Cronicarii moldoveni

Proiect realizat de: Fetean Sebastian

Hudea Stelian
Otvos Alexandru

Prof. Coordonator: Vincze Viorica

An scolar 2019-2020
 Cuprins:
• Eustratie Logofătul

• Grigore Ureche

• Miron Costin

• Nicolai Milescu Spătarul

 Eustratie Logofătul
(?-1646)
• Numele său întreg era Dragoș Istratie.
• A fost elenist și traducător.
• În 1632, el a tradus Pravilă aleasă, folosind o compilație
greacă de drept civil și canonic.
• În 1644, el traduce lucrarea Șepte taine ale besearicii,
făcându-și debutul în ortodoxie.
• El este considerat de către Miron Costin autorul
“Letopisețului moldovenesc”.
• Grigore Ureche afirmă că această lucrare este unul dintre
principalele izvoare ale cronicii sale
• Eustratie evidențiază ca limbă a textelor sacre “limba cea
mai subțire si mai ascuțită de toate limbile, ce să dzice
eleneasca”.
• Eustratie este considerat întemeietorul limbajului nostru
juridic, având în vedere că textul “Cărții românești de
învățătură” a fost folosit în Pravila lui Matei Basarab din
1652, contribuind la unitatea legislativă a celor două
principate.
• În afara efortului de adaptare a problemelor juridice la
realitățile interne ale Moldovei și de stabilire a unei
terminologii adecvate, limbajul lui Eustratie este piatra de
temelie a limbajului nostru literar.
 Lucrări:
•Șepte taine a besearicii - Iași, 1644 •Legile vechi românești și izvoarele
lor
• -Carte româneasci de învățături de la pravilele împărătești
și de la alte giudeate – Iași, 1646
• -Colecțiune de legiuirile României vechi și cele noui
• -Carte romaneasci
• -Carte românească de învățătură
 Grigore Ureche
(?-1647)
• S-a născut în Principatul Moldovei și a decedat la
Goești, Iași.
• Acesta a fost primul cronicar de seamă a cărui operă s-a
păstrat.
• ,,Letopisetul Țarii Moldovei” a fost scris spre sfârsitul
vieții;se crede că Grigore ureche ar fi muncit la intre
anii 1642-1647.
• Baza informativă a cronicii au constituit-o scrierile
slavone de curte, cronica Poloniei a lui a lui Joachim
Bielski și o cosmografie latină. Valoarea ei constă în
integrarea faptelor istorice într-un sistem de gândire
politică
• A glorificat eroica luptă antiotomană a moldovenilor
pentru neatârnarea țării și în special epoca lui Ștefan
cel Mare.
 Miron Costin
(1633-1691)
• Cronicar de orientare umanistă, mare logofăt al Moldovei,
ucis împreună cu fratele său, din porunca
domnitorului Constantin Cantemir.
• Povestitor şi portretist talentat, a continuat, sub titlul
„Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron-vodă încoace”
„Letopiseţul lui Grigore Ureche”, relatând evenimentele din
istoria Moldovei dintre 1595 şi 1661.
• A mai scris poemul filozofic „Viaţa lumii”, lucrarea „De
neamul moldovenilor”, demonstrând originea latină a
poporului nostru, precum şi două cronici în limba polonă:
„Cronica ţărilor Moldovei şi Munteniei” şi „Istoria în
versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească”.
• Prin lucrările sale se statornicesc temeinic în ştiinţa
Moldovei istoria, etnografia, filosofia, etnologia,
versificaţia. Privită chiar din mileniul III-şi ca volum, şi ca
viziune, şi ca mod de abordare-moştenirea ştiinţifică a
lui Miron Costin merită toată aprecierea, recunoştinţa şi
admiraţia urmaşilor.
• Cronica ţărilor Moldovei şi a Munteniei (1677) are o
destinaţie externă: de a prezenta în scopuri politice (de
alianţă, de sprijin) magnaţilor poloni soarta dramatică, la
care a ajuns sub otomani Moldova.
• Miron Costin a continuat cronologic nu numai letopiseţul
lui Grigore Ureche, ci şi unele dintre ideile de bază ale
precursorului său. Dintre acestea face parte şi ideea originii
romano-latine a comunităţii şi unităţii de neam a poporului
său. Miron Costin a dezvoltat această concepţie în primul
rând în cunoscuta sa operă "De neamul moldovenilor, din ce
ţară au ieşit strămoşii lor", scrisă prin anii 70-80 ai secolului
XVII.
Opere:
• Viața Lumii - este prima sa operă originală, un poem
filozofic pe tema fortuna labilis

• Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace, de

unde este părăsit de Ureche – vornicul-continuă cronica lui
Ureche
• De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor-
lucrare neterminată
 Nicolaie Milescu Spătarul
(1636-1708)
• S-a născut la Vaslui în Moldova și a decedat la Moscova în
Rusia.
• Acesta a fost un traducator , călator, geograf și diplomat
român, activ în Moldova cât și în Țaratul Rusiei.

Timbru comemorativ al lui Nicolae

Milescu-Spătaru
• Între anii 1661-1668 efectuează prima traducere integrală în
limba română a Vechiului Testament.
• L-a urmat pe Gheorghe Ștefan în exilul său la Stockholm și
Stettinși a vizitat Franța pentru a crea o alianța anti-
otomană.

Călătoriile prin Siberia până la graniţele

chineze
• El a fost cunoscut și sub numele de Spatarul Milescu-Cârnu.
Denumirea de „Spătarul” provine de la faptul că o perioadă
a deținut funcția de mare spătar la curtea domnului
Gheorghe Ghica din Țara Românească (1659-1660)
Porecla Cancelarul Milescu Nas-Cârn provine de la faptul
că a fost mutilat de domn (Ștefăniță Lupu conform lui Ion
Neculce, Iliaș Alexandru - după alte surse) pentru a i se
potoli presupusele ambiții de a accede la domnie. Un om
„însemnat” nu mai putea deveni domnitor.
Opere:
• Jurnal de călătorie în China
• Descrierea Chinei
• Raportul de stat (Stateini Spisok) al soliei lui N. Spătaru în
China.
• Aritmologhia [Aritmologhion], Etica și originalele lor
latine
• Enchiridion sive Stella orientalis Occidentali splendens
• Vasiliologhion, adică cronologia tuturor împăraților lumii
• Cronica pre scurt a Românilor
• Cartea Tătarilor
 Bibliografia
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin
• https://m.moldovenii.md/md/section/228/co
ntent/796
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Ureche
• http://istoria.md/articol/76/Miron_Costin
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Milescu