O definitie interesantă a serviciilor este data de Novak
( 1992), caracterizandu- le pe acestea ca fiind acțiuni
utile ale muncii, al caror rezultat se materializeaza fie sub forma produsului marfa, fie a activității însăși si care sunt destinate satisfacerii diverselor nevoi materiale, spirituale sau fizice ale omului. Economia globala se caracterizeaza nu numai prin comertul liber cu bunuri si prin libera circulatie a capitalului. Trecerea timpului a dovedit, însă, că o analiza cît de cît completă a fenomenului globalizării economiei nu poate face, în nici un caz abstracție de servicii. Acestea au inceput să joace un rol din ce în ce mai important în economia tuturor țărilor, îndeosebi a statelor dezvoltate. Factorii care au contribuit la progresul serviciilor sunt : - aparitia noilor norme de consum ; - schimbarile rapide ale conditiilor de productie si de piata care obliga agentii economici la o flexibilitate mai mare si la un control mai strict al costurilor ; - substituirea avantajelor competitive axate pe castigurile productivitatii asociate cu economiile la scara, prin avantajele fixate pe cunoastere, informare si calitate. Construirea unei afaceri este dificilă. Creșteți un brand în timp ce gestionați operațiunile cotidiene, menținându-l profitabil și dormind suficient? Acest lucru este aproape imposibil pentru majoritatea începătorilor și chiar a antreprenorilor cu experiență. Acesta este motivul pentru care franciza a câștigat o popularitate și o cerere atât de mari. Clasamentele celor mai profitabile francize sunt compilate în fiecare an, se deschid noi francize profitabile, rețelele de mărci se extind și oportunitățile de afaceri mici cresc exponențial. De acord, este mult mai ușor să cumpărați o franciză profitabilă decât să vă dezvoltați propria afacere, riscând totul în fiecare zi. Cu beneficiile „plug and play”, franciza poate oferi și alte avantaje: prezența unui brand recunoscut; plan de afaceri gata; educatie profesionala;\ economisirea de timp și bani; securitatea investițiilor; rambursare rapidă. Definită în sens larg, piaţa mondială a serviciilor include atât tranzacţiile internaţionale cu servicii transferabile (care pot fi exportate, respectiv importate ca şi bunurile materiale), cât şi pe cele cu servicii netransferabile (factor) care presupun, pentru a putea fi comercializate în străinătate, deplasarea peste frontiere a factorilor de producţie (capital, muncă, informaţii etc. Referitor laintrarea pe o piaţă străină,principalele alternative strategice pe care le pot folosi, inclusiv firmele mici şi mijlocii, sunt (WTO, 2004; Ioncică, 2003): -exportul prin prezenţa virtuală online. Internetul este utilizat pe o scară din ce în ce mai largă, ca atare o parte din exportatorii de servicii îşi întâlnesc clienţii doar deo manieră virtuală. -exportul iniţial către străinii din cadrul propriei pieţe. O modalitate eficientă de penetrare a unei noi pieţe se bazează pe vânzarea serviciilor către clienţii străini
-încheierea unui acord de marketing între companii cu
acelaşi obiect de activitate din diferite ţări. -încheierea unui contract de licenţă sau de franciză. Este o modalitate frecvent utilizată de penetrare a pieţelor străine în domeniul comerţului, restauraţiei, hotelăriei etc -transferul drepturilor de autor ( copyrightului)pentru activităţi editoriale, programe de calculator ş.a. - subcontractarea cu un lider internaţional din industria respectivă. - -înfiinţarea unei reprezentanţe proprii în cadrul pieţei străine.Această metodă este utilizată de către companiile care oferă servicii binecunoscute Efectele globalizării sunt multiple putând uni sau dezbina umanitatea. Putem discerne efecte pozitive şi negative, precum: ¾ efecte pozitive: ~ internaţionalizarea producţiei datorită firmelor cu activitate globală; ~ asimilarea rapidă a noilor tehnologii; ~ privatizarea capătă proporţii mondiale; ~ telecomunicaţiile elimină distanţele şi apropie fizic oamenii şi asigură conştientizarea problemelor globale; ~ pieţele financiare şi comerciale trec în faza de integrare a activităţii şi funcţionării lor; ~ încurajarea reformelor politice şi economice; ~ întărirea dorinţei oamenilor de a trăi într-un sistem guvernat de lege şi prin lege; ~ stimularea integrării; ~ reducerea probabilităţii războiului şi a recurgerii la utilizarea forţei militare;
~ îmbogăţirea culturală prin simbioză şi convergenţă etc
Strategiile competitive de marketing pe care le poate utiliza o firmă pentru adaptarea la condiţiile pieţei se pot împărții în trei categorii: 1. Strategii ale dezvoltării de bază: Strategii dominante de costuri, Strategii de diferenţiere și Strategii de specializare; sau Penetrarea pieţei; Dezvoltarea pieţei; Dezvoltarea produsului; Diversificarea ofertei); 2. Strategii de creştere a activităţii (Creștere intensivă, Creștere integrativă; Creștere prin diversificare; 3. Strategii concurențiale (Strategia liderului pieţei, Strategia concurențială; Strategia specialistului; strategia urmăritorului).