a .

644444+144 :

C. CERNAIANU
sE

-7

fi

r_

TIGANII
IN

BISERICA!

PARTEA I-a

1928 BUCURESTI . 1928

A.M44
TIPOGRAFIILE ROMANE UNITE - CALEA RAHOVEI, 42

'
*N.**
www.dacoromanica.ro P
N*6 4404-
40 LEI
'
 No. 3 Sept embrie 1928

SEMNELE TIMPULUI IN BISERICA NOASTRA

PUBLICATIE SPECIALA PENTRU CAZURI EXTRAORDINABE
de C. CERN AIANI.7
Redactia: BUCURESTI, Strada Simonide No. 13. ### Telefon 38/3

TIGANII IN BISERICA !
de C. CERNAIANU

Prevazusem si am, facut tot ce era necesar ca s se poata inlatura

mai din vreme lucrurile cari acorn invartesc cu zor si cu rastmet moara
dracului" in Biserica si in societatea noastra.
Dupa publicarea brosurilor mele Semnele timpului ii. Biserica
noastra" No. 1 si No. 2, (Varcolacii in Biserica" 1 Iulie 1926 si Focul
mistuitor in loc de for sacru in Biserica" Dec. 1926), era firesc ca,
intr'o societate normala, cu o organizatie sufleteasca sanatoasa, o ba-
riera sa fie pusa puhoiului de injurii, de blasfeme si defaimari la adresa
Bisericei noastre si a slujitorilor ei. Normal era. ca autorii si intretina-
torii scandalului continuu ce se raga% in publicitate sa fie eel putin
infranati, clack nu indepartati din situatiunile care ii fac sa fie atat de
primejdiosi pentru societate si Biserica.
In loc insa de a-i vedea pe autorii aaelor scandaluri pusi la locul
lor, -- in be de a-i vedea siliti sa aleaga intre respectul datorit institu-
tionei care le-a facut onoarea de a-i primi printre slujitorii ei si intre
patasirea oricarei situatiuni in sanul acelei institutiuni, lumea a vazut
cu surprindere pe eel ce a batjocorit in continuu Biserica si intelectuali-
tatea ei, chemat si confirmat a figura, tocmai el, ca protector si factor inte-
lectual de prim rang al oropsitei institutiuni.
Inteadearr Nichifor Crainic recte Ion Dobre, fostul seminarist
de la Central, rules, incalzit si crescut de mild sub adapostul protec-
toarelor ziduri din Dealul Spirei, dupa ce s'a facut cunoscut prin a sa
campanie furioasa. si injurioasa contra tuturor personalitatilor biseri-
cesti, dupace a ilnjurat si defaimat tot ce Biserica are mai scamp $i mai
slant, a fost chemat la cinstea de a apara el Biserica si de a umple
el sufletele tineretului cu entuziasmul sacru warn Biserica noastra $i
pentru ortodoxie si dogmele ei, ca profesor universitar la Facultatea de
Teologie din Kisinau.
Ion Dobre inu fu silit s retracteze nimic din cote a scris sere
paguba prestigiului ortodoxiei si Bisericei ; el nu fu obligat sa ceara ier-
tare niciunuia dintre Ierarhii pe cari ira batjocorit atat de groaznic, si
nici ocaratii teologi, episcopi, preoti si monahi, nu s'au ridicat, niciunul,
sa protesteze si sa-i ceara socoteala. Situatiunea aceasta, universal fa-
cuta cunoscut prin amintitele mele brosuri, numai de a ramas doara
confirmata, caci nimeni nu a rasturnat si nu a putut desminti ceva din
acele adevaruri, si Nichifor Crainic a fost totusi facut, dupa acelea, pro
fesor titular la Facultatea de Teologie. Ba ceva mai mull, unii dintre be-
rarhi si clerici, binecuvantara, cu prietenia lor, oferita deschis insulta-
torului Bisericei, intregul lui trecut psi intreaga lui opera de insulte.
www.dacoromanica.ro
1.4 n
Acesti lerarhi clerici, dadura astfel ape din deajuns la moara lui Ion
Dobre, zis Nichifor Crainic, si moara incepu sa macine de aci inainte si
mai grozav prestigiul 51 demnitatea ierarhiei, ajungand cu adevarat moara
dracului in Biserica noastra, cu concursui, sub inspiratia si cu binecu-
vantarea unora dintre aceiasi ierarhi si clerici, cum se va arata mai de-
parte in aceasta publicatie pentu salvarea Bisericei din aceasta stare.
* *. *
A combate cu argumente $i dovezi, relele si viciile dintr'o societate
sau dintr'o class, on dintr'o institutiune, este un merit pentru oricine ar
face-o cu scopul unei indreptari. .

A improsca insa cu injurii si defaimari, oameni sau institutii, a veni

cu caracterizari abstracte, pe nimic intemeiate, sau isvorate numai din
safletul patimas al celui care scrie, a compromite, in fata lumii fara do-
vezi si argumente, prestigiul si demnitatea oriCarei persoane sau in-
stitutii, este intotdeauna un pacat, foarte adesea o crime.
Dace la not au lipsit in ultimul timp aproape cu desa"varsire cam-
pionii inarmati cu dovezi si cu arguments impotriva relelor si a paca-
telor, in schimb insa au aparut cu abundenta manifestari furioase, ale
unor oameni, pentru can nu a ramas nimic slant, nimica neponegrit, nici
un factor al societatei necombatut si nedefaimat, fara a se fi adus in
schimb probele sau argumentele necesare.
In fruntea 'nester oameni funesti, din aceasta ultima categoric, am
aratat in brosurile mele sus aniintite ca. in Biserica local eel dintai se
cuvine a fi dat d-lui Ion Dobre zis Nichifor Crainic. .

In adevar, in materie de caracterizari abstracte, neintemeiate pe

nimic, viitorul profesor dela facultatea de teologie ortodoxa din Kisinau
a venit cum nu mai venise nimenia, cu exprimari ca acestea : Mono-
polul pe care si-1 atribue Biserica asupra lui Isus Hristos echivaleaza cu
interdictia lui de a circula in mijlocul poporului". Dupe cum ca putinta
culturala biserica nu &A mai mult de cat o caricature a graiului romanesc,
tot asa ca putere spiritualal nu da de cat caricatura religiel adevatlarker
(vezi in Gandirea anul II No. din 5 Ian. 1923 si in Semnele timpului in
Biserica noastra No. 1 si 2). Crestinismul actual este de !apt o eticheta
aplicata gresit pe otrava eticei biologice" (vezi in Cuvantul" No. 7 din
13 Noemb. 924 si in Semnele timpului" citate) Orice glas se va ri-
dica pentru acest ritualism at Bisericei, imPotriva Mantultorului se va
ridica" (vezi Gandirea No. 5 din 1 Noembrie 1923 citata in Semnele
timpului in Biserica noastra", No. 1 si 2).
Tot asa el s'a pronuntat ca biserica noastra a murit pentru totdea-
una, rusinata, degradata 51 pangarita Sl ca in biserica noastra Dumnezeu
a murit, iar in local lui Dumnezeu troneaza bestia si ca nu mai putem
afla pe Dumnezeu de cat in secte. (Vezi dovezile in .,Semnele timpului
in Biserica noastra" No. 1).
Remarcam ca atitorul Ion Dobre zis Nichifor Crainic a inteles sa
vorbeasca asa desnre Biserica noastra ortodoxa, si mai remarcam de
asemenea ca, un dusman al ortodoxiei, un protestant sau un adventist,
ar fi facut aceste afirmatiuni cu mai multa jena si rezerva, si numai pe
baza unor demonstratiuni amplificate, pe cand profesorul de azi dela Fa-
cultatea de Teologie ortodoxa Ion Dobre zis Nichifor Crainic le-a facut
numai din indrasneala, cinism si pur si simplu.
Pe preotli nostri Ion Dobre Ii caracterizeaza $14 stigmatizeaza
astfel :
www.dacoromanica.ro
 Pregatiti asa cum au lost naraviti, preotii se sbuciuma azi pentru
alte probleme de cat acelea de care atarna destinul bisericei lor (Cu
vantul an. II No. 145 din 5 Mai 925). Am simtit o dureroasa Jena sa ma
vad intre propovaduitorii Evangheliei ca intre giambasii Oborului" (Cu-
vantul No. 280 din 11 Oct. 1925).
Pe profesorii de la Facultatea de Teologie ii numeste, tot fara
dovezi : CAM ai suiletului lanai* ce s'a oferit sa fie armata de triumf
a lui Cristos" (Cuvantul, No. 316 din 23 Noembrie 1925).
Prea sfintitii episcopi, dupa Nichifor Crainic, sunt o pacoste"
a Bisericii : Pretutindeni aceste infame creaturi, se dovedesc o pa-
coste pentru asezamantul lui Cristos... Cine va isbi in sfarsit cu
garbaciul in acest bivoli ce-si freac5 nesimtitori noroiul de zidurile al-
tarului". (Cuvantul No. 45 din 12 Martie 1926).
Pentru doamnele ortodoxe, d -1, Ion Dobre are astfel de carac-
terizari :
,.In trunurile lor, mai fragede on mai molesite, un crestinism dur-
duliu on fesandat se masca ireprosabil in grohaelile armonioase ale
Jazz-Bandului... Stimate si evlavioase doamne, cu Jazz-ul si cu masca
strangeti fonduri prea patine ; daca vreti s promovati educatia crestinl
in institutele Dumneavoastra, deschideti mai bine niste bordeluri. Ren-
teaza mai mult si le-ati putea intitula frumos : La bordelul ortodox".
(Cuvantul No. 339 din 22 Febr. 1926).
Fara indoiala aceste ofense si trivialitati, 'adresate gratuit doarn-
nelor din inalta societate a femeilor ortodoxe romane, sunt gratiozitati
si atentiuni pentru toti acei mail demnitari bisericesti si politici cari pang
acum au avut frumoase cuvinte de lauds si incurajare pentru rolul si
activitatea Societatii ortodoxe a femeilor romane.
Congresul national bisericesc, la randul lui, dupa Nichifor
Crainic, este o pacaleala sinistra". Este acest congres national
bisericesc o adunare in numele lui Isis Christos ?... IatA o intrebare pe
care simple compozitie a congresului o palmueste cu un raspuns nega-
tiv... echivaleaza cu o nou5 robie a bisericei... o sinistra pacaleala... la
aceasta nou5 degradare a contribuit vointa scelerata a o multime de
episcopi..." (Cuvantul No. 347 din 5 Fehr. 1926).
Mitropolitul Bucovinei, I. P. S. Nectarie, astfel a fost infatisat
de duhovnicescul fiu al Bisericii. Nichifor Crainic : Tanara pastorie a
I. P. Nectarie se caracterizeaza deci de la inceput printr'o nerabdatoare
ravna duhovniceasc5, de a-si ingropa de viu inaintasul (Mitropolitul de
Repta) gray vinovat ca moartea propriu zis a uitat sa -1 ridice la timp
,din bogatul palat mitropolitan". (Cuvantul No. 355 din 18 tan. 1926).
Personalitatea sufleteasdi a Parintelui Grigore Pisculescu
(Gala Galaction) actualul Decan al Facultatii teologice din Chisinau,
ne este infatisata de colegul sau in profesorat Nichifor Crainic. precum
_urmeaza. :
,,Cu psihologia sa imladiata si rafinata in casa lui Bogdan Pitesti,.
in acea societate subtila de escroci si prostituate de ambe secse.... G,
Galaction e admit pregatit sa inteleaga si sa imbfatiseze cu foe toate
directiunile morale, religioase si sociale. Sufletul sau e ca o raspantie
sub vazduliul vast uncle extrema se tangent in toate senzurile.... Cu
aceeas simpatie intelegatoare prin care gala Galaction se simtea laugh'
Bogdan Pitesti o dedublare a lui Bogdan Pitesti, s'a simtit lang5
d-I Nahum Sokolov o dedublare a lui Nahum Sokolov" (Cuvantul an. II
No. 64 din 24 Ianuarie 1925).
www.dacoromanica.ro
 -1

Pe I. P. Cuviosul Arhimandrit Mitt Scriban, de asemenea acum

coleg al sau, ca profesor la aceeas facultate din Chisinau, Ion Dobre fl
pune in cumpana alaturi de fostul preot Teodor Popescu de la Cuibul cu
barza $i-1 taxeaza astfel : AlAturi de preotul muncit de problemele con-
stiintei religioase. Teodor Popescu de la Cuibu cu barza Arhimandri-
tul Scriban reediteaza tipic parabola fariseului trulas in fata vamesuluk
frant de umilinta" (Gandirea an. III No. 11 Februarie 1924). Si mai de-
parte : Natura darnica l'a fAcut pe Arhimandritul Scriban un amant
incantat at oglinzilor si al fotografiilor.... Elegantul cAlugAr cu bratele
bArbierite, pudrate si parfumate si-a perdut masura. Siavil tie Doamne,
ca m'ai facut bArbat urat". (Gandirea an. 3 No. 16 lithe 1927).
Interpretarea scandaloasa si odioasa pe care autorul Ion Dobre
zis Nichifor Crainic a inteles s'o dea 'acestor randuri triviale Si obscene,
cu privire.la personalitatile Parintelui Pisculescu Si Arhimandritului Seri-
ban, imi repugna a o face 'aici. Ea s'a facut cu alte ocaziuni Si a fost con-
firmata chiar prin raspunsul ce Crainic a dat articolului din Crucea" No.
51-52 din 22 Sept. 1927 Si brosurei Uraciunea pustiirei in locul eel
slant" a preotului Micsunescu.
Prin acel raspuns, din ziarul Curentul No. 146 din 11 lunie 1928 --
Nichifor Crairiic s'a simtit obligat a se apara nu de invinuirea ca ar fi
adus acuzatiuni asa de-monstruoase si de infamante unor inalti si distinsi
clerici, cari erau binefacatori ai sai, dor a' sc apara numai de ideea ca
ar datora vre-o recunostinta unor asemenea oameni.
Am zis mai sills ca o combatere a relelor, fie Si din Biserica, facuta de
cineva cu pregatire, cat simtimantul dreptatei si al adevarului, este un
bine, ,un merit, care nu poate atrage dupa sine dojana, ci mai de
graba lauda. In spiritul Bisericii opera profetica este o opera de comba-
tere si de mustrare a relelor.
Insusi Mantnitorul a mustrat pe cei uelegiuili, iar Sfintii Apostoli.
precum si Sfintii Parinti, au avut fata de cei raj. Si fata de vitii aceeas
atitudine.
Nu tot astfel este cu nonegrirea desmatata, cu criticarea nemiloasa
si dojenirea aspra, pe nimic intemeiate, si facute cu usurinta si fara pre-
gatire, de oameni lipsiti de simtamantul raspunderii si al onestitatii.
Din randul acestor din urma nu din numarul color dintai, am
zis Si 'am documentat ca face parte, prin excelenta, Ion Dobre zis Nichifor
Crainic.
Inteadevar, chiar numai dupa cele aratate si aici acum, cine Si ce
rainas?,se neterfelit si neiniosit de omul acesta in sanul Bisericii Si al
societatii noastre ?
Si care au fost si sent documentele, argumentele sau dovezile
grozavelor si odioaselor sale acuzatiuni ?
Lumea a putut giti cu indigh-faro sau cu scarba acuzatiunile aspre
sau infamante aduse din belsug si fard distinctiune, la mici si la mad,
la institutii, principii Si persoane, dar nedumerirea publicului nu a pu-
tut fi niciodata satisfacuta, atata vreme cat criticile acestui om nu erau
insotite de dovezi, fie ynateriale, fie eel putin intelectuale.
Duca Inalt Prea sfintitii Ierarhi, ,diferitele personalitati bisericesti
$i civile, clerici mari si marunti, societati Si institutiuni morale, se re-
. semneaza a ramane victime ale atacunilor injurioase si injositoare ale
unui astfel de om ca Ion Dobre, zis Nichifor Crainic, care a facut din
www.dacoromanica.ro
I

;mesa un canal de scurgere a patimilor lui murdare, daca tot la till

loc, si fiecare in parte, tac, apararea pe care eu sunt nevoit sa le-o fac,
nu le este de un .prea mare folos.
Inteadevar, luand 'apararea celor atacati pe nedrept, eu sunt silit a
-evidentia cu acest prilej ca ofensele si injuriile aduse de acest om la toata
lumea, atata timp cat ele veniau de la Ion Dobre simplu seminarist-teolog,
ramas nepreotit, constituiau un simplu pacat personal al lui ; duna ce
insa Nichifor Crainic a fost facut demnitar bisericesc s,i profesor univer-
_sitar la Teologie si astfel li s'a dat ofenselor si injuriilor aduse de el un
caracter de autoritate, pacatul lui a devenit o crima, cu atat mai mare
cu cat nu este numai al lui, pacatul atragand complicitatea tuturor ace-
lora cart i'au ifacut demnitar bisericesc si profesor de Teologie sau it
tolereaza ca sa ramana, caci prin aceasta Ion Dobre in Biserica devine
si creatura lar, iar opera lui devine si opera lor.
In trecutele lupte bisericesti din ajunul marelui rasboiu, Biserica
-noastra, din motive de tactica justificata de prudenta, a exclus din sluj-
ba ei si a inlaturat desi pe nedrept = din scaunele oficiale ce ocupau,
pe factorii promovatori ai luptei, pentru ca acuzatiunile aduse de ei,
chiar pe baza de documente sa nu mai aiba gravitatea si caracterul
pe care II-I dadeau functiunile si demnitatile ocupate in Biserica si in
cler de acei factori.
Excluzand din locurile for pe Episcopul Gerasimu Safirin al Roma-
nului, pe Profesorul si Decanul de la Facultatea 'de Teologie din Bucu-
resti, Dr. C. Chiricescu, precum si pe preotii Paunescu, Draghici si Va-
silescu, Biserica noastra de atunoi, daca nu a dat dovada de drep-
tate, pentru ca o calca in picioare, ea insa, cel putin a dat o elocventa
--dovada de simt practic.
Inteadevar ea s'a pus prin aceasta in pozitiunea de a primi atacuri
si critici din partea unor oameni on cat de indreptatiti, si de bine docu-
mentati, dar eel putin exclusi din sanul ei. Calcarea dreptatii si ilegali-
tatea excluderilor 5i osandirilor de atunci, oricat de mare sguduire au
produs, cu drept cuvant, pentru prestigiul Sinodului si al Bisericii, to-
.tusi cu milt mai mare ar fi fost sguduirea si perderea prestigiului sinodal
si bisericesc daca factoriii 'acuzatori ar fi continuat a ramane in situatiile
for oficiale bisericesti, in acelas timp in care ei aduceau acuzatiuni ca-
-rora nu Ii se dadeau curs sissatisfactiune.
In situatia de azi, Biserica romaneasca si oficialitatea ei inaltand
la demnitatea de membru al adunarei eparhiale, secretar general al Mi-
.thsterului de Culte si Arte si de profesor de Teologie pe Nichifor Crainic
si lasandu-1 sa ramana in aceasta demnitate, in time ce el arunca si mai
depatte asupra Bisericii si asupra oamenilor ei atat de grave injurii si
acuzatiuni, da dovada nu numai de calcarea dreptatii, dar si cea mai
elocventa proba a complectei lipse de simt practic si de demnitate mo-
rala: da dovada de crasa incapacitate si decadenta.
0 asemenea situate prapadeste cu desavarshe si demnitatea Bi-
sericii, si prestigiul clerului, si sufletul tineretului si increderea si res-
pectul poporului, faramand si macinand insesi temeliile Societatii noastre,
care lipsita de morala, nu poate merge asa de cat fa prapastie.
0 astfel de Situate este, cu adevarat Amara dracului in Biserica''.
:

E ialnica situatia Bisericei in care un om, care barfeste si insulta to-

;1111, precum am aratat, este adus intr'o demnitate ca aceea de secretar ge-
,
www.dacoromanica.ro
 ti

neral al Ministerului de Culte, facut apoi profesor universitar la Facul-

tatea de Teologie, confirmat si lasat sa ramana in acest post.
Jalnica, pentru ca el poate face asemenea lucruri necontrolat si
netras la raspundere de factorii superiori al lui, ceeace constitue anarhia
in institute : semnul descompunerei. Jalnica este, cu atat mai mult, cu
cat el se bucura inca, in demnitatea pe care o ocupa, de prietenia apa-
renta si de colaborarea multora din cei batjocoriti fie in persoana for fie
in a institutiei din care ei fac parte, ceea ce constitue falimentul moral
al Bisericei, si falimentul sufletese al demnitarilor si slujitorilor bisericesti
semnul decaderei si ticalosiei.
Dar suntem datori sa atragem atentiunea ca situatiunea aceasta
devine cu totul tragica pentru Biserica, atunci cand se intampla ca astfel
de campanie sa se bucure nu numai de toleranta sau de nepasarea fac-
torilor responsabili, dar s se bucure chiar de aprobarea sau incurajarea
ascunsa sau fatisa a unora dintre ei, ceea ce constitue crima trAdarei
fats de institute, chiar din partea conducatorilor : semnul dezas-
trului si prapadului.
Si not am vazut cu surprindere si cu durere cum, dupa activitatea
lui injurioasa si defaimatoare impotriva Bisericei si a slujitorilor ei, el avea
sa fie ales membru in adunarea eparhiala a Ungro-Vlahiei si Secretarul _
acestei adunari dupa recomandarea, staruintele $i uneltirile desavarsit
isbutite ale Parintelui Simedrea pe langa I. P. S. Patriarh Miron. Am mai
vazut apoi cum acest loin Dobre avea sa fie numit Secretar general al
Ministerului de Culte datorita iarasi uneltirilor aceluiasi Simedrea aju-
tate de astadata si de protectiunea I. P. S. Mitropolit al Ardealului Ni-
colae Man, care cu acel prilej 'impotriva prescriptiunilor canonice si a
uzantelor tarei a facut personal slujba juramantului pentru acest Ion
Dobre in prezenta d-lui Vasile &Adis ca ministru al Cultelor, instalandu-I
in minister cu pampa_ si ostentatiune, chiar inainte de a i se fi semnat
decretul regal de numire, care i se retuza din cauza ca Ion Dobre chiar
cu o saptarnana mai inainte, cand guvernul g-1 Averescu fusese chemat
de Rege la canna Tarei cerea si binecuvanta revolutia populara impo-
triva acestui guvern, improscand in acela$ timp cu cele mai triviale si
obscene injuraturi pe d-1 g-1 Averescu, pe care intre allele it numea
batranul general Averescu socotit.ca o musolineascA energie de afro
toti cei care ii and in pantaloni sunetele ineputincloasei batraneti" (Cu-
vantul an. II No. 424 din 3 Aprilie 1926) Bine cuvintata fie aceasta
primejdie" adica primejdia rasvratirei populare impotriva guvernului
general Averescu, pe care-1 numea liberalismul mascat", consortia de
tirani exploatatori", scria Ion Dobre numai cu saute zile inainte de a
ajunge sa depue juramantul ca Secretar general al Ministerului de Culte
sub acest guvern pe care-1 ataca astfel. 0 asemenea minune s'au silit
$i au putut sa faca in Cara si in Biserica noastra Prea Sfintitul Tit Sime-
drea si malt Prea Sfintitul Nicolae Balan cu Ion Dobre spre propasirea
morala a politicei si Bisericei romanesti.
In ceeace priveste Biserica, judecand lucrurile acestea prin largi-
mea unui spirit pe deantregul cretin $i nepartinitor suntem siliti sa a-
jungem si la concluzia ca totusi chiar dupa intreaga lui activitate decal
matoare a Bisericei $i a oamenilor ei, pe care a stint, P. S. Simedrea Si
I. P. S. Nicolae Balan nu ar fi incaput lute vina atat de grea, clack' acest
protejat Ion Dobre al Prea Sfintiilor lor, prin imbratisarea pe care i-au
'acordat-o, ar fi devenit om nou, renascut pentru o viata curata, devotata
www.dacoromanica.ro
'n
X t I
 7

Bisericei si lipsita de nesocotitele porniri ce-I stapanisera pang 'atunci:

Daca aceasta renastere s'ar fi petrecut, atunci Prea Sfintiile for ar
fi putut s alba nu o vina grea, dar chiar un merit, intru cat ar fi con-
tribuit la prefacerea si imbunatatirea sufleteasca a unui om, transfor-
mandu-1 din vrasmasul Bisericei in aparatorul ei, prin prietenie $1 fara
constrangere.
* * *
Patrunderea in locurile cele mai inalte, la conducerea Bisericii, a
unor oameni din randurile cele mai de jos, principial nu o putem socoti
ca ceva neobisnuit sau ca o nenorocire pentru Biserica. Inteadevar chiar
de la inceputul crestinismului Biserica s'a sprijinit de multe on pe oameni
din condtunile cele mai umile, tot asa cum s'a servit de elerriente recrtt-
tate dintre oameni cu cele mai inalte situatiuni sociale.
Spiritul larg crestinesc si traditia ne recomanda prin urmare sa fim
cat se poate de ingaduitori cu oamenii cari se gasesc azi in fruntea
Bisericii noastre, cu privire la situatiunile foarte umilite din care unii
din ei s'au ridicat.
Nu ne vom mira prin urmare ca printre inaltii demnitari bisericesti
se gasesc unii porniti din cele mai de jos situatiuni si straturi socials.
Nu vom micsora cu nimic pe arhiereii ierarhi ridicati la acest rang dintre
-fostii preoti de mir, cum nu vom disprettri nici pe acei profesori univer-
sitari teologi ridicati asemenea din randul cel mai de jos al poporului.
Nu facem un cap de acuzare sau de micsorare nici chiar acelora cari
au vent in fruntea Bisericii mai pastrand Inca in sangele si in culoarea
pielii for ceva din obarsia si din inrudirea for cu familii din sate tiga-
nesti in care li s'a plamadit atat corpul cat si sufletul.
Aceasta forma de democratism in Biserica era la not cu atat mai
fireasca si mai necesara,-cu cat ea nici nu se putea ocoli ; deoarece
adevarata aristocratie a societatii noastre, Inca de ;rata vreme, a fugit
si s'a indepartat de Biserica.
Dar precum era firesc ca oamenii ridicati din randurile poporului,
sa aduca, multi dintre ei, devotamente rare, calitati alese si suflete cu-
rate, tot asa este explicabil ca aportul sufletesc al unora dintre cei de
jos ajunsi fruntasi sa poarte caracterul originii for josnice.
Numai asa ne putem explica seria de fenomene, la care am asistat
si azistam cu mahnire 5i cu groaza, desfasurate in ultimul timp in sanul
bisericii si societatii noastre.
Ocupandu-ne de uraganul de ofense si blasfemii cu care presa este
intretinuta zilnic, la adresa Bisericii si a lerarhilor ei, vom da tocmai
peste oameni, cari in biserica se comporta nu cum le este astazi rangul,
dar cum be este obarsia din care se trag.
Luat in forma aceasta democratismui Bisericii noastre, in loc sa
fie un bine, a ajuns o plaga nespus de dureroasa pentru ea. .

Mitropolitii nostri din urma au fost victime mai ales ale camarilei
formate din astfel de oameni din cea mai proasta obarsie. Azi mai mutt
ca altadata, ceata de oameni can invartesc treburile bisericesti in Ca-
pitala Romaniei Mari este formats tocmai din persoane carora nu ran-
gul si demnitatea la care au ajuns le imprima caracterul si le dicteaza
conduita, ci obarsia din care ei s'au nascut.
Confirmarea si ilustrarea in intregime a acestel regule, ne este data
in deosebi prin persoana i manifestarile P. S. Tit Simedrea vicarul
www.dacoromanica.ro r.
 8

Arhiepiscopiei Bucurestilor si al Mitropoliei Ungro-Vlahiei.

Nu pentru culoarea fetei P.. S. Sale si nici pentru faptul ca intre
limbile cunoscute de P. S. Sa este si limba tiganeasca, invatata de mic
acasa in satul natal Naipu din Vlasca, si pe care o utilizeaza la diferite.
imprejurari chiar aid in Capita la, aplicam confirmarea regulei de mai
sus, dar pentru imprejurarea ca P. S. Simedrea in exercitarea demnitatii
si a functiunei P. S. Sale si in raporturile cu lumea civila si bisericeasca .
si-a adus apucaturile si manierele obisnuite obarsiei din care se trage si
ca nu se poate desbara de ele on nici un Chip ; ba, ce e mai mult, face
in sensul acesta o adevarata scoala si cu altii, de aceeasi talie sufle,
teasca si porniti din obarsii similare.
Parintele Simedrea a facut Seminarul ca sa fie preot la tars. Pentn..
dansul si pentru neamurile dela Naipu era o pozitie socials de mult vi-
sata ; ,tar faptul ca protopopul N. Popian l'a facut fin si l'a asezat in satin
apropiat Prunaru a fost un favor deosebit al soartei.
Dar soarta capricioasa vroia ca pe Par. Simedrea sa -l' is din no-
roaele dela Prunaru din Vlasca si sa lase fara dansul praznicilesi po-
menile enoriasilor sai coniudeteni, can de abia se deprinsesera in timp-de
zece ani sa-si vada papa si pe o carare si pe mai multe; sif cu odajdii
sfinte, dar si in pozitii scandaloase.
Murindu-i preoteasa si povatuit de ,,nasu sau" a dat examen la:
Teologie, dupa razboiu si le-a trecut cum 'a dat Dunmezeu, din mila
si din indulgenta profesorilor de la facultatea de teologie, indulgenta
explicabila, aratata atator preoti de la tars hiscrisi la teologie numai ca
sa li se imbunatateasca si for catusi de putin situatia materials cu privire
la salariu.
Dar vantul demdcratismului, de dupa razboiu, aruncand in diferite
pozitiuni si demnitati atat civile cat si bisericesti, la intainplare, oameni'
de toata mana, a aruncat si pe Par. Simedrea in Capitals la o biserica
depe Calea Victoriei, si de aci la Catedrala Mitropolitana si director la_
Sf. Sinod.
I. P. S. Miron venise pe scaunul Ungro-Vlahiei ou principii liberate,
cu dorinta de a recruta si elemente tinere, alaturea de vechile cadre pe:
care nu voia sa le nesocoteasca. I. P. S. Sa alaturi de ceea ce gasise aici,
vroia sa dea un implus nou vietii bisericesti:
Se infiintara foruri bisericesti noui : seminarii si facultatea de teo-
logie din Chisinau ; se instituira noui forme administrative cu noui dem-.
nitati bisericesti ; se creiara posturi care mai de care mai importante..
Luara nastere Ministerul de Culte, Patriarhia, noui episcopate, Congre-
:

sul national bisericesc, Consiliul central si Eforia bisericeasca, adunari

eparhiale, etc. Nevoia de oameni si lipsa de elemente facura sa fie culesi,
on de pe uncle s'au gasit, toti teologii laici si clerici, cu merite si fara
merite, capabili si mai putin capabili, ca sa fie umplute toate locurile cele
noui, incepand cu demnitatile civile de la Ministerul de Culte, cu nouile-
posturi si demnitati de la Patitairhie si terminand cu numeroasele cate
dre vacante, de la Facultatile de Teologie si Seminarii, si cu nouile in--
sarcinari administrative si duhovnicesti create prin noua lege si orga-
nizatie bisericeasca.
Personalitati obscure si fara de nicio suprafata culturala sau mo-
rals inundara din belsug catre Canaanul larg, cu portile larg deschise, al"
functiunilor, al catedrelor si al demnitatilor bisericesti din Romania de
dupa razboiu. %

www.dacoromanica.ro
 9

0 multime de arhierei fusera scOsi de printre preotii vaduvi si

din saracia de monahi in care ne gasiam ; o suma de inspectori si direc- Ir
tori generali fusera recrutati din modestul numar al teologasilor mai ra-
sariti ; o puzderie de profesori universitari teologi, de consilieri si demni-
tari eparhiali, fusera descoperiti $1 chemati din redusul numar al obscu-
rilor carturari, de abia esiti din facultatea noastra de teologie. Locuri
pentru care, inainte de razboiu, s'ar fi cerut Whirl si o pregatire cat se
Doate mai aleasa si pentru care concurenta, lupta si rivalitatea intre ele-
;mentele de valoare ar fi fost mai mult de cat aprige, aceste locuri, de
inalta irisemnatate educative si morale, fusera atribuite la intamplare,
la dine s'a gasit, la buni si rai, la oameni ispraviti ca si la unii neispra-
viti.
Datorita acestui fenomen de rupere a digurilor prin care era cana-
lizata viata noastra bisericeasca .si politica, si in urma revarsarei neim-
piedicate de nimic, peste maluri, in orizontul larg, a actualei stari bise-
ricesti, datorita acestei cauze, si popa Simedrea de la Prunaru din
Vlasca fu ridicat la rangul de Arhiereu si vicar al Ungro-Vlahiei, si Do-
-bre Ion zis Nichifor Crainic, feciorul carutasului de la pompa de apa.
din Antim, plamadit tot intr'un sat din Vla.sca, Bulbucata, vecin cu
Naipu, fu fkut membru in adunarea eparhiala, Secretar General la
Ministerul de culte si Profesor de Teologie la Facultatea din Chisinau,
dupe cum oachesul Preot Nae Popescu de la Schitu Magureanu fu adus
Director la Mitropolie, profesor la Facultatea de Teologie din Bucuresti
si membru al Academiei, si dupe cum Nae Ionescu; mai pain aches,
fu si el amestecat in inaltele chestiuni spirituale, in diferite inalte comi-
4iuni si insarcinari, cu caracter bisericesc, alaturea de membrii sfantului
`Sinod si de profesorii Facultatii de Teologie, precum si in adunarea e-_
parhiala a Ungro-Vlahiei.
Comunitatea de obarsie, de sentimente si de moravuri a oamenilor
acestia, astfel recrutati, a stabilit de indata intre ei tin acord de spriji-
nire reciproca, o coalitie si o comspiratie in vederea inlaturarii din calea
for a oricaror piedeci, si a rasturnarfi oricaror rivali, prin orice mijloace
-mai asociindu-si Inca De vreo cativa din vechii maestri de camarile,
in frunte cu vestitii economi Popian de la Precupetii vechi si Negulescu
de la Batiste si pe unul mai tartar care se uita crucis.
Elemente de seama ale vechilor cadre au fost lucrate pe sub mans,
de tovarasia aceasta push sub ascultarea Parintelui Simedrea.
Profesorul Boroianu fu aruncat din demnitatea de Director al Mi-
tt opoliei ; Profesorul Dr. Mihalcescu Decanal Facultatii de Teologie din
Bucuresti fu admonestat cumplit si lasat pe planul cel mai din urma ;
Dr. Nicolae Popescu Prahova Secretarul Patriarhului Si Directorul can-
celariei Mitropoliei fu pus la index si umilit tuturor capriciilor Parintelui
'Simedrea. Fu mazilit Economul I. Georgescu de la Popa Nan, meritos
Protoereu al Capitalei, care era incomparabil fats de ceilalti protoerei; de
Parinteile Profesor Econom Nialaesti, n'a mai tinut nimeni nici o seama,
tratandu-1 ca pe o cantitate cu totul neglijabila in comparatie cu noun
recrutati, iar Economul D. Georgescu-Dusumea fostul Revizor Eclesiastic
al Ungro-Vlahiei si Presedintele Societatii clerului roman Ajutorul" a
fost lasat afara de orice insarcinare si inraurire, pe cand Ec. G. I. Gi-
-bescu a fost silit sa paraseasca Mitropolia.
Distinsii preoti Econ. Vintilescu, Profesor la Facultatea de Teo-
logic din Bucuresti si Dominic Ionescu Profesor la Seminarul Central, nu
www.dacoromanica.ro
 to

punted capata parohie in Capita la in timp ce toate ciurucurile gasira lo-

curl vacante, si fura instalati la parohii dintre cele mai bune.
Eruditul Arhimandrit Iu liu Scriban a fost lasat in tot timpul a cin-
cea roata la car fata de maruntele figuri de teologasi ale creaturilor Pa-
rintelui Simedrea.
Insusi P. S. Sa Par. Platon Ciosu arhiereu si vicar prim al Ungro-
Viahiei a fost anulat complect de catre mai tanarul sau confrate Sime-
drea atat in atributiile de 'administratie cat si in cancelarie, pans la. a fi
opriti functionarii ca sa-i clued hartii spre rezolvare si pand a-i fi rupte
hartiile pe care P. S. Sa le rezolvase.
Nu ne gandim sa aducem nicio invinuire I. P. Sfintitului Miron
pentru lucrurile 'acestea. Am spus mai sus ca I. P. S. Sa era condus numai
de principii liberale si intelegea ca alaturi de vechile cadre sa patrunda
clemente proaspete. Inteadevar ce e de vina I. P. S. Sa daca elementele
tinere, proaspete, au adus cu ele apucaturi vechi, legate de originea for
josnica si ca an dat mana tocmai cu elementele cele mai rele din vechea
tagma ?
Ba ceva mai mutt, indrazneala, critica si impertinenta acestor oa-
meni, fata de ceilalti mai marl si mai vechi decat ei, a putut fi luate lesne,.
la inceput, drept energie, curaj si ravna pentru binele bisericesc.
Impertinenta ai indrasneala acestor oameni, in frunte cu P. S. Si-
medrea, a mers crescand, parka acolo, incat, nu numai sa devina nota
caracteristica a intregii for fiinte, dar sa ajunga la terorizarea insasi a
I. P. S. Patriarh Miron, a sfantului Sinod si a intregii noastre lumi bise
ricesti.
P. S. Simedrea, la inceput atat de smerit, atat de plecat, atat de r.
supus inaintea tuturor, ajunse in curand sa lepede masca umilintei si a
smereniei, nu numai fata de personalul Patriarhiei dar fata de insusi
I P. S. Patriarh. P. S. Sa impreuna cu tovarasii facura sa se acrediteze
la toata lumea ideea ca I. P. S. Patriarh Miron este captivul lor, ca face
numai ce vor si ce aproba dansii, si ca numai ei dau directivele de care
trebue sa se tins seama. Au vestit in dreapta si stanga ca P. S. Simedrea
este om energic, este autoritar si independent ; ca chiar in anumite ocazii
trece peste ordinile si dispozitiile Patriarhului si ca chiar i-ar fi rupt
unele hartii cu anumite dispozitiuni, sau ca ira schimbat rezolutiunile
depe altele.
Lucrurile acestea se petreceau in cercul restrans al oficialilor de
la Patriarhie si in lumea bisericeasca ceva mai larga a Capitalei si inainte
ca I. P. S. Miron sa fi chemat ca Regent al Romaniei.
P. S. Simedrea si cu tovarasii se leganau in speranta ca Patriarhul
ajungand Regent va rasa definitiv trebile Eparhiei numai pe mainile P.
S. Sale si cautau cu orice mijloace sa-si pregateasca atmosfera si sa for-
meze o opinie publica in sensul acesta. Demersuri numeroase pe la oa-
menii politic' ai zilei filed facute de P. S. Sa si de agentii P. S. Sale.
Efectul acestor demersuri nu avu rezultatul dorit. Banda insa era
departe de a se da batuta sau de a se astampara. Nici teama laid de Pa-
triarhul-Regent, si nici consideratiunea si recunostinta fata de acel ce era
marele for binefacator nu i-au putut opri in campania for ascunsa pentru
uzurpare.
Nenumarate conciliabule, ziva si mai ales nbaptea, aveau loc, cu
deosebire la Sf. Sinod in Antim. Urmarea vazuta a acestor conciliabule
nocturne, fu izbucnirea in ziarul Cuvantul" a unei campanii intreprinse
www.dacoromanica.ro
IL
 11

de aliatul devotat al P. S. Simedrea, D-1 Nae lonescu, impotriva I. P. S.

Miron Patriarhul Regent.
Esenta si concluzia articolelor D-lui Nae Ionescu publicate in .,Cu-
vantul" N-rele 818, 822, 825, 830, 835 din -tulle si August 1927, si intitulate
,Legea". Locotenenta Patriarhala", Dumineca", Patriarhul da dele-
gate, Mai avem Patriarh ?" este ca Patriarhul trebue sa-si depuna .
carja, ca situatiunea de Patriarh si cea de Regent sunt incompatibile, ca
,.formal Patriarhul Romaniei este astazi depus".
. D-1 Nae Ionescu nu intelegea si nu admitea sub nici un motiv ra-
manerea in scaunul Patriahal a I. P. S. Miron, niciun ceas mai milt.
Coalitia si conspiratia SimedreaNae Ionescu, se da pe fats prin
articolele din Cuvantul", unde I. P. S. Miron era infatisat ca depus ca-
noniceste din treapta arhieriei. iar P. S. Simedrea era prezentat ca ar-
hiereul care a condos cu atata autoritate si cu atat tact lucrarile congre-
sului eparhial din primavara trecuta, cand a land si o alocatiune de des-
chidere de o impresionant5 *Uinta $1 elevatie spirituals" (,,Cuvantul" No.
830 din 7 August 1927).
In alts parte Parintele Simedrea era infatisat de coasociatul sau
Nae Ionescu astfel : Waite le atributiuni pe care P. S. Tit le implineste
in Biserica noastra, precum si marile nadejdi pe care crestinismul ro-
manesc le leaga de acest calugar carturar, dau cuvintelor P. S. Sale o
greutate deosebita.... Sant fericit s'a" pot constata un desavarsit acord
in parerile noastre asupra legii d-lui Lepadatu, care este anticanonica,
pleaca de la o ignotare totals a atributelor ierarhiei bisericesti, si star-
$este prin a cobora pe Patriarh in randul Chorepiscopilor. Astept deci cu
incredere studiul asupra acestei legi, iagaduit de P. S. Vicar al arhiepis-
copiei Bucurestilor si nadlijduesc ca el va fi replica drastica pe care Bi-
serica o datoreaza inca amestecului neintelegator al Ministerului in
&ethane eclesiastice" (,,Ouvantul" No. 850 din 30 Aug. 1927).
Asa dar ce vrea DI Nae lonescu 51 impreuna cu Parintele Sime-
drea ? Ce inteleg ? Ce vor sa spuna ? Unde vor sa ajunga ?
Dupa dansii, legea votata de Camera si Senat, cu consultarea
forurilor bisericesti, este o aberatiune canonica, Patriarhul nu mai poate
sh ramana pe scaunul Patriarhal si Mitropolitan, decat spre a infrunta
asezarea noastra canonica", formal Patriarhul Romaniei este astazi de-
pus" ; numai de P. S. Tit.... de acest calugar carturar, se leaga marile
nadejdi ale crestinismului romanesc" !! I. P. S. Miron a dat delegatie
celor doui vicari P. S-titului Platon Ciosu pentru Metropolie ; P. S. Ar-
- hiereu Simedrea pentru Arhiepiscopie". Solutiunea la care s'a oprit
I. P. S. Miron nu rezolvA nicio dificultate. Hotarfirea de a trece grijile
Mitropoliei si Arhiepiscopiei celor doui. Vicars ai sal era ceva mai veche
de aceea a si prezidat P. S. Simedrea congresul eparhial in primavara:
ca o experienta, ea nu e deci in legatura cu nouile functiuni, de Regent
ale Patriarhului nostru" (Cuvantul" No. 830 din 7 August 1927).
Pe cat se vede, se Meuse experienta" cu delegarea unor atribu-
tiuni arhiepiscopale, asupra persoanei Parintelui Tit Simedrea ; dar
aceasta solutiune" nu putea sa satisfaca pe fostul pops de la Prunaru
din Vlasca, care ajunsese nu numai final Parintelui Popian, ci si amicul
Economului Nae Popescu, idolul si protectorul D-lui Nae Ionescu de la
,Cuvantul" ! Ii trebuia Parintelui Simedrea, nu o delegatie" a puterei,
in numele Patriarhului, ci puteri absolute, discretionare, ca unuia de care
se leaga marile nadejdi ale cre$tinismului romanesc" !
www.dacoromanica.ro
I J-
 12 .

Grozava anarhie ! Tragica situatie ! Ne amintim de aplicarea zicerit

romanesti cu privire la nerecunostinta ca : tiganul cand s'a vazut im-
parat, intai pe tat'sau l'a spanzurat !
Pentru lamurirea unora dintre cititori este necesar a arata moduli
cum oameni mai sus aratati, din jurul I. P. S. Miron, au inteles ca tre-
bue sa interpreteze si sa exploateze anurnite cazuri si intamplari, cari
sent obisnuite si comune oricarei carmuiri bisericesti. Un preot din Ca-
pitala D. Alexandrescu Sachelarie, de la biserica Precupetii vechi, conli-
turgisitor deci la aceeas biserica cu Econom Popian, dupa intriga si in-
scenarile acestuia, fusese suspendat din serNiciu si dat in judecata con-
sistoriului. Era un preot batran cu 42 de ani de serviciu, care se vedea
aruncat pe drumuri, gonit din serviciul bisericesc, numai pentru prigoana
indreptata in contra sa de Economul Popian care se gandia ca in locul.
vacant sa-si aduca o ruda a sa. Timp de doui ani preotul gonit din ser-
viciu, lipsit de leafa, batea drumul Mitropoliei ca sa ceara I. P. S-titului
Miron mila si dreptate.
S'a intamplat insa, ca oamenii Parintelui Popian, in frunte cu Par.
Nae Popesou Dir ectorul Mitropolia si Par. Negulescu revizor eparhial
atunci, sa-11 impiedece pe preot la Mitropolie de a Patrunde la Mitropolit ;
ba ceva mai mult acesti oameni au cautat sa indispuna prin ponegriri pe
I. P. S .Mitropolit impotriva preotului ca sa nu-1 primeasca.
Lucru nemai auzit si ou totul neobisnuit este ca chiar presedintele
duhovnicescului consistoriu, care avea sa judece atunci pe preot, a triads
un referat catre I. P. S. Mitropolit Miron si din care se vedea pornirea:
cu care preotul avea sa fie osandit, si prin care referat preotul era po-
negrit cat se poate de rau in fata Ierarhului sau sere a nu mai 'avea nici
o posibilitate de aparare si de scapare.
In starea de exasperare in care se afla, dat afara din serviciul bi-
sericesc pe nedrept si fara nadejde de a mai capata dreptate, preotur
a publicat cunoscuta brosura Pacatele Mitropolitului Miron Cristea si
nelegiuirile celor din jurul sail" in care, ca un om ce-si iesise din fire,
acuza de nelegiuire pe toti cei cari fl condamnasera pe nedrept si la cart
nu putuse gasi nici o portita de scapare, cu toate rugamintile, interven-
tile si incercarile ce Meuse.
In imprejurari similare, in anul 1910, fostul Mitropolit, stapanit de
trufia care-1 caracteriza, a fost intransigent cu preotii cari-1 parasera la
Sinod $1 a mijlocit condamnarea for cu orice pret, in chipul samavolnic
cunoscut. Rezultatul a fost inasprirea scandalului bisericesc, care 'a eyes-
cut pang inteatat ca Mitropolitul a trebuit sa piece. In 1923 insa I. P. S.
Miron, spirit larg, si ilimpede vazator, lipsit de trufie si insufletit de du-
hul blandetei crestinesti, cand a vazut brosura Preotului Alexandrescu,
si dupa ce s'a cbnvins ca Preotul fusese nedreptatit si ca in dosarul ju-
decatei sale lipsiau cu desavarsire elementele serioase de constataie a
vinovatiei, dupace a bagat de seams ca totul era urmarea unor intrigi,.
n'a vroit sa promoveze scandalul mai departe. I. P. S. Sa a chemat pe
Preot, la cercetat cu deamanuntul, cu duh parintesc, desbracat de orice
sentiment de rautate si pornire vrajmaseasca si, dupa ce Preotul si-a
cerut iertare, l'a iertat si i-a trecut cu vederea totul, pentru curmarea
scandalului. Era firesc si se impunea ca I. P. S.:Sa sa procedeze astfel..
Daca osandea pe Preot pentru brosura, trebuia sa osandeasca si pe acei,
ce-1 silisera sa o faca, prin judecata for nedreapta si neintemeiata. Cer-
www.dacoromanica.ro
o
 13

cetarea substratului si a cauzelor .cari provocasera condamnarea preo-

tului si aducerea lui in starea de a publica brosura, trebuia neaparat sa
aduca pe teren pe autorii provocatori si sa dea nastere unui scandal
dintre cele mai mari. I. P. S. Miron insuffetit de prudenta inteadevar
crestineasca a inteles ca nu trebue sa provoace si sa deslantueasca
acest scandal, in paguba prestigiului Bisericii, chiar dace moralistii subtili
ar fi gash ca prestigiul personal al I. P. S. Sale iese din aceasta afacere cu
ceva micsorat. I. P. S. Sa a pus interesul Bisericei mai presus de interesul
personal.
Rau intelegatorii insa, si oamenii de talia Parintelui Simedrea, Eco-
nomulW Popian, Nae Popescu, Negulescu, Nichifor Crainic, Nae lonescu
si .altii, au crezut ca. I. P. S. Patriarh ar fi avut aceasta conduits nu dintr'o
larga intelegere cresting, nu din superioritate morals si intelectuala, ci
de frica, si anume terorizat de amestecul meu, care luasem apararea
Preotului Alexandrescu, si care explicasem I. P. S. Sale nevinovatia
Preotului, dupa elementele 51 actele aflatoare la dosar.
Oameni ca Econoinul Popian, Simedrea si ceilalti cari nici nu-s1
inchipue ca se poate avea alta atitudine fats de un Ierarh decat lingu-
sirea josnica sau intimidarea grin teroare, au crezut, judecand dupa dansii,
ca si contactul meu cu I. P. S. Miron n'a putut avea loc decat cu una din
aceste atitudini.
Oamenii cu mintea intreaga si cu bun simt isi pot da seama insa
ca fate de personalitati investite cu asa de inalta autoritate si atat de
suspuse se poate vorbi si fard a intrebuinta una din acele cloud atitudini.
Chestiune de inteligenta si de bun simt ! In ce ma priveste, eu,
iata de oamenii inteligenti si integri, am avut intodeauna o atitudine plina
de respect si de rezerva in discutiune, mai ales fats de Ierarhi, inaintea
carora am aparut sau ca un elev inaintea profesorului sau, sau ca un fin
inaintea parintelui.
Si orioine trebue sa recunoasca si poate intelege ca, dad. intre Ie-
rarhii nostri sunt oameni cu inteligenta si cu resurse sufletesti inteadevar
superioare, apoi intre ei locul cel dintai 11 ocupa I. P. S. Mixon.
Si datorita acestei inteligente si acestor resurse sufletesti, I. P. S.
Patriarh, .fara sa fie nevoie nici de lingusire nici de intimidare, mi-a im-
pus si respectul si veneratia cuvenita, dar m'a si inteles si apreciat
parinteste lucru care nu poate sa intre in conceptia ingusta a unor
capete seci si a unor suflete intunecate de ura.
Ori daca eu am fost fiul sufletesc si iubit al P. S-titului de fericita
aducere aminte Gerasimu Safirin al Romanului; dace am fost ucenicul
preferat al profesorului Dr. C. Chiriceseu ; daca am fost apreciat si im-
bratisat de Ierarhi bisericesti de talia P. Sfintitilor Episcopi Vartolomei
al Ramnicului Noului Severin si Visarion al Hotinului, etc., apoi faptul a-
cesta se datoreste tocmai inteligentei deosebite si calitatilor superioare 'ale
acestor barbati, tocmai imprejurarei ca dansii nu din svonurile rau-
tacioase 'ale dusmanilor mei, sau ale insinuatiilor unor oameni ca Popian,
Simedrea si altii, si-au format opiniunea in privinta mea, ci din propria
for cunoastere si din propria for convingere.
Suflete ca ale Parintelui Popian, Simedrea si ceilalti, patfmase,
lipsite si de inteligenta si de virtutile crestine, s'au pornit a crede ca
I. P. S. Miron numai de frica trebue sa .face si sa rezolve orice. De aceea
paralel cu lingusirea cea mai abjecta, de care sunt capabili, au inceput in
acelas timp a recurge la tot felul de manopere de intimidare si de tero-
rizare. www.dacoromanica.ro
 14

Un alt caz care a dat ocazie de ratacire acestor oameni a lost

cazul Parintelui Econom D. Popescu Mosoaia, prietenul meu. Parintele
- Mosoaia fusese trimis sa reprezinte Patriarhia la congresul ortodox din
Bulgaria. A lost dupes aceea recomandat ca Superior al Cape lei Romano
din Paris, iar societatea preoteasca Crucea" condusa de parintele
Mosoaia, fusese recomandata preotimei printr'o rezolutie a I. P. S. Pa-
triarh spre a-si procura de la ea obiecte sacre si vestminte bisericesti.
Insarcinarile si atentiunile acestea date Parintelui Mosoaia, care nu sunt
prea insemnate fata de meritele St Sale, au avut dam] s zapaceasca
mintea oamenilor din jurul I. P. S-titului Miron, can au crezut ca I. P.
S. Sa numai de fried si terorizat i-ar fi dat acele insarcinari si reco-
mandari.
Si atunci, dupes cazurile 'acestea, in rnintea ingusta a Parintelui
Simedrea si a tovarasilor sai, s'a nascut rationamentul urmator : daces
Patriarhul a putut fi intimidat de Cemaianu si de Mosoaia, apoi cu atat
mai mult se va lases intimidat si terorizat de ceata lor, mult mai nu-
meroasa, mai stapana pe actele din sfera de activitate a Patriarhului si
avand la dispozitie gazete cotidiane si condee ca acelea ale D-nilor Nae
Ionescu si Nichifor Crainic.
In inteligenta-i ingusta, fostul papa de la Prunaru din Vlasca se si
vedea stapan pe vointa si actele Patriarhului si carmuind el, ajutat de
tovarasii si de prietenii sai, Biserica romans, ca adevaratul ei Patriarh,
ca acel de care isi leaga, pe drept, marile nadejdi, crestinismul ro
manesc" !
Aceasta este cauza adevarata a gesturilor nebunesti facute de P.
S. Simedrea in cancelaria Mitropoliei, si a articolelor si atacurilor date
de d-1 Nae Ionescu in ziarul Cuvantul" in contra Inalt P. S-titului
Patriarh.
Acesta era motivul pentru care P. S. Simedrea avea cutezanta nu
numai sa inttetina pe fates legaturi de prietenie cu Nae Ionescu, care
ataca,pe Patriarh, dar sa-4 trimita, in acel timp, la Cuvantul, chiar arti-
cole semnate in desavarsit acord" cu dansul.
Credeau netrebnicii ca, fata de atacurile lor, Patriarhul isi va de-
pune carja, sau va incredinta Parintelui Simedrea puterea si atributiuni-
le arhiepiscopale fara nici un control.
Spre ciuda lor insa, I. P. S. Miron, cu largimea de spirit si de
vederi cari it caracterizeaza, a trecut peste aceste lucruri, fall a se
formalize si numai deschizandu-si ochii asupra lor si punandu-i sub 01)-
servatie.
El insa n'au inteles ; au interpretat greSit rezerva I. P. S. Patriarh
si au chernat si introdus in lupta in contra I. P. S. Sale pe Ion Dobre, zis
Nichifor Crainic.
Au legat, precum am spas, numirea Parintelui Mosoaia la
Paris, de autoritatea Patriarhului si an inceput atacul si teroarea. lata
cum scria Nichifor Crainic : Cunosc pe cineva mutt mai sus de cat un
episcop si de cat un arhiepiscop. In aceeas fosta calitate (de Secretar
general la Ministerul de Culte) i-am prezentat un dosar ce continea
banditismul legalizat cu concursul politicei, savarsit de un paroh in ave-
rea unei biserici, dintr'un mare centru al Carl Acel cineva a recunoscut
fats de mine ca parohul in chesthme e un bandit pur si simplu. N'a
trecut nici un an de zile : parohului bandit i s'a incredintat o distinsa
misiune in strainatate. La cateva luni dupe asta individul aparea ca pro-
www.dacoromanica.ro
 15

fesor la un institut superior de Teo logie... Toleranta fats de ei inseam

na complicitatea cu ei impotriva lui Christos". (Nichifor Crainic, Curen-
tul" No. 62 an I din 12 Martie 1928).
Doua -lucruri urmarea P. S. Simedrea prin atacul de mai sus al
lui Nichifor Crainic : voia mai intai sa intimideze pe Patriarh, lasand sa '
se inteleaga ca I. P. S. Sa de fried numise pe Parintele Mosoaia la Paris
si-1 lasase sa ajunga Prof esor Universitar, de si vazuse dosarul pe care
i-1 aratase Nichifor Crainic, in calitate de Secretar general la Ministerul
de Culte, si apoi vroia ca prin teroare asupra Patriarhului, pe care-1
numia complice cu Parintele Mosoaia ca bandit" sa provoace pe Pa-
triarh a-1 rechema de la Paris si a se pune astfel sub ordinile si sub
disciplina impusa de Parintele Simedrea, care si lira in acest sons masuri
la cancelarie, ;impotriva parintelui Mosoaia si 'contrar dispozitiunilor
Patriarhului care facuse numirea dela Paris pentru, un an intreg.
S remarcam ca Nichifor Crainic, cum marturiseste singur, venia
acum, dupace nu mai era Secretar general la Culte, sa aduca un cap de
acuzatie de complicitatea Patriarhului, pentru un fapt de justitie de care
el singur era responsabil, intru cat, in calitatea-i de Secretar General
si avand la dispozitie dosarul, nu luase el insusi nici o masura impotriva
preotului, presupunand ca preotul ar fi avut vreo vina.
SA mai remarcam ca dupa cercetarile minutioase si indelungi facute
la Minister prin acel dosar, Preotul fusese gasit corect si descarcat de
orice rasp-undere sau invinuire de Minister chiar sub Nichifor Crainic. Si
atunci dupa ce pe baza acelui dosar pe preot l'ai descarcat, sa vii acum
prin gazeta sa spui ca l'ai gasit bandit" si sa acuzi pe Patriarh de coin-
plicitate" cu banditismul, ne intrebam de partea cui e banditismul ? Cine
e banditul" ? Parintele Mosoaia ? I. P. S. Patriarh ? Sau Parintele
Simedrea alaturi cu unealta sa Nichifor Crainic ?
Ori tine poate sa raspunda ca, da, banditismul este de partea lui
Nichifor Crainic si a Parintelni Simedrea. Si data ei vor sa spuna ca
nu e banditism, atunci cand patima si inchipuirea to bolnava o pui pe
seama Patriarhului Tariff, pretinzand ca spui ce-ai fi vorbit confidential
cu I. P. S. Sa, acum un an, atunci, in orice caz este : tiganism, si atunci
inteadevar esti feciorul carutasului de la pompa de and din Antim si
esti nascut la Bulbucata, in bordei.
Am zis ea P. S. Simedrea si Nichifor Crainic urmariau doua lucruri
dintre care principalul era sa compromita pe I. P. S. Patriarh.
Chestiunea fiind foarte grea, de oarece pe nici un teren nu gasiau
motive temeinice si evidente, pentru care sa-1 atace, de aceea Nichifor
Crainic s'a apucat sa-i faca scoala de ortodoxism si de nationalism, ca
sa traga concluziP-defaVorabile la adresa I. P. S. Sale.
Daca o astfel de incercare denota, pentru autorul ei, o stare de
dementa, se va intelege imediat din cele ce urmeaza.
Nichifor Crainic pretinde inteadevar inteun articol al sau din
Gandirea" No. 7-8 Iulie-August 1927 pag. 184 ca nadejdea de indrep-
tare a crestinismului nostru a ramas (in afara de P. S. Simedrea) asu-
pra lui cu d. Nae Ionescu si cu cativa publicisti laid. Cativa publicisti
laici constienti de tezaurul nostru ortodox sunt nevoiti sa theme la or-
dine pe membrii rataciti ai sfantultd nostru Sinod" pe and ei insisi
acesti prelati se arata ineantati de congresele internationale protesiante,
pe cand insusi I. P. S. Patriarh al Romania', binecuvanteaza aceste con.
www.dacoromanica.ro
 air
16

grese" Oh data asi fi Patriarh at Romaniei, in lot sa-mi consum pres-

tigiul sacru instrumentand aventurile politice ale unor comitagii in sti#
mare, m'asi cobora cu Isus Christos in mijlocul acestui tineret, asi chema
cu puterile mete de suprem arhiereu pamantesc, darurile Duhului slant
asupra acestor intai crestini ai Romaniei intelectuale".
Asa dar, daca Dobre Ion, feciorul carutasului din Dealul Spirei.
, crescut de mils cu talerul de oameni pe care-i face banditi" calugari
cu bratele barbierite, pudrate si parlumate" Slava tie Doamne ca m'ai
facut barbat urat". daca acest Ion Dobre. zis Nichifor Crainic, ar fi Pa-
triarh al Romaniei, si-si inchipue ca lucrul n'ar fi imposibil, D-sa
nu si-ar compromite prestkiul sacru instrumentand aventurile politice
ale unor comitagii in stil mare" ca fostul Ministru de interne Octavian
Goga, General Averescu si ceilalti, cari l'au cules de prin redactii spre
a-I face Secretar general de Minister la Culte, d-sa n'ar face greselile
pe care le face I. P. S. Patriarh Dr. Miron Cristea in paguba imensa 'a
prestigiului sacru" ci, el s'ar pogori cu Isus Hristos in millocul acestui
nou tineret" ar chema cu puterile sale de suprem arhiereu pamantesc
harurile Duhului Stant asupra acestor intai crestini ai Romaniei inte-
lectuale".
Sa iudece acum insusi cititorul, daca nentru un asemenea om, care
scrie asemenea lucruri, ar fi suficiente ospiciile actuale de alienati, si daca
n'ar trebui facut cumva vreun balamuc special ?
* *
P. S. Arhiereu Tit Simedrea Vicar al Sf. Patriarhii incepuse a dormi
pe rozele nadejdilor ca in curand va fi stapanul desavarsit in Biserica si
ca nimeni si ca nimic nu-i va mai putea sta impotriva.
Pe toti cari se mai puteau gandi a-i Dune vre-o impotrivire, ii
inlaturase on ii anulase ; indeosebi executase pe P. S. Platon Ciosu si pe
D-I Popescu Prahova iar consiliile eparhiale cu Dr. Mihalcescu, Arhi-
mandritul Scriban, Economul Malaesti, Economul Georgescu Dusumea si
ceilalti fusesera reduse la zero, si sub zero.
P. S. Simedrea, singur, era tare si mare : batea. taia si spanzura.
Atunci s'a intamplat cazul Preotului D. Micsunescu de la biserica Tarca
din Capita la.
P. S. Simedrea a precedat, precum se cunoaste, turceste. Preotul
fara nici o judecata, fara nici o ancheta prealabila si fara nici o anuntare
3 fost oprit din ordinal fostului sau coleg de facultate P. S. Simedrea, de
la serviciu, chiar in ziva de Paste. Preotul fiind in cearta si divort cu
sots sa, asa ceruse aceasta si asa Meuse P. S. Simedrea. Nu era
treaba P. S. Sale, era a P. S-titului Platon ;, dar precum am spus pe
acesta it anulase si deci nu mai avea nevoe sa tuna seama, ca nu e
treaba lui.
Se intelege ca Par. D. Micsunescu a protestat energic;. dar in
zadar. Dupa druid luni de asteptare, dansul, tot asa de exasperat de
'abuz si de nedreptate ca si altadata preotul D. Alexandrescu, a dat si
Sf. Sa la iveala o brosura Uraciunea pustiirei in local eel slant" adre-
sata Sfantului Sinod ca plangere duhovniCeasca $i para canonicir in
contra Prea Sfintitului Tit Simedrea. Aparandu-se pe sine. in aceasta
brosura Preotul aducea pe baza de acte si documente. acuzatiuni grave
vicarului care-1 nedreptatise ca un om patimas si rau ce este.
Era vorba in brosura Preotului Micsunescu de cazul cu procesul
pPntru batae si insults in care este inculpat P. S. Simedrea, la Judea.-
www.dacoromanica.ro
 17
0

toria ocolului VI Bucuresti ; de cazul cu delapidarea de bani, aiuns la

parchet si pentru care P. S. Simedrea a fost nevoit sa plateasca
suma delapidata de 64570 lei ; de documentul de incapacitate in sus-
tinerea intereselor bisericesti ce i-a fost dat de I. P. S. Man Mitropolitul
Ardealului ; de para oficiala adresata de catre P. S. Grigore al AradUlui,
catre Presedintele Sfantului Sinod impotriva Prea S-titului Simedrea
pentru suma de 2592 lei pe care-i sfeterisise, calomniind in acela$ timp
pe Episcopul pagubas ; de avertismentele grave trimise de Ministerul Cul-
telor Parintelui Vicar pentru nereguli si ilegalitati, etc, etc.
Brosura a ajuns la cunostinta publicului si la Sf. Sinod.
Aparitia ei a buimacit de tot pe P. S. Vicar. De tipat insa, au in-
ceput sa tipe d-nii Nichifor Crainic, Nae Ionescu $i Economul Nae Po-
pescu, prieteni, tovarasi sau creaturi ale P. S. Sale.
Parintele Nae Popescu a pus preoteasa ca impreuna cu altele sa
sail in ajutorul P. S. Simedrea. Preotesele au votat o motiune de incre-
dere si de solidarizare cu Vladica parat si au inaintat-o Sfantului Sinod.
Nae Ionescu, in ziarul Cuvantul" No. 1119 din 5 lunie 1928 is apararea
prietenului sau Simedrea, cerand ierarhilor sa judece si sa condamne
cu caterisirea pe Preotul Micsunescu, .amenintandu4 in chip' transparent
ca altfel se va putea vorbi de complicitate"; on se stie care e corn-
Plicitatea" dupa conceptia si dupa parerea acestor domni : Nae Ionescu
si Nichifor Crainic.
Nadejdea intreaga a Parintelui Simedrea se rezima insa in curajul,
in vehementa, in devotamentul si in mestesugul lui Nichifor Crainic.
Furs din nou tinute conciliabule.
Ion Dobre, zis Nichifor Crainic era tocmai antrenat de un succes
pe care i se parea ca l'ar fi avut fata de I. P. S. Pimen Mitropolitul Moir.
dovei. Intr'un articol indrasnet sub pseudonimul Radu Miroslav din Cu-
rentul" No. 54 din 4 Martie 1928, lease apararea Prea Sfintitului Arhiereu
Grigore Leu Botoseneanu viearul Mitropoliei moldovenesti si printr'un
avertisment atragea atentia" foarte serios forului metropolitan" 's-$i
bage mintile in cap dandu-i ca ultim cuvant nadalduim ca am lost in-
telesi !", ca sa nu-i faca nimic Arhiereului dupa ce tot ei erau cei earl
prin Curentul" it compromisesera gray pe Arhiereu.
Antrenat si increzut cum era, Nichifor Crainic se repede ca un
leu paraleu in ajutorul si apararea prietenului sau Simedrea. Lund si
faimoase ditirambe sunt 'aduse la adresa paratului ierarh Simedrea, in
ziarul Curentul" No. 146 din 11 Iunie 1928, de Nichifor Crainic :
Numete lui e numele bun $i numele curat al acestui arhiereu" ; atl-
tudinea lui e : atitudine intransigents, de prelat care isi is rolul in tragic
facandu-si lucid socoteala tuturor riscurilor. Pentru aceasta barbatie mo-
rals imi scot totdeauna cu respect palaria in fata omului consacrat" ;
purtarea lui e : intransigenta, constiinciozitatea, idealismul si abnegatia
rara a acestui prelat" ; invinuirile aduse sunt : documents stralucite ale
intransigentii morale, ale stradaniilor de fiecare zi, ale jertfelor si su-
ferintelor pe cari acest Inalt Prelat le indura pentru ridicarea Bisericii
lui". De partea cealalta, dupa Nichifor Crainic, Parintele Simedrea are
de lucrat cu o pasta adanc puroiata $i rebels sugestiilor de indreptare"
care e tot restul eparhiei, iar intre tot clerul superior si inferior opereaza
banda cernaeneasca" si care singura e de vina pentru toate acuzatiile
si documentele aduse impotriva Prea Sfintitului Simedrea.
. Sfantului Sinod, Ion Dobre Iii sugereaza ideea $i-i da indicatitine :
www.dacoromanica.ro 2
 IS

Stim ca P. S. Tit Simedrea a cerut Si Sinod sA fie judecat pentru Lira

de Wane ce i se imputa in aceasta marsava brosura. Si Si. Sinod a re-
fuzat sa is brosura in consideratie (Lucruri absolut neadevarate ; ba
tocmai dimpotriva, cum vom vedea).
Cu I. P. S. Patriarh Dr. Miron, Inaltul Regent, era chestiunea mai
delicata pentru Ion Dobre feciorul carutasului de la pompa cu apa din
Antim, crescut si educat cu talerul, si facut oni din mila si atentiunea
Parintelui Econ. D. 'Mosoaia, Arhimandritul Scriban, Gala Galaction,
si I. P. S. Mitropolit Miron, 5i totusi, pentru apararea lui Simedrea el
a crezut ca trebue sa-i arunce manusa, si I. P. S. Sale. A facut-o cu di-
bacie perfida, bagandu-lintr'o oala cu Arhimandritul Scriban, Gala Galac-
tion si cu Economul Mosoaia, pe care-i trateaza cu atata dispret, si lasand
a se intelege ca, pentru toti la un loc, are una si aceeasi masura de aplicat:
sunt prezentat ca un monument de ingratitudine fata de binefacatoril"
mei : Arhim. Scriban, G. Galaction $i I. P. S. Patriarhul Miron. Marturi-
sesc ca habar n'aveam ca datoresc acestor inalte fete o recunostinta eter-
nA, nisi ca respectabila for bung vointa ar fi autoarea persoanei mete mo-
rale. Dar oribil de ingrat sunt prezentat fata de D. Popescu Mosoaia ca-
rula i-am intors spatele" deli... (tineti-vA rasul) ingerescul parinte a fa-
cut data... lista de subscriptie pentru ajutorarea mea ! Ptiu, drace ! Trail
s'o and si pasta. Mare ticalos trebue sa fiu ca intorc sistematic spatele a-
cestui linens closet imbracat preoteste care e d. Popescu Mosoaia !"
(Curentul" No. 146 din 11 Iunie 1928).
Remarcam ca acel ce scrie astfel pentru intreg publicul romanesc,
despre o fata bisericeasca acea a Parintelui Econom D. Mosoaia, care
ani dearandul a fost Directorul Seminarelor Nifon si Central din Capi-
tala, membru al Consistoriului superior bisericesc, reprezentant al cle-
rului Capitalei inteatatea ocaziuni, membru al adunarii eparhiale, dele-
gat al Patriarhului la Congresul ortodox din Bulgaria, Superior al Ca-
pelei roman din Paris, Profesor Universitar al Facultatii de Teologie din
Chisinau, si mai molt ; propriul lui binefacator, si Director la seminar
acel om, care scrie astfel este: Ion Dobre zis Nichifor Crainic, care
tineti-va plansul a fost numit si este : profesor de Teologie la
aceeasi Facultate, cu Parintele Mosoaia la Chisinau!
Si dupa acestea, dupa ce Ion Dobre scrie si amesteca si numele si
persoana I. P. Sfintitului Patriarh, Malt Regent al Romanic!. Dr. Miron
Cristea, alaturea, in aceeasi oala cu imensul closet imbrAcat preoteste"
sa spuina el, sa spuna Nichifor Crainic, ca nu e tigan, ca nu e dement, ca.'
nu trebue dus la un balamuc special, si ca nu el si tovarasii lui sunt ban-
, diti" ci ar fi altii, in alta parte, banda cernaeneasca ce opereaza in demi
superior $i inferior" !
Cititorule, avem o biserica cu autoritate, si omul acesta este : pro-
fesor de Facultate la Teologie !
Dar Sfantul Sinod n'a tinut seama de ideea sugerata de Ion Dobre;
I. P. S. Patriarh. n'a bagat in seama avertismentul dat. Cazul preotului
D. Micsunescu si brosura, cu acuzatiile aduse Parintelui Simedrea, s'a
discutat in sinod Lira a putea fi rezolvat in favorul Vicarului invinuit.
La parohie, preottd Micsunescu a fost reintegrat ; iar P. S. Simedrea s'a
vazut constrans a-si da seama in fata consiliultd eparhial de acuzatiile
aduse, a recunoaste gravitates for si neputinta sa de a se apara de ele.
In buimaceala sa, de astadata si mai mare, Parintele Simedrea,
dupa ce perduse procesul in fata consiliului eparhial, uncle a fost nevoit
www.dacoromanica.ro
 19

sa rectmoasca in fata tuturor di este compromis si nu mai are autori-

tate morals sore a conduce eparhia ca vicar, a apelat tot la sprijinul lui
Nichifor Crainic $i al lui Nac lonescu, can au deschis lupta pe toata linia
$i impotriva tuturor, pentru 'apararea prietenului si tovarasului lor, P. S.
Tit Simedrea, prin diversiune si prin atacuri impotriva tuturor celorlalti.
Era greu fireste, foarte greu sa atace pe I. P. S. Miron Patriarhul
Romaniei, fiindca nu 'aveau pentru ce. 4 i atunci Nichifor Crainic si Nac;
Ionescu au inceput sa atace. mai intai pe a:1W, pe Sf. Sinod, $i in special
-pe Parintele Econom Mosoaia; pentru ca aceste atacuri, in chip meste-
sugit sa le intoarca in acelas timp impotriva a insusi I. P. S. Patriarh.
In Cureintul" No. 216 din 20 August 1928 Nichifor Crainic ataca
nu pe Patriarh, ci pe I. P. S. Pimen i Societatea CrIcea" : .Am
vazut pe Pimen at Moldovei asudand sa ridice monument de glorificare
haretismniui ateu si materialist. Si am mai vazut ceva : existand de
cativa ani in Bucuresti, sub nasul Slintei Patriarhii, o societate a catorva
preoti descreerati intitulatA Crucea" si vanzand tuica si yin manasti-
rese" ! Adica o simpla carciuma camullata si luand in desert numele
sfintel Cruel. Nu numai ca nu s'a luat nici o masura de desfiintare a abe-
ratiei, dar, pe cat stiu, delicioasa intreprindere a lost recomandata prin
ordine pastorale pentru desfacerea prea sfintitelor sale produse : vin ma-
nastirese si tuica manastireaser.
In ,Curenttil" No. 223 din 27 August 1928, Nichifor Crainic, pune
in picioare pc monahul Dionisie Lungu, un nou adept si asociat al Pa-
rintelui Simedrea pentru diversiune prin atacarea tuturor celorlalti. Ni-
chifor Crainic pure pe Lungu in picioare, pentru faptul ca acela prin
-foaia Glasul Monahilor" ar fi aparat principiile Bisericii in contra infiin-
aril crematoriului. pe cand din contra seful Bisericii, I. P. S. Patriarh,
alaturi si impreuna cu Parintele Mosoaia ar fi aprobat, incurajat si bine-
, cuvantat aceasta ideie necrestineasca a crematiunei :
Glasul Monahilor si eel din jurul acestui simpatic ziar de agitatie
ortodoxa au castigat o isbilnda vrednica de inregistrat. Si. Sinod a ho-
Oat ca preotil sa nu aziste la mortii destinati crematoriului. Agitatiile
leromonahului Lungu provoaca o hotarfire importanta a Sfantului Si-
nod... Un calugar simplu a pus chestinnea simplu si cu bun simt : inci-
nerarea e o practica pagans... Calugarismul adevarat e paznicul in spirit
si in liters at traditiilor ce stau la temeiul vietei cresting,.. Asa simplu
si dispretuit cum e azi acest calugarism a biruit ineaodata in hotararea
Sfantului Sinod..."
Acest Dionisie ,Lungu va sa zica a biruit pe Sfantul Sinod, l'a rusi-
nat pe, Patriarh si pe Par. Mosoaia, care in loc sa apere Biserica, nea-
vand bun simt" n'au putut fi paznici in spirit si in liters ai traditillor
ce stau la temeiul vietii crestine", ci dimpotriva ar fi aprobat ideea cre-
-matiunei, ar fi facut slujba religioasa si ar fi dat binecuvantarea la pu-
nerea pietrei fundamentale. Iata cum mai scrie :
...Sunt convins ca fora aceste agitatii (ale lui Dionisie Lungu),
hotArarea Sfantului Sinod nu venia... Inteadevar cand Societatea Ce-
nusarilor a infiintat Crematoriul, $eful vazut at Bisericii a lost consultat.
51. Seful acesta vazut, care, ca pregatire teologica, e simplu doctor in
Mere cu o teza despre amorurile lui Eminescu, a dat incuviintare arderli
corpurilor crestine. Ceva mai mutt, un asa zis Preot din Bucuresti, fa-
Arorit al Sanetitatii sale fiindca era cerreiumar de vin $i tuica mandsti-
Teaser a slujit nesuparat la punerea petrii fundamentale a crematoria-
www.dacoromanica.ro
 2,0

lui. Cenusarii, cari stint si fracmasoni, dupa cum insisi se marturisesc,

au avut deci de la inceput convingerea ca insasi Biserica ar U de partea
intreprinderii for. Si poate ca ar fi ramas cu aceasta parere data mt .
intervenia lupta Ieromonahului Dionisie Lungu... Calugarul eel simplu a
inteles, cea ce, o recunoastem, era mai grew de inteles si pentru Dl Dr.
Gheorghian fracmasonul, si pentru Doctorul in litere, specialist in Mno-
rurile lui Eminescu" (Nichifor Crainic", in Curentul" No. 223 din 27
Aug. 1928).
Sa recunoastem ca faptul de a califica pe niste preoti ai Capita lei,
cu epitetul descreerati", pentru ca au o societate care ar vinde tuica
si vin manastiresc" $i faptul de a blama Para crutare autoritatea patriar-
hard pentruoa ar permite o asemenea intreprindere si ar recomanda-o
prin ordine pastorale", sa- recunoastem ca faptul acesta nu ar fi o nele-
giuire sau neonestitate prea mare, daca lucrurile ar fi adevarate.
Sa zicem iarasi ca faptul de a arunca in obrazul Sefului Bisericii
invinuirea, de incapabil si neintelegator, si de a-I batjocori cu epitete
grosolane pe seama titlurilor sale academice, pentru motivul ca acest
sef al Bisericii, inteun moment dat, intr'o imprejurare importanta, nu a
inteles si nu a aparat cum trebuia interesul bisericii sale, sau a dat apro-
'bare si binecuvantare unei erezii si unei practice pagane, a incuviintat
unui preot favorit al sau sa faca slujba religioasa pentru erezie si pentru
Practica pagana, sa zicem ca indignarea cresting, daca acuzarile ar
fi adevarate, ar face ca faptul aratat mai sus, sa nu poata fi socotit
o crima.
Dar ca sa vii to si sa acuzi pe preoti, pa Sf. Sinod si pe $eful Bi-
sericii si sa-i acuzi pe nedrept, cu neadevaruri, cu lucruri false, cu ceva
care nu a existat si nu exists de cat ca nascocire perversa, in scopul de
a ataca $i de a compromite pe acesti oameni nevinovati, atunci faptul
tau este, pe sfanta dreptate : si nelegiuire, si neonestitate, si crima !
Nelegiuire este, si neonestitate sa afirmi ca preotii sunt descre-
; erati" pentru ca vand yin $i tuica si ar avea carcidma, si ca prin ordine
'6; pastorale ;s'a incuviintat de Patriarhie a se vinde vin si tuica de care
Societatea Crucea" cand toata lumea tie ca aceasta societate preo-
teasca a Cilerului roman din tara nu vinde yin si tuica, ci vinde obiecte
sacre, vestminte bisericesti, lumanari de ceara si alte obiecte necesare
cultului.
Blasfemie este si crima ca pe Arhiepiscopul, Mitropolitul si Patri-
arhul Tarii sa-1 batjocoresti si sa-1 Invinuesti ca n'a aparat credinta ergs-
, tina, ca .a pus un preot devotat sa faca slujba religioasa la infiintarea
crematoriului, cand imputarile acestea nu sunt adevarate, cand adevarul
. este cu desavarsire dimpotriva, iar afirmatiunile tale sunt cu desavar-
sire mincinoase !
Si acum sa analizam faptele :
1 1) Este Preotul Mosoaia, favorit al Sanctitatii Sale fiindca era
carciumar de yin si de tuica manastireasca" ?
- 2) Acest ;,favorit" a slujit sau nu nesuparat la punerea pietrei fun-
damental a crematoriului" ?
3) $eful vazut al Bisericii, I. P. S. Patriarh Miron a dat incuviin-
tare arderii corpurilor crestine" ? . ,

4) Cenusarii au putut avea de la inceput convingerea ca insasi Bi-

serica ar fi de partea intreprinderii for ?
La prima intrebare raspunsul este limpede ca lumina zilei. Preo-
www.dacoromanica.ro
 21

-tul Mosoaia nu este $i nu poate fi favoritul I. P. Sfintitului Patriarh Miron

i cu atat mai mult, nu funded vindea yin si tuica mandstireasca, pentru
motivul ca nu vindea.
La celelalte intrebari lasam sa raspunda insusi Parintele Mosoaia,
nu azi, nu dupes ce a fost atacat dar Inca din anul 1925 luna tithe atunci
cand se infiinta crematoriul si, cand Sf. Sa a publicat in ziarul Crucea"
No. 9 anul at III-lea articolul de fond intitulat Crematiunea sau arderea
trupurilor celor adormiti intru Christos".
Reproducem din 'acest articol al parintelui Mosoaia :
In polemica dusa, glastithe oamenilor bisericesti s'au impotrivit
din rasputeri ideei crematoriului din foarte multe puncte de vedere, 5i
aceasta cu drept cuvant pentru ca impotriva Crematoriului sta intreaga
invatatura si practical cresting de aproape dout mil de ani.
Am avut in vieata mea obiceiul pe care-1 tin pang astazi .sa ma
,duc in toate partite unde se vantura idled si se pun la cale actiuni. Astfel
am fast printre cei dintai preoti din Bucuresti, $i cred ca $i din tara in-
treaga. care m'am interesat de aproape ce propovaduiesc $i ce fac Ad-
ventistii 5i Baptistii, cautand nu numai sal stau de, vorba cu ei, dar sa
iau parte chiar $i la sedintele for unde am luat cuvantul $i am dat ex-
ulieatiunile ne care le credeam necesare. Prin faptul acesta am ajuns nu
-ntunai sa cutlass bine pe Adventisti, dar sa si intoro dela ratacirea for si
sa readuc la biserica noastra vreo 40 de adepti dintre frunta$i, cart pro-
pagau erezia cu succes $i care acuma urmeaza la biserica ortodoxii si
si-au botezat qopiti. Asa fiind n'am avut nici o clipa de ezitare, nici sa
stau de vorba la Primarie acum un an de zile cu d-1 inginer Popovici, cu
d-1 dr. Costinescu $i cu altii in privinta Crematoriului $1 sa le cer chiar
literature pentru Crematoriu si n'am avut ezitare nici sal ma urc in tra-
' sura Primariei impreuna cu par. Nicolae Stoicescu dela parohia Belu,
care venise intamplator pe la mine, $1 sal vad ce este cu punerea pietrei
fundamentals la Crematoriu.
Primaria luase masurile necesare ca aceasta solemnitate sa se
inceapa prin sfestanie si de aceea si trimisese adresa in scris parintelui
I. Musateanu de la biserica Caramidarii de sus, care a si venit cu cele
necesare pentru slujba.
Mi se comunicase si mie, verbal, ca Si. Mitropolie ar fi dat bine-
cuvantare ,sa se fact slujba bisericeasca si am fost invitat sa oficiez si eu.
'Stand ca chestiunea este cel putin contradictorie am cerut ilamurlri in
privinta binecuvantarei de la Sfanta Mitropolie si intru cat raspunsurile
de la cei in cauza erau evasive si nelamurite am tinut de datoria mea sa
ma informez exact si precis. De acea am chemat la telefon cabinetul
L P. S. Patriarh ca sa aflu cum stau lucrurile. I. P. S. Patriarh a binevoit
sal -mi raspunda personal informandu-ma, ca I. P. S. Sa nu a dat $i nici
nu poate da voe ca preotii sa binecuvinteze fundarea Crematoriului in
-tart la noi. De acest raspuns.am luat act si m'am conformat intoemal,
refuzand oficierea serviciului divin si stropirea cu apes sfintita a pletrei
furMamentale ce se punea pentru infiintarea Crematoriului. Nefiind slujba
bisericeasca 'am camas totusi sa vad desfasurarea solemnitatei, mai ales
ea am fost rugat $i provocat sa raman $i apoi aveam tot interesul sa
constat instrmi ce atitudine se da solemnitatei .fates de biserica.
,La orele 5 jum. d. a. 014 primar dr: I. Costinescu, deschide serbarea
aratand in cuvinte alese importanta Crematoriului pentru Capitala tarn.
,.Duna d-1 dr. Costinescu a hint cuvantul d- Radu Rosetti. cunos-
www.dacoromanica.ro
 22
r

cutul advocat si literat. D-sa si-a exprimat in deosebi regretul, ca bise

rica noastra s'a abtinut dela binecuvantarea Crematoriului si in scopul
acesta a criticat cu verva si talentul ce-i sunt recunoscute atitudinea
,

1. P. S. Patriarh si a intregei Biserici.

. D-1 Radu Rosetti a stiut sa se faca ascultat si sa strecoare in
sufletele auditorilor. care erau multi si foarte distinsi, sentimente, cari pe
mine ca preot ortodox m'au atins in chip dureros. De aceea am crezut,
ca nu e bine sa las triumiatoare o astfel de atmosiera.
Am cerut cuvantul Para sa ma fi gandit mai inainte la aceasta, iar
dupa cuvantarea d-lui Radu Rosetti m'am vazut obligat sa vorbesc cu
total altfel decat cum as fi vorbit in cazul in care problema n'ar fi fost_
atrasa pe vagasul acesta.
.Redau pe scurt raspunsul meu :
, . Rog onorata asistenta sa ma ierte daca nu sunt de acord cu pare
rile exprimate de d-1 Radu Rosetti cu talentul deosebit ce-1 caracteri--
zeaza. Pornirea agresiva a d-sale impotriva bisericei in aceasta impre--
jurare nu o inteleg si nu o gasesc de lac justificata. E o idee noun, o
idee mare daca vreti, care v'a strans aici la actiunea ce vroiti s'o du-
ceti la isbanda. Ideia aceasta a crematiunei este desigur in cea mai,
stransa legatura cu institutiunea cea mai veche, cea mai venerabila si
cea mai sfanta, care are chemarea de a ne carmui sufleteste, adica cu,
sfanta noastra biserica. Cand vroim sa realizam o idee de insemnatatea
si de gravitatea crematiunei adica a arderei trupurilor noastre e bine
oare si este necesar sa incepem prin a intra in lupta cu biserica ? Dar
ce a facut aceasta sfanta institutie impotriva crematiunei si cu ce 1-a
suparat I. P. S. Patriarh pe d-1 Radu Rosetti adept al crematiunei ? Pe
. cat stiu Sf. noastra biserica si Inaltul nostru Athipastor Patriarhul Ro-
maniei n'au aruncat nici interdictiune, nici excomunicare sau afurisenie,
rici vreun blestem pentru eel ce se ocupa de chestiunea aceasta. Tole-
ranta bisericii noastre in privin.ta initiativelor sociale, stiintifice; si de
on ce fel, este cunoscuta si recunoscuta de toti. Dar una este ca biserica
sa is masuri reprezive si alta este ca sa nu dea concurs la initiativele,
care nu-i apartin si nici nu intra in vedette ei.
Biserica noastra este prin esenta ei o institutiune oonservatoare si
deci nu-i poate nimeni pune in sarcina ca ea sa inceapa cu experiente de
tot felul si aceasta cu atat mai mult cu cat experienta ce i se cere sta
in contradictie cu intreaga ei invatatura si practica de pang acum. Eu
cu mintea mea admit toate' argumentele expuse de catre d-1 dr. I. Cos-
ttnescu despre crematoriu, din punct de vedere economic, social, sanitar
si igienic pentru populatia Capitalei noastre. Dar cea ce admit din punct_
de vedere intelectual si social trebue sa still ca nu pot admite din, punc-
tul de vedere al intereselor sufletesti, care dupa evanghelie sunt mai de.
pret de cat toate bunurile pamantesti. Ca preot ortodox si ca roman,
Wand parte dintr'un neam cu o civIlizati cresting de (Iona on milenaril
nu pot sa admit in constiinta mea posibilitatea si vointa de a fi ars dying
ntoarte. Caci doctrina bisericii noastre isi cladeste regula credintei toc-
mai pe invierea mortilcr in trupurile cu care au vietuit si care vor fi-
nestricacioase $1 nemuritoare ca si trupul Mantuitorului inviat. ,Pamant
esti si in pamant vei merge" este intelesul pe care biserica noastra it da
adevarului Sfintei Scripturi mai mult deck cenuse esti st in cenuse to
vei intoarce. Arderea trupurilor se face pe cale naturala. Focul in natures-
este un accident $1 e socotit de crelinta noastra evanghelica si biseri
ceasca, ca elemental de osanda in lad.
www.dacoromanica.ro
 23

Nici o slujba religioasa nu este mai impresionanta si mai frumos

alcatuita ca,slujba inmormantarei la noi, iar din intreg cuprinsul el, ca si
de la foate pomenirile pentru morti, reese ideea si credinta ca trupurile
trebue sa mearga in pamant si sa putrezeasca adica sa arda pe tale
naturala.
. Nu numai Papa de la Roma s'a aratat intelegator cand a primit
cenusa celor 2 misionari din Africa si i-a beatificat, dar si sfanta noastra
Biserica is procedat si procedeaza la fel cu trupurile celor cazuti pe cam-
pal de lupta $i care an fost ar$i cu petrol $i var nestins din cauza moli-
melon Pe acestia biserica nu numai ca i-a inmormantat cu slujba bise-
riceasca, dar ii si consideram ca croi aparatori ai neamului si bisericii.
Dumneavoastra, sustinatorii crematiunei n'aveti dreptul sa va
plangeti impotriva bisericei noastre $i a conducatorilor ei mai ales cand
d-voastra n'ati facut nici o propaganda sustinuta nici in mijlocul popo-
rului, nici in fata reprezentantilor bisericii, ci vroiti numai ca toata
lumea sa primeasca indata convingerile dv.
Ce s'ar mai alege si de biserica noastra $1 de poporul nostru,
data credintele, convingerile, traditiile, obiceiurile $i toate asezamintele
si mostenirile le-am schimba de azi pe maine, parasind peste noapte
creclinte $i traditiuni, care ne-au sustinut $i ne-au pastrat intregi mil de
ani ? Este desigur o mare intelepciune $i o calitate de sama iirea po-
porului nostru, ca el nu se schimbA asa user. DacA veti putea convinge
acest popor si pe conducatorii lui sulletesti, ca viata, existenta si reali-
tatea stint numai progresul, civilizatia, stiinta, mecanica, si ca legatura
cu eternitatea nu pretueste nimic, atunci yeti putea indata experiment:
(mice cu un asemenea popor lipsit de teluri metafizice inalte si inde-
partate.
.,Pang atunci insa, pang nu yeti putea clinti adevarurile eterne aie
credintei noastre, nu yeti putea nici trece peste ele $i nici sa fiti agresivi
fata de biserica si do credinta poporului. . .

Asa s'au petrecut lucrurile ; iar chestiunea crematoriului si crema-

tiunei abia de acum incolo se deschide". Econ. D. PopescuMosoaia
(Crucea No. 9 Julie 1925).
Rasounsurile celor tTei intrebari din urma stmt. prin urmare, desa-
varsit, categoric si magistral date.
Ion Dobre zis Nichifor Crainic este un simplu falsificator al adeva-
rului, un nesocotit nascocitor de fapte neexistente, un calomniator ordi-
nal atat pentru Parintele Mosoaia, cat ,si pentru Sf. Sinod si pentru I.
P. S. Patriarh Miron.
Cazul este ca Nichifor Crainic sa fie dat in judecata pentru calomnie.
leromonahul Dionisie Lungu n'a biruit pe Sf. Sinod, n'a rusinat pe
Patriarh si nici pe Parintele Mosoaia caci toti acestia isi facusera de la
inceput si inaintea Sf-tiei sale, datoria. In schimb i-a dat nenorocitului on
Dobre prilej ca sa se poticneasca si sa dea in groapa pe care voia sa o
cape Sinodului, Patriarhului si Parintelui Mosoaia, pentru apararea Pa-
rintelui Tit Simedrea.
In Curentul" No. 237 din 10 Sept. 1928 Nichifor Crainic ataca pe
I. P. S. Patriarh, pe fata, deadreptul pentru apararea (!) parintelui Si-
medrea. scriind :
.. In Bucurestiul acesta uncle seful Bisericei, inconlurat de un so-
bor de sinodali sfinteste decimal celebre si unde dup5 exemplul $1 in-
www.dacoromanica.ro
 _-
24

curajarea de sus un talhar ca Popescu Mosoaia deschide si el carciuma

cu vin si tuica manastireasca", unde un Codin Cernaianu redacteaza
brosuri de santaj si acelas mosoaia le raspandeste in Cara intreaga ne
suparati de nimeni, ci din potriva rasplatiti de Patriarh.... .

Daca nu incurajaza actiuni frumoase.... Parintele Patriarh incura-

laza in schimb pe santagistul scandalagiu Popescu Mosoaia $1 tovarasii
lui de bands. Exemple moralizatoare".
Atacul acesta este, la randul lui, o Ilona nelegiuire si infamie, caci
nimic din ceeace se spune la adresa I. P. S. Patriarh nu este adevarat.
I. P. S. Miron nu a sfintit" nici o carciuma celebra sau necelebra, in-
conjurat sau neinconjurat de sobor de sinodali, caci sfestania" dela bo-
dega Mircea din Capita la, la care se face aluzie, nu a fost oficiata de'
I. P. S. Patriarh cum, cu cinica nerusinare, afirma si pretinde Nichifor
Crainic, ci de catre P. S. Arhiereu Platon Ciosu inconjurat de preoti 5i
diaconi, cum acestia erau in drepturile for 5i in traditia bisericii noastre
sa o faca. Tot asa parintele Mosoaia n'a impartit nici o brosura, nicaeri,
si nici sfintia sa nici eu n'am lost rasplatiti cu nimic 5i nici nu 'aveam
dece. Nichifor Crainic comite insa nelegiuirea pentru ca, pe deoparte
spun Patriarhului ca-1 ataca pentru brosura impotriva lui Simedrea si
pentru once masura luata impotriva-i, iar pe dealtaparte o comite in'
scopul de a ridica moralul lui Simedrea si a-1 hotara sa is din non, cum
a si facut indata dupa aceea, din mainile Prea Sfintitului Platon Ciosu
chestiunile eparhiei Ungro-Vlahiei, cu bravura si teroare, renuntand la
retragerea pe care si-o ceruse singur in fata consiliului eparhial prezidat
de I. P. S. Patriarh. Ajutat de omul care se uita crucis, nu i-a fost deloc
greu Parinteltii Simedrea sa anuleze din niin pe P. S. Platon.
Acestia sunt oamenii si asa be sunt mijloacele !
Dar, cum am spas nici Sf. Sinod nu a tinut seama de avertismentul
lui Nichifor Crainic de a refuza sa is brosura in consideratie" in aface-
rea preotultd D. Micsunescu Tit Simedrea.
0 vreme, cat sperante mai puteau fi ca membrii Sf. Sinod vor da
satisfactie asteptarilor Parintelui Simedrea si Nichifor Crainic, chiar daca
..luase brosura in consideratie", un armistitiu s'a want observa in co-
hianele ziarelor Curentul" si Cuvantul" si capeterUile Bisericei noastre
au avut pace. Doar P. S. Vartolomeu al Ramnicului Noului Severin nu se
bucura de fericita liniste a pacei acordata de marinimosii domriii Nichifor
Crainic si Nae lonescu. Vom vedea ceva mai tarziu care era cheia, ex-
plicarea si Infamia acelor atacuri necrutatoare trimise de acesti vigfienti
campioni vladicai dela Ramnicu-Valcea.
Dupa ce insa au vazut ei ca nici vorba nu poate fi de o satisfactie
data de Sf. Sinod in sensul interesului P. S. Simedrea si al dorintei d-lor
Nichifor Crainic si Nae lonescu, atacuri din Curentul" si din Cuvantul"
s'au pornit cu furia si cu nebunia ce caracterizeaza pe campionii lake
ai reincrestinarti" roma-nismithl
Se. tie 'cum Sfantul Sinod a crezut de cuviinta, la invitatiunea
guvernului, sa declare nul juramantul de la Alba tuna facut in aduna-
rea politica a partidului National taranesc, si sa pedepseasca pe preotil
can au luat acel juramant, prin care Diver-nu:1 aril era calificat ca was-
mas al aril si at tneamttliii.
Mitropolitul Milan, care la votul in chestiune nu a luat parte, a
venit apoi in Sf. Sinod cu intampinarl si proteste din supararea cc avea
www.dacoromanica.ro
 25

atat pe Sf. Sinod cat si pe guvern, ca nu se solidarizasera cu I. P. S. Sa

In chest1unile dispntate la legea regimului Cultelor.
Cu o furie inversunata s'a napustit insa Ion Dobre zis Nichifor
Crainic asupra Sinodului intreg, asupra 1. P. S. Patrlarh $1 in special
asupra I. P. S. Pimen.
Votul sinodal a fost declarat vot satanic". Un puhoi nemai po-
menit de injuraturi, de insulte, de blasfemii, de batjocuri au fost aruncate
in obrazul lerarhilor $i mai cu seama pe capul I. P. S-titului Pimen 'al t
Moldovei, pe cand singur I. P. S.-Balan era ridicat de Ion Dobre si de
.
Nae Ionescu in slavile cerului.
Sfantul Sinod si membrii ce-1 compun au fost, cu aceasta ocaziune,
inteadevar expusi la destule critici $i apostrofari din partea unei parti a
_
presei rornane$ti. Multi laid s'au crezut indreplatiti $i competenti sa cen-
zureze hotararea sfantului Sinod si sa se pronunte asupra legalitatii ei in:
raport cu canoanele $i cu invatatura ortodoxa.
Dintre toti acesti laici insa aceila cari au intrecut orice masura in
asprimela $i lipsa de band cuvinta, in criticile tor, au fost d-nii Nichifor
Crainic, profesorul numit la Facultatea de Teo logie din Chisinau $i Nae
lonescu, membru al Adundrii eparhiale a Ungro-Vlahiei $i membru in
comisiunea Sfantului Sinod pentru invatamantul teologic.
Si dintre P. Sfintii lerarhi, mai cumplit terfelit si batjocorit a fost
1. P. S. Pimen Mitropolitul Moldovei. Mai intai pe I. P. S. Sa, tinea sa
se razbune. Nichifor Crainic pentru faptul ea nu tinuse seama, ca Prese-
dinte al Sfantului Sinod, sa refuze a Ina brosura in consideratie" in
cazul Micsunescu-Simedrea.
Iata in ce termeni se exprima despre Sf. Sinod si Presedintele
acestui for suprem bisericesc Nichifor Crainic, profesorul de la Facul-
tatea de Teo logic ortodoxa din Chisinau, in articolul de fond din Cu-
rentul" No. 151 din 16 Iunie 1927, intitulat : O prima sanctiune" :
Hotdririle Sfdnlului Sinod in chestiunca juraincintului dela Alba- ,

Julia, cu dedesubtul politic demascat in toata nuditatea-i de catre I. P. S.

Nicolae at Ardealului, inseamna una din cele mai grave v lovituri ce s'au
.dat vreedatcl prestigiului Biiericii noastre si insa# autoritatii sinodate.
Sf. Sinod, ca for suprem at Bisericii noastre, apare, in acest caz. lard
-precedent, ca victim?! a celei mai degradante patimi politico. Organul prin
care .hotardste in lumea crestind insus Dultul Sfdnt s'a transformat, inteun
moment de nesocolinta, in chiar instrument de rdzbunare at factorului po-
litic 'laic. Hotdrirea sinodcila, nefondatd pe nicio anchetd prectiabiiet, pe
nicio judecare a faptelor imputate si a persoanelor implicate, osdndind,
cum a dovedit I. P. S. Mitropolit Nicolae, confirntat ulterior de insus mi-
nistrul Cultelor,'= persoane absolut nevinovate, demascd introducerea in
Sf. Sinod aunor. criterii neingaduite de judecata sandtoaset, de normele se-
riositatii si ale rdspunderii si in conflict esential cu menirea sacra a su-
premului nostru for spiritual.
Nisi vrajmafii cei mai diabolic inviersunqi impotriva ei, nu i-ar fi
putut da Bisericii noastre o izbitura, mai durcroascl in prestigiul ei slant
4 in autoritatea ei venerabild. Faptul e fard precedent in istoria Sinodului
nostru: Daca in 'copal institatiei s'ar fi gdsit un presedinte constient de
rdspunderea lui $i a Sinodului, deprimanta rusine s'ar fi evitat lard in-
doiala. Sedinla, care va ranuine ca o pats neagrd in istoria Bisericii noastre,
.a lost prezidatd insd de I. P. S. Pimen, Mitropolitul MoldoTrei. Asupra aces-
www.dacoromanica.ro
 26

tui prelat inconstient. care s'a pretat la ordinary meserie de mameluc po

litic, cade in rdndul intdiu retspunderea fareldelegii comise.
,,Mitropolitul Pitmen trebuie setli facet toate socotelile ;i, pentru a
evita once prilej de nou scandal, sa-si aplice singur sanctiunile : set depund
cdrja imediat si de bundvoie. Asemenea erori nu. pot ramdne nepedepsite
nici de oamenii consternati, nici de Dumnezeu. ,

Nichifor Crainic

Nu e nevoe sa scoatem in evidenta nesocotitele expresiuni si epitete

intrebuintate de Nichifor Crainic, profesorul teolog, intr'o polemica doc-
trinara si canonica.
Reproducerea articolului ce urmeaza este ea insasi infatisarea cea
mai elocventa a seriei de blasfeme si injurii, a stilului necuvincios, a spi-
ritului pagan $i 'abject cu care sunt tratati Ierarhii Bisericii rmanesti, de
catre 'acela care a fost trimes ca profesor s faca educatia cresting si
teologiCa. la Chisinau, in acea parte a tarii, unde nevoia reclama sa se.
trimita sufletele cele mai curate, oamenii cei mai neprihaniti, figuri in-
geresti, data ar fi fost cu putinta!
laid cum Nichifor Crainic, profesorul Basarabiei, indrumatorul ti-
neretului m'asi pogora cu Isus Christos in mijlocul acestui nou tineret.-"-
se exprima in Curentul" No. 152 din 16 lunie 1927, asupra mini act, pe
care Sf. Sinod era in dreptul sau si dator a-1 face si pe care, un profesor
teolog, oficial. de sub jurisdictiunea acestui Slant Sinod, nu era in nici un
caz in dreptul sau de a-1 cenzura:
Votul Satanic"
Mi-am socotit in gdnd cuvintele si mi-am, Meat toate socotelile : nu
voiu acea sd -mi nimic in viatd pentru articolul cc urmeazet.
.,Cunosc perfect povestea ascensiunii fiecdrui episcop, mitropolit es,
patriarh din cei cart caceituiesc azi corptil Sfdntului Sinod ortodox : in co-
vdrsitoarea majoritate sdnt oameni ridicati direct din clubul liberal. Ii pot
cita pe mane. Nu mi-am Inchipuit inset cei liberalismul ateu at prelatilor
nostri panto merge pdnd la votul Sfdntului Sinod dat in chestiunea jurd-
mdntului dela Alba-lulia. La limp, am comentat cu reserve acest act extra-
crdinar al Sfdntului Sinod, deli ii cunosteam in amdnuntime dedesubtul.
Mi -era ?wine de cdtd rusine se ascunde indetrdtul acestui act. Pentru ochii
lumii, petstram., simulam un respect fatet de hotetrirea sinodald.
Ie;irea providentiald a I. P. S. Nicolae Bellan, mitropolitul Ardea-
lului, and dispenseazet de aceastd rezervd mintald. Mitropolitul Nicolae nu
e un prelat oarecare. Doctor in teologie si in filosofie, (nimeni altul In
Sf. Sinod nu are titluri egale), fundatorul celei mai insemnate reviste de
teologie romdneascet, om cu fluid particulard ireprosabild, s'a ridicat In
treapta prim exclusive, vrednicii personale sporite de gratia lui Dumnezeu.
laid un fundament in puterea caruia prelatul ardelean Isi poate ingadui
crice independent?' in numele lui Isus Hristos. N'a fost de fatet la sedinta
Sfdntului Shred cdnd s'a dat votul fatal in chestiunea juramintului dela
Alba-lulia. Nu e liberal, nu e national-tetranist, nu e averescan, nu e iorgist.
nu e lupist, nu c socialist, nu e comunist, nu e cuzist : e Mitropolitul
ortodox at Ardealului. Duper 'ce spetimdntettorul vot s'a produs in Sfdntul
Sinod, a venit Ingrozit $i, pe temeiul documentelor ce nu se pot desminti
cu. o iota, a demonstrat caracterul satanic at (watt/ vot.
www.dacoromanica.ro
 27

Cunosc ametnuntele: astdzi ministrul Cultelor a depus pare sa ;

imediat a doua zi episcopul Lucian at Romanului a citit ref eratul care-
a intemeiat hotdrirea. Ref eratul acesta era intocmit inainte de depunerea-
pdrii ministeriale, cu premeditarea si indemnul unei personae care nu mai-
face varte din Sf. Sinod. I.: P. S. Pimen, mitropolitul Moldovei, in Icalitate
de presedinte at Sf. Sinod, a pus int. ediat chestiunea la ordinea site/. Cont-
plicii principali ai fetradelegii sinodale sdnt deci : 1. P. S. Pimen, mitropo-
Hits/ Moldovei si P. S. Lucian, episcopul Romanului.
Personal am fost pdnd ieri in raporturi simpatice cu episcopul Ro-
manului ; de azi incolo simpatia sa near dezonora: i-o arunc in nas ca
unui nelegiuit. .5tiu scandaloasa lui purtare de tretelettor in vremca retzbo-
iului, nu and amestec in comicul istoriei lui casnice,; vdduvit, a trecut di-
rect din clubul liberal pe scaunul episcopal; pdrea un 'om de culturd si de
talent. laid o circumstantel de care nu se poate bucura ace/ monumental
dobitoc care e mitropolitul Pimen at Moldovei. Rdsfoiti, dacd vreti, brosu--
ricele lui: stint sense de un agramat antideluvian. Nicaieri in ele nu yeti
gdsi numele lui Dumnezeu ; getsiti in schimb pretutindeni numele lui toner
Brdtianu in slujba cdruia a liturghisit ca un lacheu toatd viata. Cdnd
uorbeste Pimen nu vorbeste : grohdieste caverns ca un pore doborit de-
Ingraselnuint. Faptele lui trecute sdnt in mina atotputernicd a /ibera/i/or:
e osdndit in etern set se tdrascd la glesna stetpdnului. Ah, I. P. S. Pimen,
met indoiesc dacd stdrpiciunea-ti sufleteascd poate crede in iad si'n cas-
nele lui. Esti 41-trtin si cu sfdrsitul apropiat. Grozav as vrea set te privesc-
o clipd in intunericul cel mai din afar! ", sd te admir spdnzurat de limbd
in toarta infernului, gelditat la tdlpi de flacdri si cu frigarea inrosita in-
fzptd 'n spate. Cdci aceastd retsplata te asteaptet pentru cdte ai sdvdriit fn.
aceastd ticettoascl viata.
Niehif Or Crainic

Rugam pe cititor sa faca singer aceleasi comentarii pe care le-am

facut impreuna cand am vazut atacurile impotriva I. P. S. Patriarh, cad:
aici nebunia $i infamia, chiar mai mult de cat acolo, intrec toate marginle !

La cateva zile in urma Curentul" (la 23 Iunie 1928), Publica arti-

colul Tutu."' sanctiunea se impune" din care vom reproduce aceea ce.
urmeaza :
1
Afarel de Bucuresti, articolul Votul satanic" a lost inset citit in
toatd tares, care a luat cunostintet de factorii pricipali ai nelegiuirii.
.0 prima sanctiune care se impune este ca I. P. S. Pimen, prw-
dintele Sf. Sinod, set depund cdrja, pentru a evita not scandaluri.
Am citit cu ochii mei aceastd sentintet.
Toatd aceastd fdrddelege se datoreste unei manevre rapide a epis-
copului de Roman, ref erentul sinodal at chestiunii, $i a mitropolitului Mot-
dovei, presedintele Sf. Sinod. Amdndoi acesti prelati au luat prin s-urprin
dere inaltul Corp duhovnicesc, in premeditatd complicitate cu minis trill'
inspirator. .

.Rets-punderea fdretdelcgii cade deci, in primul ?and, asupra preset

dintelui Sf. Sinod, I. P. S. Pimen. El trebue sd se osdndeascd singer de-
pundnd cdrja. E singurul lucru cuminte ce-I poate face In aceastd. tics-
loash vial. E eunoscut $i rascunoscut ca mameluc liberal; e cunoscut $i
rascunoscut ca om lipsit de inteligent5. si de orientare. AflAndu-se, prin
TfirstA numai, In fruntea Sf. Sinod. a transformat, prin surprindere, orgy --
www.dacoromanica.ro
I
 28

nul Duhului Sfant instrument de pa'atoas5. rrtzburiare GM Invita

in tot ce are ea mai Malt si mai sfAnt de inconstienta acestui pr-alat, Bi-
serica noastra e in dreptul ei dumnezeese de a izbi cu fulgere pe earn
ghiosul Lucifer.
Nichifor Crainic

Un lant intreg de articole scrise Si publicate de Nichifor Crainic

in ziaruil Curentul", numere de a randul, au injosit indestul in fata ma-
relui public romanesc batrana Si venerabila figura a I. P. S. Pimen Mi-
tropolitul Moldovei, au terfelit si au batjocorit indeajuns numele acestui
Inalt Prea Sfintit Ierarh. Nu putem sa reproducem toate acele lucruri.
,Ne-ar trebui wn spatiu prey mare.
Sa aratam numai articolul intitulat Du$manut, monahismului" din
Curentul No. 160 din lune 1928, din care reproducem:
N'am acuzat pe I. P. S. Pimen at Moldovei de initiator al satanicului
vot sinodal. L'am acuzat de manielucism politic si cd, in aceasta calitate de
slugs bdtrdnd si inconstientd, a injosit Sf. Sinod, organist Duhului Sfdnt.
la functia stupidd de club politic si instrument at razbundrii de pallid. Res-
yonsabilitatca rdnidne in rdndul intdiu asupra umerilor putrezi de pleat
ai acestui ierarh care, in calitate de presedinte, s'a pretat la jocul guver-
nului, inducdnd in gravel eroare Sinodul. Nelegiuirea aceasta, carei incit7
'nuneazd ticdloasa blitrdnete, it scoate din toleranta generald ce i se acordd
generos de o jum.dtate de year $i-1 desbracd, in fata lumii de orice fats pres-
tigiu, descoperindu-1 in toald goliciunea putrefiatei sale persoane.
ancult si prost, Pimen e figura inconstientii locului malt pe care it
ocupd ; necredincios, nu ponteneste nici odatd in idioatele sale brosuri nu-
mete lui Dumnezeu, da totdeauna pe at lui Pact Brabant, : dezorientat $i
mameluc el patroneazd ateismul ridicdndu i monumente; proton pdnd in
melduva oaselor, el e dusmanul de moarte at monahismului...
Infa mia mitrOpolitului Pimen trebuia divulgatd aici si nevrednicia,
lui infieratel pdnd se va convince trebuie sti depund cdrja. In ce ne pri-
yeste, nimic nu ne va sta impotrivd pdnd lai:,bdnda Ribald cc va veni mai
curdnd decdt s'ar crede. Ne-ar pldeea visa ca Wend set se intdmple numai
.din motive cloctrinale.
Nichifor Crainic .

Deasemenea din articolul : .;Ziva Domnfului" Curentul" No. 167 din

:2 Iulie 1928, reproducem cele ce urmeaza. :
, "Ma gdndesc mai ales la Mitropolitul Pimen si la preatimea .Moldo-
vei. Preoti model de acolo ne-au venit pdnd in Bucitresti si au ajuns pdnd
in Oltenia. 0 prdpastie intelectuald, morald si religioasd existd intre elita
acelei preotimi si ierarhul necredincios, incult, inOdmfat pe cdt de prost, si
paired de plicate, care impute cu prezenta lui scaunul mitropolitan al Mol-
dovei. El std in raijlocul acestei preotimi ca un cadavru intro Solid de
_Mara".
. Nichifor Crainic

Parandu-i-se Parintelui Simedrea ca vocea si pana prietenului sau

Nichlfor Crainic nu sunt indestulatoare, iar acestuia parandu-i-se ca'e
nevoe de cineva care sill secundeze, sore a forma un cor mai puternic,
www.dacoromanica.ro
 29

au apelat la concursul prietenului for Pamfil $eicaru, Directorul ziarulni

,,Curentul", murdarul pamfletar, detinatorul recordului in injuraturi, -in
si in tot felul de ignominii ale scrisului.
Auzul publicului si scrisul romanesc au fost deci intinate cu urma7
loarele lucruri grozave publicate, in pagina 1, sub titlu pe trei coloane :
Un Mitropolit, doui Ministri $i Tucalele" de Pamfil $eicaru, Curentul"
No. 171 din 6 Nile 1928.
De la votul Sfcintului Sinod, prin care s'a anulat jurcinidntul politic
ce s'a Icieut la Alba Julia, tin personaj 'MU a fost svdrlit pe primul plan:
mitropolitul Pimen at Moldovei. In atdtea articole, Nichifor Crainic a. in-
fdtiSat gdunoasa cdpdtdnd, bdtrdnd ce serveste de suport mitrei episcopate,
ee cotonogit nulitatea ingdm, fatd si ridicold a Pimenului cu nasul ros-vdndt

si Loraine ca un goyosar imputit. Fdrd sit se supere prietenut meu Nichifor

,Crainic, eu nu cred sd poatd fi turburat din functia-i arhiereascd prostut
elocinte dela Iasi. 0 simpld ochire asupra omului. si to Idnzureste asupra
resorturitor lui morale.
Indesat ca un cdrnat, scurt ca si cdnd Dumnezeu nu a putut suporta
desgustul cu dimensiuni, cu priviri libidioase de era' smar excitat de alcool,
o voce gdjditti si hodorogitd, rostogolind in !raze ford sens, radicale. bet-
trdnul Pimen parodiazd episcopatul monden,. rationalist si chef tin.
Are si mdrunte mdhniri personale: e prea marunp/. Rectified cis-
marul scurtimea prea sfintitului, fdedndu-i tocuri inalte, dar Pimen, em de
fume si lard' prea mare discrefie berbant, rdmdne inconsolabil. E scurt,
congestionat la fats ca inteun permanent scremut ce nu isbuteste sd fina-
lizeze o digestie pica indelungatd, gran, cu un pdntece de ?nowt comunald.
Or, aceastd comicd adunare de cap, pdntece si picioare scurte, inter.
pocitanie, nu poate avea acea majestate fizicd pe care o viseazet taicd Pi-
men. Lipsa de prestigiu moral, tampenia chiar, mai pot fi acoperite de acea
ambiantel de respect ce o radiazd oricum situatia in sine a unui malt erarh
at Bisericii, dar comicul fizic. at caltabosului arhieresc nu poate fi inld-
turat: este inevitabil, irezistibil. Oricdt de inalte si-ar face tocurile la ghete,
P. S. Pimen rdmdne tot bondoc si comic spre dezolarea berbantului ce
sburdit in trupul situ.
Nichifor Crainic multiplied anatemele impotriva celui ce necinsteste
prin ignorant(' lui enciclopedicd, prestigiul mitropoliei Moldovei. Poate prie-
tenul melt set utilizeze violenta invectivii a$a cum la catolici a utilizat-o
Leon Bloy, si tot nu va isbuti sit provoace o singurd tresdrire a rdncedei
osdnze ce cuiraseazd ciolancle lui taica Pimen. Nu cunoct$te incd ce formi
dabild capacitate de a inghiti are mitropolitul Moldovei, nu-i $tie nimeni
eroica lui abnegatie, puterea de a renunta la orice svdcnire de mdndrie si
de a se umili peind la cea mai ru$Znoaset slugarnicie. 0 neinsemnatd in-
tamp/are spovedefle liiturosul suflet at acestui client apropiat at lui Sea-
ltotcht :

La Iasi, 9n timpul refitgiului, se gsea cu mare trudd o camerd in

care sit se adapostcasca cineva. Doi min4tri liberali Tnt' publice
si cultelor, ce atunci erau contopite, si at munitiilor), fuseserd cartirui/i la
P. S. Pimen. De trei on pe zi, urechile celor doi ministri liberali erau
.of ensate de frazele lingusitoare ale mitropolitului.
Mare cinste pentru casa mea excelentd ca poate da addpost
,unor sfetnici lustn ai tronului"; sau ati dormit bine excelentd-n sau
ce dore,ste ,excelenta voastra sit mancince astazi"? $i prelungi gecaciunt
www.dacoromanica.ro
,intovdra$au slugarnicile intrebdri.
r
 30

Dar rdvna prea sfintitului nu se oprea aici. Era minutios in grija

aspitalitetlii, contrcla papa si sub paturi spre a vedea dace tucalele suet la
locul lor, ca nu curnva set sufere basica udului unor Excelente. Parinteasca
grija crestea zi de zi. Taica Pimen unsuros $i slugarnic, era la toate pre-
venitor, depafind rice. a oaspetilor siti ministeriali.
Dar intro zi se svoni de un inceput de criza, se $opti chiar de de-
misia cabinetului Bratianu. P. S. Pimen ciuli urechile i porn/ o iscoadd
sd-i afle itiri precise. Cdnd simti temeinicia svonului $i se convinse de a-
propiata mazilire a celor cloud excelente, un, val de radnioasa,pornire trecu
prin vinele mitropolitului. In sears aceea basica udului minittrilor a lost
pusd la grea incercarc $i torture : tucalele dispdruserd din ordinal cate-
goric at prea sfintiei sale, care incepea set -$i ridice tufa; ;int spindrii, in-
delung cdrjoiatd.
Celt patru nopti cdt a durat criza ministeriald, au lost o sinistrd tor-
turd pentru cei doi mini$tri gazduiti de P. S. Pimen. Nici un salut nu-i mai
Intdmpina micros $i slugarnic, dimineata, iar postul cei mai miser a lost
declarat obligator la masa bietelor excelente, nedumerite de brusca trans-
. formare a mitropolitului Pimen. Nedumerirea nu a Post de o mai lungd
. duratd decdt chinul infernal cu suprimarea tucalelor, prim care radndria
inaltului erarh i$i'lua revansa.
Cdnd guvernul a demisionat, P. S. Pimen a evacuat pe cei doi rni-
nistri.
Era in lanuarie 1918. Astdzi le este iard$i prea plecatd ;i credin-
cioasa slugd.
.51 pe taica Pimen it poate turbura campania dogmaticd a prietenu-
lui Nichifor Crainic ?
Ce se incurca in controverse teologicale mitropolitul Moldovei:' Le
ignord cu cea mai superbd nulitate. Taica Pimen pretueste mai mutt rea-
lismul politic, decdt mistica divinului.
Povestea tucalelor este edificatoare. ,

Pamfil Seicaru

Nichifor Crainic a cerut cu staruinta $i cu impertinenta, o sane-

(lime" pentru L P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei. Si acea sanctiune"
pretinsa este ca I. P. S. Pimen, sa" depunA "carja" mitropolitand, s se
demita, sa fie scos afara din scaun, pentru ca a luat parte ca Presedinte
la acea sedinta in care Sf. Sinod a hotarat anularea juramantului luat de
preoti la Alba Iulia, si pedepsirea disciplinary a acelor preoti can au cu-
tezat a face un gest de razvratire impotriva guvernului tariff, Wand acel
juramant al poporului, prin care guvernul era declarat duaman al t5rii $i
al neamului.
Si data pentru I. P. S. Pimen, care ca Presedinte al Sf. Sinod $i a
indeplinit o atributiune la care era indreptatit, este necesara o sanctiune"
$i anume depunerea carjii $i demiterea din scaun, atunci, pentru numele
lui Dumnezeu, ce sanctitme" trebue $i se impune pentru Nichifor Crai-
nic, care, fara nici o indreptatire, face prin press, impotriva Sfantuhti Si-
nod $i a Presedintelui acestui malt $i venerabil for, ceva ne mai pomenit
in analele noastre bisericesti ?
0 partare mai hadoasa, mai monstruoasa pentru un dascal de Teo
' logie, al tineretului, nu se poate inchipui ! Pentru asemenea purtaresanc-
tittnea excluderii de la catedra, nu este suficienta ; excluderea din biserica
. nu este nici ea indeajuns. Numai internarea intr'un ospiciu de alien,*
www.dacoromanica.ro
 31

sau inchiderea intr'o casa de corectiune pe un timp nedeterminat,

numai o asemenea sanctiune" ar fi echitabila si edificatoare pentru o
-
astfel de purtare !
Biserica insa, jignita in capeteniile ei conducatoare, nu poate aplica
alts sanctiune de cat excluderea din sanul ei $i implicit indepartarea
de la catedra.
Cealalta sanctiune insa, inChiderea intr'o casa de corectiune sau
internarea intr'un ospiciu, ramane sa i se aplice in nurnele ordinei publice.

$antajul exercitat de acesti oameni este manifest si evident ; cad faptul

de 'a soma pe Mitropolitul Pimen s piece" sa depuna aria", cu amenin-
tarea continua a scandalului ce i-1 vor face din ce in ce mai mare, nu
este altceva de cat santaj calificat.
Am citit cu ochii mei aceasta sentinta" scrie Nichifor Crainic ;
referatul acesta era intocmit inainte de depunerea parei ministeriale
cu premeditarea si indemnul unei persoane care nu mai face parte din
Sf. Sinod". O discretie impusa de insasi Constitutia Orel ne impiedeca
sa ilustram cu fapte aceasta inselare a bunei credinti sinodale".
Sa depunA calla Mitropolitul Moldovei si Episcopul Romanului"
intreaba D-1 Nae Ionescu ca unii ce stint initiatorii ai votului, de
azi inainte de trista celebritate ? Sa fim sinceri. Nu acesti Chirarhi
au avut initiativa in aceasta chestiune. Textul autograf at hotararei, vine
din alts parte".
Aceste randuri strecurate cu dibacie si perfidie printre amenintarile
adresate Inalt Prea Sfintitului Pimen at Moldovei, sunt sfidari si terori-
zari la adresa Patriarhului Regent, si d o agraveaza santajul.
Si actin ne permitem sa intrebatn pe acesti domni : De unde au
vazut textul autograf" ? Cine le-a pus la indemand insasi in original,
Sentinta" s-lui Sinod pentru ca s'o citeasca cu ochii" for ?
De unde stiu ca referatul acesta era intocmit inainte de depune-
rea parei ministeriale" ? Cine i-a pus in curent cu premeditarea si in-
demnul unei persoane care nu mai face parte din Sfantul Sinod' ? Cine
le-a descoperit faptele" pe care insasi Constitutia Orel, if impiedica de
a le da la iveala spre a ilustra inselarea bunei credinte sinodale" ?
Pentru acest scop au servit oare numeroasele conciliabule tinute
:ziva si noaptea cu Prea Sfintitul Simedrea Directorul 51 depozitarul Itt-
crarilor Sfantului Sinod? .

Si Prea Sfintitul Tit Simedrea, calugarul carturar" de persoana

caruia crestinismul romanesc isi leaga marile nadejdi" omul consa-
crat", in fata canna imi scot totdeauna cu respect palaria" crede ca
este vreo necuviinta mai mare decat sa 'arati si sa pui lucrarile Sfantului
Sinod la dispozitia unor oamenii can vreau sa-1 atace cu atata rautate
paganeasca si cu atata lined de respect ?
Si credo P. S. Sa, ca Sf. Sinod, nu este in drepturi sa-i aplice si.
P. S. Sale, pentru aceasta conjuratie, necuvinta $1 tradare, sanctiunea"
..pe care o merits ?
Ori sanctiunile" sunt numai pentru I. P. S. Pimen si pentru mem-
brii complier din Sfantul Sinod, iar pentru Nichifor Crainic, Nic, Ionescu,
P. S. Tit Simedrea si tovarasii lor, nu exists nici o sanctiune ?
Intre mijloacele de santaj intrebuintate de Nichifor Crainic ca sa
www.dacoromanica.ro
 32

sperie pe I. P. S. Pimen, este si acela de a prezenta pe preotimea cults

si distinsa de la Iasi ca partizand a luptei si atacurilor sale impotriva
Mitropolitului. Ar vrea sa spuna ca elita preotimei moldavene, este inde-
partata de Ierarhul ei : o prapastie intelectuala, morals $1 religioasa
exists intre elita acelei preotimi $1 Ierarhul necredincios, incult, ingam-
fat, pe cat de prost, si putred de pacate, care impute cu prezenta lui,
scaunul mitropolitan al Moldovei. El sta in mijlocul acestei preotimi ca
un cadavru intro livada de Maiu".
Prin urmare, aceasta preotime cults, preoti model de acolo ne-au
venit 'Ana in Bucuresti" este partizana a Prea Sfintitului Tit Si-
medrea. Nichifor Crainic, Nae Ionescu si tovarasif lor, in lupta dash de
acestia impotriva Sfantului Sinod. Nona nu ne vine a crede, suntem
siguri ca preotimea de elita a Moldovei este alaturi de Chiriarhul ei, cum
a fost intotdeauna Pana acum, 5i ca afirmatiunile lui Ion Dobre sunt sim-
ple baliverne la fel cu acelea pe care le-a debitat cu privire la crematiune
si la Societatea Crimea", la brosura preotului Micsunescu in fata Sino-
dului, la sfintirea" de catre seful bisericei inconjurat de sinodali a unor
carciumi aelebre, etc.
0 alts chestiune exploatata de acesti oameni, ca sa face diver-
siune impotriva Sf. Sinod, si cu aceasta sa usureze (!) situatia vicarului Tit
Simedrea, este chestiunea calendarului si serbarea Pastelui.
Chestiunea aceasta, asa cum o exploateaza ei, aduce raul cel mai
mare sfintei noastre Biserici pentru ca nu numai ca tine mereu treaza
prin press nemultumirea unora si,a. altora, impotriva hotararilor luate
de Sf. Sinod, dar fara a veni cu o solutiune sau propunere binefacatoare,
terfeleste $i comprornite fare niciun folos numele si demnitatea Prea
Sfiintitilor Membri ai Sf. Sinod si autoritatea acestui suprem for al Bi-
sericii noastre.
E foarte greu sa calificam cum merits invectivele, ocarile, triviali-
thtile pe care Nichifor Crainic si Nae Ionescu le arunca in obrazul Prea
Stintitelor fete bisericesti.
Cititorul sa aprecieze singur din putinele pe care le reproducem :
,t
,,...Autoritatea sinodalA in urma unor serif de hotarari nechibzuite
se clatina azi in spiritul credinciosilor. Stangacii de procedare in reforma
calendarului ; haosul penibil pe care l'a treat chestiunea pascaliei, votul
politic si satanic al anularii juramantului de la Alba Iulie.nu sunt acts de
natura sa mentina sau sa creasca prestigiul unui Sinod. Convingerea noa-
stra de observatori atenti si cu simtul raspunderii, gata sa infruntam orice
rise pentru adevar, este ca Biserica noastra astazi e lipsita de o condu-
cere superioara, constienta de fiinta si telurile eterne ale ortodoxiei. Cu
prelati ce-si ascund in mitra arhiereasca coarnele cu care i-au impodobit
fostele lor neveste, cu prelati specialisti in amorurile literare ale lui E-
minescu, cu prelati concubinari de 25 de ani, era firesc sa ajungem la sta-
rile de anarhie de azi. Majoritatea in Sf. Sinod acestia o formeaza" (Ni-
chifor Crainic, Curentul" No. 230 din 3 Sept. 1928).
In afara de partea absolut negativa si ticaloasa a injuraturilor. care
e lumina sau propunerea binefacatoare, cu care acesti oameni sa fi venit
sere binele publicului si al Sfintei noastre Biserici ? Este un motiv sufi-
dent pentru ei, sa prapadeasca Biserica numai ca sa-si scape tovarasui
lor, pe Tit Simedrea ? .

www.dacoromanica.ro
*
7 '63

Daca vom examina de la inceput si pana la sfarsit colectiile ziare-

tor ..Cuvantul" si ..Curentul" in care toti Ierarhii tarii an fost atat de
cumplit batjocoriti si terfeliti, daca vom cerceta amanuntit scrisele de pre-
tutindeni ale lui Nichifor Crainic si Nae Ionescu, cei atat de necrutatori,
.atat de nemilostivi cu fetele bisericesti si cu institutia Sf. Sinod, nu vom
gasi nicaeri, nici macar o singura admonestare, nici macar o singura vor-
ba mai amain la adresa Prea Sfintitului Tit Simedrea, vicarul Sfintei Mi-
tropoli a Ungro- Vlahiei. ,

Nu mai insistam asupra semnificatiunei acestei situatii.

Este indeajuns sa constatam in chip hotarat ca acesti Domni, pentru
faptul ca ei insisi au adus elogii Parintelui Simedrea, numindu-1 calugar
carturar", de care se leaga marile nadejdi ale cre$tinismului romfinesc",
numindu-I constiincios", idealist" si intransigent" pentru acest f ipt
ei insisi, se cred datori a isi scoate totdeauna cu respect palaria in fata
omului consacrat".
Este frumos, este cuvincios si este cuminte sa-ti scoti intotdeauna
palaria" cu respect in fata unui Ierarh, despre care constati ca are atata
de multe merite, chiar daca le spui dar nu le justifici prin nitruic.
Ba ceva mai mult, not credem ca, dupa ce ai laudat astfel pe
Ierarh, nu mai poti in niciun caz sa-1 batjocoresti, si sa-I injosesti in fata
publicului cu tot felul de injuraturi, de cat data esti om dezechilibrat,
dement sau cinic.
De si nicaeri nu am vazut justificarea prin nimic a elogiilor aduse
Parintelui Simedrea, deli nicaeri n'am descoperit enumararea faptelor sau
a meritelor pe care se bazeaza acele elogii, totusi gasim ea este foarte
frumos pentru Nichifor Crainic si pentru Nae Ionescu de a nu-1 mai fi in-
jurat sau batjocorit nicaeri, in ziarele dumnealor pe P. S. Tit Simedrea.
Sunt foarte cuminti ca-si scot intotdeauna cu respect palaria" in
fata Prea Sfintiei sale !
Acest postulat at bunei cuviinte, al logicei si al mintei sanatoase,
Nichifor Crainic si Nae Ionescu it apnea insa numai fata de P. S. Simedrea.
Coal, cand este vorba, de alti, cum bunioar5. : Prea Sfintitul Episcop
Vartolomei at Ramnicului Noului Severin, acesti Domni pot foarte bine
a-i recunoaste merit* exceptionale a enumara aceste merite, a-i aduce
prinos de laude, fara a se mai simti datori a si scoate intotdeauna cu
respect palaria" in fata P. S. Sale.
Tot astfel cu P. S. Lucian Episcopul Romanului, spune Nichifor Crai-
nic : personal am fast pang eri in raporturi simpatice cu Episcopul Ro-
manului ; de azi incolo simpatia sa m'ar dezonora : i-o arunc in nas ca
unui nelegiuit" (Nichifor Crainic Curentul" No. 152 din 17 Iunie 1928).
Cu alte cuvinte, Episcopul Vartolomeu al Ramnicului poate foarte bine sa
fie un luceafar al Bisericii, poate sa fie cel mai mare carturar, cel mai

curat calugar, eel mai distins si mai zelos Episcop, si totusi Dumneata Ni-
chifor Crainic, sau Nae Ionescu, nu numai ca nu esti obligat ,.sa-ti scoti
intotdeauna cu respect palaria" in fata unui astfel de Ierarh consacrat",
dar iti este permis sa-1 acoperi cu calomnii, sa-i arunci in obraz tot
felul de nascociri prin gazetele pe care le ai la indemand Cuvantul" si
.,Curentul" care sa-I micsoreze, si sa-1 compromita in fata publicului din
toata tara.
Sa procedam acum, in mod sistematic, la enumararea si expunerea
titlurilor de merit si a laudelor pe cari atat Nae Ionescu cat si- Nichifor
Crainic le-au adus, cu toata convingerea, la adresa Prea Sfintitului Var-
www.dacoromanica.ro
 1,N

34

tolomeu al Ramnicului Noului Severin, prin ziarele for : Cuvantul" si

Curentul" :
,,...P. S. Vartolomei... este un om de carte, lucru destul de rar In r
Biserica noastra ; si mai pe urma un om de actiune. P. Sfintitul face ceva
in Eparhie. E o vasta activitate de culture inceputa pe baze largi, $i dusa
cu multa vioiciune" (Nae Ionescu Cuvantul" 1 Aprilie 1927).
Eu cred ea P. S. Vartolomeu nu are nevoe de apararea noastra.
P. S. Sa e unul din putinii nostri Inalti Ierarhi care lucreaza inteadevar
in Eparhia Deci,. dace exists o activitate pastorale, ale caret
roade se vad, Prea Sfintitul e aparat impotriva oricarui atac, prin chiar
aceasta activitate". (Nae Ionescu, Cuvantul" No. 928 din 11 lathe 1928).
In lumea bisericeasca P. S. Sa Episcopul Bartolomeu Stanescu isi
are un loc bine stabilit ca un carturar de seams, ca un filosof al Bisericii
$i ca unul ce name din toate puterile spre inovatiuni menite sa inalte de-
mi. Orator de mare talent, luptator destoinic, P. S. Sa Bartolomeu al
Ramnicului a crezut nemerit sa inceapa o ofensiva culturala, pe temeiu
bisericesc, in Eparhia in care este print si soldat al lui Christos. Sunt
cativa ani de cand P. S. Sa si-a chemat oile sale, preotii, la o munca, ale
caret amanunte le schitase. Preotimea, la glasul Ierarhului a raspuns pared
la unul" (Curentul" No. 123 din 18 Maiu 1928).
,,...Unul din putinii lerarhi invatati, ai bisericii noastre ortodoxe, o
inteligenta vioae, animand o culture variata $i temeinica ce-si gaseste ex-
presia intr'un real talent oratoric. Era socotit Episcopul Bartolomeu ca
o mare speranta a Bisericii $i putin a lipsit ca sa nu fie ales in 1919
Mitropolit Primat. Au intervenit condiderente superioare : un semn de in-
chinare in fata Ardealului, alegerea ca Mitropolit primat a Episcopului
Miron astazi Patriarh Regent. Dar $i fare aceasta alegere P. S. Vartolo- .-
1 meu ramanea o temuta autoritate in Sinod $i in complexul vietii biseri-
cesti" (Pamfil Seicaru, Curentul" No. 173 din 8 Julie 1928).
Not nu cunoastem sa se mai fi adus candva, in Biserica noastrk.
vreunui Episcop in viata, atat de marl si atat de bine meritate laude !
Si am vrea sa stim unde si care e omul, deprins a lauds si a glori-
flea, pe altul, si care s mai poata adauga ceva la aceste laude, sau a mai
descoperi, pentru un Episcop, alte merite in afar' de acelea atribuite, prin
ziarele Cuvantul" si Curentul" Prea Sfintitului Vartolomei, Episcop al
Ramnicului Noului Severin ?
Consecinta faptelor acestea, Domnule Nichifor Crainic, Domnule
Nae Ionescu si Domnule Pamfil Seicaru , este ca trebue ca D-voastra, nu
numai palaria sa v'o scoateti, cu respect" intotdeauna" si de departe in
fata Episcopului consacrat" Vartolomeu, nu numai D-voastra, cu propria
pans, sa nu scriti, nici cel mai mic cuvant jignitor la adresa unui asemenea
Episcop, dar nici pe altii sa nuri lasati sa scrie !
Dar o, nenorocire a inteligentei omenesti ! 0, dezechilibrare si de-
menta si cinism ! In aceleasi gazete, la adresa aceluias ilustru Episcop, si
de catre aceiasi eminenti glorificatori al acestuia, can au facut sa vada
lumina zilei, prin cea mai large publicitate, laudele de mai sus, a 'ape
rut spre uimirea $i consternarea sufletelor crestine, o avalanse de injurii,
de ponegriri, de nascociri Si de infarnii !
Sa reproducem o serie din aceste injurii si infamii :
Posterior eminentelor certificate de : Orator de mare talent" ...a-
nimand o culture variat5 $i temeinica ce-si gaseste expresia intr'un real-
talent oratoric", au publicat articolul :
www.dacoromanica.ro
,
 35

Congresul preotesc at Societatii Renasterea. Congresul s'a tinut in

Caracal intro atmosfera de ocean inghetat, oratoria vartolomeascA. Un
misionar d. Berceanu. Un.'.. darvar Scandalul. Niciun banchet oficial.
Si-a gasit omul. Vartolomeu paraseste Congresul".
Congresul Societatii Renasterea s'a tinut la Caracal Luni 20 si
Marti 21 August. Atmosfera rece si apAsatoare. In aceastA atmosfera
grait-a Vartolomeu. SA redam discursul este imposibil, pentru ca era
aceeasi si aceeasi insailare de (raze in care se amesteca intr'un bruhaha"
groaznic tot ceea ce de atatia ani repeta in congrese. Restignitii ascul-
tatori se resemnau, ascultand cu bratele incrucisate. Vartolomeu vorbia
inainte ! Din and in and facea pauze fungi, semnificative, dar indArAt-
nicile brate preotesti nu se desfAceau din incrucisarea for si niciun sgo-
mot de aplauze nu rasuna in incinta. Tarziu, and a gala au Mut din
palme vre-o cativa, de bucurie ca a terming". ...Vartolomeu vAzand at-
mosfera de ghiata de la congres, a plecat chiar din prima zi a congresului.
...Vanitatea vartolomeasca s'a isbit intaia oars cu capul die zidul dem-
nitatii preotesti ultragiate $1 palmuite" ( Curentul No. 203 din 25 August
1928). )
Sa nu creada cititorul ca am reprodus aceste atacuri date de
ziarul Curentul" pentru ca ele ar avea vre-o importanta sau ar merita
vreun raspuns. Le-am reprodus numai spre a se vedea calibrul mental
prin care se disting acesti oameni. De retinut este numai faptul ca neno-
focitul scriiitor at unui asemenea articol crede ca prin astfel de baliverne
isbuteste sa intunece stralucitul talent confirmat ca atare chiar de ei, prin
Curentul" si prin Cuvantul" si ca cititorul va ajunge sa creada ca Via-
dica Vartolomei,-a avut macar o ocaziune in care sa nu fie la inaltimea
talentului ce-I caracterizeaza, ci din potriva ca ar fi dat un fiasco, lasand
publicul auditor neinsufletit sfi facand din discursul P. S. Sale un bru-
," ltaha" cum au dansii inconstienta sa afirme
Cele souse in articolul de mai sus, bine inteles, sunt nascocirile si
falsificarile unor oameni, al caror loc, am spus mai inainte, ar fi la un os-
piciu sau la o case de corectiune. Adevarul a fost cu total altul. Preoti-
mea a fost alaturea de Ieitarhul ei pane la until", si nu numai atata, dar
Pe unul care era presupus a fi in legatura cu ziarul Curentul ", pe colo-
nelul Milcoveanu, preotimea nu l'a lasat nici macar sa vorbeasca. Ca P. S.
Vartolomeu n'a ingaduit sa se dea banchete, era foarte firesc. Ce ar fi
zis cei de la Curentul" dace P. S. Sa ar fi ingaduit sa se faca acest lucru ?
Ca lucrarile congresului s'au petrecut Trite perfecta liniste $i cu o
rigida discipline, pe care Curentul" o numeste atmosferA de ocean' in-
ghetat" ? Dar cum .ar fi vrut cei de la Curentul" sa se petreaca ?
Ca Episcopul a plecat din prima zi, dupe ce si -a tinut discursul inau-
- gural ? Dar tocmai 'acest fapt denote spiritul de discipline de care este
insufletita preotimea olteneasca, care, in lipsa Episcopului, si 'fart nici o
influents sau stingherire impusa prin prezenta P. S. Sale, $i-a continuat
lucra,"rile congresului intro perfecta ordine si discipline, ca si cum insusi
Episcopul ar fi fost de fate !
Totusi, am spus, am reprodus articolul 'acesta ca o mostra de incon-
stienta si de cinism.
Articole ca acesta, cu mult mai sarbede si tot asa lipsite de once -
temeiu si de,orice importanta, a publicat Curentul" un numar foarte mare.
Nimic nu se poate refine din toate, nimic nu. e care sa merite ras- .
puns; un singur lucru insa trebue remarcat $i retinut ca o semnificare
www.dacoromanica.ro
 36.

de cea mai mare importanta pentru intregritatea rnorala si mentald a d-lor

Nichifor Crainic si Pamfil Seicaru: ca ei au deschis si au mentinut in ziarul
Curentul" luni de zile dea randul o enorma rubrica, pe cafe 3-4 cologne,
cu litere marl, impotriva P. S. Episcop Vartolomeu de la Ramnic 5i pe
care coloane se rasfata titluri scandaloase, zilnic repetate, ca cele ce
urmeaz :
Scandalul din Eparhia Ramnicului Noului Severin", Scandalul de
la Episcopia Ramnicului Noului Severin", Scandalul de la Eparhia Ram-
nicului Noului Severin", Desvinovatirile Episcopului Vartolomeu"; Abe-
ratiile Episcopului Vartolomeu", Sfintele" aberatii ale Episcopului Bar-
tolomeu", etc. etc. (vezi N-rele Curentului" de la 18 Maiu 15 Sept.
1928).
Nu cuprinsul acestor articole intereseaza, de oarece ele nu coprind
nimic care sa poata atinge demnitatea si 'personalitatea Prea Sfintitului:
Episcop Vartolomei. De aceea nici nu le reproducem, si nici nu ne ocupam
de ele, pentru ca nimic din ele nu merita atentiunea cuiva. Dar aceea ce
este foarte interesant, si numai pomenit de gray, ceea ce intrece orice
inchipuire a oricarui om sanatos, este ca, referitor la vladica Vartolomeu:
al Ramnicului, carui i s'au dat meritatele elogii ce am reprodus mai in-
ainte, elogii cari fac din persoana P. S. Sale nu numai o persoana sacra
pentru Cara noastra, dar fac mai mult : o figura europeand, impotriva,
unui astfel de om, un mare ziar cotidian cum e Curentul" sa intretina de
trei luni de zile o rubrica si o campanie zilnica de scandal, .si care data
nu avea Mimic scandalos in privinta Episcopului in ce priveste coprinsul
ei, era totusi un scandal monstruos prin titlul ei si prin existenta ei zil
nica in corpul ziarului.
Pentru confirmarea acestor spuse, si pentru a nu ramane infamia
nerelevata si neinfatisata palpabil, de aceea, cu toata scarba vom mai
aminti totusi oare are aberatiunt din Curentul" pentru ca citibrul
sa judece asupra cuprinsului tuturor. Iata cum scriu in articolul publicat
in Curentul" No. din 27 Tunic 1928.
Scandalul de la Episcopia Ramnicului Noului Severin. Rostul cam-
paniei noastre. Datoria preotimei oltene. Datoria adunarii eparhiale.
De ani ;de zile asupra Eparhiei oltene se lasasera ca un stol, corbii
culturali. 0 depresiune morala tot mai apasatoare planeaza acolo.
Esind din epoca zvonurilor tilinuite,,afacerile episcopate azi soul. in
aura tuturora.
it ,Ccea ce se slice $(2zi pretutindeni in Oltenia, pentru binele biserice
am cautat site spunem not aci.
Un episcop, s'a dovedit slab, neputincios in opera de culturalizare-
$i moralizare practicd $i nevrednic.
Tomescu striga in Coate partile cd e victima episcopului, iar episco-
pul striga mereu cd e victima lui Tomescu. Intre acestia doi stair cernaienii
barbatul nepoatei ii san,lagistul dela ,Rdcuresti, rdspopitul cu barbel.
DATORIA PREOTIMEI
Episcopal could sd se salveze ye el. Deaceea a convocat o adunare
eparhiala, a dona in cloud luni $i jumatate.
,.Prin. ac,nsid adunare episcopul incearca sa blind un rot de incredorr.
Datoria preotimei care Were $i care laptif pentru, bisericd, este set
nu se lase inselatd.
www.dacoromanica.ro
6 1<
 37

Pentru atatea farddelegi savdrfite, pentru indulgentele pa pale, pentru

bdtaia preotului Mazilescu, pentru specula hirotonisirilor $i pentru procop-
sirile nepotilor, pentru cd a declarat eel se pune in fruntea adventistilor $i
pentru multe, multe alte pricini, adunarea cparhiald dela 1 Julie, din Rdm-
nicul Vdlcea are 'o singurd $i mare datorie: sd card Episcopului Vartolomeu
sd piece impreund cu toata banda lui.
Curaj preoti $i cre#ini oltenii ( Curentul 46 din 27 Wane 1928).
Cititorul vede mai intai, din fruntea articolului aci reprodus, con-
firmarea faptului ca ei pana Miercuri 27 Willie duceau lupta zilnica de doua
luni, cum au continuat-o apoi pana azi. Mai vede apoi insirarea una dupa
alta a o gramada de afirmatiuni si .acuzatii asupra carora, ca in totdeanna
pana aci si dupa aceea, nu se aduce nisi o dovada.
Cei cari au urmarit acuzatiunile aduse de noi, si ce cari au urrnarit
-vreo polemica faced de vreun om inteligent, au vazut ca la orice acu-
zatiune sau invinuire trebue sa fie aduse dovezile sau indicat haul uncle
se pot gasi.
Inteligentii autori at campaniei din Curentul" n'au tinut seamy insa
niciodata de aceasta regula.
Pentru ei, a exhiba on ce bazaconie, obraznicie, nascocire, sau in-
famie era egal cu a fi combatut si compromis pe cineva.
Vor de pilda sa ma compromita pe mine Codin Cernaianu,
tart spun: raspopit" sau spertae' on santagist".
Eu insa raspopit" nu pot sa flu, de oarece nu am lost preot ; iar
pentru 'acuzatia de spertar" cu care astazi se face un foarte mare
abuz, aplicand-o la toata lumea, de la Ministri si pana la cei din urma
functionari, aceasta acruzatiune pentru a sta in picioare, ar trebui dove-
dita cu ceva iar nu cu o simpla afirmatiune a lor, ca si epitetul santagist".
Alta constatare vazuta din articolul reprodus este ca P. S. Varto-
lomeu, la toata campania data impotriva P. S. Sale, i-a dat ra'spunsul cu-
venit, printr'o intampinare publicata in ziarul Dimineata", la care autorii
Scandalului de la Episcopia Ramnicului Noului Severin" n'au obiectat
nimic.
Episcopul Vartolomeu a crezut in sfarsit de cuviinta sa ne ras-
pima. Acest raspuns se zice ca ar fi aparut in editia de provincie a
ziarului Dimineata". Pang vom afla de el tinem sa facem un bilant al ti
campaniei noastre".
Sentralam ca nici pana astazi n'au aflat de el" si nu vor afla nici-
odata de oare ce nu le vine la socoteala !
Asia nu le-a venit la socoteala ca sa afle" si sa is act de protesta-
rile in masa ale preotimei oltenesti, care nu a ramas nepasatoare, ca prin
alte parti, ci a facut zid, Wand la unul, imprejurul Ierarhului ei. Indemnu-
. file si provocarile la rascoala, facute de Curentul" catre preotimea 01-
teana, in contra Episcopului ei, au avut un efect tocmai contraria, si
de acest lucru numai ziarul Curentul" nu a volt sa afle" si sa is act
nici pana astazi. .

, Iar bilantul campaniei for de doua luni, care nu e pornita nici din
ura personals, aid substrat politic, nici din interesele materiale ale cuiva"
(din ce dar, e pornita ? De dragul Bisericii, al preotilor sau al autoritatii
episcopate ?) acel bilant, de doua lunii, de atacuri, este urmatorul :
De ani de zile asupra Eparhiei Oltene se lasasera ca un stol corbii
culturali. 0 depresiune morals tot mai apAsatoare planeazg acolo.... Un
episcop s'a dovedit slab, neputincios in opera de culturalizare $i mora-
www.dacoromanica.ro
 3Z

lizare practica si nevrednic.... Planurile lui teoretice... s'au dovedit tica-

loase, murdare... Pentru atatea WA de legi savarsite Adunarea eparhialfi
' de la 1 Iu lie din Ramnicu Valcea are o singura $1 mare datorie, s tears
Episcopului Vartolomeu sa piece impreuna cu toatA banda lui".
Acesta e bilantul intregei campanii, a Curentului" precum singuri
o adevereaza.
P. S. Vartolomeu fats de aceasta campanie s'a .aparat prin ziarul
Dimineata" si a raspuns si prin ziarul Cuvantul" prin N-rele 1149, 1151,
1154, 1156 si 1158 din 5, 7, 10, 12 si 14 hi, lie 1928, lamurind, cum se cadea,
opinia publics si pe oamenii de bung credinta.
De si Vladica Vartolomeu nu are ,nevoe de nici o .aparare, dupa cum
spun chiar dansii, de oare ce activitatea P. S. Sale in Eparhie, cum nu mai
are nici un alt Episcop, it pune la adapost impotriva oricarui atac, din
partea on cui, totusi not ne permitem a intreba pe cei cu bilantul : unde
sunt dovezile, Wade legilor savarsite" ? Cu ce dovedesc ca Episcopul
este slab, neputincios in opera-de culturalizare, si moralizare" si cu pla-
nuri ticaloase si murdare" ?
Cand au fost de bung sau de rea credinta, cand au fost cinstiti s'au
necinstiti, constienti sau inconstinti, atunci cand au afirmat ca Episcopui
este bun sau cand spun ca e eau ? caci amandoua deodata, in aceasi
gazeta si de aceasi oameni nu se pot spune I
Nu se poate ca .P. Sf. Vartolomeu sa fie orator de mare talent" si
min acelas timp incapabil de a tine o cuvantare inaintea preotilor, sau de a
face din discursurile P. S. Sale alt ceva de cat un bruhaha" groaznic !
Nu se poate iarasi ca Prea Sfintitul Vartolomeu sa fie si luptator des-
toinic" carturar de seams" Filosof al Bisericii" cu o vasty activitate
de culturA inceputa pe baze largi $1 dusk cu multA vioiciune", si in
.acelas timp sa fie si slab, neputincios in opera de culturalizare si mora-
lizare practica $1 nevrednic" si planurile P. S. Sale teoretice" s fie ti-
. caloase, murdare" precum urea sa convinga lumea, ziarul Curentul"
Nu insemneaza oare cum am_mai spus ca oamenii ce sunt in stare
sa comity asemenea aberatimii, imposibilitati si contraste, .merits sa fie
trimisi la vre un ospiciu sau la vreo cask de ,corectiune ?
Director al ziarulut Curentul" este d-1 Pamfil Seicarul.
E Iata si delicatetele acestui domn, la adresa aceluia pe care it soca-
taste, prin acelas articol : Unul dintre Putinii Ierarhi invAtati ai Bisericii
noastre ortodoxe :
Greu de tot trebue sa fi zdruncinat boala ce-si desface corola pia-
gilor pe trupul arhiericesc, greu trebue sa -1 fi clatinat norma judecatii si
' simtul moral, data P. S. Vartolomeu flanchiaza actiunea sa moralizatoare
de preotul Tomescu, arestat in 1912 pentru fraude $i Cernaianu, cunos-
cutul paduche ingrasat pe jegul imoralitatilor fetelor bisericesti... Se stie
ca acest parazit al jegului episcopal s'a specializat in adunarea de docit-
mente compromitatoare pentru orice inalta fatA bisericeasca. Ii cunoaste
iubita lui Taica Pimen, ii stie metehnele cu urmari de plagi si bai calde
ale P. S. Vartolomeu, stie orice taints legatura sau lumeascA slabiciune
a Hand Inalt Prelat ; usor de imaginat teroarea pe care o exercita fai-
mosul Cernaianu, cu privirea piezise, barba stufoasA si nepieptanata, cu
geanta plina de corespondente amoroase parfumate cu tamae..." (Pamfil
Seicaru, Curentul" No. 173 din 8 Julie 1928).
Din imperecherea nelegiuitelor necuvinte si infamii la adresa Epis-
copului Vartolomeu, ca accea cu boala ce-si desf ace corola plagilor pe
www.dacoromanica.ro
- A
 39

trupu-i arhiericesc", cu injuriile murdare aduse la adresa mea, Cernaianu,

eminenta cenusie", flocosul personaj" cu barba stufoasa si nepiept5-
nate, Cernaianu cu privirea piezi$e" ingrasat pe jegul imoralitAtilor
fetelor bisericesti" se vede, cale de-o po$ta, ca oamenii de la Curen-
tul" au atacat pe vladica al Ramnicului, crezand ca in chipul acesta ma.
distrug pe mine, reducandu-mi influenta in lumea bisericeasca, inchipuin-
du-si ca, prin aceste atacuri nesocotite, sparg sau desfiinteaza olidaritatea
si legaturile ce ar exista intre mine $1 P. S. Vartolomeu. Si, neavand in
contra, R S. Sale de cate infamii nascocite de ei, si inexistente, ca aceea
cu corola Praetor pe trupu-i arhiericesc", cred ca-1 pot lovi si ataca
mai gray cu infamiile pe care le debiteaza pe socoteala mea si cu impe-
recherea si apropierea injuriilor pe cari ni le aduc la un loc, in comun.
Dar care sunt lucrurile cu can cei de la Curentul" vor sa ma dis-
truga pe mine si sa compromita pe Episcopul Ramnicului ?
Ca ma numesc : eminenta cenusie", ca-mi zic : flocos persona] ",
,,cu privirea piezise, barba stufoasa $i nepieptanata" ?
Ca ma poreclesc : paduche ingrAsat pe jegul imoralitatilor letelor
bisericesti" ?
Dar astfel de porecle si epitete. in limbajul for tiganesc de panfla-
tari murdari, eu le intrebuinteaza zilnic la adresa tuturor oamenilor
marl, ai tarii.
Pot aceste epitete, prin ele insiie, si neinsotite de argumente sau
justificari, sa aiba vre-o insemnatate ?
. Daca acest Seicaru, intrebuinteaza la adresa Primului Ministru at
Tarii, Dl Vintila Bratianu, in acelas ziar Curentul" expresiuni ca acestea:
.,jegos $i slut, cu o barba rara si murdara,vcu pielea umedA si lipicioasa
ca de broasca raioasa" daca acelas Seicaru, in 'acelas pamflet Curen-
tul" intrebuinteaza la adresa tuturor barbatilor man ai tan si ai nea-
mului, expresiuni din cele mai murdare, a cui e ,rusinea ?
Ramane demnitatea Dlor : Vintila Bratianu, Octavian Goga, general
Averescu, Ermil Pangrati, Dr. C. Angelescu, Garoflid, Argetoianu, Miha-
lache, Virgil Madgearu, etc., micsorata, pentru epitetele si expresiunile
murdare pe care Seicaru le repeta neincetat la adresa d-lor ?
Sau intrebuintarea murdarelor epitete, zugraveste Boar murdaria
sufleteasca a autorului acestor injuraturi tiganei ?
Stint anumite vietati cari spre a se apara si spre a ataca pe cine vine
in contact cu ele, au ca singur mijloc Itsusirea de a elimina din corpul
for autunite materii foarte puturoase, cu care stropesc, imputesc si mur-
dares pe cel de care se ating, in asa grad ca celelalte fiinte trebue sa
be lase in pace si sa le evite, din cauza murdariei grozave pe care aceste
vietati o exaleaza si o excreteaza. Asemanator acelor vietati murdare,
acest om, Pamfil Seicaru, pamfletarul cel mai ordinar si mai scarbos,
dintre toti, stropeste, imputeste si murdareste pe toata lumea de care
se atinge.
Nu pentru a-I vindeca pe Seicaru de acest organic vitiu sufletesc
al lui, caci nu se poate vindeca de el ; dar pentru ca toata lumea
sa vada si sa inteleaga intensitatea feroce a naravului acestui om, ne
vom face datoria, de a expune mai jos, cu titIu de document o serie de
asemenea uricioase mostre, de trivialitati si tiganisme cu care directorul
Curentului" a imputit coloanele ziarului salt. a murdarit scrisul roma-
nese si-a ofensat morala si pudoarea publics. Vom expune pe rand in
dreptul numelui fiecrui barbat de frunte din oamenii tarn. injuriile mur-
www.dacoromanica.ro
rt
 00

dare $i spurcate pe care Pamfil Seicaru le-a scris impotriva for in artica-
lele sale. Din seria enorma, alegeam numai pe unii, din cei mai de seams,
cad. numarul celorlalti e foarte mare ea,"

Vintila Bralianu : intunecat la chip ca pacatul, jegos si slut,

cu o barbs rara si murdara, cu pielea umeda si lipicioasa ca de
broasca raioasa", etc., etc.
General Averescu : Batrainul cu cioc de vats" Zeu diabetic
al marii averescane, are o minte in care s'a cuibarit potigneala per-
petua a ramolismentului fara leas ", nu-i prea aepartat de intelep-
ciunea urechiatelor patrupede de pe Vezuviu".
Octavian Goga: sobolan rural ingrasat de o bogata recolta...
cu ochii holbati inexpresiv", strengar impertinent ; scurt, indesat
ca un Popandau. Parazit perpetuu al idealului national cu o con-
tinua buricare a burtii gogonete. Bata ganganie prinsa intr'un ghe-
inotoc de flegma, vierme care se tavalleste neputincios si ridicol in
praful diumului". .
C. Argetoianu : Mamosul fuziunilor paradoxale. Tata inde-
manlateca la once operatii de intermediary ".
Al. Lapedatw: Transforms in neant tot ce atinge cu myna sa
legata prin. blestem. Incompetents patents, norocos. spre nenoroci-
Tea culturei romanesti, personaj nefast ca o cucuvae cocotat pe tro-
. nul artelor romanesti".
Dinu Brilliant, Strop al intunerecului, scuipat pe sufletul
natiei romanesti de care o vrajitoare invrajbita", etc., etc.
Tancred Constantineicu : Tarfa. trotuarului politic, simbolul
nerusinarii spertare, marele maestru al samsarilor, haita feroce, tur-
bata, stoalfa, vietate desgustatoare, etc.
C. Dissescu : Batran cu aer zevzec".
C. Garofild: Chip de logofat grec".
Dr. N. Lupu : Un caine care goneste prea mult", cu fata sa
stern stacojie, pare vopsit cu sange".
Vasile Sasu : Bocitoare democratic.. ".
Virgil ilfaclgearu: Artibur costeliv, paiata cu tarate in burta".
Practicant convins al maltusianismului cu laba vesnic umeda si cle-
ioasa. 0 revolts fierbinte de spermanteta topita tasneste din myna
sa elocinta. Scoboara asupra deputatilor o atmosfera cares irita na-
ile. De aceea pauza se impune ca o necesitate pentru aerisirea in-
cintei".
, Al. Alintani4eanu : Cap belit, gambeta balbaelii, omida um-
Bata si paroasa", balbaie si face ochii maxi ca un thine caruia un
carrion i-a zdrobit salele".
G. Cipdianu: Jumatate de ministru, omul abondentii paroa-
e, pare o omida neagra si paroasa", cel mai indraznet nerusinat
pe care 1-a putut imaging candva arta excrocheriei".
, N. P. Steftinescu : Gandac puturos de closet, mutra pocita,
cum o fi ? buhava sau u-scativa ? 0 fi sugerand imaginea libarci-
ler ce colcae prin balegare ? .E director general la Banca Romanea-
sea", etc., etc. (Va sa zica, nici nu-I cunoaste si-1 insulta, facand
comParatii cu gandacuD.
. lonel Pilat : Muza prohodului liberal, se sileste sal 51efuiascli,
baligarul dandu-i rota de imagini care cad inutile topindu-se in
fermentatia calc15, a resturilor fecaline".
www.dacoromanica.ro
-
 -
41

' G. Ttildrescu : Procuristul pentru afacerile jenante ale fami-

liel Bratianu, expresia politica, a jandarmilor ; dialectica Argot-
cioasa i se pierde in noianul literaturii oratorice; abilitgtile sale de
apgraltor la judecgtoria de ocol rural".
General Gogu Velleanu : Incapabil si talhar, prostia teapAng,
cazong". Cretinul alambic de fecalc", etc., etc.
Ermil Pangrati: Nenea Rectum. Un tip intalnit in case cu iu-
bire tarifatg ; dolofanul tuturor absentelor cerebrale si tuturor pre:-
zentelor rentabile; proxenet cultural al tuturor abdicarilor univer-
sitare, basing intepenitg in niste salvari. Un nene pentru o cases cu
idealism tarifat", etc.
Prof. Dr. C. Angelescu: Respingatoare nulitate... Doctor de
ghebosi, mare inventator in chirurgie al cutiei de pastrat sapunull
$i al periei de curatat unghiile".
Teodor Cudalbu: Bou cudalb de o tampenie democratic. ".
. Victor Eftimiu: Alvitat literar, dascglul geografiei sexuale".
I. Lepadatu: Cap de creta, ochi alburii de paste fiert, pare un
idol de faiant& blegit de misterul pe care-1 reprezinta", etc., etc.
Barbul $tirbei: Painful castravete; regulator din culise all
ritmului politic ; samsar in stil mare, etc. (Cuvantul No. 589).
Alexandru Constantinescu : Porcu' si-a dat grohaitul supren
in bratele larg primitoare ale zeului intunerecului". (Cuvantul 616).
Guvernul Liberal : Regim de nerusinare cu cutezanta dial-
ca", etc., etc, ,

Partidul Poporului: Partid de emanatie posterioard".

Majoritate Parlamentard : Scrematoare de ranjete, cu maini
votAtoare si guri urlatoare".
Jandarm rural : Apocalipticg lacusta albastr& inzestratg cu
o dements sadicg".
Malta Societate: Scarboasg furnizoare de scandaluri, singura
noble% i-o formeaz& marca scumpg a automobilului. Intreaga plea-
vg norocoasg a samsarlacului. Se infatiseazg scarbos de goal.. Sluj-
nicari, lume de crai, de babe, de incornorati, de pesti; respires o mo-
ral& pestilential..
Toate masturbatele dansurilor frenetice, toate frecatele intimi-
tatilor indecente, toti pestli caselor de tolerant,, toate prostituatele,
fares circumstanta mizeriei, toti junii pederasti (baeti de famine"),
'tined sportivi ai ,sezuturilor iritante, toti infierbantatii anusului,
toti narcisii sexului mutat la spate, toatg exibitia de preacurvite
s'a dedat la betia rece a cocainei si a diverselor stupefiante. Pentru
ce am rgpi acest drept de uitare, de indobitocire la lesbiene si pede-
rasti. Exist& in Capitalg o ass zisa lume bung". Nu pentru indrep-
tarea acestor starpituri, nici pentru invierea acestor hoituri morale
ne trudim sa scriem aceste randuri : ci pentru a atrage atentiunea
celor care-si trimet acolo ficele, sotiile si surorile, ca cele mai multe
din ele sunt masturbate si prostituate in aceasta selects mocirlg. Ce
ne poate interests sotul care -$i duce sotia la amantul milionar, cu
grija taranului care-si duce vaca la buhai ?"1).
Dupes reproducerea ce am facut, cu toatg scarba, a trivialitg-
(1 Reproduse dupa rubrica; Definitluni Moderne -Stil de Pamfil Seicaru" din
Facia romaneasca No. 1-33 an. III 1 Ian. 2. Sep. 1928.
www.dacoromanica.ro
 42

tilor scarboase de mai sus, atat de groaznice $i spurcate, alaturate la

numele unor persoane atat de insemnate $i atat de sus puse, insul-
tele si of ensele aduse mie de acelas om, din acela$ vocabular tiga-
riesc, apar cat se poate de palide.
Inteadevar, cum nu e barba" d-lui Vintila Bratianu, mur-
dare ass nu este a mea nepiepteinate si totusi pamfletarul o
afirma despre unul $i\ despre altul. Cum nu e pielea" d-lui Bra-
tianu, umedd $i lipicioasd ca de broased rdioascr asa nu e pri-
rirea mea piezi$e". Si totuSi pamfletarul o afirma cu indeaznealii,
el care inteadevar este zbanghiu, cu privirea incruci$ata! Si
cum tiganismele, urate $i murdare ale lui Pamfil Seicaru, nu fac
'Mensa tuturor persoanelor de mai sus, tot ass nu pot sa-mit faces
nici mie.
Dar poate vreun cititor sa se intrebe: care e cauza pentru care
Pamfil Seicaru imi arunca injuria de : eunoscutul paduche ingrei-
.gd pe jegul imoralilatilor fetelor biserice$ti"?
.
Si eu voiu raspunde ca, singura cauza este vitiul organic sufle-
tesc al acestui om,care atunci cand vrea sa combats un om, $i n'are
argumente, ii arunca acest epitet, sau altul mai grosolan. De pilda, mai
x
inainte de a-mi zice mie, a zis astfel la altii: iar la cateva zile dupa ce
mi-a zis mie (8 Iulie 1928), a zis d-lui Gheorghiu, directorul Bancii Na-
tionale : faimosul Gheorghiu, paduche fumuriu, ingrci$at la $ezutul
lircinitor al d-lui Vintila Bratianu". (Vezi : Curentul".. No: 177 din
17 Iulie 1928. Pamfil Seicaru). Este fenomenal 1 Nu mai poate fi
vorba de a raspunde la asemenea tiggnisme, mai murdare $i mai
aibjecte decat cele dela usa cortului, nici pentru mine, cum nu a pu-
tut $i nu poate fi nici pentru P. S. Vartolomeu si I. P. S.: Pimen,
d-nii Vintila Bratianu, Gheorghiu; N. P. Stefanescu, Gh. Popescu $i
ceilalti. Ca," persoanele de mai sus n'au raspuns nimic la astfel de ofense
si tiganisme; bine au Mout; eu insa. astupandu-ma cu 'liana la nas,
strivesc insecta puturoasa, calcand-o cu piciorul I
Se impute pentru o clips atmosfera ; dar piere o lighioana
spurcata, care impute, otraveste $i spurca neincetat totul !
Singurele imputatiuni la care asi fi obligat sa raspund, ar fi
acelea ca a$i posed& documente $i dosare in privinta tuturor oame-
, nilor biserice$ti, $i ca aceste dosare si documente ar fi speculate de
mine, fie pentru a teroriza $i $antaja pe acestia, fie pentru a-mi
procura sperturi". .

Aceste acuzatiuni au fost mereu repetate $i reeditate de ad-

versarii mei, in toate partile, atat verbal cat $i in saris.
Ele lush niciodata nu au fost insotite nici de cea mai mica
dovada, nici de eel mai neinsemnat document pe care sa se spri-
jine. Ori, gravitatea unei acuzatiuni stg, intotdeauna numai in pu-
terea probelor ce o insotasc, iar nu a injuriilor $i calomniilor lipsite
de once dovada. In cazul meu nici o proba nu a fost adusa; deci
era pentru mine dispensit absolutes a obligatiunei de a raspunde. Cu
toate acestea eu, in toate ocaziunile am respins acuzatiunile nedrepte,
si am somat pe calomniatori sa faces dovada afirmatitinilor lor, ofe-
rindu-ma a prima. .5i arbitriul oricarui juriu ce ar tputea fi intocmit
in scopul acesta. --

www.dacoromanica.ro
a
I
 43

AO, am somat $i pe ziarul Curentul" sa-mi publice apararea

?e care le-am trimis-o si pe care obligati legalmente erau datori a
mi-o publica. Nu mi-au publicat-o insa, ba au avut si cutezanta sa
pun ca n'am ripostat cu nimic la acuzatiunile .lor, dupg, cum au
cutezanta $i nerusinarea cinich de neinchipuit sa scrie astazi ca asi
fi dracul", dracul de Codin Cerndianu" si sa ma acuze ca tonal-
rul seminarist Dricu a luat din zestrea tinerei sale mirese, si cu ba-
nii chits a trecut la Codin Cerndianu" fora ca'eu sa cunosc macar
pe seminaristul Dricu sau sa am idee de existenta lull (Curentul
No. 244 din 17 Septembrie 1928). In lipsa de fapte si dovezi, cu astfel de
scornituri perverse si de infamii cred doinnii dela Curentul" sa.
ma prapadeasca
*
* *
,
Acum o paging in privinta morali$tilor.
Sari lasam putin sa se descrie singuri unii pe altii, ca cei ce
se cunosc foarte bine intre ei.
Tata', ce zice despre Nichifor Crainic chiar colegul $i prietenul
sau de azi, d-1 Dem. Teodorescu, dela ziarul Curentul :
_
PENTRU D-L CRAINIC.
Tarcovnicut ortodoxismului e un tip foarte nervos. Nu e nimic
de mirare, fiinded s'a observat stiintificeste de mutts vreme ner-
vozitatea excesiva e calitatea dintdi a intregei faune parazitare. Dela
neastdmpdrul scorpionului vulgar mind la agresivitatea inutild a
paduchilor div;:rselor credit* sip erori publice, bestiolele respective
sunt caracterizate pintr'o exageraki irascibilitate.
Nu nt'a surprins, prin urtnare nervozitatea cu care reactio-
newel la glumetele noastre zgdnddreli, entuziastul si gdtitul paduche
at ortodoxiei. Alegandu-si ascunzisul in lemma unei icoane, el a ere
zut ed poate fi aparat de indiscretide vreunui deretecdtor. Am a$-
teptat reactiunea vibratilitatii fire$ti a celui zgandeirit in culcusul
lui de zugrdveald sfintita dela capul Mated Domnului fiinded acele
impioasc ale mizeriilor" Cuilratului Liber" nu gasesc. ca pddu-
chii de lemn din icoane sunt mai demni de crutat decal cei din dula- .
purile publice. ,

Cu interesul stiintific al unor vechi cereetatori ai parazitologiei

morale, am asteptat si iesirea d-lui Crainic.
Beinuindu-md ca actor al mizeriilor ce ale subliniat rand-ul
trecut o izbucnire atavica a cavalerului ortodox care terming un ar-
ticol de elogiu -spunand negru pe alb litudatului salt : sdrut mcina
d. Crainic urea sd aibd pentru mine o ocard speciald. $i.,felul cum
ocardste d-1 Crainic, ca si chipul cum multumeste spunand oameni-
tor sdrut mcina", dacd nu chiar de-a-dreptul: mcinect-ti-a $i buricul,
ca si de modul cum intinde mcina la intrarea bisericilor pentru cu-
venitul bogdaproste" ortodox ca si mutra d-sale oche$icci $i evo-
catoare, ca si gustul d-sale pentru ghiers", invedereazd sursa tune,
rasse care n'a trecut decal in chip sporadic la ortodoxism, pentru a
altoi singe iute si traditionalism evanghelic romdnescului.
D-1 Crainic scivcir$este o frazci de ocard specified, invinuindu-
ma cum e obiceiul flordreselor oachese" pentru cocoanele ce nu
vor sci le cumpere flori ve$tede ca tad dedau. dupd expresia scrip--
www.dacoromanica.ro
 14

.turei, la preacurvie de con$tiintci : zice despre mine : acest practi-

cant cinic at prostitutiei constiintei in publicistica roincineasca" Brr!...
Un pas mai inainte in suptirare si d. Crainic ar fi izbucnit: ia asculta,
be/, betaule, manta-m'ai... ce to dai la mine!" Funded d-1 Nichifor
Crainic, neat de orgolios a fugit de curatul lui nume Ion Dobre,
ramcine. dupes propria-i teorie traditionalists eel putin in iz-
bucnirile esentei firii sale, omul rassei care l-a dat ortodoxiei asei
de plecat la pomand $i iute la injurcitura. . -

Dar se/ -mi impun si o vorbci serioasa cu ridicola ward a celu

mai non dintre tiganii nicinastire$ti... ...Practicant cinic al prosti-
,tutiei constiintei", un om care de 15 ani incheiati, traverscind se zice,
nu fare/ oarecczre pr:eq;ere .i talent cele mai Incinoase epoci de
pricopsealei, n'a avut dealt banal muncii lui cotidiane $i care, chiar
in cea mai ugor de bdnuit activitate a convingerii sale, n'a putut fi
invinuit nici macar de acuzatorul lui oficial de venalitate practi-
cant cinic al prostitutiei constiintei, un scriitor care n'a ca$tigcit cu
o 'carte a lui .lciudata in trei editii nici macar a zecea parte din cat
incaseaza d-1 Crainic cu o simply brosura anonima, facutci expres
pentru tusarea fondurilor speciale?
Asa ca leiscind rasul la o parte, spun oachesului ortodox cu se-
riozitate esti obraznic, Ion Dobre". Esti obraznic funded' eu Mani
trait dill burse, subventii .i pomeni, ci dintr'o grea si tetra odihna
maned, ce m'a ferit se/ zic cuiva vreodata scirut mina ", on bogcla-
proste" !
Dem. Teodorescu
;;Cuvantul Liber", No. 21 din 5() Maiu 192:)
Tara ce mai scrie d-1 Dem. Teodorescu despre Nichifor Crai-
nic, in acela Cuvantul Liber" No. 23 din 13 Iunie 1925 :
UN ORTODOX IN FURIt.
Crestinul Nichifor Crainic continua sa fie manias fiindca
i-am deranjat pagcine$te ortodoxa theta pentru...ntaslu, (toate cer-
setoriile si tapcirile" ortodoxe se fac pentru maslu") cu care acest
pios vetrtment si-a intretinut panel la maturitate lipsa de profesie.
CIS inrinueste crestinul ca am scris la prea multe ziare $i
chiar arum colaborez la atcited... In adevar ! Marturisesc cu rusine
ca de 15 ani de zile, din zori panel in puterect. noptii muncesc in-
tr'una, lard rdgaz. E viata grea, cre$tinule, si cu maslu" nu umblu.
' E drept recunosc aceasta superioritate strivitoare a vio-
lentului curios : baiatul Ion Dobre, guilt la vreme cu un nume mai
otrageitor pentru operafiile de rigoare (caci sunt cersetori can se
zdrentuesc si-si fac babe artificiale, dupti cum sunt altii can se im-
' podobesc $i-si imprumuta nume sclipitoare) a putut scapa mere?,

de umilintele muncii. Intrebati, crestinilor, pe Ion Dobre Crainic

en ce-a trait, cu ce si-a intretinut nevasta si copiii, panes la varsta
matures rand, mum cloud luni, d-1 kS'eicartt i-a asigurat, insfcirsit. o
leaf a ? Ce profesie a avut pawl acum cloud luni. cuviosul? Numai
credinta in Dumnezeu nu banuesc ca e suficicntd pentru susfinerea
gospodariei. Ori cat de malt si-ar fi apropiat cuciosul Ion Dobre-
Crainic sfatul Domnuiui de a trdi ca pasetrile cerului .i ca 'large
ccimpului", cred ca n'a putut impune familiei sale asentenea prae-
tici austre si oarecum periculoase...
www.dacoromanica.ro
e ,
 45

Ion Dobre e un exemplar $i as nice stralucit din rasa impre-

sionanta a escrocilor solemni Balzac i-a numit escrocii de cin-
..ste". Gray, masurat, ganditor, 'studios, Ion Dobre $i-a pus guler tare
i nume romantic: cu guler tare $i cu Nichifor Crainic" a vomit
in lame. Trece un om cinstit... Dati unui om cinstit... Ajutati un one
cinstit... Nu lasati un om cinstit set sward de foame... Omul cinstit
nu faced decal set intinda mina... 0 Winded, inset, cu incruntare $i
chiar cu dentnitate. Din pur misticism at cinstei absolute!
Eu l-am cunoscut, acum trei ani, in piata teatrului. Mi s'a
adresat solemn $i cinstit. I-ascultd, domnule Teodorescu, vdd cd esti
prieten cu ,Eftimiu : de ce nu-i spui sd-mi dea $i mie ceva bani, f
hided, in definitiv $tiu $i eu sa injur.
Eftimiu, s'a supus cre$tine$te $i i-a dal ; a doua zt Ion Dobre
a plecat la Viena sa -si complecteze studiile".
Acura Ion Dobre e cre$tin ortodox ; e cre$tin ortodox" alit
-cunt e Nichifor Crainic" din trebuinta de adaptare ; e minietisnuel
iute at pciduckilor de tot soiul. In, acest nou... pseudonim moral at
pseudonimului Nichifor Crainic", Ion Dobre $i-a deschis cal de ta-
pare" la, surse absolut virgine ; in definitiv, ortodoxia era singura
realitate publica neexploatatd de cavalerii $antajului onest. Cine nu
stie aventura primdriei Capitalei care a platit bine lui Nichifor Crai-
nic, pentru propaganda cresting (Wahl primarie), o bro$urci care a
(scut revolta autoritatii biserice$ti, spre cea mai mare dezoldre a plci-
titorilor
i acest cavaler at taparii cuvioase $i al santajului solemn. cre-
de ca poate vorbi cu dispret de asprimea unei vieti, uneori dramatics
$i dace/ vreti absurder, data vreti gre$itd, slur grated in incapacitates
ei organics de a se intretine altfel decal din maned!
Voi sfar.$1,' relevcind 'aril manic murciciria abjectei a Dobrelui
care luptandu-se cu 'Mine, crede ca poate soap& repcde scuipcind pe
trena unei fetn,ei straine de furiile cuviosului ! Gulerul tare si Ni-
chiforul Crainic" n'au putut schimba prea mull pe Ion Dobre, iesit
traditionalist $i plin de ambitie din $atra unor romantici rudari de
Vla$ca. Are .$i Ion Dobre nevastii, are $i copii earl poate, sci spe-
rant pentru binele traditiei nu seamand tots cu balaoachesul for
laid leggin?, N'am sa ma interesez cu ce trdesc $i cum. Onorata d-na
Crainic poate ,fi sigurd de boatel' discretiunea inea. Gasesc ca chic&
sub cortul spart $i indiscret al unor ccirute tigcine$ti in pelerinaj de
cersetorie $i rapt, e o intimitate in care din secirba sau din delica-
tete n'am dreptul sa m'amestec. Voi spune, insg, cuviosului buna
vorba frantuzeasca : Et to soeur ?"
Dem. Teodorescu
In Cuvantul Liber" an. II No. 20 din 23 Mai 1925, ca si in
alte numere la fel se exprimA despre Nichifor Crainic alt coleg al
.sau d-1 T. Teodorescu-Braniste, iarasi dela ziarul Curentul.
Despre Pamfil ,Seicaru se exprima fostul for prieten si tova-
ras G. M. Ivanev, spunandu-i in ce priveste originea : E preferabil
sa fii bulgar decal de pilda o progenitura de origind tigand. Ni-
meni nu m'ar putea numl nici chiar grin aluzie si in frluma" Tran-
dafir Bulincu... ,Te-a ferit maica d-laic: de ape/ fierbinte cued erai
prune nevinovat..." (Vezi Biruinta, An. I, No. 102 din 21 Aug. 1926).
www.dacoromanica.ro
 4J

Iar in ce priveste cinstea lui Seicaru, Ivanov spune de ce nu

si-a cerut naturalizarea : Mi-era fried set' nu. plates,- procente d -lui
Pamfil $eicaru pentru ca insistenta d-sale aproape formidabila. nu
mi se pare& lucru curat. Vezi d-le Cecropide eu nu-nti pot inchipui
ca d-1 Pamfil Seicaru oferd o binefacere laird profit. Fiind foarte sA-
rac unde asi gasi mijloace sa platesc procente". (G. M. Ivanov in Bi-
ruinta No. 103, August 1926),
. Asa se ;descriu ei insist ca tigani si pomanagii, ajunsi ex- .

croci $i $antagi$ti. Si descrierile acestea cunt perfect adevarate pen-

tru ca eroii nostri nu sunt altaineva decat saracii de eri, lipsiti de orice
mijloace, pe care familiile for ca aceea a carutasului dela pompa
cu apa din Antim, nu li le puled da; sunt saracii de eri cari tre-
buiau crescuti de milk, si cari azi scot un ziar cotidian, de mare ti
raj, cu 6 pagini, costand milioane ; sunt saracii cari pang. eri
de abia puteau tral si cari azi se rasfata ducand o via% .princiara,',
cu voiajuri in strainatate, cu automobil, cu lux $i petreceri costi-
sitoare.
De unde iau acesti oameni banii necesari pentru ziar si pen-
tru toate acestea ? Nu este facuta dovada santajului pentru ei insisi
cari improa$ca pe toata lumea, in toate partile, imputind si otravind
atmosfera, precum am vazut ? Nu este injuria, ofensa publics si ca-
lomnia lumei intregi baza si ratiunea intretinerii si a existentii lor?
Vor sa le analizAm trecutul $i prezentul, activul si pasivul ?
Nu e spre exemplu cazul Teatrului Odra-bus : C. Teinase $i Jo-
sephine Baker, unul dintre cele mai elocvente si cele mai evidente
santaje ? Ce a pretuit pentru acesti oameni mai mult : morala $i
interesul public, atunci cand infierau cu energie reclama si afi-
$erea larggi a spectacolului, sau banii pe cari i-au incasat pentru
a face ei insisi reclama in propriul for ziar, cu chipul Josephinei
Baker, celebra dansatoare" care I$i va rdsceieeiret vijelos picioarele
artistice in fata publicului romeinese extaziat", pentru imaginea
d-lui Teinase imperechiatei frenetic cu a Josephinei in pielea goald,
burtei in burtei si sex in sex"? Si indemnul la revolts facut publicului:
E nevoie de reactiunea publicului, de interventia acelei peirti din
public interesate direct la educatia morales. l'arintii copiilor sd reae-
tioneze. In aceasta destreibalare a autoritatii inseisi, once mijloc al
publicului e permis pentru curmarea acestui scandal $i pentru sal-
varea higienei morale a unui popor" (Nichif or Crainic, Curentul
No. 131 din 27 Maiu 1928), acest indemn la revolts, impotriva
osephinei Baker, peste cateva zile, la 30 Maiu, dupa ce s'au primit
parale, este schimbat in reclama celebrei dansatoare, Josephine
Baker" a carei poza se rasfata ostentativ, pe paginile ziarului mo-
ralistilor.
Am citat intai cazul Josephinei Baker pentru ca aci contrastul
izbitor de atiudini al acestor oameni spare intr'un timp uimitor
de scurt. Si aceasta pentru ca reactiunea, a fast prompts.. In cazul
1
Prea Sfintitului Grigore Leu dela Mitropolia Iasului, reactiunea a
vent tot as& de repede. Inteadevgr in N-rul 50 din 29 Februarie
1928, al ziarului Curentul" primul articol : AbuZurile unui Arhie-
reu dela Iasi. Femei ceisettorite devin maici; cu ce pret se hirotoni-
seau preotii ; in numele Tatalui, f i.rl e samsar", Prea Sfintitul Ar-
t hiereu este executat fara,mila si compromis ; iar in N-rul 54 din 4
www.dacoromanica.ro
 47

Martie 1928 al aceluiasi Curentul" Prea Sfintia Sa devine omzelos

$i muncitor, dornic de mai binele Bisericii sale" $i ridicat in slavi
in ciuda I. P. S. Pimen care era aspru avertizat sa nu i se fad,
nimic Arhiereului Tie care ei insi i it compromisesera. In alte ca-
zuri insa, unde oamenii batjocoriti au fost mai rezistenti, $i schim-
barea .atitudinei domnilor dela Curentul", Nichifor Crainic si Pam-
fil Seicaru, a venit mai taraiu. Se *tie cat au durat atacurile impo-
triva d-lui Ormolu dela Banca National, (Cuvantul No. 595) pen-
tru ca sa vin apoi articole de laude. Iar cazul bancherului Berco-
vitz este destul de semnificativ, ca si alte zeci si sute de cazuri, intre
care se distinge in deosebi pagina" si societatea" for minter!".
; Pamfil Seicaru ar fi si astazi antisemit inversunat fares ba-
nii ce a primit dela U. E. P. dupes cum a fost denuntat de d-1 So-
cor In Adevarul".
Se stie ca autorul Hienei" cunoscuta revista de $antaj a lui
Pamfil Seicaru isi Meuse din chestia evreiasca un cal de batae pang
cand d-1 Filderman dela U. E. P. 1-a potolit dar cu chitantA,
facand din el un adversat al d-lui A. C. Cum.
Si de nenorocita de chitanta ca si de ,altele s'a folosit d-1 Socor
dela Adevarul" cand a voit sa -1 pung la rezon pe Seicaru si sa faces
din el, in Chestiuni de polemica, sclavul sau plecat, iar in chestiune de
recunastintA debitorul insolvabil al d-lui Scarlat Froda si Nichifor
Crainic.
Nu ne permite spatiul sa expunem in- toata amploarea for a-
, Iceste insemnate cazuri ca $i altele multe, producatoare de venit si
datatoare de curaj Scriitorilor dela ,;Curentul" pe mana carora au
incaput biata noastra Biserica si inaltii ei conducsatori. .

Dar nici nu e nevoie sa mai insistam, in aceasta privinta,' cu

aducerea de dOvezi noui sere a proba venalitatea, josnicia si bandi-
tismul lui Pamfil Seicaru si Nichifor Crainic. E mult mai bine si
mai autorizat ca portretul $i caracteristica lui Pamfil $eicarul sal
ne fie date de insusi prietenul sau, de aproape cunascator : Nichi-
for Crainic, iar a lui Nichifor Crainic sa ne fie dat de prietenul sau
Pamfil. . .

In revista Gandirea" Nr. 6-7 din IulieLAugust, 1927, tang-

rul laic, profesorul teolog, cenzoruI nemilos al pacatelor man si
mici din biserica, si din societate, biciuitorul neinfricosat al tuturor
can nu-i mai sunt prieteni $i nu platesc, Nichifor Crainic cu desa-
varsity competinta scrie despre colegul si prietenul sau de gazetarie
Pamfil Seicaru, numindu-1 nici mai mult, nici mai putin detest go-
ring cerebrald", farsor" $i publicist de o abject! venalitate".
In adevar, laudand pe scriitorii Daudet $i Maurras, iata cum
caracterizeazg, Nichifor Crainic pe Pamfil $eicaru-Trandafir Bu-
lincu : .
Dar ceeace triumfd deasupra tuturor, suveran ci fern egal,
este eroismul moral cu care ace$ti scriitori (Daudet si Maurras) in-
du-d destinul tragic at ideilor lor. Il subliniem pentru simpatia noas-
iris' nelimitatd, dar $i pentru gorila cerebrala (Pamfil Seicaru), care
sccilelmbae pe malurile Dambovitei doctrina maurrasiand $i pamfle-
tub lui Daudet. Le scalarnbeie nu din naivitatea inocentd, care urea

www.dacoromanica.ro
 r

'18

sa cultive reni la equator gazele la polul nord, ci din intentia de

farsor care pentru a salves aparentele mascheazil cu numele lui
Maurras si Daudet o abject& venalitate de publicist. Intreprinderea.
e o continua luare in desert a acestor nume de sfinti si dc martini"
(Nichifor Crainic, Gandirea" an. VII, No. 7-8 Iu lie-August 1927,
pagina 181).
OdatA cu aceste infamante dar juste calificari, Nichifor Crai-
nic a $i dat afara, numele lui Pamfil Seicaru de pe coperta revistei
Gandirea" la care erau impreung colaboratori in comitet.
La randul sau Pamfil Seicaru, in toate ocaziunile a spus in
acea, vreme despre Nichifor Crainic ea este escroc, talhar si bandit,
$i cg, ar fi in puscgrie, pentru escrocheria savarsita de dansul in a-
facerea unor concerte cu artisti strain la Sindicatul Ziaristilor data..
n'ar fi fost salvat de ex-principele Carol.
; Se vede ca, : si corbii isi scot cateodata ochii. Dar si cu ochii
scosi, corbii tot impreund raman, precum si Pamfil Seicaru si cu
Nichifor Crainic, au ramas prieteni buni, intrucat numai la data
luni dupes ce si-au scOs ochii precum am va.zut, s'au apucat sa", stoats
impreung, ziarul Curentul" spre marea nenorocire a moralei pu-
blice si a caracterelor tinere
Acestia sunt oameni care ca din codru atacg, impusca si je-
fuesc pe oricine le ese in tale.
0 poter5, trebuie organizata pentru exterminarea acestor tal-
hari ai preseil si ai scrisului romanesc, apasi in biserica, si in so-
cietate.
Va'z'and ce se petrece, in viata noastra bisericeasca, sa dam stri-
gatul de alarms : Sgriti oameni buni, tiganii in biserica., pentru jaf,
pentru prad5, si ca sa pue foe !
Tiganii rgufacatori sunt, precum se vede, unii clerici, dar mai
ales tinerii", laici" can au pretentia s5. reincrestineze" poporul ro-
manesc si in special s5, reincrestineze" tineretul intelectual". Prin a--
recoil rrased cum ca vin la biserid, &A se roage ei s'au aruncat prin
surprindere si inselliciune la talharie si la crimes asupra bisericei si
asupra sfintitilor slujitori.
Daces faptele inlantuite ash precum le-am argat si precum se
petrec nu constituesc moara dracului in biserica si in societatea
noastra", si data e cineva care sr3, raspund'a contrariu, sa", pofteasca
a o face. N'am Meat decal, provocat de ei, le-am aplicat lectia cuvenita,
a4e2;Ein.d.u-i in cazierul in care locul le este pentru vecie.
Mai ramane sanctiunea pe care autoritatea supreme. hiseri-
ceasca, precum si autoritatea civil., sunt datoare sa o admit pentru
salvarea bisericii si a societatii.
Sanctiunea bisericeasca, cea dintai, pe slant's", dreptate, este :
trimiterea afara din invala,mantul teologic a lui Ion Dobre zis Ni-
chifor Crainic, darea lui afara din adunarea eparhialg a Ungro-
Vlahiei, unde a fost introdus de P. S. Simedrea prin falsificarea vo-
turilor dupes cum a constatat parchetul de Vlasca si dojana arhie-
reascg cu trimiterea la mangstire, tel putin pentru o vreme care.
care, pentru Prea Sfintitul Tit Simedrea Vicarul Sfintei Mitropoliit
a Ungro-Vlahiei.
Dial et salvavi animam meam.
20 Septembrie 1928.
www.dacoromanica.ro
`r C. Cernaianu.
.1
 7

,
.

.,4 .

..

., 4;4'
DE ACELA AUTOR:

1. Preotul ca pastor; rostul lui social.

2. Biserica $i romanismul (stadia istoric).
3. Patru ani de lapta.
.0

4. Secrete le turburdrei" bisericqti.

5. Infruntare nesocotifilor teologi dela Sibiu.
6. Biserica din Regal 1908-1918. :P

7. Colflictul cu biserica ordodoxa din Basarabia.

8. Primejdia bisericeasca $i nationala din Basarabia.
9. Varcolacii in biserica.
10. Focul mistuitor in loc de foc sacra in bisericei.
r r 11. Tiganii in biserica (partea 1).
.
3n pregatire: ;

Viata bisericei romane in primul deceniu dupA

intregirea neamului.

www.dacoromanica.ro
3
.r

t. . .4. t4.3