *11. 11. A *#
& # &
&. 12. a) x ' 91, 0 H; b) x * 0; c)
5"07 3% "0 1% ; 4I
O * (x 01) 2 (x 2 2 2x 2 2 ), x *1. 13. a) x ' (a, b) ; b) x ' $; c) x ' (a, b) . 14 a)
! 4 04 8 $
!0 1$ 1 # &
a ' $ ; b) det (A ) * a (a 21) (a 21). 15. a) X *#
* 3 2
# &
&; b) x * # 9 016 1 &. 16.
"1 0% 4# &
"4 024 16%
! 8$
det (A )* X 2 2 3mX 2 2 m. Se pune condi\ia O 7 0 ]i se ob\ine 9m 2 0 8 m 7 0, m '#0, &.
" 9%
! 2 01 $ ! 34 021 $ ! 3 2 $
17. A 01 *## &
&, iar (A ) * (A ) *#
4 01 01 4
# &. 18. Fie C *#
& # &
&. Atunci
"01 1 % "021 13 % "2 1%
B * A 01CA ]i B 01 * (A 01CA )01 * A 01C 01 A etc. 20. F*13.
Partea a II-a. Elemente de analiz` matematic`
11
Capitolul 1. Limite de func\ii. (pag. 151) E1. a) 6; b) 5; c) 03; d) 1; e) 2; f) . E2. a) 2;
6
2 2
b) 0; c) 0; d) 1; e) 0; f) 0. E3. a) 0; b) 2; c) 1; d) ; e) 0; f) . E4. a) 2; b) 0; c) 125; d) 1;
3 5
E 3
f) . S2. a) a * ; b) a *10; c) a *1; d) a *1. S3. a) f (0 2 0) * 0,
2 2
!E $ !E $
f # 0 0&*2V, f # 2 0&*1; b) f (0 2 0) * 0; f (0 0 0) *1 ; f (1 0 0) * 0; f (1 2 0) * 0;
"2 % "2 %
1
c) f (0 0 0) *01, f (0 2 0) *01 . S4. a) 0; b) 0; c) 3; d) 2; e) ; f) 2; g) 0; h) 2. S5. a) 1; b) 2;
2
c) 0; d) 0; e) 0; f) 4.
Capitolul 2. Func\ii continue. (pag. 183). E1. a), b), c) func\ii continue. E2. a)
f (1 0 0) *1 * f (1 2 0); f (1) *1 , continue. E3. a) Prima spe\`; b) Prima spe\`; c) Spe\a a
doua; d) Spe\a a doua. E4. a) f (1 0 0) *1 2 a, f (1 2 0) * 3. Func\ie continu` dac` a * 2 ]i
]i discontinu` dac` a ' $ ) (2). b) Pentru a *1 , b *01 f continu` pe $; pentru
a *1, b ' $ ) (1), f continu` pe $ ) (1); pentru a ' $ ) (1), b *01 f continu` pe
$ * , b ' $ 5 ) (1), f continu` pe $ ) (0, 1) ; c) a *1 f continu` pe $6 pentru a ' $ ) (1)
1
f continu` pe $ 5 ; d) pentru a * 0, D c * $2 pentru a * , D c * $ ) (0). S1. a) a * 2,
2
1 1
D c * $, a = 2 2 D c * $ ) (0). b) a * , D c * $; a *5 , D c * $ ) (1); c) a *01,
2 2
D c * $; a =01, D c * $ ) (0). d) a * 0, D c * $ ) (0). S2. a) a ' (1, 2); b) Dac`
2 a 01 7 a 2 , D c * -0V, 2 a 01K Q J a 2 , V. . Dac` a *1, b *1, D c * $ ; dac`
a *1, b =1, D c * $ ) (1); c) a * 2, b *1; d) a * b *1 sau a * log 2 3, b * log 3. 2 . S3. a)
a * 6, b *07; b) a *1, b * 0 .
270
Capitolul 3. Func\ii derivabile. (pag. 202). E2. Func\ii elementare. a) f S(01) * 3;

1 1 1
b) f S(2 ) *1; c) f S(0) *0 ; d) f S(0) * ; e) f S(01) * ln 2 ; f) f S(0) * 3. E3. Func\ii
25 2 2
derivabile. E4. a) f sS (1) *01; f dS (1) *1 ; b) f sS (0) * 0 ; f dS (0) * 2 ; c) f sS (01) *1 ;
d) f sS (1) * E, f dS (1) *1 . S2. a) Discontinu` [n x * 0; b) derivabil` dac` a * 0, b * 4;
c) continu`, nederivabil`; d) pentru a * b func\ie continu`; nu este derivabil`.
S3. a) Func\ie continu`, f sS (1) * 0, f dS (1) * 3 . Punct unghiular: b) Da; c) Da. S4. a) Da;
b) Da; S6. a) Panta tangentei este m * c 2 6. Condi\ie: c 2 6 * 7; b) a *1, b * 4 .
Capitolul 4. Studiul func\iilor cu ajutorul derivatelor. (pag. 255) E3. f) D * (0, V),
1 1
D f S * (0, V), f S(x ) * ln x 21, f SS(x ) * , x *0 punct de extrem. i) D * (0, V);
x e
x 01 1
f S(x ) * , f SS(x ) * 2 . Punctul x *1 de minim. Dreapta x * 0 asimptot` vertical`.
x x
271
CUPRINS
PARTEA I. Elemente de calcul matriceal. 3.3.1. No\iuni generale . . . . . . . . . . 76
Sisteme de ecua\ii liniare . . . . . . . . . 5 3.3.2. Forma matriceal` a unui sistem
Capitolul 1. Matrice . . . . . . . . . . . . . 7 de ecua\ii liniare . . . . . . . . . . 79
1.1. Tabel de tip matriceal. Matrice, 3.4. Metode de rezolvare a sistemelor
mul\imi de matrice . . . . . . . . . . . . 7 de ecua\ii linaire. . . . . . . . . . . . . 81
1.1.1. Tabel de tip matriceal . . . . . . . . 7 A. Metoda lui Cramer . . . . . . . . . . 81
1.1.2. Matrice. Mul\imi de matrice . . . . . 9 Metoda lui Cramer pentru n * 2 . . . . 82
Matrice particulare . . . . . . . . . . . 11 Metoda lui Cramer pentru n * 3 . . . . 83
Matrice egale . . . . . . . . . . . . . . 13 B. Metoda lui Gauss . . . . . . . . . . . 84
Propriet`\i ale egalit`\ii matricelor . . 13 Teste de evaluare . . . . . . . . . . . . . . 96
1.2. Opera\ii cu matrice . . . . . . . . . . . 17
1.2.1. Adunarea matricelor . . . . . . . . 17 PARTEA a II-a. Elemente de analiz`
Propriet`\ile adun`rii matricelor . . . . 18 matematic` . . . . . . . . . . . . . . . 101
1.2.2. Transpusa unei matrice . . . . . . 20 Capitolul 1. Limite de func\ii . . . . . . 103
1.2.3. {nmul\irea unei matrice cu un scalar 22 1.1. Mul\imi de puncte pe dreapta real` . . 103
Propriet`\i ale [nmul\irii matricelor 1.1.1. Rela\ia de ordine pe mul\imea $. . 103
cu scalari . . . . . . . . . . . . . . . . 23 1.1.2. Mul\imi m`rginite . . . . . . . . 104
1.2.4. {nmul\irea matricelor . . . . . . . 27 1.1.3. Intervale de numere reale . . . . . 108
Propriet`\i ale [nmul\irii matricelor . . 29 Intervale simetrice . . . . . . . . . . 109
PUTERI DE MATRICE . . . . . . . . 30 Intervale centrate [ntr-un punct . . . . 109
Teste de evaluare . . . . . . . . . . . . . . 36 1.1.4. Vecin`t`\ile unui punct pe axa real`110
Capitolul 2. Determinan\i . . . . . . . . 37 Propriet`\i ale vecin`t`\ilor . . . . . . 111
2.1. Determinantul unei matrice p`tratice Puncte de acumulare ale unei mul\imi 112
de ordin cel mai mult trei . . . . . . . . 37 1.2. Limita unei func\ii [ntr-un punct . . . . 115
2.1.1. Determinantul de ordinul 2 . . . . . 37 1.3. Limite laterale . . . . . . . . . . . . . 119
2.1.1. Determinantul de ordinul 3 . . . . . 39 1.4. Calculul limitelor de func\ii . . . . . . 122
2.1.3. Reguli de calcul pentru 1.4.1. Limitele unor func\ii elementare . 122
determinantul de ordinul 3 . . . . . 42 Limitele func\iei constante . . . . . . 122
A. Regula lui Sarrus . . . . . . . . . . 42 Limita func\iei de gradul I. . . . . . . 122
B. Regula triunghiului . . . . . . . . . 43 Limita func\iei de gradul 2 . . . . . . 125
C. Regula minorilor . . . . . . . . . . 44 Limita func\iei radical de ordinul 2 . . 126
2.1.4. Propriet`\i ale determinan\ilor . . . 47 Limita func\iei radical de ordinul 3 . . 127
2.2. Aplica\ii ale determinan\ilor [n Limitele func\iei exponen\iale . . . . 128
geometrie . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Limitele func\iei logaritmice . . . . . 130
2.2.1. Ecua\ia dreptei determinat` 1.4.3. Limitele func\iilor trigonometrice 136
de dou` puncte distincte . . . . . . . . . 57 Limitele func\iei sinus ]i cosinus . . . 136
2.2.2. Coliniaritatea a trei puncte [n plan . 58 Limitele func\iei tangent` ]i
2.2.3. Aria unei suprafe\e triunghiulare . . 59 cotangent` . . . . . . . . . . . . . . 137
A. Distan\a de la un punct la o dreapt` . 59 Limitele func\iei trigonometrice
Teste de evaluare . . . . . . . . . . . . . . 64 inverse. . . . . . . . . . . . . . . . . 138
1.5. Opera\ii cu limite de func\ii . . . . . . 143
Capitolul 3. Sisteme de ecua\ii liniare . . 66 1.5.1. Adunarea, produsul, c@tul, puteri
3.1. Matrice inversabile din Mn ("# ) . . . . . 66 de limite de func\ii . . . . . . . . 143
3.2. Ecua\ii matriceale . . . . . . . . . . . 73 1.5.2. Limitele func\iilor compuse . . . 146
3.3. Sisteme de ecua\ii liniare cu cel mult 1.5.3. Criterii de existen\` a limitei
trei necunoscute. Forma matriceal` . . 76 unei func\ii . . . . . . . . . . . . 149
272
1.6. Cazuri exceptate la calculul limitelor Derivata func\iei putere cu exponent

de func\ii . . . . . . . . . . . . . . . . 153 natural . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
1.6.1. Limitele func\iilor ra\ionale . . . 155 Derivata func\iei putere cu exponent
1.6.2. Solu\ionarea cazurilor de num`r real . . . . . . . . . . . . . . . . 205
V Derivata func\iei logaritmice . . . . . . 206
nedeterminare [n calculul limitelor
V Derivata func\iei exponen\iale . . . . . 207
de func\ii [n care apar radicali . . . . . 158 Derivatele func\iilor trigonometrice
1.6.4. Limite fundamentale [n calculul sinus ]i cosinus 2 . . . . . . . . . . . . . 207
limitelor de func\ii . . . . . . . . 162 3.3. Opera\ii cu func\ii derivabile . . . . . 209
Alte limite de func\ii [n cazul de 3.3.1. Derivata sumei ]i a produsului . . 209
0 3.3.2. Derivata c@tului . . . . . . . . . . 211
nedeterminare . . . . . . . . . . . . 164
0 3.3.4 Derivarea func\iilor compuse . . . 215
Calculul limitelor de func\ii [n cazul 3.3.5 Derivarea func\iilor inverse . . . . 218
de nedeterminare 0/V. . . . . . . . . 166 Derivata func\iei arcsinus. . . . . . . 218
1.7 Asimptotele func\iilor reale . . . . . . 169 3.4. Derivata de ordinul doi . . . . . . . . 221
Asimptote orizontale . . . . . . . . . . 169 3.5 Regulile lui l'Hôspital . . . . . . . . . 226
Asimptote verticale . . . . . . . . . . . 171 Teste de evaluare . . . . . . . . . . . . . 230
Asimptote oblice . . . . . . . . . . . . 173
Teste de evaluare . . . . . . . . . . . . . 177 Capitolul 4. Studiul func\iilor cu ajutorul
derivatelor . . . . . . . . . . . . . . . . 231
Capitolul 2. Func\ii continue . . . . . . 179 4.1 Rolul derivatei [nt@i [n studiul func\iilor 231
2.1. Func\ii continue [ntr-un punct . . . . . 179 4.1.1 Determinarea intervalelor de
2.1.1 Problema continuit`\ii unei monotonie . . . . . . . . . . . . . . . 231
func\ii [ntr-un punct . . . . . . . . 179 Stabilirea intervalelor de monotonie
2.2. Opera\ii cu func\ii continue . . . . . . 185 ale unei func\ii . . . . . . . . . . . . 232
2.3. Semnul unei func\ii continue pe 4.1.2 Determinarea punctelor de extrem. 234
un interval . . . . . . . . . . . . . . . 188 Stabilirea punctelor de extrem ale
Consecin\e ale propriet`\ii lui Darboux . 190 unei func\ii . . . . . . . . . . . . . . 236
Teste de evaluare . . . . . . . . . . . . . 192 Stabilirea unei inegalit`\i . . . . . . . 237
4.2. Rolul derivatei a doua [n studiul
Capitolul 3. Func\ii derivabile . . . . . 194
func\iilor . . . . . . . . . . . . . . . . 242
3.1. Derivata unei func\ii [ntr-un punct. . . 194
4.2.1. Determinarea intervalelor de
3.1.1. Tangenta la o curb` [ntr-un punct . 194 convexitate ]i de concavitate. . . . . . 242
3.1.2. Func\ii derivabile [ntr-un punct . . 196 4.2.2. Determinarea punctelor de
Interpretarea geometric` a derivatei inflexiune . . . . . . . . . . . . . . . 244
[ntr-un punct . . . . . . . . . . . . . . 197 4.3. Reprezentarea grafic` a func\iilor . . . 247
3.1.3. Derivabilitate ]i continuitate . . . 199 Teste de evaluare . . . . . . . . . . . . . 256
3.1.4. Derivate laterale . . . . . . . . . 200 Probleme recapitulative . . . . . . . . . . 258
3.2. Derivatele unor func\ii elementare . . 205
Derivata func\iei constante . . . . . . . 205 Indica\ii de rezolvare ]i r`spunsuri . . . 266
Cuprins . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271

Httpsmanuale - edu.RomanualeClasa20a20XI AMatematicaPriorA302 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Httpsmanuale - edu.RomanualeClasa20a20XI AMatematicaPriorA302 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINI

Marius Burtea Georgeta Burtea

Manual pentru clasa a XI-a M2

ARIA CURRICULA - MATEMATI IIN ELE NATURII

Matematicã M2 – Manual pentru clasa a XI-a - Ediþia a 3-a revizuitã 2011

! Editura Prior & Books Educaþional, Bucureºti, 2011

Bucureºti, Str. Rãspântiilor Nr. 32, Sector 2, cod poºtal 020548

Elemente de calcul matriceal.

1.1. Tabel de tip matriceal. Matrice, mul\imi de matrice

{n diverse activit`\i practice legate de [nregistrarea, gruparea, analiza ]i

1.1.2. Matrice. Mul\imi de matrice

c@teva submul\imi importante de matrice:

2. Dac` m *1 matricea A este de tipul (1, n) ]i se nume]te matrice linie. Aceasta

3. Dac` num`rul m al liniilor este egal cu num`rul n al coloanelor, matricea este

! a11 a12 a13 ... a1n $

4. Matricea p`tratic` care are toate elementele diagonalei principale egale cu 1,

5. Matricea de tipul (m, n) cu toate elementele egale cu zero se nume]te matricea

Propriet`\i ale egalit`\ii matricelor

2. Egalitatea matricelor este o rela\ie simetric` pe mul\imea matricelor:

3. Egalitatea matricelor este tranzitiv`:

Aplic@nd egalitatea a dou` matrice de acela]i tip se ob\ine succesiv:

E3. Se consider` matricele:

a) S` se precizeze tipul matricelor A, B, C, D.

d) S` se precizeze valoarea de adev`r a afirma\iilor:

E6. S` se determine elementele necunoscute astfel [nc@t s` aib` loc egalitatea:

S4. Se dau matricele

a) S` se scrie tr (A) ]i tr (B).

S5. Se dau matricele p`tratice

S6. S` se determine elementele necunoscute din urm`toarele egalit`\i de

S7. S` se determine numerele reale pozitive x, y, z, m, p pentru care urm`toarele

1.2. Opera\ii cu matrice

S` analiz`m urm`toarea situa\ie practic`.

Pentru o eviden\` de ansamblu privind num`rul de locuri oferite [n cele 3

Dac` asociem tabelelor matriceale 1.4 ]i 1.5 matricele:

Suma matricelor A ]i B se noteaz` C * A 2 B. Opera\ia prin care oric`ror

Propriet`\ile adun`rii matricelor

{ntr-adev`r, dac` A * - aij . , B * - bij . , atunci A 2 B * (aij 2 bij ) m+n

Deoarece adunarea numerelor complexe este comutativ`, au loc egalit`\ile:

2. Adunarea matricelor este asociativ`:

{ntr-adev`r, dac` A * - aij . , B * - bij . ]i C * - c ij . , folosind

3. Matricea nul` O m, n este element neutru pentru adunarea matricelor:

A 2 O m, n * (aij 2 0) m, n * (aij ) m+n * A * (0 2 aij ) m+n * O m, n2 A, 3A * (aij ) m+n .

1.2.2. Transpusa unei matrice

Se consider` urm`toarele matrice:

1.2.3. {nmul\irea unei matrice cu un scalar

{n urm`toarele 3 luni se prognozeaz` o cre]tere a v@nz`rilor ]i de aceea se

se asociaz` produsul k / A se nume]te [nmul\irea matricelor cu un scalar.

Propriet`\i ale [nmul\irii matricelor cu scalari

2. S` se determine a, b, c ' $ din urm`toarea egalitate matriceal`:

E3. Se dau matricele:

E4. Se dau matricele p`tratice:

E5. S` se determine matricea X ' M2 ($ ) dac`

E9. S` se determine matricea X ]tiind c` are loc egalitatea:

S3. S` se determine matricea A [n fiecare caz:

S4. S` se determine matricele A, B ]tiind c`:

S5. S` se calculeze matricea:

1.2.4. {nmul\irea matricelor

Opera\ia prin care fiec`rei perechi ( A, B ) ' Mm, n ("

asociaz` produsul de matrice A/ B se nume]te [nmul\irea matricelor.

Regula de [nmul\ire a dou` matrice se nume]te pe scurt regula de

• Calcul`m produsul B / A ' M3 ($ ). Avem:

Propriet`\i ale [nmul\irii matricelor

2. {nmul\irea este distributiv` fa\` de adunarea matricelor:

Pun@nd condi\ia ca A ( ABC ) 12 se ob\ine ecua\ia m 2 0 6m 2 5 12 cu