TEORIA ECONOMICA

Tverdun Valeria
INSTABILITATEA MACROECONOMICA PE PIATA MUNCII
Piata muncii- spatiul economic in care se manifesta un sistem de relatii dintre detinatorii de capital (cererea) si
posesorii fortei de munca (oferta).
Subiectii:
• Vanzatorii fortei de munca (populatia apta de munca)
• Cumparatorii fortei de munca (intreprinderile)
• Intermediarii dintre cerere si oferta (birouri de stat pentru plasarea fortei de munca)

Munca in calitate de factor de productie se tranzactioneaza pe piata muncii si tot aici se formeaza pretul ei.

Cererea de munca- nevoia de munca salariata, care se formeaza in economie intr-o anumita perioada de timp.
Oferta de munca- cantitatea de munca pe care o pot depune mambrii societatii in conditii salariale.

Cost nominal- costul fiecarui angajat pe care firma ii plateste.

Cost real- puterea de cumparare a salariului nominal.

Din punct de vedere a Republicii Moldova, pot rezulta 3 moduri de combinare a factorului de munca:
Oferta de munca = Cererea de munca (ocuparea de echilibru, cea deplina)
Oferta de munca < Cererea de munca (deficitul de munca)
Oferta de munca > Cererea de munca (apare somajul)
Ocuparea fortei de munca poate fi de cateva tipuri:
1. Ocuparea absoluta- se exprima prin numarul de persoane care participa la activitatile utile societatii (populatia
ocupata).
2. Ocupare relative- se exprima prin rata ocuparii fortei de munca(R.o.) si se determina ca raportul dintre numarul de
persoane active ocupate(PAO) si numarul populatiei active(PA) * 100%. R.o.=PAO/PA*100%

• Populatia activa(PA) cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pentru producerea bunurilor
si serviciilor. PA= populatia ocupata + somerii ; PA=PO+S

• Populatia ocupata sunt persoanele de la 15 ani care au desfasurat o activitate economica de cel putin o ora cu scopul
obtinerii veniturilor.

• Somerii sunt persoanele de la 15 ani care nu au loc de munca; sunt in cautarea unui loc de munca ultimile 4
saptamani,prin diferite metode; sunt dispusi sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile.

• Populatia inactiva- de aici fac parte:

-pensionarii
-elevii/studentii
-persoanele care sunt intretinute de alte persoane, de stat sau care se intretin din alte venituri.
 SOMAJUL
Somajul reprezinta excedentul ofertei de munca fata de cerere de munca.
El e un fenomen specific pietii muncii si e de natura exclusive economica.
Somajul rezulta in urma imbinarii schimbarilor ce intervin in dinamica productivitatii populatiei active,
cresterii economice(PIB), etc.

Cauza aparitiei:
1. Incetinirea cresterii PIB-ului sub un anumit model sau scaderea acestuia. Daca PIB se mentine in
acelasi fel,iar productivitatea si PA luate impreuna scad  nu se va forma somaj, sau chiar ar putea
sa dispara.
Daca PIB creste si productivitatea si PA luate impreuna cresc  Somajul apare sau chiar creste.

O persoana poate deveni somer prin mai multe madalitati:

2. Persoana paraseste un loc de munca in vederea cautarii altuia care sa corespunda mai bine
asteptarilor sale,
3. Persoana este temporar suspendata din functie de catre angajator si se reintoarce cand necesitatile de
productie o vor cere,
4. Pierderea definitiva a slujbei pentru ca persoana a fost concediata sau firma a dat faliment.
Caracteristicile somajului:
1. Nivelul somajului (se poate masura absolut prin numarul de someri sau relativ prin rata somajului.)
Rata somajului se exprima ca un raport dintre numarul de someri si populatia activa sau ocupata.
Daca rata somajului e intre 2-4%  rata naturala a somajului (se admite pana la 6%).
2. Intensitatea somajului (arata ca somajul poate fi total- datorita pierderii totale a locului de munca, sau partial-
datorita diminuarii perioadei de munca o data cu reducerea salariului.)
3. Durata somajului (indica intervalul de timp de la pierderea locului de munca si pana la reluarea activitatii)
4. Structura somajului (evidentiaza diferentierea somajului pe categorii de varste,sexe,religie)

Mecanismele producerii:
1. Voluntar ( consta din acea non-ocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor personae de a accepta salariul
oferit sau conditiile de munca existente)
Categorii de personae ce se incadreaza:
*personae angajate ce prefer sa-si inceteze temporar activitatea, considerand ca ajutorul de somaj le poate asigura o
viata decenta;
*someri ce asteapta locuri de munca mai bune decat cele oferite de intreprinderi si fata de cele pe care le-au detinut;
*personae ce doresc angajarea, dar care ezita, reiesind din unele conditii(nivelul de salariu,distanta de la
domiciliu,orarul de lucru).

2. Involuntar (consta din acea parte a folosirii incomplete care decurge din regiditatea salariului si respectiv din acele
persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent)
Forme particulare de somaj:
1. Ciclic- dependent de fluctuatiile ciclice (in perioadele proaste el creste, iar in cele favorabile el se
reabsoarbe)

2. Tranzitional/ Frectional- apare datorita trecerii fortei de munca de la un loc de munca la altul.
Perioada trecerii e considerate ca somaj transitional.

3. Structural- desemneaza situatia de non-ocupare din motive de natura economica cand nu se poate
crea loc de munca pe masura sporirii ofertei de munca. El apare in perioade de schimbari structurale
ale economiei nationale. Respectiv schimbarii in structura economica, structura sociala, a productiei,
etc. Schimbarile respective sunt generate de impactul asupra economiei si a vietii sociale, provocat in
special de niste evenimente majore asupra economiei nationale.

4. Tehnologic- apare datorita invocarii tehnice si tehnologice, respective introducerea noilor tehnologii
care de pe o parte reduc numarul locurilor de munca, iar pe de alta parte provoaca schimbari majore in
pregatirea profesionala a fortei de munca.

5. Sezonier- intalnit in anumite domenii, de exemplu agricultura, constructii. E determinat de

intreruperi ale activitatilor datorita actiunii unor factori naturali climaterici.
 INFLATI
A
Inflatia constituie un dezechilibru macroeconomic complex, care a devenit persistent in aproape toate tarile lumii,
iar in unele dintre ele fiind considerat inamicul Nr1 al dezvoltarii si progresului economic.
Initial inflatia s-a manifestat sub forma falsificarii banilor confectionati din metale pretioase . Alta forma istorica
de inflatie este cea a banilor de hartie convertibili in aur. Asta atunci cand banii de hartie aflati in circulatie
depaseau raportul dintre masa aurului monetar.

INFLATIA- e un process general concretizat in cresterea rapida si continua a nivelului general al preturilor.
Ea reprezinta o stare economico-financiara de supraincarcare a canalelor circulatiei cu bani de hartie in care e rupt
echilibrul dintre cantitatea de bani necesara circulatiei si cantitatea de bani aflata in circulatie si in care are loc o
crestere generala si de durata a preturilor, totodata avand loc devalorizarea monetara manifestata prin scaderea
puterii de cumparare a semnelor banesti.

Forme de inflatie dupa intensitatea cu care se manifesta:

1. Moderata ( e exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum intre 3-5%, ea e insotita
de o crestere economica intr-o masura mai mare)
2. Rapida ( ea poate atinge un ritm de crestere a preturilor pana la 10%, ea e insotita de cresteri economice
mai lente si uneori chiar de scaderi ale productiei nationale)
3. Galopanta/Hiperinflatie (caracterizata printr-o crestere anuala a preturilor ce depaseste 10%
ajungand uneori si peste 100%)
Factorii si cauzele inflatiei:
1. Emisiune excesiva de semen banesti
2. Excesul de cerere fata de produse
3. Insuficienta productiei de marfuri (are loc cresterea veniturilor, dar nu e insotita de cresterea
corespunzatoare a productiei si productivitatii- INFLATIE REALA)
4. Cresterea excesiva a creditelor
5. Deteriorarea productiei de bunuri economice fara o reducere corespunzatoare a masei monetare aflate in
circulatie
6. Cresterea preturilor internationale la materii prime, la combustibil si energie.

Opusul inflatiei este deflatia.

DEFLATIE- scaderea durabila pe termen lung a nivelului general al preturilor .
Ea este rezultata ca urmare a unor masuri ce vizeaza restrangerea cererii nominale in scopul scaderii
tensiunii asupra dinamicii crescatoare a preturilor.

Masuri deflationiste:
*reducerea cheltuielilor publice
*limitarea veniturilor disponibile ale populatiei
*majorarea ratei dobanzii